cetate

Nume:

cetate

Situri arhelogice: [310]

Aşezarea romană de la Băbeni. La aproximativ 2 km spre sud de biserica din localitate

Aşezare de epocă dacică de la Petrila - Valea Petrosului. La capătul de sus al defileului din valea Petrosului

cetate

Cetate

Cetatea dacică de la Costeşti- Muchea Chişetoarei. Pe terasele muchiei

Cetatea dacică de la Govăjdia. în hotarul satului

Cetatea dacică de la Grădiştea de Munte- Comărnicelu Cetei

Cetatea de la Sânandrei - La Cetăţuie. La 3,8 km E de biserica ortodoxă din Sânandrei; la 3,5 km NV de biserica ortodoxă din Cerneteaz şi la 2,6 km NNV biserica ortodoxă din Covaci şi la 1 km N de confluenţa pârâului Măgheruş cu pârâul Niarad

Cetatea medieval timpurie de la Arad - La Movilă. la 3 km SV de localitate, între şoseaua Beliu - Bocsig şi Valea Beliului

Fortificaţia de la Valea Scurtă - Vârful Pólya. la 1 km N de localitate

Şanţul liniei exterioare de fortificaţie a cetăţii Timişoara - Strada Sergent Constantin Muşat. Strada Sergent Constantin Muşat leagă colţul de NV al Pieţei Unirii de Piaţa Mărăşti.

Situl arheologic de la Băniţa - Piatra Cetăţii. Pe dealul Boii, la 4km est de sat

Situri arhelogice: [268]

Ansamblul bisericii evanghelice de la Bruiu

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Alma Vii

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Alţina

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Aţel

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Axente Sever

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Bazna

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Biertan

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Boian

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Brădeni

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Brateiu

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Chirpăr

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Cisnădie

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Cisnădioara - Cetate. Ansamblul poate fi observat pe dealul de deasupra satului.

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Copşa Mare

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Iacobeni

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Ighişu Nou

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Mediaş

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Merghindeal

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Metiş

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Miercurea Sibiului

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Movile

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Nocrich

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Pelişor

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Şoala

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Stejărişu

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Ţapu

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Valchid

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Agnita

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Iacobeni

Ansamblul bisericii fortificate din Valea Viilor

Ansamblul bisericii fortificate evanghelice de la Marpod

Ansamblul bisericii fortificate romano-catolice Adormirea Maicii Domnului de la Cârţa. Ansamblul se află vis-a-vis de nr. 248.

Asamblul fostei biserici evanghelice de la Petreşti. în cimitirul evanghelic

Aşezarea dacică de la Alunu - Terasa Dacica 1. Situl arheologic se află pe o terasă situată în vecinătatea cetăţii dacice cunoscută ca "Piatra Roşie". Terenul se află pe proprietatea Fundaţiei Dacica.

Aşezarea din epoca medievală de la Oroftiana - Cetatea Saşilor. Situl se află extravilan, la 1800 m sud-sud-vest de Movila La Onceni şi la 700 m nord-est de Movila Corbana, în partea nordică a Pădurii Frunzei.

Aşezarea fortificată de la Piatra Neamţ - Dealul Cozla - Terasa Gospodinelor. Situl arheologic este situat în partea de NV a municipiului, pârâul Cuiejdi.

Aşezare de epocă romană de la Sibişel. la circa 400m sud-vest de Sânpetru, la sud de drumul Sânpetru - Unciuc

Ceatate medievală de la Lisnău - Cetatea Turcului. între pârâul Borzoş şi "Şanţul cetăţii", pe dealul Várbérce

Centrul istoric Sibiu - Piaţa Mică - Turnul bisericii catolice

Cetatea Alba Carolina

Cetatea Aradului - fortificaţii VAUBAN. cartier Subcetate, U.M. 01380

Cetatea Axiopolis - Cernavodă - Hinog. Cetatea se află la 3 km S de Cernavodă, în faţa insulei Hinog, pe malul drept al Dunării.

Cetatea Bacica de la Herghelia

Cetatea Banului Bela de la Sânpaul. Cetatea se găseşte la capătul de sus al satului.

