Informaţii despre

Nume cetate

Vezi şi

Situri arhelogice Ansamblul bisericii evanghelice de la Bruiu Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Alma Vii Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Alţina Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Aţel Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Axente Sever Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Bazna Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Biertan Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Boian Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Brădeni Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Brateiu Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Chirpăr Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Cisnădie Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Cisnădioara - Cetate. Ansamblul poate fi observat pe dealul de deasupra satului. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Copşa Mare Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Iacobeni Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Ighişu Nou Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Mediaş Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Merghindeal Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Metiş Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Miercurea Sibiului Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Movile Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Nocrich Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Pelişor Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Şoala Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Stejărişu Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Ţapu Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Valchid Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Agnita Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Iacobeni Ansamblul bisericii fortificate din Valea Viilor Ansamblul bisericii fortificate evanghelice de la Marpod Ansamblul bisericii fortificate romano-catolice Adormirea Maicii Domnului de la Cârţa. Ansamblul se află vis-a-vis de nr. 248. Asamblul fostei biserici evanghelice de la Petreşti. în cimitirul evanghelic Aşezarea dacică de la Alunu - Terasa Dacica 1. Situl arheologic se află pe o terasă situată în vecinătatea cetăţii dacice cunoscută ca "Piatra Roşie". Terenul se află pe proprietatea Fundaţiei Dacica. Aşezarea din epoca medievală de la Oroftiana - Cetatea Saşilor. Situl se află extravilan, la 1800 m sud-sud-vest de Movila La Onceni şi la 700 m nord-est de Movila Corbana, în partea nordică a Pădurii Frunzei. Aşezarea fortificată de la Piatra Neamţ - Dealul Cozla - Terasa Gospodinelor. Situl arheologic este situat în partea de NV a municipiului, pârâul Cuiejdi. Aşezarea romană de la Băbeni. La aproximativ 2 km spre sud de biserica din localitate Aşezare de epocă dacică de la Petrila - Valea Petrosului. La capătul de sus al defileului din valea Petrosului Aşezare de epocă romană de la Sibişel. la circa 400m sud-vest de Sânpetru, la sud de drumul Sânpetru - Unciuc Ceatate medievală de la Lisnău - Cetatea Turcului. între pârâul Borzoş şi "Şanţul cetăţii", pe dealul Várbérce Centrul istoric Sibiu - Piaţa Mică - Turnul bisericii catolice cetate cetate cetate cetate cetate cetate cetate cetate cetate cetate cetate cetate cetate cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetate Cetatea Alba Carolina