La 6 octombrie 1888, se infiinteaza in Arad, sub Obedienta Marii Loji Simbolice a Ungariei o Loja, denumita "Concordia".  La reuniune au fost prezenţi  Institoris Kalman, Bing Ede, Kristyory Ianos, Maday Matyas, din fosta lojă “Szechenyi”, Roszniay Matyas, Lukacsy Miklos, Krispin Ioysef, Millig Ioysef, din fosta loja “Fraternitas” si Bokm Lajos din loja “Felvidek”. La această adunare s-a pus în discuţie, aprobându-se, constituirea unei noi loji arădene. Nou înfiinţata lojă denumită Concordia, se afla sub obedienţa Marii Loji Simbolice a Ungariei şi lucra în primele trei grade în ritul ioanit.

La 6 octombrie 1888, Marea Lojă Simbolică a Ungariei şi-a dat acordul pentru o activitate temporară a lojii, iar la 23 noiembrie această obedienţă a acceptat loja “Concordia” în structurile sale. În acest cadru propice, masonii arădeni au reuşit să construiască “Templul Libertatii, Egalitatii si Fraternitatii”. Multe clădiri din Arad stau mărturie a vieţii masonice arădene, fiind decorate cu însemnele masoneriei. Pentru asigurarea fondurilor necesare începutului activităţii, fiecare membru a donat lojii câte zece florini. În patrimoniul lojii “Concordia”, a intrat mobilierul lojilor “Fraternitas” şi “Szechenyi”. După ce loja a fost pusă pe picioare, contribuţia lunară a fost stabilită la un florin. Membrii lojei erau foarte rezervaţi faţă de cei care doreau să devină masoni. Ţinutele lojii s-au desfăşurat în sala de concerte a casei particulare a fratelui Krispin Iozsef, iar începând cu anul 1889, venerabil al lojii a fost ales Institutor Kalaman. Treptat, numărul membrilor a crescut până la 30 de fraţi. De asemenea, loja aradeană şi-a asumat o serie de activităti caritabile, pe care le-a diversificat în anii care au urmat.

În 1890, sub îndrumarea aceluiaşi maestru venerabil, loja “Concordia” cunoaste o activitate prodigioasa, înfiripându-se ideea construirii unui Templu propriu. Colecta pentru aceasta realizare a început în cafeneaua “Corso”, unde un frate a amplasat o urnă pentru donaţii. Inca de la începuturi, Idealurile masonice au fost promovate, Loja aradeana asumandu-si o serie de activitati caritabile, pe care le-a diversificat in anii care au urmat si care au primit consistenta prin crearea unei Loji de adoptie numita ”Fundatia Feminina de binefacere”. Activitatea filantropică a lojii a primit consistenţă şi prin angajarea în imbunătăţirea situaţiei copiilor orfani. Loja a decis ca fondurile Fundaţiei feminine de binefacere, care în mare parte veneau de la ea, să fie folosite pentru construirea unui orfelinat modern, unde copii să aibă condiţii optime de viaţă. În acest sens, loja a demarat o amplă acţiune de strângere de fonduri. Arădenii au răspuns pozitiv, astfel că a început construcţia orfelinatului. Acţiunile filantropice ale lojii “Concordia” au continuat anul următor cu înfiinţarea unei cantine a săracilor în Arad. Conducerea acesteia a revenit femeilor membre ale Lojii de adoptiune controlata de Masonii din Loja Concordia. In anul 1897, preocuparea majora a fratilor din Lojile aradene a fost infiintarea unei Loji Feminine in orasul Lipova. În acest caz, loja era impărţită: unii frati considerau că prin această cantină se incuraja parazitismul social (profitorii care simulau sărăcia). Totuşi, prin majoritate de voturi cantina a fost înfiinţată. Conducerea acesteia a revenit femeilor bogate ale Aradului angrenate în acţiuni filantropice. Astfel Fundaţia Feminină de Binefacere evreiască, îniţiată de doamna Daniel Neumann, a înfiinţat cantina pe baza planului întocmit de loja “Concordia”. Mai mult, “Concordia” a donat suma de 300 florini lojii feminine evreieşti în acest scop. Tot în 1891, loja arădeană a avut iniţiativa înfiinţarii unei asociaţii a elevilor saraci.