Cetatea bizantină de la Nufăru - proprietatea I. Rubanschi. La vest de localul Prislav, la cca. 7 km vest faţă de zidul de incintă vestic al cetăţii bizantine, pe malul braţului Sf.Gheorghe

Cetatea bizantină de la Nufăru - proprietatea M.L. Dumitrescu

Cetatea bizantină de la Nufăru - Trecere bac

Cetatea bizantină de la Ostrov - Păcuiul lui Soare. insulă dunăreană în dreptul dealului Dervent

Cetatea Bologa de la Bologa. Cetatea se află în extravilan.

Cetatea Cius de la Gârliciu - dealul Hassarlîc. la 5 km S de comună şi la este de lac, pe dealul Hassarlîc

Cetatea dacică Apoulon sau Ranistorum - Craiva - Piatra Craivii. la 5 km NE de sat

Cetatea dacică de la Boiu - Dealul Dobelor. Cetatea se află la NE de Sighişoara.

Cetatea dacică de la Botoşeşti-Paia - Cetatea Micului. la 2 km E de sat

Cetatea dacică de la Brădeştii Bătrâni - Valea Rea. la 2 km SV de biserică

Cetatea dacică de la Căpâlna. la 1000 m SSV de podul peste Sebeş

Cetatea dacică de la Costeşti - Blidaru. mamelon la 705 m alt, în amonte de Valea Faeragului, la cca. 4 km de cetatea de pe "Cetăţuia", pe malul stâng al râului Grădiştea

Cetatea dacică de la Costeşti - Cetăţuie. la 2 km de sat, spre S, pe malul stâng al râului Grădiştea

Cetatea dacică de la Covragiu- Piatra Coziei

Cetatea dacică de la Făgetu - Vârful Prisacu. Situl se află pe o poziţie dominantă la cca 350 m SV de sat, la vest de râul Telejean

Cetatea dacică de la Govăjdia. în hotarul satului

Cetatea dacică de la Grădiştea de Munte- Comărnicelu Cetei

Cetatea dacică de la Gura Vitioarei-Movila. Situl se află la SE de sat, la SV de Valea Danciului şi pe partea estică a râului Teleajen

Cetatea dacică de la Izvor - La Cetate

Cetatea dacică de la Stârciu - Valea Ragului

Cetatea dacică de la Valea Stanciului - La Vrancea. la 2,5 km SV de biserica din Bârza

Cetatea dacică de la Voita - La Cetate. la 1 km S de sat

Cetatea dacică de la Zetea - Dealul Desag. 5 km N de localitate, malul stâng al Târnavei Mari

Cetatea dacică Pelendava - Bucovăţ. fostul sat înglobat Cârligei

Cetatea daco-romană de la Godeni - La Pleaşa

Cetatea de epocă necunoscută de la Seceani. pe teritoriul localităţii

Cetatea de la Ardud - Cetate. Situl se află la 200 m N de podul Homorod la marginea actualului canal Homorod.

Cetatea de la Cădaciu Mic -Cetatea Cădaciu. Pe dealul Cădaciu

Cetatea de la Caransebeş - Strada Romanilor''

Cetatea de la Cotnari - Dealul Cătălina. la marginea de NV a satului

Cetatea de la Feldioara

Cetatea de la Găleşti - Singervára. Cetatea se află pe un deal situat în partea de S a fostului sat Sânvăsii.

Cetatea de la Medieşu Aurit. În sat sub castelul medieval.

Cetatea de la Murighiol [Halmyris] - la Cetate. la 2 km SE de sat şi 200 m N de şoseaua Murighiol - Dunavăţul de Sus; 1,5 km S de braţul Sf. Gheorghe

Cetatea de la Potmelţu - Botu Cetăţii. la 5 km V de sat

Cetatea de la Scheia -Suceava - Dealul Şeptilici. la marginea de NV a oraşului

Cetatea de la Sfântu Gheorghe

Cetatea de la Solocma -Colţul Movileilui Ször

Cetatea de la Tălmaciu - Landskrone. Urmele cetăţii sunt vizibile pe o înălţime ce domină regiunea de la ieşirea transilvăneană a Defileului Oltului.

Cetatea de pământ de la Râşnov. Pe culmea unui deal la sud de localitate

Cetatea de pământ de la Săbed - Cetatea de pământ. Cetatea poate fi identificată pe o înălţime situată deasupra satului.