Cetatea Aradului - fortificaţii VAUBAN. cartier Subcetate, U.M. 01380 Cetatea Axiopolis - Cernavodă - Hinog. Cetatea se află la 3 km S de Cernavodă, în faţa insulei Hinog, pe malul drept al Dunării. Cetatea Bacica de la Herghelia Cetatea Banului Bela de la Sânpaul. Cetatea se găseşte la capătul de sus al satului. Cetatea bizantină de la Nufăru - proprietatea I. Rubanschi. La vest de localul Prislav, la cca. 7 km vest faţă de zidul de incintă vestic al cetăţii bizantine, pe malul braţului Sf.Gheorghe Cetatea bizantină de la Nufăru - proprietatea M.L. Dumitrescu Cetatea bizantină de la Nufăru - Trecere bac Cetatea bizantină de la Ostrov - Păcuiul lui Soare. insulă dunăreană în dreptul dealului Dervent Cetatea Bologa de la Bologa. Cetatea se află în extravilan. Cetatea Cius de la Gârliciu - dealul Hassarlîc. la 5 km S de comună şi la este de lac, pe dealul Hassarlîc Cetatea dacică Apoulon sau Ranistorum - Craiva - Piatra Craivii. la 5 km NE de sat Cetatea dacică de la Boiu - Dealul Dobelor. Cetatea se află la NE de Sighişoara. Cetatea dacică de la Botoşeşti-Paia - Cetatea Micului. la 2 km E de sat Cetatea dacică de la Brădeştii Bătrâni - Valea Rea. la 2 km SV de biserică Cetatea dacică de la Căpâlna. la 1000 m SSV de podul peste Sebeş Cetatea dacică de la Costeşti - Blidaru. mamelon la 705 m alt, în amonte de Valea Faeragului, la cca. 4 km de cetatea de pe "Cetăţuia", pe malul stâng al râului Grădiştea Cetatea dacică de la Costeşti - Cetăţuie. la 2 km de sat, spre S, pe malul stâng al râului Grădiştea Cetatea dacică de la Costeşti- Muchea Chişetoarei. Pe terasele muchiei Cetatea dacică de la Covragiu- Piatra Coziei Cetatea dacică de la Făgetu - Vârful Prisacu. Situl se află pe o poziţie dominantă la cca 350 m SV de sat, la vest de râul Telejean Cetatea dacică de la Govăjdia. în hotarul satului Cetatea dacică de la Grădiştea de Munte- Comărnicelu Cetei Cetatea dacică de la Gura Vitioarei-Movila. Situl se află la SE de sat, la SV de Valea Danciului şi pe partea estică a râului Teleajen Cetatea dacică de la Izvor - La Cetate Cetatea dacică de la Stârciu - Valea Ragului Cetatea dacică de la Valea Stanciului - La Vrancea. la 2,5 km SV de biserica din Bârza Cetatea dacică de la Voita - La Cetate. la 1 km S de sat Cetatea dacică de la Zetea - Dealul Desag. 5 km N de localitate, malul stâng al Târnavei Mari Cetatea dacică Pelendava - Bucovăţ. fostul sat înglobat Cârligei Cetatea daco-romană de la Godeni - La Pleaşa Cetatea de epocă necunoscută de la Seceani. pe teritoriul localităţii Cetatea de la Ardud - Cetate. Situl se află la 200 m N de podul Homorod la marginea actualului canal Homorod. Cetatea de la Cădaciu Mic -Cetatea Cădaciu. Pe dealul Cădaciu Cetatea de la Caransebeş - Strada Romanilor'' Cetatea de la Cotnari - Dealul Cătălina. la marginea de NV a satului Cetatea de la Feldioara Cetatea de la Găleşti - Singervára. Cetatea se află pe un deal situat în partea de S a fostului sat Sânvăsii. Cetatea de la Medieşu Aurit. În sat sub castelul medieval. Cetatea de la Murighiol [Halmyris] - la Cetate. la 2 km SE de sat şi 200 m N de şoseaua Murighiol - Dunavăţul de Sus; 1,5 km S de braţul Sf. Gheorghe Cetatea de la Potmelţu - Botu Cetăţii. la 5 km V de sat Cetatea de la Sânandrei - La Cetăţuie. La 3,8 km E de biserica ortodoxă din Sânandrei; la 3,5 km NV de biserica ortodoxă din Cerneteaz şi la 2,6 km NNV biserica ortodoxă din Covaci şi la 1 km