Constituţia României, se referă în Titlul III, la autorităţile publice. Astfel, sunt cuprinse în acest titlu următoarele organisme, calificate de constituant drept autorităţi publice:*
Autoritatea judecătorească (capitolul VI) - instanţele judecătoreşti, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii.
Fiecărei “puteri” în stat îi corespund autorităţi care realizează sarcinile acesteia.
Astfel, sarcinile puterii legislative,de adoptare a legilor, se realizează de către cele două Camere ale Parlamentului (Camera Deputaţilor şi Senatul), sarcinile puterii judecătoreşti, de a soluţiona cu putere de adevăr legal, conflictele juridice care apar în societate, se realizează de către instanţele judecătoreşti (judecătorii, tribunale judeţene şi al municipiului Bucureşti, curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), iar sarcinile puterii executive sunt realizate de Preşedinte şi de Guvern, acesta din urmă având conducerea generală a administraţiei publice.
Raportându-ne la autorităţile publice consacrate de Constituţia României, se pot reţine ca autorităţi administrative autonome:
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării;
Curtea de Conturi;
Avocatul Poporului;
Consiliul Legislativ.
Mai pot fi incluse în categoria acestor autorităţi, având un statut legal: Serviciul Român de Informaţii, Banca Naţională a României, Consiliul Naţional al Audiovizualului, ş.a..
Apoi, sunt autorităţi autonome locale, alese , precum consiliul judeţean, consiliile locale şi primarii.
Prin urmare, autoritatea administrativă reprezintă acea categorie a autorităţilor publice care are o structură stabilă şi o activitate continuă, înzestrată cu capacitate juridică ce-i permite participarea în nume propriu, la înfăptuirea puterii executive în limitele competenţei legal specifice.
Noţiunea de autoritate publică este mai largă decât cea de autoritate administrativă, pe care o include.
Din rândul autorităţilor administrative, unele sunt considerate autorităţi ale administraţiei publice pentru că acestea fac parte din sistemul administraţiei publice.
Pentru autorităţile administrative, se reţin următoarele caracteristici:
sunt o categorie de autorităţi publice, adică forme organizatorice constituite în sistemul autorităţilor publice;
sunt forme organizatorice stabile, ca structură şi activitate, determinate de permanenţa şi consistenţa sarcinilor ce trebuie să le îndeplinească, ceea ce nu exclude posibilitatea încredinţării temporare de sarcini sau chiar a creării de organe cu caracter temporar, dat fiind provizoratul sarcinilor;
dispun de capacitate juridică cu caracter special, care le conferă calitatea de a participa la raporturile juridice, respectiv aptitudinea limitată de a avea şi de a exercita drepturi şi, după caz, de a îndeplini obligaţii în nume propriu.
Autorităţile administrative se caracterizează prin:
sunt, de regulă, alcătuite din persoane numite şi, mai rar, alese în funcţie, spre deosebire de componentele puterii legislative (Camera Deputaţilor şi Senatul) alcătuite numai din persoane alese;
funcţionarii acestor autorităţi sunt subordonaţi ierarhic, fiind revocabili din funcţie, comparativ cu magistraţii care, în cazul judecătorilor, sunt independenţi în activitate şi inamovibili în funcţie, iar procurorii dispun de stabilitate în funcţie;
prin activitatea lor, autorităţile administrative asigură punerea în executare şi executarea în concret a legilor, procesul activităţii executive incluzând, astfel, adoptarea sau emiterea de acte cu caracter normativ, emiterea actelor cu caracter individual, executarea şi controlul îndeplinirii acestora.
Aşadar, puterea executivă şi sistemul de autorităţi administrative ocupă un loc intermediar - deşi pe acelaşi plan sau nivel al puterii în stat.
Serviciile publice interioare reprezinta compartimentele de lucru ale autoritatilor publice , iar entitatile distincte ale administratiei publice care au sau nu personalitate juridica, dar dispun de o anumita autonomie, ce au o organizare de sine statatoare si o conducere proprie, reprezinta serviciile exterioare.
Administratia publica centrala este cea care infiinteaza serviciile publice de interes national. Acestea apar sub forma structurilor interioare, regiile autonome sau institutii publice, in ceea ce priveste serviciile publice exterioare. Organismele private, precum si administratia publica centrala, care isi desfasoara activitatea doar la nivelul unei entitati administrativ- teritoriale, sunt cele care organizeaza serviciile publice de interes local. Potrivit Legii nr.215/2001, art. 38(1) lit.1, infiintarea de institutii publice, societati comerciale si servicii publice, revine consiliului local si totodata, consiliului judetean.
Accesează posturi.gov.ro- portal web al Guvernului României ce cuprinde informații unificate privind posturile vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.
Anunțurile prezintă în detaliu postul pentru care acestea au fost create, modalitatea de aplicare și informații despre dosarul de concurs, astfel încât fiecare candidat sa obțină maximum de informații despre postul căutat și să aibă posibilitatea de a-și pregăti dosarul propriu cât mai temeinic.