Cetatea de pământ de la Voineşti - Cetate. la N de sat, la 360 m de DN 72 Târgovişte - Câmpulung, în curtea fermei pomicole, la 200 m de râul Dâmboviţa, pe malul stâng

Cetatea de piatră de la Vârşag - Tartod. confluenţa pârâului Tartod cu Târnava Mare

Cetatea Dinogeţia de la Garvăn - Bisericuţa. Cetatea se află la 5 km NV de satul Gărvan şi 1 km E de DN Galaţi-Tulcea; la 3,5 km de cotul Dunării la Galaţi în balta Lăţimea.

Cetatea Diodului. Grajdurile CAP

Cetatea fără nume de la Miercurea Ciuc. pe platoul SV al muntelui Şumuleu Mare, în centrul platoului

Cetatea Firtoş de la Corund - Cetatea lui Tartód. Cetatea se află pe valea Târnavei Mari.

Cetatea fortificată de la Făgaraş. zona central-vestică oraşului

Cetatea getică de la Dunăreni-Dealul Muzait. la cca 5 km NE de sat, pe malul Dunării, spre E, în vecinătatea estică a cetăţii Sacidava

Cetatea getică de la Izvoarele - Valea lui Voicu. Cetatea este situată la 3 km E de mormântul situat în punctul - Malul Roşu, în Valea lui Voicu, pe versantul de V al acestei văi.

Cetatea getică de la Oltina - Piscul Blaborului. Cetatea este situată pe Dealul Muzait, la aproximativ 3 km sud de celălalte aşezări întărite situate pe deal, lângă Movila Comoara, pe malul de vest al Lacului Vederoasa, în punctul Piscul Blaborului ( sau Chiscul Blabarului).

Cetatea geto-dacică de la Mihăileni - Vár

Cetatea Greavilor de la Gârbova. în centrul satului

Cetatea hallstattiană de la Plopeni - La Cetate. Pe Valea Humei, pe malul râului, la est de oraş

Cetatea Heldenburg de la Crizbav. La cca. 5 km de sat, la cota 1104, în punctul "La Cetate"

Cetatea Ibida - Slava Rusă - Cetatea Fetei. intravilan, sectoarele central, N, V, SV şi extravilan V a satului Slava Rusă

Cetatea Jimborului. La nord-vest de sat, pe Dealul Jimbor

Cetatea Karaharman de la Vadu. în curtea Întreprinderii de Metale Rare

Cetatea Latene de la Arsura - Cetăţuia Mogoşeşti. 1 km N de sat

Cetatea Latene de la Bobaiţa. într-o zonă de deal împădurit în nordul satului Colibaşi

Cetatea Latene de la Coada Izvorului - La Grădişte. la vest de Valea Grădiştea, în incinta poligonului unităţii militare

Cetatea Latene de la Corni-Albeşti. la cca 2,5 km est de sat şi la 300 m S-SV de locul fostul schit Vladnic (în pădure)

Cetatea Latene de la Făget - La Cetăţuie. Situl este situat pe vârful unui deal, la est de sat, la limita dintre comunele Homorâciu şi Drajna. Zona este împădurită şi greu accesibilă.

Cetatea Latene de la Poiana Mănăstirii - Între Şanţuri. la 3 km NNE de sat, pe platoul înalt

Cetatea Latene de la Slobozia - La Şanţuri. pe Dealul Podul de Lut, la cca. 1,5 km E de sat, cu extindere în comuna Todireşti

Cetatea Latene de la Târzii - La Cetate. la marginea de SSE a satului

Cetatea Latene de la Tisa. Cetatea dinspre Mârlogea

Cetatea Latene de la Trivalea-Moşteni - La Palancă. lângă râul Teleorman, la 1,5 km NE de drumul naţional Alexandria-Piteşti

Cetatea Latene de la Tusa - Cetate

Cetatea Lotrioara de la Turnu Roşu. Cetatea Lotrioara se găseşte în pasul Turnu-Roşu, la vărsarea Lotrioarei în Olt, pe malul drept al Oltului.