N de confluenţa pârâului Măgheruş cu pârâul Niarad Cetatea de la Scheia -Suceava - Dealul Şeptilici. la marginea de NV a oraşului Cetatea de la Sfântu Gheorghe Cetatea de la Solocma -Colţul Movileilui Ször Cetatea de la Tălmaciu - Landskrone. Urmele cetăţii sunt vizibile pe o înălţime ce domină regiunea de la ieşirea transilvăneană a Defileului Oltului. Cetatea de pământ de la Râşnov. Pe culmea unui deal la sud de localitate Cetatea de pământ de la Săbed - Cetatea de pământ. Cetatea poate fi identificată pe o înălţime situată deasupra satului. Cetatea de pământ de la Voineşti - Cetate. la N de sat, la 360 m de DN 72 Târgovişte - Câmpulung, în curtea fermei pomicole, la 200 m de râul Dâmboviţa, pe malul stâng Cetatea de piatră de la Vârşag - Tartod. confluenţa pârâului Tartod cu Târnava Mare Cetatea Dinogeţia de la Garvăn - Bisericuţa. Cetatea se află la 5 km NV de satul Gărvan şi 1 km E de DN Galaţi-Tulcea; la 3,5 km de cotul Dunării la Galaţi în balta Lăţimea. Cetatea Diodului. Grajdurile CAP Cetatea fără nume de la Miercurea Ciuc. pe platoul SV al muntelui Şumuleu Mare, în centrul platoului Cetatea Firtoş de la Corund - Cetatea lui Tartód. Cetatea se află pe valea Târnavei Mari. Cetatea fortificată de la Făgaraş. zona central-vestică oraşului Cetatea getică de la Dunăreni-Dealul Muzait. la cca 5 km NE de sat, pe malul Dunării, spre E, în vecinătatea estică a cetăţii Sacidava Cetatea getică de la Izvoarele - Valea lui Voicu. Cetatea este situată la 3 km E de mormântul situat în punctul - Malul Roşu, în Valea lui Voicu, pe versantul de V al acestei văi. Cetatea getică de la Oltina - Piscul Blaborului. Cetatea este situată pe Dealul Muzait, la aproximativ 3 km sud de celălalte aşezări întărite situate pe deal, lângă Movila Comoara, pe malul de vest al Lacului Vederoasa, în punctul Piscul Blaborului ( sau Chiscul Blabarului). Cetatea geto-dacică de la Mihăileni - Vár Cetatea Greavilor de la Gârbova. în centrul satului Cetatea hallstattiană de la Plopeni - La Cetate. Pe Valea Humei, pe malul râului, la est de oraş Cetatea Heldenburg de la Crizbav. La cca. 5 km de sat, la cota 1104, în punctul "La Cetate" Cetatea Ibida - Slava Rusă - Cetatea Fetei. intravilan, sectoarele central, N, V, SV şi extravilan V a satului Slava Rusă Cetatea Jimborului. La nord-vest de sat, pe Dealul Jimbor Cetatea Karaharman de la Vadu. în curtea Întreprinderii de Metale Rare Cetatea Latene de la Arsura - Cetăţuia Mogoşeşti. 1 km N de sat Cetatea Latene de la Bobaiţa. într-o zonă de deal împădurit în nordul satului Colibaşi Cetatea Latene de la Coada Izvorului - La Grădişte. la vest de Valea Grădiştea, în incinta poligonului unităţii militare Cetatea Latene de la Corni-Albeşti. la cca 2,5 km est de sat şi la 300 m S-SV de locul fostul schit Vladnic (în pădure) Cetatea Latene de la Făget - La Cetăţuie. Situl este situat pe vârful unui deal, la est de sat, la limita dintre comunele Homorâciu şi Drajna. Zona este împădurită şi greu accesibilă. Cetatea Latene de la Poiana Mănăstirii - Între Şanţuri. la 3 km NNE de sat, pe platoul înalt Cetatea Latene de la Slobozia - La Şanţuri. pe Dealul Podul de Lut, la cca. 1,5 km E de sat, cu extindere în comuna Todireşti Cetatea Latene de la Târzii - La Cetate. la marginea de SSE a satului Cetatea Latene de la Tisa. Cetatea dinspre Mârlogea Cetatea Latene de la Trivalea-Moşteni - La Palancă. lângă râul Teleorman, la 1,5 km NE de