În anul 1892, devine tot mai acută problema construirii unui sediu permanent şi independent al lojii (Templu). Numerosi fraţi se temeau că efortul financiar necesitat de realizarea acestui sediu, va periclita însăşi existenţa materială a lojii. S-a renunţat, pentru moment, la idee în favoarea închirierii unui imobil unde să se desfăşoare ţinutele.
Anul 1894 a găsit loja “Concordia” angrenată în problemele societăţii maghiare. Faţă de legile liberale ce vizau Biserica, clerul a făcut tot posibilul pentru a-şi apăra poziţiile ameninţate.  IÎn aceste condiţii, cetăţenii de orientare liberală au iniţiat ample mişcări pentru drepturi civice. Membrii lojii “Concordia” au optat pentru organizarea unei manifestaţii liberale naţionale în favoarea reformării politicii bisericeşti. Tot în acest an, maeştrii lojii “Concordia” au făcut numeroase demersuri pentru înfiinţarea unei loji feminine. La 29 noiembrie, revoluţionarul maghiar şi masonul Lajos Kossuth a murit, iar la doliul naţional au luat parte toţi membrii lojii arădene.

Anul 1895 îl aduce ca maestrul venerabil al lojii pe Abrai Lajos. Acesta a orientat tot mai mult loja spre latura spirituală făcând eforturi pentru propagarea principiilor masonice în viaţa profană. Sprijinul lojii pentru cultură şi artă a fost considerabil în decursul acelui an. La expoziţiile de la Budapesta, Aradul a fost o prezentă permanentă şi importantă. În cadrul lojii “Concordia”, au avut loc dezbateri asupra oportunităţii unificării tuturor organizaţiilor filantropice din Arad, ca o premisă a optimizării activităţii de binefacere. Aradul a fost un puternic centru al masoneriei naţionale! Şi în anul 1896, problema construirii unui sediu independent al lojii (Templu) a revenit ca o obsesie printre membrii ei. Fraţii mai tineri au reuşit să adune în acest scop suma de 4000 de coroane. Membrii mai vechi aveau încă proaspătă în minte desfiinţarea lojilor “Szechenyi” şi “Fraternitas” din raţiuni economice şi de aceea aveau o atitudine precaută. Problema majoră ce a preocupat loja aradeană în anul 1897 a fost înfiinţarea unei loji feminine în oraşul Lipova.  De asemenea, loja “Concordia” a făcut demersuri către Marea Lojă Simbolică a Ungariei şi celelalte loji pentru a încuraja creşterea numărului spitalelor, orfelinatelor şi caselor de bătrâni.  Aceste eforturi au avut, în mare parte, rezultatul scontat: în scurt timp, s-au înfiinţat numeroase spitale şi aşezăminte de binefacere sprijinite de stat. Loja “Concordia” s-a îngrijit şi de situaţia urmaşilor fraţilor decedaţi, prin asigurarea materială a continuării studiilor.

În 1898, s-a pus pentru prima dată în cadrul ţinutelor lojii problema învăţământului  de stat gratuit, indiferent de religie.  Anul urmator a început, pentru “Concordia” arădeană, cu delegarea unui reprezentant la Congresul internaţional pentru protecţia copilului (singura lojă din provincie reprezentată la acest congres).  Cu ocazia comemorării celor 13 generali, la 6 octombrie 1899, toţi membrii  lojii s-au împărtăţit în cadrul unei slujbe religioase la care au participat numeroşi fraţi din întreaga Ungarie. Anul 1900 a găsit loja “Concordia” într-o situaţie financiarp precară. În aceste condiţii, maeştrii au decis majorarea cu 50% a cotizaţiilor. Tot acum, loja a iniţiat adunarea de fonduri pentru ridicarea unui monument în memoria fratelui Daranyi Ianos (mare filantrop şi membru remarcabil al lojii). Sub aspect filantropic, “Concordia” a înfiinţat Casa de refugiu pentru săraci. La acest proiect au contribuit şi locuitorii Aradului. De asemenea, masonii arădeni întreprind vizite la cei săraci, dovedind grija faţă de semenii lor. Nu a fost neglijată propagarea ideilor masonice prin intermediul presei. În anul 1901, lojile din cadrul Marii Loji Simbolice a Ungariei au fost preocupate ca ideile şi proiectele lor să fie cunoscute şi asumate de comunitatea profană.  S-au stabilit întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii profane (conducători politici, administrativi etc). Tot în acest scop a apărut ideea înfiinţării unui ziar săptămânal elaborat în spirit masonic, care însă nu s-a putut concretiza. Acţiunile filantropice au vizat, în acest an, sprijinul financiar al instituţiei de binefacere “Pâinea Gratuită” din Arad. De asemenea au fost susţinuţi material tinerii saraci şi studioşi. Taxele de şcolarizare, îmbrăcămintea şi întreţinerea acestora au fost suportate de către lojă. Ideile masonice propagate de “Concordia” au avut rezonanţă în comunitatea profană. Spre exemplu, în cadrul şedinţelor Asociaţiei învăţătorilor din Arad au fost susţinute mai multe conferinţe în care se regăseau principii masonice.