Cetatea Martinuzzi de la Gherla

Cetatea Medievală a Brăilei - cartier Biserica Veche. zona cuprinsă între B-dul Sulina, Bdul Al.I. Cuza, str. Sergent Tătaru, str. Vadul Cazărmii, str. Vadul Schelei, pe malul stâng al Dunării (la vest de fluviu)

Cetatea medievală de de la Bistriţa - Burg. la 3 km N de oraş

Cetatea medievală de la Adoni - La Cetate. la marginea de N a localităţii, pe malul stâng al râului Er

Cetatea medievală de la Aiud

Cetatea medievală de la Alioş - Cetatea Turcească. Cetatea este situată extravilan, la 2,1 km SE faţă de biserica ortodoxă din Alioş; la 4,65 km NE faţă de biserica ortodoxă din Maşloc, la 6,5 km SV faţă de biserica ortodoxă din Chesinţ şi la 200 m N de versantul drept al pârâului Valea Afundă, afluent st

Cetatea medievală de la Antoneşti - Tinosul

Cetatea medievală de la Avrămeşti - Cetatea Jidovilor. Urmele cetăţii pot fi observate la E de sat.

Cetatea medievală de la Baia Mare - Dealul Cetăţii. la 500 m de staţia de exploziv, în cartierul Valea Borcutului

Cetatea medievală de la Bedeciu. Cetatea se află între Valea Cetăţii şi Valea Căpuşului.

Cetatea medievală de la Bencecu de Jos - Dosul. Cetatea este situată extravilan, la 1,2 km NV de sat.

Cetatea medievală de la Berechezoaia. la cca trei km sud de localitate, pe un vârf stâncos din stânga Lăpuşului

Cetatea medievală de la Biertan - Cetate. Cetatea se ridică deasupra comunei. Se situează la aproximativ 400 m E de comuna Biertan.

Cetatea medievală de la Bistriţa. Zona delimitată de bd. republicii, latura de sud-vest a hotelului "Coroana de Aur", Piaţa Unirii, latura nordică a parcelei din str. Bistricioarei nr. 1, str. Bistricioarei, Liviu Rebreanu, Ecaterina Teodoroiu (latura vestică a parcelelor), str.Ecaterina

Cetatea medievală de la Bocşa - Buza turcului. la 1 km N de localitate, pe malul stâng al Bârzavei, cartierul Bocşa Vasiova

Cetatea medievală de la Bogdand - Culmea Pietroasa

Cetatea medievală de la Boroşneu Mic - Bodza. în apropierea satului

Cetatea medievală de la Câlnic (Burgviertel)

Cetatea medievală de la Caransebeş. în curţile locuitorilor

Cetatea medievală de la Caraşova - Grad. km 10 pe DN 58 Reşiţa - Anina; Cheile Caraşului

Cetatea medievală de la Cehu Silvaniei

Cetatea medievală de la Cernat - Cetatea ciuntită. la poalele munţilor de la Vest de satul Cernatul de Sus

Cetatea medievală de la Chiheru de Sus. Punct situat la E de localitate, pe culmea izolată de la confluenţa văii Fânaţelor cu valea Frunzelor.

Cetatea medievală de la Cristian

Cetatea medievală de la Făget - Cetate-1. Situl se află intravilan, la 1 km N-NE de biserica ortodoxă a oraşului, la 300 m N de DJ 682 Făget - Birchiş şi pe versantul drept al pârâului rezultat din confluenţa Pârâului Valea Râpelor cu Pârâul Valea Coşteiului, afluent dreapta al Râului Bega.

Cetatea medievală de la Felnac. Urmele cetăţii medievale se găsesc pe un mic dâmb aflat în apropierea localităţii şi a Mureşului.

