locuire

Nume:

locuire

Aezarea din secolul IV de la Sohatu-Balta Sohatu II. Pe malul stâng al bălţii Sohatu, la vest de comuna Sohatuatu, la 1500 m nord de podul pe care trece şoseaua Gălbinaşi - Sohatu, în luncă,

Aezarea din secolul IV de la Sohatu-Balta Sohatu I. Pe malul stâng al bălţii Sohatu, la vest de comuna Sohatu

Ansamblul bisericii evanghelice de la Bruiu

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Alma Vii

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Alţina

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Aţel

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Axente Sever

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Bazna

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Biertan

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Chirpăr

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Cisnădie

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Cisnădioara - Cetate. Ansamblul poate fi observat pe dealul de deasupra satului.

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Copşa Mare

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Iacobeni

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Ighişu Nou

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Mediaş

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Merghindeal

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Metiş

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Miercurea Sibiului

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Movile

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Nocrich

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Pelişor

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Şoala

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Stejărişu

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Ţapu

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Valchid

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Agnita

Ansamblul bisericii fortificate evanghelice de la Marpod

Ansamblul bisericii fortificate romano-catolice Adormirea Maicii Domnului de la Cârţa. Ansamblul se află vis-a-vis de nr. 248.

Ansamblul bisericii unitariene fortificate de la Arcuş

Ansamblul clădirilor medievale din Piaţa Mică (Circulus Parvus) de la Sibiu. Ansamblu se află aproape de autogară, intersecţia cu str. Blănarilor.

Ansamblul fortificaţiei de pământ şi lemn de la Floreşti. Situl se află pe dealul Lazului, spre valea Someşului Mic, între Gilău şi Cluj.

Ansamblul medieval de la Târgovişte - Curtea Domnească din Calea Domnească

Aşezarae din epoca bronzului de la Victor Vlad Delamarina. La circa 500 m de punctul Izvor, pe o terasă înaltă situată la sud de Hanul turistic

Aşezarae preistorică de la Plopi - Plopi 018

Aşezarea antică de la Ivrinezu Mic. în marginea de V a localităţii

Aşezarea aparţinând epocii medievale de la Chesinţ - Oul lui Traian E. Obiectivul arheologic se ală la 2,57 km SSV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,91 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 5,77 km E de biserica ortodoxă din Aioş şi la 300 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Ţiganilor.

Aşezarea arheologică de la Alioş - Valea Mare V-4. obiectivul arheologic se află la 3,32 km SE de biserica ortodoxă din Alioş; la 4,61 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,3 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 210 m NV faţă de versantul stâng al Pârâului Valea Mare.

Aşezarea arheologică de la Valea Cucului - Cătunul Piscu. În apropierea casei lui Ion Nania

Aşezarea Ariuşd-Cucuteni de Vârghiş - Coada dealului (Borvizoldal-Hegyfarka)

Aşezarea Baden de la Moldova Veche - Grădina Constantinovici Emilian

Aşezarea Baden de la Sânpetru German - La Cărămidărie

Aşezarea Balta Sărată de la Petnic. în hotar

Aşezarea Basarabi de la Sânnicolau Mare. pe malul Arancăi, în hotarul localităţii

Aşezarea Basarabi de la Valea Timişului- Rât. la 500-600 m S de Rovină şi la 30-40 m N de pârâul care taie terasa

Aşezarea bizantină de la Tulcea - Malul de vest al Lacului Ciuperca, lângă actualul stadion şi în curtea uzinei electrice (vechi). Aşezarea este amplasată pe malul de vest al Lacului Ciuperca; în Dealurile Tulcei.

Aşezarea Boian-Bolintineanu de la Boldeşti. Se află la NNE de sat

Aşezarea Boian de la Boldeşti - La Bloc 1. Se află în centrul satului Boldeşti, pe terasa înaltă

Aşezarea Brăteşti de la Cazaci- Izlaz III. Pe ambele maluri ale pârâului Gârliţa la 200 m de podeţul de beton al DC 565.

Aşezarea carpică de la Borleşti- Dealul Puriceni. pe malul stâng al pârâului Petresei

Aşezarea celtică de la Criştelec. în hotarul localităţii

Aşezarea celtică de la Recaş - Autostrada Timişoara - Lugoj Lot 2 (km 54+000 - 79+625). Aşezarea s-a conturat pe terasa vestică a pârâului Gherteamoş.

Aşezarea celtică de la Românaşi. în hotarul localităţii

Aşezarea celtică de la Sălăjeni - Str. Pustii. în hotarul localităţii

Aşezarea celtică de la Sâncraiu Almaşului - Corboaia. în hotarul localităţii

Aşezarea celtică de la Sângeorgiu de Mureş- Cimitirul romano-catolic. Aşezarea se află pe o terasă în stânga Mureşului, la est de şoseaua Târgu Mureş-Reghin

Aşezarea celtică de la Zalnoc - Dealul Cimitirului

Aşezarea civilă şi castrul legiunii a XIII-a Gemina de la Alba Iulia (Porta Principalis Dextra). în spatele clădirii manutanţei, str. Mihai Viteazul, în interiorul cetăţii, în zona cazărmilor, Str. Dacilor

Aşezarea Coslogeni de la Bogata - Lac Gălăţui. Aşezarea de suprafaţă este situată situată în partea de N-E a satului Bogata, pe malul lacului Gălăţui.

Aşezarea Coslogeni de la Borcea. Aşezarea de suprafaţă este situată în zona de sud a localităţii Borcea, pe malul braţului Borcea al Dunării.

Aşezarea Coslogeni de la Borcea, cartier Pietroiu - Centru. Aşezarea este situată pe plaja Borcei, în dreptul Şcolii (şi pe aproximativ 250 metri în amonte) din centrul cartierului Pietroiu.

Aşezarea Coslogeni de la Călăraşi - Cartierul Măgureni. Aşezarea de suprafaţă este situată în zona de sud-est a municipiului Călăraşi, în cartierul Măgureni, pe malul Borcei, în dreptul fabricii de gheaţă.

Aşezarea Coslogeni de la Călăraşi - Cartierul Mircea Vodă. Aşezarea de suprafaţă este situată în municipiul Călăraşi, în zona cartierului Mircea Vodă, pe malul fostului lac Iezerul (zonă asanată în prezent), la sud de SIDERTRANS.

Aşezarea Coslogeni de la Cândeasca. Aşezarea se află la 2 km SE de satul Cândeasca, pe malul unui afluent al Mostiştei.

Aşezarea Coslogeni de la Ceacu - Vadul lui Iorgu Iordănescu. Aşezarea de suprafaţă este situată la SV de satul Ceacu, la aproximativ 800 m N de Valea Plopului, pe malul fostului lac Iezerul Călăraşi.