Cu anul 1902, debutează perioada cea mai fertilă în realizări pentru loja “Concordia”. La 24 aprilie, aceasta a cumpărat terenul din incinta Şcolii de Arte şi Meserii în vederea construirii Templului. A fost aprobat de maeştrii proiectul în stil grecesc al fratelui arhitect Tabakovics. În afara acestor preocupări, educaţia copiilor delicvenţi a reprezentat şi în acest an, o prioritate pentru “Concordia”, care a înfiinţat în Arad un institut de corecţie. În anul 1903, pe ordinea de zi a lojii a ajuns rezolvarea problemei servitorilor. Membrii acesteia au considerat oportună înfiinţarea unei Case de Refugiu pentru servitori. Masonii arădeni au sensibilizat din nou comunitatea aradeană pentru a sprijinii cu fonduri acest proiect. La iniţiativa Marii Loji Simbolice a Ungariei, a luat fiinţă, la Budapesta, societatea Szechenyi cu scopul de a coordona asociaţiile de tineret. Dezideratul cultural al societăţii Syechenyi era fondarea unei societăţi literare moderne care să-i mobilizeze pe tineri spre realizarea unor scopuri nobile. Loja “Concordia” a participat financiar la constituirea acestei societăţi, colectându-se circa 1000 de coroane. La 29 noiembrie 1903, a avut loc  inaugurarea societăţii de binefacere evreiască feminină constituita la propunerea şi cu eforturile “Concordiei”. Tot în acest an, primul Cămin de Zi şi-a deschis porţile sub coordonarea atentă a membrilor lojii arădene.

In 1904 vechea problemă a construirii unui Templu pentru lojă s-a materializat. Efortul financiar a fost foarte mare. Pentru a economisi o parte din fonduri,  s-a decis înfiinţarea a două locuri de munca în cadrul spaţiului alocat Templului. La sfârşitul fiecărei ţinute, membrii mai tineri ai lojii depuneau contribuţia lor financiară pentru construirea Templului într-o urnă specială. Templul, ridicat în stil grecesc, reprezintă una din emblemele arhitectonice ale orasului Arad. Activităţile caritabile ale lojii au continuat şi s-au diversificat. Intenţia acesteia era ca fiecare şcoală să beneficieze de un Cămin de Zi.  Loja arădeană era preocupată şi de dezvoltarea industriei. Preocuparile interne, în 1905, au constat în mobilarea şi inaugurarea Templului. Ceremonia religioasă de inaugurare a Templului s-a desfăşurat în 21 octombrie, în prezenţa fraţilor din tot cuprinsul Ungariei. Activităţile caritabile s-au centrat pe rezolvarea problemei săracilor. De asemenea, membrii “Concordiei” au iniţiat o societate de ajutorare a deţinutilor. Un proiect mai vechi al lojii arădene a fost concretizat de o altă lojă din cadrul Marii Loji Simbolice a Ungariei, “Democratia” care a înfiintat “Liga Naţională de Protecţie a Copiilor”. Membrii “Concordiei” au susţinut constant această iniţiativă şi au intrat în număr mare în rândul membrilor Ligii, fapt ce s-a resimţit în mod benefic şi în Arad.

Mare parte a anului 1906 a fost dedicată îmbunătăţirii situaţiei bolnavilor de tuberculoză. Asigurarea locurilor de munca pentru săraci a reprezentat şi în acest an, o preocupare constantă a “Concordiei”. Initiaţivele sociale ale “Concordiei” vizau: înfiinţarea unei băi publice în Arad, introducerea educaţiei de stat gratuite, obţinerea dreptului de vot pentru femei, instrucţia servitorilor şi îngrijirea copiilor abandonaţi. În anul 1907, problemele sociale se regăsesc tot mai mult în activitatea lojii. Este notabil transferul a şapte masoni de la Petroşani, fapt ce va impulsiona creşterea numerică a lojii aradene. Fraţii din Petroşani intenţionau să pună bazele, în oraşul de baştină, unei loji feminine denumită “Concordia”. Masonii arădeni din loja “Concordia” au hotărât ca fraţii pedagogi şi medici să încerce înfiinţarea unei organizaţii care să gestioneze toate problemele referitoare la alimentatia şi îngrijirea copiilor abandonaţi. Nici latura spirituală nu a fost neglijată, numeroase ţinute găzduind prelegeri şi conferinţe cu tematică masonică.

