Tratatul de la Lisabona sau Tratatul Lisabona(inițial cunoscut ca Tratatul de Reformă) este un tratat internațional care amendează două tratate care constituie forma bazei constituționale a Uniunii Europene (UE). Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 si a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Tratatul amendează Tratatul privind Uniunea Europeană (cunoscut de asemenea si ca Tratatul de la Maastricht) și Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Roma). În acest proces, Tratatul de la Roma a fost redenumit în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Principalele modificări au fost trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii din cadrul Consiliului de Miniștri, o schimbare a calcului majorității, au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European formând o legislatură bicamerală, alături de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară, o personalitate juridică consolidată pentru UE și crearea unui președinte permanent al Consiului European precum și un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. De asemenea, Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

Schimbări

A adus mai multe elemente de noutate care fac trimitere la personalitatea juridică a UE și competențele acesteia:

• consolidarea personalității juridice a uniunii,
• sunt modificate tratatele privind UE și Comunitatea Europeană, dar și Tratatul de instituire a EURATOM,
• se asigura un cadru general pentru că cetățenii europeni să aibă un cuvânt de spus în domeniul afacerilor europene și pentru ca drepturile lor fundamentale să fie consacrate într-o carta,
• UE va fi mai bine pregătit să răspundă asteptarilor în domeniul energiei, schimbărilor climatice, criminalității transfrontaliere și imigrației.

Tratatul de la Lisabona a adus următoarele modificări:

• Parlamentul UE și parlamentele naționale au mai multă putere decizională,
• cetățenii europeni vor putea influența propunerile legislative UE,
• se creează Carta Drepturilor Fundamentale cu același statut juridic cu tratatele,
• sunt înființate noi funcții în domenii ca diplomație, securitate, comerț, ajutor umanitar,
• este creată funcția de președinte permanent al Consiliului European, numit Președintele Uniunii Europene, cu un mandat de 2 ani și jumătate, primul președinte ales fiind belgianul Herman Van Rompuy, al doilea fiind polonezul Donald Tusk,
• este creată funcția de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate,
• este extinsă gama de politică internă și sunt modernizate instituții pentru asigurarea unei bune funcționari a Uniunii,
• UE dobândește o poziție mai puternică și coerentă pe plan extern,
• pentru prima dată sunt create secțiuni dedicate energiei, protecției civile și sănătății publice în context transfrontalier,
• libertatea, justiția și securitatea sunt plasate în centrul priorităților UE,
• se acționează mai eficient în prevenirea criminalității și combaterii terorismului,
• se impune "clauză de solidaritate" prin care UE și statele membre vor acționa împreună în cazul în care un membru este supus unui atentat terorist sau victima unei catastrofe naturale,
• se prevede creșterea economică, competitivitate, ameliorarea condițiilor sociale și de muncă, întărirea securității personale și colective, asigurarea unui mediu mai curat și a condițiilor de sănătate mai bune, dezvoltarea solidarității între statele membre, menținerea progresului științific și tehnologic și îmbunătățirea capacității de a acționa pe plan extern,
• cetățenii pot cere Comisiei să propună o inițiativǎ care prezintă interes pentru ei și care să țină de competențele UE, prin strângerea a unui milion de semnături din diferite state membre,
• supremația dreptului comunitar,
• dreptul internațional are prioritate în raport cu cel național,
• niciun text intern nu se opune dreptului comunitar conform tratatului,
• numărul de comisari a fost redus cu o treime,
• s-a făcut trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în multe domenii din cadrul Consiliului de Miniștri.

Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt următoarele:

• Uniunea Europeană va avea personalitate juridică (până acum doar Comunitatea Europeană avea);
• funcția de președinte al Consiliului European va fi transformată într-una permanentă de „Președinte al Uniunii”, cu un mandat de 2 ani și jumătate. Drept primul președinte a fost ales belgianul Herman Van Rompuy.
• va fi înființată funcția de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru politica comună externă și de securitate; drept prima ministru a UE a fost aleasă Catherine Ashton, Marea Britanie.
• numărul de comisari va fi redus cu o treime;
• se va modifica modalitatea de vot în cadrul Consiliului. Regulile stabilite în Tratatul de la Nisa rămân însă în vigoare până în 2014.