Aşezarea Coslogeni de la Ciocăneşti - Andolina. Aşezarea de suprafaţă este situată în zona de SE a satului Andolina, pe valea care desparte acest sat de comuna Ciocăneşti.

Aşezarea Coslogeni de la Ciocăneşti. Aşezarea de suprafaţă este situată pe un grind de pe fostul lac Boian, pe teritoriul comunei Ciocăneşti, unde acum este o amenajare piscicolă.

Aşezarea Coslogeni de la Dichiseni - Grădiştea Dichiseni. Aşezarea este situată în Grădiştea Dichiseni, un alt martor de eroziune aflat în partea de Est a Bălţii Călăraşului.

Aşezarea Coslogeni de la Dor Mărunt - Valea Gerului. Aşezarea de suprafaţă este situată la S de localitatea Dor Mărunt, pe partea dreaptă a Văii Gerului, între Calea Ferată Bucureşti-Constanţa şi Autostrada A2. Aşezarea este situată pe un promontoriu, între două văi destul de profunde.

Aşezarea Coslogeni de la Făurei. Aşezarea este situată în partea de SV a satului Făurei.

Aşezarea Coslogeni de la Gâldău - Cheson. Aşezarea de suprafaţă, este situată pe malul Borcei, între extremitatea de Est a satului Gâldău (comuna Jegălia) şi chesonul staţiei de pomparea apei Pietroiu.

Aşezarea Coslogeni de la Grădiştea. Aşezarea se află în extremitatea de E-NE a localităţii Grădiştea, între şoseaua Călăraşi-Olteniţa şi malul fostului lac Iezerul Călăraşi.

Aşezarea Coslogeni de la Grădiştea - Grădiştea Mare. Aşezarea este situată în sectorul de Sud al martorului de eroziune Grădiştea Mare.

Aşezarea Coslogeni de la Iezeru. Aşezarea este situată între Braţul Borcea şi satul Iezerul (comuna Jegălia), pe malul de Est al canalului care face legătura între lacul Iezer şi Braţul Borcea.

Aşezarea Coslogeni de la Ileana. Aşezarea este situată în stânga şoselei Călăraşi-Bucureşti, la intrarea în localitatea Ileana, pe malul unui afluent al Mostiştei.

Aşezarea Coslogeni de la Independenţa. Aşezarea este situată la SV de localitatea Independenţa, pe malul stâng al braţului Coadele al lacului Gălăţui.

Aşezarea Coslogeni de la Jegălia - Pe Iezer. Aşezarea este situată la NE de localitatea Jegălia, pe versantul de E al Văii Jegăliei (cunoscută şi sub denumirea de Valea Împăratului), pe o terasa înaltă.

Aşezarea Coslogeni de la Modelu - Măgura Trămşani. Aşezarea se află vis-vis de localitatea Modelu, în Balta Călăraşului. Este bordată la Sud şi Est de vechea albie a braţului Borcea.

Aşezarea Coslogeni de la Nicolae Bălcescu. Aşezarea este situată în dreptul satului Nicolae Bălcescu, pe terasa înaltă de pe malul de Vest al Gălăţuiului.

Aşezarea Coslogeni de la Nucetu. Aşezarea este situată în zona localităţii Nucetu.

Aşezarea Coslogeni de la Rasa. Aşezarea este situată pe malul de Est al lacului Gălăţui, la 500 de metri Nord de satul Rasa (comuna Grădiştea).

Aşezarea Coslogeni de la Roseţi. Situl se află la marginea de sud-est a comunei Roseţi între şoseaua Călăraşi-Feteşti şi braţul Borcea, la est de cimitirul actual, pe malul Borcei.

Aşezarea Coslogeni de la Sultana. Aşezarea este situată la aproximativ 1 km spre E de aşezarea eneolitică de la Malul Roşu, pe malul de V al Mostiştei, pe o terasă înaltă.

Aşezarea Coslogeni de la Tonea. Aşezarea este situată în zona de Est a satului Tonea (comuna Modelu), între şoseaua Călăraşi-Feteşti şi malul Borcei.

Aşezarea Coslogeni de la Unirea. Aşezarea este situată intravilan, pe malul Borcei, în centrul localităţii.

Aşezarea Coslogeni de la Unirea - Rău. Aşezarea este situată pe malul stâng al braţului Răul (Bala) ( în Balta Călăraşului), la aproximativ 2 km amonte de confluenţa acestuia cu braţul Borcea.

Aşezarea Coslogeni de la Vâlcelele. Aşezarea este situată la 1,5 km Sud-Vest de localitatea Vâlcelele, pe malul drept al Văii Furcitura.

Aşezarea Coslogeni de la Valea Seacă - Valea Gerului. Aşezarea este situată în partea de Est a satului dezafectat Valea Seacă, pe malul Văii Gerului.

Aşezarea Coslogeni de la Vărăşti. Aşezarea este situată La 1 km Est de satul Vărăşti (comuna Dorobanţu), între şoseaua Călăraşi-Olteniţa şi malul fostului lac Boian.

Aşezarea Coţofeni de la Almaş-Sălişte-În Săcări

Aşezarea Coţofeni de la Ardeu- Copta Sârghilor. Situl este situat pe versantul drept al Cheilor Ardeului, pe panta Dealului Cornet

Aşezarea Coţofeni de la Aurel Vlaicu - La Glimei. Punct situat pe valea superioară a "Pârâului Câinelui", sub ultima colină de la S.

Aşezarea Coţofeni de la Balda - Dâlma lui Bugli. La ieşirea din sat, în dreapta şoselei care duce spre Zau de Câmpie, pe o pantă lină există câţiva tumuli. Unul dintre tumul - "Dâlma lui Bugli" (cum este numit de localnici) are în zona sa o aşezare Coţofeni, cu inventar divers.

Aşezarea Coţofeni de la Băniţa- Peştera Ulciorului

Aşezarea Coţofeni de la Banpotoc. Sit intravilan

Aşezarea Coţofeni de la Bârcea Mare

Aşezarea Coţofeni de la Baru- Biserică. Aşezarea se află la est de localitate, în locul în care Streiul coteşte spre nord, în dreptul a trei stânci numite Măgura sau Stânca Jidovilor.

Aşezarea Coţofeni de la Baru- Blidaru

Aşezarea Coţofeni de la Bobâlna- Avenul Cepturi

Aşezarea Coţofeni de la Bobâlna- Platoul Cepturari

Aşezarea Coţofeni de la Boghiş. Între Boghis si Iaz, pe partea stângă a soselei, pe prima terasă a unui afluent al Barcăului

Aşezarea Coţofeni de la Boholt- Dealul Măgulicea. Aşezarea se află pe versantele de sud, sud-vest şi nord-est a dealului

Aşezarea Coţofeni de la Boiţa

Aşezarea Coţofeni de la Boiu de Sus- Peştera mare

Aşezarea Coţofeni de la Borla - Pápfolyáka. La nord-est de sat, între cimitir si pârâul Zalăului

Aşezarea Coţofeni de la Buciumi - Tabla Negranului

Aşezarea Coţofeni de la Bulbuc-Piatra Mică. Stâncă la sud de localitatea Bulbuc

Aşezarea Coţofeni de la Buşzeştii de Sus- Peştera Cizmei. la o înălţime de 40 de metrei, pe versantul estic al masivului Grohot.