Cetatea medievală de la Finiş - Cetate. la 2 km de limita nordică a localităţii, pe malul drept al râului Timiş

Cetatea medievală de la Gâdinţi - La Cetate. la cca. 3 km SV de sat, pe malul stâng al râului Siret

Cetatea medievală de la Hălmagiu. în grădina şcolii

Cetatea medievală de la Ineu - Cetatea Ineului

Cetatea medievală de la Lăzarea - Sărmani

Cetatea medievală de la Lăzăreşti - Dealul Cetăţii

Cetatea medievală de la Lemnia-Lazul Cetăţii. la 8 km N de sat, între pâraiele Lemnia Mică (Kislemheny) şi Lemnia Mare (Nagylemheny)

Cetatea medievală de la Măgheruş - Cetatea Aluniş. în apropierea satului

Cetatea medievală de la Măgheruş - Cetatea Meszke. în valea pârâului Lisnău

Cetatea medievală de la Mălăieşti- Sub Brazi. Între Valea Domnească şi Pârâul Mălăieştilor

Cetatea medievală de la Micloşoara - Tortogó. la NE de sat, între Valea Cetăţii (Várpatak) şi Apa Vântului (Szélviz), pe un vârf de deal

Cetatea medievală de la Odorheiu Secuiesc. în partea de nord a pieţei

Cetatea medievală de la Olteni - Vârful Cetăţii - Herecz. la N de sat, între Olteni şi Malnaş, pe malul stâng al Oltului

Cetatea medievală de la Orşova

Cetatea medievală de la Râmetea - Piatra Secuiului

Cetatea medievala de la Saciova. pe un vârf de deal, între pâraiele Izvorul Pietros şi Valea Cetăţii

Cetatea medievală de la Sadu. La V de comună, pe culmea dealului, se văd ruinele unei cetăţi medievale.

Cetatea medievală de la Săsciori. la 800 m S de podul Sebeş

Cetatea medievală de la Satu Mare. la intersecţia străzilor Aurel Popp cu Henri Coandă

Cetatea medievală de la Seceani - La Cetate. Situl se află intravilan, la 250 m SV de biserica ortodoxă din Seceani, la 8, 7 km E-NE de biserica ortodoxă din Orţişoara, la 8,2 km V de biserica ortodoxă din Fibiş şi la 200 m V de versantul stâng al obârşiei Pârâului Valea Zorilor.

Cetatea medievală de la Seini - Dealul Cetăţii. Pe Dealul Cetăţii din nord-estul localităţii

Cetatea medievală de la Sibiel - Vârful Zidului. La 2 km SV de sat, pe Vârful Zidului, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale.

Cetatea medievală de la Sibişel - Bordu. În partea de E a satului Sibişel, pe dealul din dreapta Văii Sibişel, la nord-vest de cătunul Baia

Cetatea medievală de la Şimoneşti -Dealul Cetăţii. între Nyiko şi Somosret

Cetatea medievală de la Slon - La Ciuga. Cetatea se află în zona Dealulului Grohotişului.

Cetatea medievală de la Socolari - Dealul Cetate. la 3 km SE de sat, aproape de Valea Nerei

Cetatea medievală de la Tauţ- Cetatea turcească. la cca. 1 km V de sat, pe înălţime, 200 m S de biserica ortodoxă din Tauţ; 1 km V de pârâul Cigher

Cetatea medievală de la Tilişca - Dealul Căţinaş. Pe dealul Cetate, la V de comună, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale cu ziduri de piatră şi şanţ de apărare.

Cetatea medievală de la Unguraş - Cetate. Situl arheologic se află pe dealul "Cetate" de la E de sat.

Cetatea medievală de la Vaslui - Dealul Plaiului. la 2,5 km SV de municipiu Vaslui

Cetatea medievală de la Zăbală - Biserica Reformată. pe teritoriul fostului sat Pava

Cetatea medievală Giurgiu - Insulă. la N de canalul Cama, la S de oraş

Cetatea medievală I de la Gladna Româna-Cetate. Situl arheologic se află în extravilan, pe versantul nord-vestic al munţilor Poiana Ruscă, în bazinul izvoarelor râului Bega, la aproximativ 870 m SE de limita sud-estică a satului într-o zonă împădurită; Situl se află la 215 m S de versantul din stânga a

Cetatea medievală Oradea. În partea de sud a oraşului actual, pe malul stâng al Crişului Repede

Cetatea medievală Rákóczi de la Ghimeş - Fostul punct vamal Cetatea Rákóczi. Cetatea se află pe vârful dealului abrupt Kőorr, care se înalţă pe partea dreaptă a râului Trotuş.

