În cunoscuta sa monografie a Bucureştilor apărută în 1899, istoricul G.I. Ionescu-Gion consemna: "În Lipscani, lângă mica stradă a Zarafilor, se află Hanul cu Tei". Practic, Ionescu-Gion se referea la un pasaj, ca şi celelalte din zonă, care permitea legătura între "Uliţa Lipscanilor" şi "Uliţa ce merge alăturea cu zidul Curţii Domneşti", aşa cum era cunoscută încă din 1678, actuala Str. Gabroveni. Pasajul respectiv se desfăşoară pe o lungime de cca. 50 m şi pe o lăţime de 4 m, lăţime ce se încadrează în parametrii arterelor centrale din jurul anului 1800. Cartografic, strada este surprinsă pe planul Ernst, în 1791 sau pe planul maiorului baron Rudolf Artur Borroczyn, publicat în timpul domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei, în 1852.
Reper
În str. Zarafi, dinspre strada Gabroveni spre strada Lipscani