drumul naţional Alexandria-Piteşti Cetatea Latene de la Tusa - Cetate Cetatea Lotrioara de la Turnu Roşu. Cetatea Lotrioara se găseşte în pasul Turnu-Roşu, la vărsarea Lotrioarei în Olt, pe malul drept al Oltului. Cetatea Martinuzzi de la Gherla Cetatea Medievală a Brăilei - cartier Biserica Veche. zona cuprinsă între B-dul Sulina, Bdul Al.I. Cuza, str. Sergent Tătaru, str. Vadul Cazărmii, str. Vadul Schelei, pe malul stâng al Dunării (la vest de fluviu) Cetatea medievală de de la Bistriţa - Burg. la 3 km N de oraş Cetatea medievală de la Adoni - La Cetate. la marginea de N a localităţii, pe malul stâng al râului Er Cetatea medievală de la Aiud Cetatea medievală de la Alioş - Cetatea Turcească. Cetatea este situată extravilan, la 2,1 km SE faţă de biserica ortodoxă din Alioş; la 4,65 km NE faţă de biserica ortodoxă din Maşloc, la 6,5 km SV faţă de biserica ortodoxă din Chesinţ şi la 200 m N de versantul drept al pârâului Valea Afundă, afluent st Cetatea medievală de la Antoneşti - Tinosul Cetatea medievală de la Avrămeşti - Cetatea Jidovilor. Urmele cetăţii pot fi observate la E de sat. Cetatea medievală de la Baia Mare - Dealul Cetăţii. la 500 m de staţia de exploziv, în cartierul Valea Borcutului Cetatea medievală de la Bedeciu. Cetatea se află între Valea Cetăţii şi Valea Căpuşului. Cetatea medievală de la Bencecu de Jos - Dosul. Cetatea este situată extravilan, la 1,2 km NV de sat. Cetatea medievală de la Berechezoaia. la cca trei km sud de localitate, pe un vârf stâncos din stânga Lăpuşului Cetatea medievală de la Biertan - Cetate. Cetatea se ridică deasupra comunei. Se situează la aproximativ 400 m E de comuna Biertan. Cetatea medievală de la Bistriţa. Zona delimitată de bd. republicii, latura de sud-vest a hotelului "Coroana de Aur", Piaţa Unirii, latura nordică a parcelei din str. Bistricioarei nr. 1, str. Bistricioarei, Liviu Rebreanu, Ecaterina Teodoroiu (latura vestică a parcelelor), str.Ecaterina Cetatea medievală de la Bocşa - Buza turcului. la 1 km N de localitate, pe malul stâng al Bârzavei, cartierul Bocşa Vasiova Cetatea medievală de la Bogdand - Culmea Pietroasa Cetatea medievală de la Boroşneu Mic - Bodza. în apropierea satului Cetatea medievală de la Câlnic (Burgviertel) Cetatea medievală de la Caransebeş. în curţile locuitorilor Cetatea medievală de la Caraşova - Grad. km 10 pe DN 58 Reşiţa - Anina; Cheile Caraşului Cetatea medievală de la Cehu Silvaniei Cetatea medievală de la Cernat - Cetatea ciuntită. la poalele munţilor de la Vest de satul Cernatul de Sus Cetatea medievală de la Chiheru de Sus. Punct situat la E de localitate, pe culmea izolată de la confluenţa văii Fânaţelor cu valea Frunzelor. Cetatea medievală de la Cristian Cetatea medievală de la Făget - Cetate-1. Situl se află intravilan, la 1 km N-NE de biserica ortodoxă a oraşului, la 300 m N de DJ 682 Făget - Birchiş şi pe versantul drept al pârâului rezultat din confluenţa Pârâului Valea Râpelor cu Pârâul Valea Coşteiului, afluent dreapta al Râului Bega. Cetatea medievală de la Felnac. Urmele cetăţii medievale se găsesc pe un mic dâmb aflat în apropierea localităţii şi a Mureşului. Cetatea medievală de la Finiş - Cetate. la 2 km de limita nordică a localităţii, pe malul drept al râului Timiş Cetatea medievală de la Gâdinţi - La Cetate. la cca. 3 km SV de sat, pe malul stâng al râului Siret Cetatea medievală de la Hălmagiu. în grădina şcolii Cetatea medievală