Aşezarea Coţofeni de la Buşzeştii de Sus- Peştera Urşilor

Aşezarea Coţofeni de la Caraşova - La Mori''. în capătul estic al Caraşovei

Aşezarea Coţofeni de la Chergheş- Peştera Măgura

Aşezarea Coţofeni de la Chimindia

Aşezarea Coţofeni de la Cioclovina- Vârful Ţâfla. Între Ciclovina şi cetatea Piatra Roşie, pe terasele de pe versanţii estici si sudici ai Vârfului Ţâfla

Aşezarea Coţofeni de la Ciopeia- Purcăreţu. Aşezarea se află în hotarul localităţii, la cota 866

Aşezarea Coţofeni de la Cisnădie. Aşezarea se află pe teritoriul satului.

Aşezarea Coţofeni de la Covragiu. la vest de localitate, la circa 100-150 m sud de punctul trigonometric

Aşezarea Coţofeni de la Cozia- Cota +686. în hotarul localităţii

Aşezarea Coţofeni de la Cristur- Coasta Buciumului. în hotarul localităţii

Aşezarea Coţofeni de la Deleni. Aşezarea se află în marginea de SE a localităţii.

Aşezarea Coţofeni de la Densuş- Blv. Iuliu Maniu

Aşezarea Coţofeni de la Drighiu - Soropiş. Pe o terasă înaltă aflată pe malul din stânga pârâului Valea Mare

Aşezarea Coţofeni de la Federi. pe valea râului care izvoreşte din Piatra Muntenilor

Aşezarea Coţofeni de la Folt. în hotarul localităţii

Aşezarea Coţofeni de la Govăjdia- Peştera de la Cruce

Aşezarea Coţofeni de la Hereclean. între ferma Panic şi localitatea Hereclean

Aşezarea Coţofeni de la Hunedoara - Gara CFR

Aşezarea Coţofeni de la Hunedoara-Zlaşti - Vârtop. În interiorul localităţii, în dreptul unei staţii de gaz, pe prima terasă de stânga a pârâului Zlaşti

Aşezarea Coţofeni de la Marin. Pe partea din stânga Văii Marinului, la aproximativ jumătatea distanţei dintre Crasna si Marin, pe partea din dreapta drumului comunal

Aşezarea Coţofeni de la Mehadica- Cioaca Mică. la aprox. 4-5 km de sat

Aşezarea Coţofeni de la Mihăileni - Vechea Biserică

Aşezarea Coţofeni de la Moceriş- Blidaru. în Lunca Nerei

Aşezarea Coţofeni de la Moldova Nouă- Complexul Şcolar Industrial

Aşezarea Coţofeni de la Moldova Veche - Complexul Şcolar Industrial

Aşezarea Coţofeni de la Nădrag - Peştera cu Aven. În Munţii Poiana Ruscă, bazinul Timişului, carstul din Valea Nădrag, afluentul Valea Corneţ, versantul din stânga

Aşezarea Coţofeni de la Nandru - Peştera Vulpii

Aşezarea Coţofeni de la Nemeşti - Lot 2. Nemeşeşti-Sit 6, Km 50+050-50+150. Situl arheologic se află pe autostrada în construcţie Lugoj-Deva, în dreptul km 50+050-50+150

Aşezarea Coţofeni de la Nuşfalău. Pe partea din dreapta soselei spre Boghiş

Aşezarea Coţofeni de la Opatiţa. În hotarul localităţii

Aşezarea Coţofeni de la Pecinişca. În zona cuprinsă între stadion şi Fabrica de var

Aşezarea Coţofeni de la Petrila. În arealul localităţii

Aşezarea Coţofeni de la Prigor- Dealul Grădeţ. în partea de SE a localităţii

Aşezarea Coţofeni de la Prisian- Cucuiul lui Ostâvă. pe deal, la 2-3 km V de sat şi 300-400 m de firul apei

Aşezarea Coţofeni de la Rapoltu Mare

Aşezarea Coţofeni de la Răstolţu Deşert - Grui. în hotarul localităţii

Aşezarea Coţofeni de la Recea. pe partea dreaptă a Văii Pusta

Aşezarea Coţofeni de la Ruda-Brad - Cireşata. Pe deal

Aşezarea Coţofeni de la Ruda - Vârful Cireşata. În localitate

Aşezarea Coţofeni de la Ruşor - Haltă. În dreapta drumului naţional spre Pui, la vest de Cantonul CFR, pe un platou cu malurile abrupte

Aşezarea Coţofeni de la Sacu- Islaz

Aşezarea Coţofeni de la Sângeorgiu de Meseş - Cetăţeaua

Aşezarea Coţofeni de la Sângeorgiu de Mureş - Căpâlna. Aşezarea se află pe un mic deal cu o capelă. Toponim menţionat la reperul dat pentru Punctul - Cariera de lut Gyera-alja.

Aşezarea Coţofeni de la Sasca Română- Priod

Aşezarea Coţofeni de la Sasca Română - Priod. Pe culme

Aşezarea Coţofeni de la Seceani. În hotarul localităţii

Aşezarea Coţofeni de la Sighetu Marmaţiei - Dealul Dobăieş. în partea de sud-est a localităţii, între Valea Ronişoarei şi Tisa

Aşezarea Coţofeni de la Sigiştel - Peştera Măgura. în peştera Măgura

Aşezarea Coţofeni de la Subcetate - La Izvor. Pe panta de sud-est a Măgurii

Aşezarea Coţofeni de la Turdaş - Pe Coastă. la nord-est de localitate, pe malul din stânga râului Mureş, pe drumul ce leagă Turdaşul cu satul Pricaz

Aşezarea Coţofeni de la Valcău de Jos - Roata lui Kincses

Aşezarea Coţofeni de la Valcău de Jos - Şighileu

Aşezarea Coţofeni de la Văleni - Dealul Malătăul Mare. pe coasta dealului

Aşezarea Coţofeni de la Vălişoara. din hotarul localităţii

Aşezarea Coţofeni de la Vârmaga. În partea de sud a satului, spre Banpotoc, lângă ultima casă din localitate

Aşezarea Coţofeni de la Veţel

Aşezarea Coţofeni de la Visag - Sălaşul cu Paie. La est de localitate, pe terasa de la poalele Dealului Bogarului

Aşezarea Coţofeni de la Vulcan - Peştera Belona

Aşezarea Coţofeni de la Zalău - Avicola

Aşezarea Coţofeni de la Zăuan. De pe malul stâng al Văii Gropii, spre Ip

Aşezarea Coţofeni de la Zăuan - Fórrás. La 500 m est de Dâlma Cimitirului

Aşezarea Coţofeni de la Zăuan - Izvoare. în hotarul localităţii

Aşezarea Coţofeni din de la Cerişor - Peştera nr. 4. Aşezarea se află la sud de satul Cerişor, la extremitatea exploatării de suprafaţă de la Crăciuneasca

Aşezarea Coţofeni din Peştera nr. 3 de la Cerişor

Aşezarea cucuteniană din faza A-B de la Podriga - În Valea Boului. Movila este situată în extravilan, la 3100 m E de sat, pe partea stângă a drumului de ţară care duce la Ichimeni ( comuna Avărmeni), la izvoarele pârâului Boului.

Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Valea Seacă. din cuprinsul satului

Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Zoltan - Mestecăniş. lângă "Drumul cu Gropi" (Gödrösut)

Aşezarea Cucuteni de la Bajura - Valea Chişcului. Aşezarea este situată în extravilan, la 900 m SE de aşezarea fortificată de la Izunie, la S de Pădurea Afloarei, de o parte şi de alta a drumului comunal Baranca-Bajura.

Aşezarea Cucuteni de la Bârgăuani-Islaz. Pe malul drept al pârâului Bârgăuani, la circa 0,5 km nord de sat, spre Breaza, pe un teren ocupat de păşune, pe marginea unei terase

Aşezarea Cucuteni de la Buhăceni - Holm. Aşezarea este situată extravilan, la sud-est de Buhăceni, la 1500 m est de şoseaua Truşeşti-Dângeni.

Aşezarea Cucuteni de la Cioatele - Sud-est de sat. Aşezarea se află la sud-est de sat, pe partea sudică a unui bot de deal, situat la 400 m vest de cantonul silvic.

Aşezarea Cucuteni de la Conceşti-La Iezuţ. Situl arheologic se află în extravilan, între Conceşti şi satul Movileni, la 500 m nord de Movila Conceşti S-E

Aşezarea Cucuteni de la Cotu Miculinţi-Dealul Sărăturii. Movilă în extravilan, situat la 1400 m sud-vest de sat, pe dreapta drumului comunal Ghireni-Cotu Miculinţi.

Aşezarea Cucuteni de la Havârna - Valea Ţiganului. Aşezarea este situată extravilan, la 1450 m S de sat şi la 1450 m SE de drumul judeţean Havârna-Dumeni (comuna George Enescu).

Aşezarea Cucuteni de la Hoiseşti - La Curmătură 1. Situl este amplasat în zona central-sudică a depresiunii Cracău-Bistriţa din Subcarpaţii Moldovei, la extremitatea nord-vestică a Dealului Plopişte şi pe terasa stângă a pârâului Verdele, afluent pe stânga al pârâului Văleni/Câlneş/Bahna.

Aşezarea Cucuteni de la Hoiseşti - La Curmătură 2. Situl este amplasat în zona central-sudică a depresiunii Cracău-Bistriţa din Subcarpaţii Moldovei, la extremitatea nord-vestică a Dealului Plopişte, pe terasa stângă a pârâului Verdele şi la aproximativ 650m sud de una dintre sursele acestui pârâu, afluen

Aşezarea Cucuteni de la Hoiseşti - La Curmătură 3. Situl este amplasat în zona central-sudică a depresiunii Cracău-Bistriţa din Subcarpaţii Moldovei, la extremitatea vestică a Dealului Plopişte, pe terasa stângă a pârâului Verdele, afluent pe stânga al pârâului Văleni/Câlneş/Bahna.

Aşezarea Cucuteni de la Horodiştea - Lungul Vântului. Movila este situată extravilan, la E-SE de cartierul Crăiniceni, la hotarul cu satul Rediu, comuna Rădăuţi-Prut, pe partea stângă a pârâului Işnovăţ.

Aşezarea Cucuteni de la Hudeşti - La Cresneanu. Aşezarea este situată extravilan, la 3500 m SE de biserica satului, la N de iazul Calul Alb.

Aşezarea Cucuteni de la Huşi, Lohan - Camping. Situl se află la 2 km de oraşul Huşi, pe partea dreaptă a pârâului Lohan, la circa 300 m SV de camping şi 50 de m faţă de şoseaua E581.

Aşezarea Cucuteni de la Lunca-Puturosu. Situl se află în extravilan, la 1000 m sud-est de Şcoala din cartierul Bâznoasa şi la 1200 m nord-vest de Movila Dealu Crucii

Aşezarea Cucuteni de la Mileanca - Dealul Bălan. Aşezarea este situată extravilan, la V de cartierul Moiseni, pe pantele sudice ale unui deal aflat în partea stângă a pârâului Podriga.

Aşezarea Cucuteni de la Mileanca - Pe Coastă. Aşezarea este situată extravilan, pe partea stângă a pârâului Podriga, la 800 m E de şcoala din sat.

Aşezarea Cucuteni de la Miorcani - Lanul lui Lăzărescu. Aşezarea se află extravilan, în dreapta şoselei Mitoc-Miorcani, la 800 m sud-vest de râul Prut

Aşezarea Cucuteni de la Pădureni - Dealul Roşu. Aşezarea se află extravilan, în marginea de est a satului, pe pantele sud-estice ale dealului Roşu, în dreapta şoselei care duce spre Dorohoi.

Aşezarea Cucuteni de la Stânca - Stânca Doamnei. Aşezarea este situată extravilan, pe terasa medie a Prutului, în zona steiului de piatră calcaroasă care a format pivotul barajului de acumulare.

Aşezarea Cucuteni de la Stroieşti - Hârtopul Găvanu. Movila este situată extravilan, la 600 m S de satul Stroieşti, la N de Pădurea Gornetului şi la 3600 m V-NV de Movila din Dealul Lanul Ţiganului.

Aşezarea Cucuteni de la Suliţa - Dealul Chiscului. Aşezarea este situată extravilan, la nord de sat, în partea de sud-est a iazului Cerchejeni şi pe partea stângă a pârâului Burla.

Aşezare a culturii Sălcuţa de la Reşca

Aşezarea cuvilă de epoca romană de la Putineiu

Aşezarea dacică de la Almaş - Valea Cetăţii

Aşezarea dacică de la Bădăcin - Dealul Hempului

Aşezarea dacică de la Bocşa - Valea Siciliului

Aşezarea dacică de la Brădişorul de Jos. Descoperirea este plasată în hotarul localităţii.

Aşezarea dacică de la Brestovăţ-Dâmb. Descoperirea se află situată la NV de localitate.

