Ingredientele de baza

Carnea – inca din trecut, populatia aborigena si apoi imigrantii stabiliti aici au avut carnea in centrul dietei; carnea de cangur se consuma si in prezent, insa nu este foarte populara, gasindu-se insa la macelarii sau in unele magazine (daca este gatita, este indicata sa provina de la un cangur tanar); australienii sunt mari amatori de barbecue (barbies), o intreaga serie de manifestari sociale (strangeri de fonduri) organizandu-se in jurul unui barbecue; ca specialitate exotica, carnea de crocodil ocupa primul loc intre preferinte; in rest, mielul (oaia) si vita sunt cele mai consumate tipuri de carne; mielul australian este, alaturi de cel din Noua Zeelanda, cea mai exportata specialitate de carne a acestei tari;

Cerealele – productia mare de grau a Australiei a facut nu doar ca productia de bere sa fie generoasa, dar a dus la crearea unei piete a cerealelor foarte dezvoltata; painea este facuta, in majoritate, din grau, iar micul dejun al unei familii australiene este dominat de consumul cerealelor;

Fructele de mare – este firesc sa existe pasiune pentru fructe de mare, tinand cont de faptul ca tara este inconjurata de ape; stridiile, homarii sau racii sunt adorati, iar mai nou sunt gatiti cu ajutorul mirodeniilor asiatice; Sydney are cele mai renumite si mari piete de fructe de mare din toata Australia;


Feluri renumite de mancare

Vegemite – simbolul culturii gastronomice australiene, nu reprezinta, practic, un fel de mancare, ci o pasta care se intinde pe paine, paine prajita sau pe biscuiti, in special la micul dejun; a fost inventata in anul 1922 si consta dintr-o pasta cu textura untului de arahide, produsa din extract de drojdie de bere, mirodenii si legume pisate; este sarata si foarte bogata in vitamina B;

Damper – este paina traditionala a Australiei si este facuta din bicarbonat de sodiu si faina din grau si coapta pe jar, in spatii deschise; este foarte populara in randul iubitorilor de camping, insa se gaseste in orice brutarie care se respecta; fiind facuta fara drojdie, are o consistenta solida;

Pie floater – o combinatie interesanta intre o placinta cu carne si supa crema de mazare; o mica placinta cu carne, rotunda, se aseaza deasupra unei supe concentrate de mazare, si se mai adauga, dupa preferinte, sare, piper sau otet;

Boston bun – nume american, produs insa australian! Reprezinta o painica rotunda, condimentata cu mirodenii, si acoperita cu o spuma de nuca de cocos;

ANZAC biscuits – sunt biscuiti de ovaz (insa mai contin faina, nuca de cocos, zahar, unt), pregatiti prima oara pentru soldatii australieni si neo-zeelandezi in timpul primului razboi mondial (ANZAC = Australian and New Zealand Army Corps), insa ramasi foarte populari pana in prezent;

Pavlova – este cea mai cunoscuta prajitura australiana, consumata de Craciun, chiar daca numele provine de la balerina rusa Anna Pavlova, foarte indragita in Australia, acum mai bine de o suta de ani; consta dintr-un amestec de albus de oua si de zahar pudra (practic, bezea), garnisita cu fructe cum ar fi capsune, kiwi sau banane; este mai tare la exterior, gratie bezelei formate, dar pufoasa in interior;

Bauturile bucatariei australiene

Vinurile australiene sunt recunoscute pe plan mondial, si nu de putin timp. Australia este cel de-al patrulea mare exportator de vin al planetei. Se estimeaza ca in fiecare an australienii consuma peste 400 milioane de litri de vin. Dintre vinurile albe, Chardonnay este cel mai popular, in timp ce dintre cele rosii ies in evidenta Shiraz si Cabernet Sauvignon. Sudul Australiei este zona care da cel mai mult vin, gratie climei calde.

Australienii produc si bere de calitate, cel mai bun exemplu fiind marca Foster’s, insa fiecare stat care compune Australia se lauda cu cate o marca proprie.

Romul produs din melasa este foarte popular la mesele in care se aduna familii intregi.

In fine, in ultima perioada, dupa explozia imigrantilor, cafeaua (espresso) a devenit foarte populara, in special la micul dejun.


Inedit despre bucataria australiana

- Per ansamblu, bucataria australiana este impartita in trei mari categorii: Bush Food (defineste bucataria specifica aborigenilor), Traditional Cuisine (defineste perioada in care britanicii si-au pus amprenta asupra stilului de gatit) si Modern Cuisine (Mod Oz, bucataria influentata de asiatici si de alte popoare migratoare, in special din Europa Mediterana, care a ridicat calitatea generala; aceasta miscare a inceput dupa 1990);

- Incepand cu finalul secolului 20, mancarurile halal sau kosher au inceput sa castige in popularitate in Australia, gratie noilor imigranti arabi sau israelieni;

- Tasmania, cea mai cunoscuta insula a Australiei, este renumita pentru homarii si somonii proaspeti, consumati in cantitati generoase de catre localnici; tot aici se cultiva piper de calitate;

- Sfecla rosie este cea mai populara leguma in Australia, fiind parte componenta din multe sandvisuri pe baza de carne;

- Carnea de emu (o specie de pasare mare, asemanatoare cu strutul) este o specialitate care castiga tot mai multa popularitate;

CONCLUZIE: 
Bucataria australiana nu este una care sa ia ochii pasionatilor de gastronomie sau iubitorilor de alimentatie sanatoasa si dietetica. Fara influenta emigrantilor, produsele australiene ar fi ramas incremenite in modesta si anosta bucataria britanica. Asa, bucataria australiana este in prezent teritoriul preferat de joaca al experimentelor culinare europene si asiatice.