În anul 1908, în atenţia lojii arădene a stat sprijinirea mişcării anticlericale, organizată de Marea Lojă Simbolică  a Ungariei. Numeroase dezbateri au fost organizate, în cadrul ţinutelor lojii, pe probleme de educaţie, numeroşi fraţi pronunţându-se în favoarea modernizării învăţământului. Adoptarea modelului occidental de educaţie a reprezentat o prioritate pentru membrii “Concordiei”. Pentru formarea spirituală a membrilor s-au desfăşurat numeroase prelegeri şi conferinţe ce abordau atât probleme masonice cât şi tematici profane. Buna funcţionare internă a lojii era asigurată şi de regularitatea ţinutelor. Astfel, în anul 1908 s-au desfăşurat 18 ţinute de gradul I, trei ţinute de gradul II şi trei de gradul III. La acestea s-au adunat patru conferinţe ale maeştrilor, două conferinţe generale, două conferinţe pe comisii şi o conferinţă pentru ofiţerii lojii. Numarul membrilor “Concordiei” a crescut sensibil, loja ajungând să numere 126 de fraţi. Acest fapt a permis şi creşterea contribuţiei financiare a lojii la diverse fundaţii de binefacere, sănătate şi cultură. Loja susţine financiar şi campania pentru drepturile omului. În concordanţă cu preocupările Marii Loji Simbolice a Ungariei, loja arădeană se preocupă de condiţia muncitorimii şi servitorilor. Pentru îmbunătăţirea situaţiei acestora din urmă, loja a propus constituirea unei instituţii care să monitorizeze respectul reciproc dintre stăpan şi servitor. Se mai intenţiona înfiinţarea în Arad a unei Asociaţii de Protecţie a Servitoarelor, dupa modelul celei din Timişoara. În acest sens, loja a delegat un membru pentru coordonarea acestui proiect.

Masonii arădeni au reflectat şi dezbătut şi asupra rolului masoneriei în societatea modernă, susţinând necesitatea unor reforme administrative interne care să racordeze ordinul la imperativele timpului. Relaţiile internaţionale ale “Concordiei” erau foarte bune. Unii fraţi au făcut numeroase vizite unor loji occidentale, iar la întoarcere au susţinut expuneri privind regulamentele, organizarea şi proiectele lojilor respective. De asemenea, loja “Concordia” avea legături directe cu Biroul Internaţional  al Francmasoneriei din Elveţia. Problemele muncitorimii revin permanent în atenţia membrilor lojii arădene. Aceştia consideră că situaţia muncitorilor se poate ameliora doar prin reprezentarea lor în Parlament. În spiritul respectului pentru individ s-a situat şi prelegerea venerabilului lojii timişorene “Losonczy” ţinută în cadrul  “Concordiei”. Ideea centrală a discursului său era că numai valoarea muncii trebuie să reprezinte măsura respectului faţă de oameni şi nicidecum, originea sau naţionalitatea acestora. Spre sfârşitul anului loja aradeană întocmeşte un proiect pentru înfiinţarea unui Gimnaziu muncitoresc.

Situaţia economică a “Concordiei” era bună, efortul financiar făcut pentru construirea Templului amortizându-se treptat. Pornind de la dezideratul realizării unei societăţi în care individul este valoarea supremă, loja arădeană “Concordia” a încercat, în decursul existenţei sale, să implementeze – în sânul comunităţii profane – o noua atitudine şi o nouă modalitate de a gândi şi acţiona. Prin acţiunile sale în folosul comunităţii, prin racordarea la imperativele timpului şi mai ales prin impulsionarea şi coagularea iniţiativelor organizaţiilor neguvernamentale, loja arădeana s-a manifestat ca un veritabil motor al societăţii civile. În anul 1912 Loja din Arad număra 116 membri fiind a doua din Transilvania după “Unio” din Cluj.

Între 1921-1931, în Templul lojii “Concordia” a funcţionat o policlinică, atunci, venerabil maestru al lojii era fratele István Szöllősi.

Loja “Concordia” (cu 116 membri) era a doua Lojă din Transilvania ca număr de membri, după loja „Unio” din Cluj care avea in 1914, 152 membri. În anul 1930 s-a inaugurat primul muzeu masonic din România, în Arad, denumit “COLLECTIO MASONICA”. În anul 1937 Loja Concordia îşi încetează activitatea, împreună cu Lojile România Mare şi Horea, la cererea centralei de la Bucureşti. Muzeul “COLLECTIO MASONICA” a ajuns după război la Anton Triest, un mare colecţionar arădean.

Pornind de la dezideratul de a construi o societate in care Omul sa reprezinte valoarea suprema, lojile Aradene au promovat in sanul comunitatii profane, o atitudine progresista, un fel nou de a gandi si de a actiona. Prin actiunile sale in folosul comunitatii, prin racordarea la imperativele timpului si mai ales prin impulsionarea si coagularea initiativelor organizatiilor neguvernamentale, Lojile din Arad au fost un veritabil motor al societatii civile.