Aşezarea dacică de la Bretea- Mureşană-Măgura Brănişca. În zona afectată de cariera Derobau

Aşezarea dacică de la Câmpuri-Surduc- Cetăţeaua. În hotarul localităţii

Aşezarea dacică de la Ceptura de Sus - Cătunul Bălăi. În partea de nord vest a satului

Aşezarea dacică de la Cerişa. În hotarul localităţii

Aşezarea dacică de la Costeşti- Arsuri. Pe Valea Rea, la confluenţa cu Pârâul Arsurilor

Aşezarea dacică de la Costeşti- Biserică. la cca. 200 m nord de biserica din localitate

Aşezarea dacică de la Costeşti- Curmătura Tocaciului. în stânga Apei Grădiştii

Aşezarea dacică de la Costeşti- Dârlău. Imediat deasupra Pârâului Dârlăului, la cateva sute de metri nord de poalele cetăţii

Aşezarea dacică de la Costeşti- Dosul Beliei. în apropierea Apei Grădiştii, pe partea din dreapta acesteia, într-o poieniţă

Aşezarea dacică de la Costeşti- Faţa Jianului. pe o terasă la cca. 450 m de obârşia Stânişorii

Aşezarea dacică de la Costeşti- Feţele Belinii

Aşezarea dacică de la Costeşti- Gheorghe Bogdan

Aşezarea dacică de la Costeşti- Gura Văii Stânişorii

Aşezarea dacică de la Costeşti- La Bocşitură. Pe locul actualei cabane turistice

Aşezarea dacică de la Costeşti- La Cioburi

Aşezarea dacică de la Costeşti- La Curţi. în apropiere de Cantonul Silvic Costeşti

Aşezarea dacică de la Costeşti- La Ţuţurău. Pe terasa Apei Grădiştii, în apropiere de Valea Stânişoarei

Aşezarea dacică de la Costeşti- Laz. la cca. 300 m de Apa Grădiştii

Aşezarea dacică de la Costeşti- Merişorul. pe un pinten al dealului

Aşezarea dacică de la Costeşti- Muchea lui Todirici. Paralel cu pârâul lui Todirici

Aşezarea dacică de la Costeşti- Pârâul Pădişelului. pa partea dreaptă a Apei Grădiştii, în dreptul Făeragului

Aşezarea dacică de la Costeşti- Părul. în faţa satului, pe terasa din dreapta Apei Grădiştii

Aşezarea dacică de la Costeşti- Pietroasa. la cca. 200 m deasupra Pârâului Pietros, pe drumul spre Luncani de la cetatea de pe înălţimea Blidaru

Aşezarea dacică de la Costeşti- Poalele Ciocuţei

Aşezarea dacică de la Costeşti- Poiana Năpărţi. la sud de localitate

Aşezarea dacică de la Costeşti- Poiana Popii. la vest de drumul spre Blidaru

Aşezarea dacică de la Costeşti - Putinei. La cateva sute de m nord de poalele Dealului Cetatuia

Aşezarea dacică de la Costeşti- Şcoala din deal. pe una din înălţimile de la sud-est de sat

Aşezarea dacică de la Costeşti- Şesul Crucii Ruşilor. la 250 m de confluenţa Văii Stânişorii cu Apa Grădiştii

Aşezarea dacică de la Costeşti- Şesul Iezilor. în dreapta Apei Grădiştii, la 300-400 m spre nord - nord-est de Dosul Beliei, pe o terasă

Aşezarea dacică de la Costeşti- Ursoaia

Aşezarea dacică de la Costeşti- Valea Bărcii. la vărsarea Văii Bărcii

Aşezarea dacică de la Covragiu- Dealul Mişoveţ

Aşezarea dacică de la Crasna. în hotarul localităţii

Aşezarea dacică de la Cucuiş- Dealul Suciului. la poalele sudice ale Dealului Golu

Aşezarea dacică de la Cucuiş- La Dos

Aşezarea dacică de la Cucuiş- Muchea Cetăţii. spre nord-est de Şcoala Generală din sat

Aşezarea dacică de la Cucuiş- Padeşu de Sus. la est de Şcoala Generală, pe curmătura dintre Pietrele Caprei şi Vârful Speiului

Aşezarea dacică de la Cucuiş- Pietrele Caprei

Aşezarea dacică de la Cuptoare-Sălişte. Aşezarea dacică se află la extremitatea nordică a satului Cuptoare

Aşezarea dacică de la Delniţa - Dâmbul Mieilor. lângă drumul ce duce la Miercurea Ciuc, la vest de sat

Aşezarea dacică de la Firminiş - Haltă

Aşezarea dacică de la Fizeşti- Hotar. la 1 km sud-est de şcoală

Aşezarea dacică de la Gânţaga- Valea Gânţăgii. la 4 km de sat, pe malul din stânga văii

Aşezarea dacică de la Ghijasa de Sus. Aşezarea se află în direcţia SE faţă de vatra satului, la distanţa de circa 3 km şi jumătate de panta din stânga pârâului Hârţişoara.

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Căprioarele. în dreapta Pârâului Scurtelor, pe o terasă, în locul numit Poiana de Jos de la Căprioarele

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Ciaoca cu Frasini

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Cioaca lui Alexandru

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Cioaca lui Rânjoi. la câteva sute de metri de Cioaca lui Alexandru

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Confluenţa Anineş-Gârbavu

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Confluenţa Valea Mică-Valea Anineşului

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Culmea Anineşului

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Curmătura Comărnicelului Cetei. pe o terasă

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Curmătura Văii Rele

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Dealul Cugereanului

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Dealul lui Cocoş. deasupra teraselor de la Sub Cununi, la sud-vest de Cornul Pietrii

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Dealul Măgureanului. pe malul din dreapta Apei Grădiştii şi pe cel din stânga Văii Anineşului, imediat deasupra şcolii din Grădiştea Mare

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Dosul Dealului. coborând de La Arie, spre Costeşti

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- La Arie. spre Costeşti, 300 m în stânga de la Fântâna lui Floran

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte. pe partea din stânga Pârâului Gerosu, la 1 km de Lunca Grădiştii, pe patru terase

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Vârtoape

Aşezarea dacică de la Hereclean. în perimetrul localităţii

Aşezarea dacică de la Horoatu Crasnei - Malul Crasnei. în hotarul localităţii

Aşezarea dacică de la Hunedoara-Zlaşti - Vila Ioan

Aşezarea dacică de la Jacodu - Sub Varuta. Punct situat la 1 km SE de sat, la baza dealului Varuta, pe malul drept al pârâului Valea Veţcăi. Pe terasa plană a acestui punct se află aşezarea dacică.