Cetatea medievală Tg. Mureş - Piaţa Bernady Gyorgy

Cetatea medievală Turda

Cetatea Medievală Turnu de laTurnu Măgurele. La 1 km est depărtare de Olt şi 3 km SV de oraş, în apropierea Dunării. Confluenţa Oltului cu Dunărea, la 500 m nord de Dunăre şi la 1 km est de gura Oltului.

Cetatea medieval timpurie de la Arad - La Movilă. la 3 km SV de localitate, între şoseaua Beliu - Bocsig şi Valea Beliului

Cetatea Mikó de la Miercurea Ciuc. Azi Muzeul Secuiesc al Ciucului şi Biblioteca Judeţeană

Cetatea Muşatină a Romanului - Punct Parcul Zoologic. terenul cuprins între str. Vasile Alecsandri, Speranţei şi Nicolae Titulescu

Cetatea Neamţului de la Târgu Neamţ-Dealul Cetăţii. pe Dealul Cetăţii, pe stânca Timuş, muntele Pleşu

Cetatea Oradea - Palatul Princiar. în interiorul cetăţii, pe malul stâng al Crişului Repede, între acesta şi pârâul Peţa

Cetatea oraşului Sebeş. între străzile: Pavel Dorin, Traian, Bistrei, Mioriţei, Mihai Viteazul, Patria, I.L.Caragiale, Pieţii, 24 Ianuarie, Cetăţii, Olteanu aviator

Cetatea Regală a Haţegului de la Subcetate

Cetatea regală de la Potoc. Pe Dealul Coruma

Cetatea romană Aegyssus de la Tulcea - Colnicul Hora. Situl se află în partea de NE a oraşului Tulcea, intravilan, în parcul "Monumentul îndependenţei", perimetrul format din str. Nufărului, Orizontului, Brumăriei, Prislav, Walter, 9 Mai, Grigore Antipa, Independenţei, Mistreţi, Grădinari

Cetatea romană de la Topalu - Dealul Cichirgeaua. Cetatea se află la S de Topalu şi la N de Ghindăreşti. Aceasta este situată pe un promontoriu al Dealului Cichirgeaua, având la S Valea Cichirgeaua, la E Cariera Minaveli, la N Movila Cichirgeaua şi la V Ostrovul Atârnaţi.

Cetatea romană târzie de la Bistreţ

Cetatea romano-bizantină de la Cochirleni - Cetatea Pătulului. Staţiunea este amplasată pe un platou care domină Dunărea, la 600 m nord-vest de valul mare de pământ ("Valul lui Traian"), pe partea dreaptă a Văii Mari. Spre vest şi nord platoul este înconjurat de pante abrupte, pe restul perimetrului pante domoale lea

Cetatea romano-bizantină de la Enisala - Peştera. pe latura de N a satului, pe malul S al lacului Babadag

Cetatea romano-bizantină de la Izvoarele - Capul Dealului. Cetatea se află la 500 m spre est de Valea lui Leşu, la Capul Dealului.

Cetatea romano-bizantină de la Mahmudia - Salsovia. la 2 km NV de sat

Cetatea romano-bizantină de la Oltina - Capu Dealului

Cetatea romano-bizantină Sucidava de la Corabia - Celei. km. fluviali 634-635, în sudul Câmpiei Caracalului, gârla Bozahuzului, pe malul stâng al fluviului Dunărea peste fluviu de antica localitate Oescus

Cetatea Sacidava de la Dunăreni - Dealul Muzait. la cca 5 km NE de sat, pe malul Dunării, spre E

Cetatea sătească de la Şeica Mică

Cetatea sătească de la Veseud

Cetatea sătească din Dealu Frumos

Cetatea sătească din Dobârca

Cetatea sătească din Hosman

Cetatea sătească şi biserica de la Apold

Cetatea sătească şi biserică evanghelică fortificată de la Hărman.

Cetatea şi aşezarea medievală de la Gătaia - Dealul Şumig. Situl se află la 4, 72 km S-SV de biserica Romano-Catolică din Gătaia, la 3, 76 km N de biserica Mânăstirii Săraca din Şemlacu Mic, la 5,83 km SE de biserica ortodoxă din Berecuţa şi imediat la V de drumul judeţean DJ588, înainte de cotirea drumului spre

Cetatea Tabla Buţii de la Slon. Cetatea de află la extremitatea nord-estică a judeţului Prahova, pe culmea Muntelui Siriu, la altitudinea de 1360 de m, la circa 200 m nord de vârful Crucea Mandii şi la circa 200 m nord-est de Monumentul Eroilor din primul război Mondial (cunoscut sub ac

Cetatea ţărănească de la Saschiz. Cetatea se află la vest de localitate.

