Dolj

Prezentare generală

Sumar

Nea Mărin, Universitatea Craiova, pepenii de Dăbuleni, automobile şi zaibăr

Judeţul Dolj este situat pe cursul inferior al râului Jiu, de la care îşi trage denumirea. Iniţial, numele său venea din slavonă: „Dol-Jiu”, transformat în oltenescul Dolj. Aici se produce cunoscutul vinul lui Nea Mărin - zaibărul de Băileşti, aici este „patria lubeniţelor”, locul în care se găsesc cei mai dulci pepeni verzi din România. Iar Cetatea Banilor, aşa cum era denumită Craiova în trecut, a fost un puternic centru de comerţ, graţie şi celor două porturi dunărene.

Numit pe bună dreptate capitala Olteniei, municipiul Craiova este reşedinţa judeţului. Spre sfârşitul secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova era a doua putere instituţională şi politică a ţării, de multe ori responsabilă cu alegerea domnitorilor. Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, dar şi regele Carol I - unele dintre cele mai proeminente figuri istorice - îşi leagă numele de capitala Băniei.

Cred că Doljul poate să fie numit capitala seminţiei olteneşti, poate să fie numit locul unor oameni deştepţi care au plecat din această zonă şi care au făcut cinste României”, spune Ion Prioteasa - preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. „Înseamnă locul în care Universitatea din Craiova şi colegiile din învăţământul preuniversitar dau de fiecare dată studenţi şi elevi olimpici şi cred că înseamnă un loc în care, cu siguranţă, se vine şi nu se pleacă.

Universitatea din Craiova este cel mai important centru al învăţământului superior din Oltenia. Tot aici a funcţionat şi Şcoala Centrală, astăzi Colegiul Naţional „Carol I”, a doua şcoală de grad mediu în limba română din Principate. Au învăţat aici Alexandru Macedonski, Nicolae Titulescu, Gheorghe Ţiţeica, Theodor Aman, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Ţuculescu, Amza Pellea sau Corneliu Baba. Spaţiul intelectual este completat armonios de Casa Universitarilor şi Complexul Minerva, vizitate frecvent de-a lungul vremii de Ion Luca Caragiale, Constantin Tănase, Grigore Vasiliu Birlic, Maria Tănase sau Ioana Radu

Nea Mărin şi echipa Universităţii Craiova

Brand de suflet al oltenilor, echipa de fotbal Universitatea Craiova, supranumită cu duioşie „campioana unei mari iubiri”, a dat câţiva dintre cei mai titraţi fotbalişti ai României.

Natura i-a dăruit pe olteni şi cu talent. Nu există român care, atunci când aude vorbindu-se de Băileşti, să nu se gândească la şugubăţul Nea Mărin şi la al său nepot Sucă. Casa Memorială Amza Pellea păstrează măsuţa veche de lemn cu trei picioare, scaunele cioplite, hainele lui Nea Mărin.

El este figura emblematică a acestei comunităţi de oameni în care a venit pe lume, pe care i-a îndrăgit extraordinar. S-a identificat cu această comunitate”, spune un consătean. „Amza a făcut din ce a dat Dumnezeu brand-uri, unul e Băileşti, care era nelipsit. Mi-a fost naş la nuntă, dupa aia a fost naşul de botez al copiilor gemeni ai mei, care unul s-a numit Amza şi unul Mihai. Că naşa era domnica Mihaela”, spune un alt consătean.

Personajul, născut spre sfârşitul anilor '70, a fost adoptat de băileşteni chiar dacă, la început, mulţi s-au simţit stânjeniţi de postura în care îi puneau snoavele lui Nea Marin. Tot el a făcut celebru şi Zaibărul de Băileşti care, deşi nu este un vin obţinut dintr-o viţă nobilă, a devenit marcă înregistrată la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci). Tot în categoria mărci înregistrate intră şi lubeniţele de Dăbuleni, crescute în această zonă supranumită „Sahara Olteniei”.

Tănase Scatiu”

La 20 de kilometri de Craiova, într-un conac boieresc din comuna Coţofenii din Faţă, a fost turnat în 1976 filmul Tănase Scatiu. Localnicii care au făcut figuraţie în pelicula regizorului Dan Piţa îşi aduc aminte cu drag de acea perioadă şi de actorul Victor Rebengiuc: „Alergam după boieri, cu bătrâni, tineri, costume naţionale. Era ceva foarte frumos. Aici cred că s-a participat cu totul cam la 200-250 de persoane”, povesteşte un sătean. „Cu nişte prăjini în mână, cu nişte boate, alţii erau cu topoare, alţii cu nişte furci în mână, toţi strigam în gura mare: «Aoleu! Muri jupânul!».” 


Comerţ, industrie, agricultură

Municipiul Calafat este unul dintre porturile fluviale de pe Dunăre, dar şi un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria. De altfel, podul Calafat - Vidin va fi inaugurat oficial pe 9 mai, de Ziua Europei. La fel, oraşul Bechet este un alt punct de trecere a frontierei cu bacul în oraşul bulgar Rahova. Pe aici se poate ajunge relativ repede la Sofia şi de acolo în Grecia - unul din traseele preferate de majoritatea transportatorilor sau de turişti.

Potenţialul industrial a fost exploatat prin companii cu istorie în România ca Fabrica de Avioane sau Electroputere, acolo unde se fabricau locomotive electrice. Cândva înfloritoare, marile centre industriale sunt azi într-o situaţie incertă. Fabrica de Avioane a fost scoasă la privatizare de mai multe ori, însă acţionarul majoritar a rămas în continuare statul român.

Uzina Electroputere, cândva perla economiei româneşti, cu peste 20.000 de oameni, a încheiat anul 2012 cu doar 1030 de angajaţi. O bună parte din producţie - peste 80% - merge la export, cele mai multe comenzi fiind orientate către Grecia.

În schimb, Uzinele Ford au preluat în martie 2008 fabrica Automobile Craiova, unde produce în exclusivitate modelul B-Max, maşina Autobest a acestui an.

Judeţul Dolj are şi un puternic potenţial agricol: solurile nisipoase sunt favorabile viţei de vie şi, în special, culturilor de pepeni. O demonstrează culturile de viţă de vie, zaibărul de Băileşti şi pepenii verzi de Dăbuleni, cei mai dulci din România.