Aşezarea dacică de la Ludeştii de Sus - Zăvoaie

Aşezarea dacică de la Marca - Râturi. pe a doua terasă a râului Barcău, pe malul stâng, spre localitatea Ip

Aşezarea dacică de la Marca - Sub Deluţ. La 3 km nord-vest de dealul Cetate

Aşezarea dacică de la Marin - Valea Ratovei

Aşezarea dacică de la Meseşenii de Sus - Din jos de băi

Aşezarea dacică de la Meseşenii de Sus - Strâmtori

Aşezarea dacică de la Mirşid - Poguior

Aşezarea dacică de la Mirşid - Primărie. În mijlocul localităţii

Aşezarea dacică de la Nădejdea - În perimetrul satului. în perimetrul satului, în partea sa de nord-vest

Aşezarea dacică de la Nuşfalău - Lapiş. în hotarul localităţii

Aşezarea dacică de la Nuşfalău - Zovany Kertalja. pe un mic bot de deal cu expunere sudică, pe terasa largă a văii Barcăului, situat la aproximativ 200 m în spatele fostei fabrici de cărămidă, la vest de fosta carieră de lut a fabricii

Aşezarea dacică de la Pădureni - La Oloşag. La NE de localitate, pe malul din dreapta afluentului local al râului Cernobora

Aşezarea dacică de la Porţ

Aşezarea dacică de la Pui - Peştera Gaura de pe malul drept al Ohabei

Aşezarea dacică de la Recea

Aşezarea dacică de la Recea - Pusta Rece. La baza dealului cu numele de mai sus, între sat si deal, pe un dâmb mai mic

Aşezarea dacică de la Rogna. în hotarul localităţii

Aşezarea dacică de la Rogna. La capătul satului, spre Podisu

Aşezarea dacică de la Romoşel - Cioaca Grădiştii. la 3km sud de sat, pe Valea Romoşelului, în stânga acestuia, pe o înălţime stâncoasă cu pante abrupte

Aşezarea dacică de la Romoşel - Dealul Făget

Aşezarea dacică de la Ruginoasa - La Stoguri

Aşezarea dacică de la Sâncraiu Silvaniei - Valea Sâncrai

Aşezarea dacică de la Sânpetru Almaşului - Valea Sâncrai

Aşezarea dacică de la Şimleu Silvaniei - Copacul Legii

Aşezarea dacică de la Ugruţiu - Urtelec. dintr-un punct care se află la 1 km nord de sat, unde se deschide o mică vale, pe malul stâng al Văii Ugruţiului

Aşezarea dacică de la Uroi - Terasa III. La baza terasei I

Aşezarea dacică de la Vădurele - Purceaua. în hotarul localităţii

Aşezarea dacică de la Valea Ciurenilor. în cadrul localităţii

Aşezarea dacică de la Valea Crişului - Valea Mare. lângă "Valea Mare"

Aşezarea dacică de la Vârşolţ - Groza Tag. la 450 m nord-vest de barajul construit pe râul Crasna

Aşezarea dacică de la Zalău - La Bolovani. Locul este mărginit la sud si est de două mici văi, iar spre nord de calea ferată Zalău - Jibou. Spre vest la aproximativ 150 m se află cantonul CFR Gârcei.

Aşezarea dacică de la Zalău - Strada Gheorghe Lazăr. pe teritoriul localităţii

Aşezarea dacică de la Zalău - Str. Republicii

Aşezarea dacică de la Zalha - Baza Dealului Burzuor

Aşezarea dacică de la Zalha - Ciureni

Aşezarea dacică de la Zăuan - Şăs

Aşezarea dacică de le Cucuiş- Cărbunari

Aşezarea dacică fortificată de la Grădiştea de Munte- Dealul Anineşului

Aşezarea dacilor leiberi de la Icuşeşti-Cetăţuia

Aşezarea dacilor liberi de la Terebeşti- Traseul conductei de gaz. la 400 m E de localitatea Terebeşti şi la 200 m la N de şoseaua Gelu - Terebeşti

Aşezarea daco-romană de epocă neprecizată de la Bazoşu Nou. Situl se afla într-un punct neprecizat din hotarul localităţii

Aşezarea daco-romană de la Agadici - Locul Popii''

Aşezarea daco-romană de la Berzovia-Gruniul Cetăţii. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare şi monede dacice şi romane.

Aşezarea daco-romană de la Bocşa-Canton Groza. În hotarul localităţii.

Aşezarea daco-romană de la Bocşa-Dealul Pietrii. În hotarul localităţii.

Aşezarea daco-romană de la Bocşa-Grădini. În hotarul localităţii.

Aşezarea daco-romană de la Bocşa-Ogaşul Sârbului. În hotarul localităţii.

Aşezarea daco-romană de la Bocşa-Valea Bocşiţei. În hotarul localităţii.

Aşezarea daco-romană de la Bocşa-Valea Dognecei. În hotarul localităţii.

Aşezarea daco-romană de la Boghiş - La Băi. pe prima terasă din lunca inundabilă a râului Barcău, la circa 100 m de firul apei

Aşezarea daco-romană de la Boghiş - Nagy Mezo. în hotarul localităţii, aflat pe a doua terasă a râului Barcău, la circa 200 m vest de cursul râului, în spatele ultimelor case din Boghis, către Valcău de Jos

Aşezarea daco-romană de la Cetăţele - Parhon

Aşezarea daco-romană de la Ciclova Română. Situl a fost identificat spre hotarul cu Răcăşdia.

Aşezarea daco-romană de la Comloşu Mic. Situl se află în apropierea satului.

Aşezarea daco-romană de la Coşteiu. Pe malul înalt al râului Timiş, la 400 m în aval de barajul Coşteiu şi 100 m în amonte de podul de lemn peste râu,

Aşezarea daco-romană de la Crasna - IAS (fosta fermă Györffy). Spre Mesesenii de Jos, pe partea dinspre Crasna a lacului Vârşolţ

Aşezarea daco-romană de la Crasna - Kisstalou. pe Valea Mortăciţa

Aşezarea daco-romană de la Crasna - Rât. Pe Valea Mortăciţa, la iesirea din comună spre Ratin

Aşezarea daco-romană de la Cristian. Aşezarea se află intravilan, în partea de NV a satului, către fostele vii terasate.

Aşezarea daco-romană de la Cruceni-Stockbrunennen. Stockbrunennen

Aşezarea daco-romană de la Dragomireşti. Aşezarea amintită se află la circa 1 km sud de sat şi la 500 m sud de cimitir, pe o terasă ce se află în unghi drept pe partea din stânga văii.

Aşezarea daco-romană de la Firiteaz. Situl a fost identificat pe marginea drumului de ţară ce leagă satul de centrul de comună, la aproximativ mijlocul distanţei.

Aşezarea daco-romană de la Gottlob. Situl se găseşte în hotarul localităţii.

Aşezarea daco-romană de la Herneacova-Izvorul Rece. Situl este plasat pe drumul Herneacova - Ianova, la 250 m NV de locul cu numele de mai sus.

Aşezarea daco-romană de la Huseni - Dâmbu Bisericii

Aşezarea daco-romană de la Huseni - Spre Nuşfălău. La iesirea din localitate către Nusfalău

Aşezarea daco-romană de la Iertof-dealul Viilor

Aşezarea daco-romană de la Jabăr. Aşezarea a fost identificată în hotarul localităţii.