Cetatea Tomis de la Constanţa - Poarta de Nord. faleza de NE a Peninsulei constănţene, în apropierea Esplanadei; între str. Virtuţii, Mihail Kogălniceanu, Dragoş Vodă, Mircea cel Bătrân

Cetatea Turia-Bálványos. vârf de munte situat la 10 km NE de comuna Turia, pe malul stâng al pârâului Bálványos

Cetatea Ulmetum de la Pantelimon. situl arheologic se află în marginea estică a satului Pantelimon.

Cetatea Veche de la Lugoj. Pe malul din dreapta râului Timiş, în unghiul pe care acesta îl formează cu şoseaua naţională Lugoj - Timişoara, s-au descoperit urmele zidurilor cetăţii Lugoj.

Cetatea Zaporojeni de la Dunavăţul de Jos. cca. 5 km V de sat, pe malul lacului Razelm

Cetate fortificată şi aşezarea de la Albeşti - La Cetăţea. Cetatea este situată la 3 km S de Albeşti, pe vârful unui deal din valea Şarpatocului.

Cetate sătească cu biserică (fostă Sf. Martin)

Complexul de fortificaţii medievale de la Racoşul de Sus - Pădurea Rica. la 4,5 km VNV de sat, lanţul nordic al munţilor Perşinari, dealul Hegyes, între pârâurile Rica şi Nadeş, afluenţi ai pârâului Cormoş care se varsă în Olt la Augustin, jud.Braşov

Fortificaţia medievală de la Breţcu - Cetatea Fetei. în faţa satului, la E de sat, pe dreapta drumului ce duce spre pasul Oituz

Fortificaţia medievală de la Jdioara - Cetate. Cetatea se află la 1,18 km NE de biserica din satul Jdioara, pe culmea Dealului Cetate, cu altitudinea de 288,4 şi pe versantul drept al Pârâului Nădrag, afluent dreapta al Timişului (diferenţa de nivel până la talvegul râului este de cca. 90 m).

Fortificaţia medievală de la Racoş - Mihályvára

Fundaţiile cetăţii medievale Cetatea de Baltă. în lunca Târnavei

Posibila cetate de la Iacobeni - Mocsvár. la 4 km. est de sat, în valea pârâului Mocsvár

Posibila cetate de la Imper - Cetatea Balmáj. la 3 km est de sat

Posibila cetate de la Plăieşii de Sus - Cetatea de Piatră

Ruinele Cetăţii Adrian de la Sălard

Ruinele Cetăţii Agrişul Mare - Dealul Cioaca. la 500 m V de sat

Ruinele cetăţii Almaşului de la Almaşu. La 1500 m de sat

Ruinele cetăţii Cheud - Cetatea Aranyos. pe malul drept al Someşului, la 2 km de centrul satului Cheud şi la 500 m de Strâmtorile ţicăului, pe dreapta

Ruinele cetăţii Ciceului de la Ciceu-Corabia - Cetatea Ciceului. La 9 km faţă de DN 17, NE de satul Ciceu-Corabia

Ruinele cetăţii cneziale de la Suseni - Cetatea de Colţ. suspendată la circa 300m deasupra apei Râuşorului

Ruinele cetăţii Devei. pe versantul sudic al dealului, pe malul stâng al Mureşului

Ruinele Cetăţii Dezna. pe un deal aflat pe malul drept al râului Moneasa la extremitatea de NE a satului

Ruinele cetăţii Grădetului de la Baloteşti. la 2 km E de sat

Ruinele cetăţii Lita de la Săcel. în extravilan

Ruinele cetăţii medievale Colteşti- Dealul Cetăţii

Ruinele cetăţii medievale de la Pomezeu - Dealul Morilor. la limita de E a localităţii, pe malul stâng al Holodului

Ruinele cetăţii medievale Şinteu de la Peştiş - Cetatea Şoimilor. la 4,5 km NV de centrul satului, pe malul stâng al Văii Secătura