de la Ineu - Cetatea Ineului Cetatea medievală de la Lăzarea - Sărmani Cetatea medievală de la Lăzăreşti - Dealul Cetăţii Cetatea medievală de la Lemnia-Lazul Cetăţii. la 8 km N de sat, între pâraiele Lemnia Mică (Kislemheny) şi Lemnia Mare (Nagylemheny) Cetatea medievală de la Măgheruş - Cetatea Aluniş. în apropierea satului Cetatea medievală de la Măgheruş - Cetatea Meszke. în valea pârâului Lisnău Cetatea medievală de la Mălăieşti- Sub Brazi. Între Valea Domnească şi Pârâul Mălăieştilor Cetatea medievală de la Micloşoara - Tortogó. la NE de sat, între Valea Cetăţii (Várpatak) şi Apa Vântului (Szélviz), pe un vârf de deal Cetatea medievală de la Odorheiu Secuiesc. în partea de nord a pieţei Cetatea medievală de la Olteni - Vârful Cetăţii - Herecz. la N de sat, între Olteni şi Malnaş, pe malul stâng al Oltului Cetatea medievală de la Orşova Cetatea medievală de la Râmetea - Piatra Secuiului Cetatea medievala de la Saciova. pe un vârf de deal, între pâraiele Izvorul Pietros şi Valea Cetăţii Cetatea medievală de la Sadu. La V de comună, pe culmea dealului, se văd ruinele unei cetăţi medievale. Cetatea medievală de la Săsciori. la 800 m S de podul Sebeş Cetatea medievală de la Satu Mare. la intersecţia străzilor Aurel Popp cu Henri Coandă Cetatea medievală de la Seceani - La Cetate. Situl se află intravilan, la 250 m SV de biserica ortodoxă din Seceani, la 8, 7 km E-NE de biserica ortodoxă din Orţişoara, la 8,2 km V de biserica ortodoxă din Fibiş şi la 200 m V de versantul stâng al obârşiei Pârâului Valea Zorilor. Cetatea medievală de la Seini - Dealul Cetăţii. Pe Dealul Cetăţii din nord-estul localităţii Cetatea medievală de la Sibiel - Vârful Zidului. La 2 km SV de sat, pe Vârful Zidului, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale. Cetatea medievală de la Sibişel - Bordu. În partea de E a satului Sibişel, pe dealul din dreapta Văii Sibişel, la nord-vest de cătunul Baia Cetatea medievală de la Şimoneşti -Dealul Cetăţii. între Nyiko şi Somosret Cetatea medievală de la Slon - La Ciuga. Cetatea se află în zona Dealulului Grohotişului. Cetatea medievală de la Socolari - Dealul Cetate. la 3 km SE de sat, aproape de Valea Nerei Cetatea medievală de la Tauţ- Cetatea turcească. la cca. 1 km V de sat, pe înălţime, 200 m S de biserica ortodoxă din Tauţ; 1 km V de pârâul Cigher Cetatea medievală de la Tilişca - Dealul Căţinaş. Pe dealul Cetate, la V de comună, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale cu ziduri de piatră şi şanţ de apărare. Cetatea medievală de la Unguraş - Cetate. Situl arheologic se află pe dealul "Cetate" de la E de sat. Cetatea medievală de la Vaslui - Dealul Plaiului. la 2,5 km SV de municipiu Vaslui Cetatea medievală de la Zăbală - Biserica Reformată. pe teritoriul fostului sat Pava Cetatea medievală Giurgiu - Insulă. la N de canalul Cama, la S de oraş Cetatea medievală I de la Gladna Româna-Cetate. Situl arheologic se află în extravilan, pe versantul nord-vestic al munţilor Poiana Ruscă, în bazinul izvoarelor râului Bega, la aproximativ 870 m SE de limita sud-estică a satului într-o zonă împădurită; Situl se află la 215 m S de versantul din stânga a Cetatea medievală Oradea. În partea de sud a oraşului actual, pe malul stâng al Crişului Repede Cetatea medievală Rákóczi de la Ghimeş - Fostul punct vamal Cetatea Rákóczi. Cetatea se află pe vârful dealului abrupt Kőorr, care se înalţă pe partea