Aşezarea daco-romană de la Jamu Mare. Situl este imprecis localizat.

Aşezarea daco-romană de la Liebling. Situl a fost identificat în partea din stânga drumului spre localitatea Cerna, pe terasa înaltă ce coboară spre Tofaia.

Aşezarea daco-romană de la Măceşti. în hotarul localităţii, între Pojejena şi cimitirul satului, într-o plantaţie de vie

Aşezarea daco-romană de la Mercina. La SE de localitate, spre Vărădia, pe terasele luncii, în stânga drumului spre Greoni

Aşezarea daco-romană de la Moigrad-Prolissum - Baza Măgurii

Aşezarea daco-romană de la Moldova Nouă - În vii

Aşezarea daco-romană de la Moldoviţa. în hotarul localităţii

Aşezarea daco-romană de la Nadăş. În hotarul satului

Aşezarea daco-romană de la Naidăş. în hotarul localităţii

Aşezarea daco-romană de la Neudorf. la circa 500m nord de sat, pe vechiul mal al mureşului

Aşezarea daco-romană de la Neudorf - Valea Livezilor. La circa 2km sud de sat

Aşezarea daco-romană de la Ocna de Fier. în hotarul localităţii

Aşezarea daco-romană de la Orşova - Isnaia în Jupalnic

Aşezarea daco-romană de la Panic - Uroikert

Aşezarea daco-romană de la Parţa - În faţa Gării. Pe marginea canalelor pentru desecare

Aşezarea daco-romană de la Parţa - Ţărigariu Est. Pe şoseaua Parţa - Peciu, la km 17,3, la nord de şosea, în zona unor canale de irigaţie

Aşezarea daco-romană de la Parţa - Ţărigariu Vest. la sud de şosea, la km 19,2, pe marginea unor canale de drenare

Aşezarea daco-romană de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 29+800 - 29+850)

Aşezarea daco-romană de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 30+200 - 30+600)

Aşezarea daco-romană de la Pericei - Cimitirul Reformat

Aşezarea daco-romană de la Pesac. În vatra satului

Aşezarea daco-romană de la Petrilova- Iazul Mic. în vatra localităţii

Aşezarea daco-romană de la Petrilova. În vatra localităţii

Aşezarea daco-romană de la Petroasa Mare. La 2,5 km de sat şi 1km aval de locul unde drumul comunal 619 trece peste Valea Toplei, pe malul din stânga

Aşezarea daco-romană de la Petroasa Mare. La 2,5 km SV de sat, în stânga pârâului Topla, lângă un canal

Aşezarea daco-romană de la Petroasa Mare. La circa 250m în aval de aşezarea anterioară

Aşezarea daco-romană de la Pietroasa. În hotarul localităţii, pe Valea Topliţa

Aşezarea daco-romană de la Pişchia. În livada fostului IAS

Aşezarea daco-romană de la Pişchia. La ieşirea din localitate, spre Lipova

Aşezarea daco-romană de la Pordeanu. În dreptul sondei 340

Aşezarea daco-romană de la Pordeanu. La circa 150m vest de aşezarea precedentă care se extinde peste graniţa cu Ungaria

Aşezarea daco-romană de la Pordeanu. La nord de pichetul de grăniceri, în apropierea satului, în dreptul sondei 318

Aşezarea daco-romană de la Pordeanu. La sud de pichetul de grăniceri în zona schelei 44, pe un promontoriu uşor ridicat faţă de restul terenului

Aşezarea daco-romană de la Potoc. la confluenţa dintre văile Râtul Mare şi Vicinic, aproape de Macovişte

Aşezarea daco-romană de la Răcăşdia. în hotarul localităţii, în Lunca Vraniului mare, sub Dealul Obana

Aşezarea daco-romană de la Radimna. La circa 2km În hotarul localităţii

Aşezarea daco-romană de la Ramna - Gârlişte. La SV, la sud de vechiul drum Ramna - Bocşa, de sat

Aşezarea daco-romană de la Ramna- Odu Verde. în hotarul localităţii

Aşezarea daco-romană de la Ramna - Văiegoasa. La marginea pădurii cu acest nume

Aşezarea daco-romană de la Recaş

Aşezarea daco-romană de la Remetea Mare - Cetăţuica. În hotarul satului

Aşezarea daco-romană de la Remetea Mare. La nord de sat, înspre ianova

Aşezarea daco-romană de la Remetea Mare - Morminţi. În hotarul satului

Aşezarea daco-romană de la Remetea Mare - Sălişte. În hotarul satului

Aşezarea daco-romană de la Remetea Mare. Spre vestul localităţii, spre Ghiroda Nouă

Aşezarea daco-romană de la Rohani - Peste Criş. pe malul stânf al Crişului Negru

Aşezarea daco-romană de la Rusova Nouă- Dealul Morii. în hotarul localităţii, pe malul din stânga al pârâului Vicinic

Aşezarea daco-romană de la Şagu. la limita de vest a comunei, în partea stângă a căii ferate Timişoara - Arad

Aşezarea daco-romană de la Şandra. în apropierea de conducta de CO2

Aşezarea daco-romană de la Sasca Romană. În hotarul localităţii

Aşezarea daco-romană de la Satchinez. în partea din dreapta drumului spre variaş, la nord de localitatea Satchinez, într-un mal abrupt aflat în stânga Pârâului Sixe

Aşezarea daco-romană de la Satchinez. Între Parcul 1 şi Parcul 2 aparţinând de schela de extracţie Şandra

Aşezarea daco-romană de la Satchinez. Lângă fosta baltă a comunei

Aşezarea daco-romană de la Satchinez. Lângă sonda 935, în apropierea Parcului petrolier nr.4

Aşezarea daco-romană de la Satchinez. la sud de staţia de compresoare Satchinez şi la 1km vest de şoseaua spre Şandra

Aşezarea daco-romană de la Satchinez. La vest de Parcul 2, pe un mic promontoriu, în imediata apropiere a şoselei petroliere

Aşezarea daco-romană de la Satchinez. pe partea din stânga şoselei Satchinez - Şandra, la circa 12km vest de Staţia de 110 KW, pe o terasă care coboară într-o pantă lină

Aşezarea daco-romană de la Satu Nou. la sud de sat

Aşezarea daco-romană de la Silagiu - Valea Fagimac 2. Situl se află la 2,71 km S-SV de biserica greco-catolică din Silagiu, la 4,34 km E-NE de biserica romano-catolică din Niţchidorf, la 5,56 km NE de biserica ortodoxă din Duboz şi la circa 870 m V de drumul judeţean DJ572. La E-NE de aşezare se află malul

Aşezarea daco-romană de la Silagiu - Valea Fagimac 3. Situl se află 1,95 km SV de biserica greco-catolică din Silagiu, la 4,6 km E-NE de biserica romano-catolică din Niţchidorf, la 8,53 km S-SE de biserica romano-catolică din Bacova şi la circa 575 m V-NV de drumul judeţean DJ572.