Ruinele cetăţii medievale Şiria. la 2 km E de localitate, pe un deal ce domină drumul spre Ineu

Ruinele cetăţii medievale Şoimoş- Cioaca Tăutului. cartier Şoimoş, la 2 km NE de Lipova

Ruinele cetăţii Oratia şi ale hanului medieval de la Podu Dâmboviţei. Pe Dealul Sasului

Ruinele cetăţii Poenari de la Căpăţânenii Ungureni

Ruinele cetăţii Severinului de la Drobeta-Turnu Severin. în parcul "General Dragalina"

Ruinele cetăţii Slimnicului (Stolzemburg). Cetatea Slimnicului se ridică pe un deal la SE de centrul satului, iar incinta este alungită pe direcţia N-S.

Ruinele cetăţii Székely Támadt de la Odorheiu Secuiesc

Ruinele cetăţii Tăuţiului de la Tăuţi. la 3 km SV de sat

Ruinele cetăţii Urieşilor de la Gârbova. La cca. 2 km S spre sat, lângă drumul spre satul Jina, în pădure

Ruinele cetăţii Valcăului de la Subcetate. în afara localităţii, în pădure

Ruinele cetăţii Vityal de la Eremitu. Ruinele se află la confluenţa pârâului Cetăţii cu pârâul Vityal.

Ruinele cetăţii Zebernicului de la Valea Vinţului. la 4 km în amonte de confluenţa Văii Vinţului cu Mureşul, la stânga drumului Valea Vinţului - Inuri

Situl arheologic de la Bixad - Cetatea Vápa. la 2,5 km SV de Bixad, lângă gară, sub muntele Murgăul Mic, pe malul drept al Oltului, între Olt şi pârâul Răchitaş

Situl arheologic de la Buneşti - Dealul Bobului. la 1 km E de satul Buneşti, în stânga pârâului Hruşca şi la 2 km E de râul Crasna

Situl arheologic de la Capidava - Cetate. Situl se află la marginea de SV a satului.

Situl arheologic de la Cetatea. intravilan

Situl arheologic de la Ciceu Corabia-Sub Cetate. la 3 km E de sat

Situl arheologic de la Dunăreni - Bratca. pe malul drept al Dunării, lângă lacul Mîrleanu

Situl arheologic de la Isaccea - Noviodunum-La Pontonul Vechi. la 2,5 km NE de oraşul Isaccea, pe malul drept al Dunării

Situl arheologic de la Jurilovca-Orgame/Argamum - Capul Dolojman. Situl se află la cca 4,5 km est de de localitatea Jurilovca, pe malul lacului Razim, pe un promontoriu stâncos.

Situl arheologic de la Lisnău - Cetatea lui Barabas. lângă pârâul Heveder

Situl arheologic de la Liteni - Cetate

Situl arheologic de la Mangalia - Oraşul antic Callatis. Între Sanatoriul balnear, Casa de Cultură, str. Constanţei, Geamie şi intrarea în portul comercial

Situl arheologic de la Mehadia - Dealul Grad. la NE de sat, la 1 km

Situl arheologic de la Nufăru - Trecere bac. pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe

Situl arheologic de la Nufăru-vatra satului. intravilan

Situl arheologic de la Râşnov - Dealul Cetăţii. în incinta fortificaţiilor medievale

Situl arheologic de la Săcăşeni- Cetate. la 3 km S de biserica din Huta Chegii

Situl arheologic de la Sânnicolau de Beiuş - Dealul Boţocana. la limita de E a localităţii, pe malul drept al Crişului Negru

Situl arheologic de la Stârciu - Cetăţuie. la ieşirea Vării Ragului din Munţii Meseş, la 300 m SV de Valea Ragului

Situl arheologic Latene de la Odăile - La Cetăţuie. spre satul Tinosu

Situl arheologic medieval de la Covăsânţ - Cetatea Hindec. pe malul pârâului Valea Mică, la 350 m E de sat

Situl urban Cetatea Alba Iulia. E-str. Dobrogeanu-Gherea Constantin, str. Unirii, str. Bălcescu N; N-Calea Moţilor, Bd- Horea; V-Bd. Horea. Str. 6 martie; S-str. 6 Martie