dreaptă a râului Trotuş. Cetatea medievală Tg. Mureş - Piaţa Bernady Gyorgy Cetatea medievală Turda Cetatea Medievală Turnu de laTurnu Măgurele. La 1 km est depărtare de Olt şi 3 km SV de oraş, în apropierea Dunării. Confluenţa Oltului cu Dunărea, la 500 m nord de Dunăre şi la 1 km est de gura Oltului. Cetatea medieval timpurie de la Arad - La Movilă. la 3 km SV de localitate, între şoseaua Beliu - Bocsig şi Valea Beliului Cetatea Mikó de la Miercurea Ciuc. Azi Muzeul Secuiesc al Ciucului şi Biblioteca Judeţeană Cetatea Muşatină a Romanului - Punct Parcul Zoologic. terenul cuprins între str. Vasile Alecsandri, Speranţei şi Nicolae Titulescu Cetatea Neamţului de la Târgu Neamţ-Dealul Cetăţii. pe Dealul Cetăţii, pe stânca Timuş, muntele Pleşu Cetatea Oradea - Palatul Princiar. în interiorul cetăţii, pe malul stâng al Crişului Repede, între acesta şi pârâul Peţa Cetatea oraşului Sebeş. între străzile: Pavel Dorin, Traian, Bistrei, Mioriţei, Mihai Viteazul, Patria, I.L.Caragiale, Pieţii, 24 Ianuarie, Cetăţii, Olteanu aviator Cetatea Regală a Haţegului de la Subcetate Cetatea regală de la Potoc. Pe Dealul Coruma Cetatea romană Aegyssus de la Tulcea - Colnicul Hora. Situl se află în partea de NE a oraşului Tulcea, intravilan, în parcul "Monumentul îndependenţei", perimetrul format din str. Nufărului, Orizontului, Brumăriei, Prislav, Walter, 9 Mai, Grigore Antipa, Independenţei, Mistreţi, Grădinari Cetatea romană de la Topalu - Dealul Cichirgeaua. Cetatea se află la S de Topalu şi la N de Ghindăreşti. Aceasta este situată pe un promontoriu al Dealului Cichirgeaua, având la S Valea Cichirgeaua, la E Cariera Minaveli, la N Movila Cichirgeaua şi la V Ostrovul Atârnaţi. Cetatea romană târzie de la Bistreţ Cetatea romano-bizantină de la Cochirleni - Cetatea Pătulului. Staţiunea este amplasată pe un platou care domină Dunărea, la 600 m nord-vest de valul mare de pământ ("Valul lui Traian"), pe partea dreaptă a Văii Mari. Spre vest şi nord platoul este înconjurat de pante abrupte, pe restul perimetrului pante domoale lea Cetatea romano-bizantină de la Enisala - Peştera. pe latura de N a satului, pe malul S al lacului Babadag Cetatea romano-bizantină de la Izvoarele - Capul Dealului. Cetatea se află la 500 m spre est de Valea lui Leşu, la Capul Dealului. Cetatea romano-bizantină de la Mahmudia - Salsovia. la 2 km NV de sat Cetatea romano-bizantină de la Oltina - Capu Dealului Cetatea romano-bizantină Sucidava de la Corabia - Celei. km. fluviali 634-635, în sudul Câmpiei Caracalului, gârla Bozahuzului, pe malul stâng al fluviului Dunărea peste fluviu de antica localitate Oescus Cetatea Sacidava de la Dunăreni - Dealul Muzait. la cca 5 km NE de sat, pe malul Dunării, spre E Cetatea sătească de la Şeica Mică Cetatea sătească de la Veseud Cetatea sătească din Dealu Frumos Cetatea sătească din Dobârca Cetatea sătească din Hosman Cetatea sătească şi biserica de la Apold Cetatea sătească şi biserică evanghelică fortificată de la Hărman. Cetatea şi aşezarea medievală de la Gătaia - Dealul Şumig. Situl se află la 4, 72 km S-SV de biserica Romano-Catolică din Gătaia, la 3, 76 km N de biserica Mânăstirii Săraca din Şemlacu Mic, la 5,83 km SE de biserica ortodoxă din Berecuţa şi imediat la V de drumul judeţean DJ588, înainte de cotirea drumului spre Cetatea Tabla Buţii de la Slon. Cetatea de află la extremitatea nord-estică a judeţului Prahova, pe culmea Muntelui Siriu, la altitudinea de 1360 de m, la circa 200 m nord de vârful Crucea Mandii şi la circa 200 m nord-est de Monumentul Eroilor din primul război Mondial (cunoscut sub ac Cetatea ţărănească de la Saschiz. Cetatea se află la vest de localitate. Cetatea Tomis de la Constanţa - Poarta de Nord. faleza de NE a Peninsulei constănţene, în apropierea Esplanadei; între str. Virtuţii, Mihail Kogălniceanu, Dragoş Vodă, Mircea cel Bătrân Cetatea Turia-Bálványos. vârf de munte situat la 10 km NE de comuna Turia, pe malul stâng al pârâului Bálványos Cetatea Ulmetum de la Pantelimon. situl arheologic se află în marginea estică a satului Pantelimon. Cetatea Veche de la Lugoj. Pe malul din dreapta râului Timiş, în unghiul pe care acesta îl formează cu şoseaua naţională Lugoj - Timişoara, s-au descoperit urmele zidurilor cetăţii Lugoj. Cetatea Zaporojeni de la Dunavăţul de Jos. cca. 5 km V de sat, pe malul lacului Razelm Cetate fortificată şi aşezarea de la Albeşti - La Cetăţea. Cetatea este situată la 3 km S de Albeşti, pe vârful unui deal din valea Şarpatocului. Cetate sătească cu biserică (fostă Sf. Martin) Complexul de fortificaţii medievale de la Racoşul de Sus - Pădurea Rica. la 4,5 km VNV de sat, lanţul nordic al munţilor Perşinari, dealul Hegyes, între pârâurile Rica şi Nadeş, afluenţi ai pârâului Cormoş care se varsă în Olt la Augustin, jud.Braşov Fortificaţia de la Valea Scurtă - Vârful Pólya. la 1 km N de localitate Fortificaţia medievală de la Breţcu - Cetatea Fetei. în faţa satului, la E de sat, pe dreapta drumului ce duce spre pasul Oituz Fortificaţia medievală de la Jdioara - Cetate. Cetatea se află la 1,18 km NE de biserica din satul Jdioara, pe culmea Dealului Cetate, cu altitudinea de 288,4 şi pe versantul drept al Pârâului Nădrag, afluent dreapta al Timişului (diferenţa de nivel până la talvegul râului este de cca. 90 m). Fortificaţia medievală de la Racoş - Mihályvára Fundaţiile cetăţii medievale Cetatea de Baltă. în lunca Târnavei Posibila cetate de la Iacobeni - Mocsvár. la 4 km. est de sat, în valea pârâului Mocsvár Posibila cetate de la Imper - Cetatea Balmáj. la 3 km est de sat Posibila cetate de la Plăieşii de Sus - Cetatea de Piatră Ruinele Cetăţii Adrian de la Sălard Ruinele Cetăţii Agrişul Mare - Dealul Cioaca. la 500 m V de sat Ruinele cetăţii Almaşului de la Almaşu. La 1500 m de sat Ruinele cetăţii Cheud - Cetatea Aranyos. pe malul drept al Someşului, la 2 km de centrul satului Cheud şi la 500 m de Strâmtorile ţicăului, pe dreapta Ruinele cetăţii Ciceului de la Ciceu-Corabia - Cetatea Ciceului. La 9 km faţă de DN 17, NE de satul Ciceu-Corabia Ruinele cetăţii cneziale de la Suseni - Cetatea de Colţ. suspendată la circa 300m deasupra apei Râuşorului Ruinele cetăţii Devei. pe versantul sudic al dealului, pe malul stâng al Mureşului Ruinele Cetăţii Dezna. pe un deal aflat pe malul drept al râului Moneasa la extremitatea de NE a satului Ruinele cetăţii Grădetului de la Baloteşti. la 2 km E de sat Ruinele cetăţii Lita de la Săcel. în extravilan Ruinele cetăţii medievale Colteşti- Dealul Cetăţii Ruinele cetăţii medievale de la Pomezeu - Dealul Morilor. la limita de E a localităţii, pe malul stâng al Holodului Ruinele cetăţii medievale Şinteu de la Peştiş - Cetatea Şoimilor. la 4,5 km NV de centrul satului, pe malul stâng al Văii Secătura Ruinele cetăţii medievale Şiria. la 2 km E de localitate, pe un deal ce domină drumul spre Ineu Ruinele cetăţii medievale Şoimoş- Cioaca Tăutului. cartier Şoimoş, la 2 km NE de Lipova Ruinele cetăţii Oratia şi ale hanului medieval de la Podu Dâmboviţei. Pe Dealul Sasului Ruinele cetăţii Poenari de la Căpăţânenii Ungureni Ruinele cetăţii Severinului de la Drobeta-Turnu Severin. în parcul "General Dragalina" Ruinele cetăţii Slimnicului (Stolzemburg). Cetatea Slimnicului se ridică pe un deal la SE de centrul satului, iar incinta este alungită pe direcţia N-S. Ruinele cetăţii Székely Támadt de la Odorheiu Secuiesc Ruinele cetăţii Tăuţiului de la Tăuţi. la 3 km SV de sat Ruinele cetăţii Urieşilor de la Gârbova. La cca. 2 km S spre sat, lângă drumul spre satul Jina, în pădure Ruinele cetăţii Valcăului de la Subcetate. în afara localităţii, în pădure Ruinele cetăţii Vityal de la Eremitu. Ruinele se află la confluenţa pârâului Cetăţii cu pârâul Vityal. Ruinele cetăţii Zebernicului de la Valea Vinţului. la 4 km în amonte de confluenţa Văii Vinţului cu Mureşul, la stânga drumului Valea Vinţului - Inuri Şanţul liniei exterioare de fortificaţie a cetăţii Timişoara - Strada Sergent Constantin Muşat. Strada Sergent Constantin Muşat leagă colţul de NV al Pieţei Unirii de Piaţa Mărăşti. Situl arheologic de la Băniţa - Piatra Cetăţii. Pe dealul Boii, la 4km est de sat Situl arheologic de la Bixad - Cetatea Vápa. la 2,5 km SV de Bixad, lângă gară, sub muntele Murgăul Mic, pe malul drept al Oltului, între Olt şi pârâul Răchitaş Situl arheologic de la Buneşti - Dealul Bobului. la 1 km E de satul Buneşti, în stânga pârâului Hruşca şi la 2 km E de râul Crasna Situl arheologic de la Capidava - Cetate. Situl se află la marginea de SV a satului. Situl arheologic de la Cetatea. intravilan Situl arheologic de la Ciceu Corabia-Sub Cetate. la 3 km E de sat Situl arheologic de la Dunăreni - Bratca. pe malul drept al Dunării, lângă lacul Mîrleanu Situl arheologic de la Isaccea - Noviodunum-La Pontonul Vechi. la 2,5 km NE de oraşul Isaccea, pe malul drept al Dunării Situl arheologic de la Jurilovca-Orgame/Argamum - Capul Dolojman. Situl se află la cca 4,5 km est de de localitatea Jurilovca, pe malul lacului Razim, pe un promontoriu stâncos. Situl arheologic de la Lisnău - Cetatea lui Barabas. lângă pârâul Heveder Situl arheologic de la Liteni - Cetate Situl arheologic de la Mangalia - Oraşul antic Callatis. Între Sanatoriul balnear, Casa de Cultură, str. Constanţei, Geamie şi intrarea în portul comercial Situl arheologic de la Mehadia - Dealul Grad. la NE de sat, la 1 km Situl arheologic de la Nufăru - Trecere bac. pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe Situl arheologic de la Nufăru-vatra satului. intravilan Situl arheologic de la Râşnov - Dealul Cetăţii. în incinta fortificaţiilor medievale Situl arheologic de la Săcăşeni- Cetate. la 3 km S de biserica din Huta Chegii Situl arheologic de la Sânnicolau de Beiuş - Dealul Boţocana. la limita de E a localităţii, pe malul drept al Crişului Negru Situl arheologic de la Stârciu - Cetăţuie. la ieşirea Vării Ragului din Munţii Meseş, la 300 m SV de Valea Ragului Situl arheologic Latene de la Odăile - La Cetăţuie. spre satul Tinosu Situl arheologic medieval de la Covăsânţ - Cetatea Hindec. pe malul pârâului Valea Mică, la 350 m E de sat Situl urban Cetatea Alba Iulia. E-str. Dobrogeanu-Gherea Constantin, str. Unirii, str. Bălcescu N; N-Calea Moţilor, Bd- Horea; V-Bd. Horea. Str. 6 martie; S-str. 6 Martie