Aşezarea daco-romană de la Şipet. în stânga drumului spre Liebling, pe o terasă spre Tofaia, pe malul din stânga râului

Aşezarea daco-romană de la Şipet. la 300m de cuptoarele romane, pe o mică terasă

Aşezarea daco-romană de la Şipet. la 4 km de şoseaua Folea - Şipet, pe malul din stânga pârâului Rusin, în zona cu linia de înaltă tensiune

Aşezarea daco-romană de la Şipet. la 500m de remize, pe o terasă lină, spre Valea Ghigheduşului

Aşezarea daco-romană de la Şipet. pe malul din dreapta al râului Beriniu

Aşezarea daco-romană de la Şipet. pe malul din stânga râului Beriniu, sub linia de înaltă tensiune, pe o terasă care coboară dinspre nord spre valea Tofăii

Aşezarea daco-romană de la Slatina-Nera. în lunca Nerei, la sud de localitate

Aşezarea daco-romană de la Slatina-Nera- Şpiţul Bogodinţiului. pe dreapta drumului Ciuchici-Sasca Montană, la 1 km de aceasta

Aşezarea daco-romană de la Socol. în hotarul localităţii

Aşezarea daco-romană de la Şoşdea - Drăgulescu

Aşezarea daco-romană de la Şoşdea- Munteanu. La est de localitate, pe valea râului Bârzava

Aşezarea daco-romană de la Teremia Mică. La NV de sat

Aşezarea daco-romană de la Ticvaniu Mic - Creastă. În apropierea haltei CFR Greoni

Aşezarea daco-romană de la Timişoara - Mehala I. În imediata vecinătate a cantonului de cale ferată, pe un teren agricol relativ plan care prezintă o uşoară pantă înclinată N-S

Aşezarea daco-romană de la Toager. În dreptul pichetului de grăniceri, la 50 m SV de acesta şi la 500 m vest de sonda nr. 36

Aşezarea daco-romană de la Topleţ. în hotarul localităţii, la 1 km în amonte de confluenţa pârâului Sicheviţa cu râul Cerna

Aşezarea daco-romană de la Topolovăţu Mare - Dealul Coşteleac. La NE de localitate, pe un deal plantat cu vie

Aşezarea daco-romană de la Valea Mare. în hotarul localităţii, în cimitirul satului şi la vest de acesta

Aşezarea daco-romană de la Valeapai- Islaz. în hotarul localităţii

Aşezarea daco-romană de la Vărădia - Dâmbul Odăii. În stânga castrului de epocă romană

Aşezarea daco-romană de la Vărădia. Lângă şoseaua spre Grădinari.

Aşezarea daco-romană de la Vărădia - Moara lui Imbroane

Aşezarea daco-romană de la Vermeş - Grindu Petrii. hotarul satului

Aşezarea daco-romană de la Vermeş - La Slovaci. Pe o terasă a Pogănişului, la poalele Dealului Opriş

Aşezarea daco-romană de la Victor Vlad Delamarina. La 1 km NV de comună şi la 200 m în stânga şoselei spre Lugoj, lângă Valea Răchitei

Aşezarea daco-romană de la Victor Vlad Delamarina. La circa 350 m de ieşirea din comună, în partea din dreapta drumului spre Honorici, pe o terasă

Aşezarea daco-romană de la Vişag. La 1 km de crucea aflată pe drumul Vişag - Reşiţa, la 200 m sud de drum, pe un platou

Aşezarea daco-romană de la Vişag. La 1 km nord de drumul spre Vişag

Aşezarea daco-romană de la Vişag. Pe o terasă a Pârâului Ciuca, la circa 2 km nord de răscrucea drumului Sacoşu Mare - Vişag

Aşezarea daco-romană de la Vişag - Ţarină Bătrână. Pe panta Văii Rodaice

Aşezarea daco-romană de la Voiteg -. Pe o terasă aflată peste drum de moară şi de staţia CFR, spre est

Aşezarea daco-romană de la Vrăniuţ - Cărămidărie

Aşezarea daco-romană de la Vrăniuţ - Cuibul Stârcului

Aşezarea daco-romană de la Vrăniuţ - Ogoară

Aşezarea daco-romană de la Vrăniuţ - Rovine

Aşezarea daco-romană de la Zăbrani. La NV de comună, în zona terenului de fotbal

Aşezarea daco-romană de la Zăbrani. La SV de comună, în apropierea cimitirului actual

Aşezarea daco-romană de la Zăbrani. La SV de localitate, la circa 300 m de cantonul CFR, pe o pantă

Aşezarea daco-romană de la Zădăreni. La circa 1,5 km est de localitate, în dreptul vechii lutării

Aşezarea daco-romană de sec.III-IV de la Berzovia-Valea Stoicoane. Aşezarea se află la 2 km SE de comună.

Aşezarea daco-romană I de la Iecea Mică. La ieşirea din Iecea Mică spre est, la aproximativ 500 m, în dreptul sondei nr. 35

Aşezarea daco-romană I de la Jimbolia. Situl se găseşte în apropierea punctului de frontieră, într-o buclă a fâşiei, pe un mic promontoriu.

Aşezarea daco-romană II de la Bocşa. Situl se află la 2 km spre Berzovia, în spatele fostului Complex avicol.

Aşezarea daco-romană II de la Icea Mică-Raspas. Situl se află pe un promontoriu uşor înălţat faţă de restul terenului, având un diametru de 250m.

Aşezarea daco-romană II de la Jimbolia. Această aşezare a fost identificată la aproximativ 500 m de aşezarea de la înregistrarea 155500.02.

Aşezarea de epoa bronzului de la Cazaci - Islaz-Tarlaua lu'Îmbulzitu. Aşezarea este situată pe ambele maluri ale pârâului Gârliţa, la limita nordică aflându-se hotarul comunei Văcăreşti.

Aşezarea de epocă antică de la Var - Lângă Grajdurile CAP. Lângă Grajdurile CAP Var

Aşezarea de epoca bronzului de la Alioş. În hotarul localităţii.

Aşezarea de epoca bronzului de la Bodo. Aşezarea menţionată este plasată în hotarul localităţii.

Aşezarea de epoca bronzului de la Bogata. Aşezarea este situată pe malul de vest al lacului Gălăţui, în dreptul satului Potcoava (dar pe teritoriul satului Bogata, comuna Grădiştea).

Aşezarea de epoca bronzului de la Brăeşti-Dealul Zârnei. Aşezare în extravilan, situată la 1700 m est-sud-est de halta Văculeşti, pe partea stângă a văii Zârnei şi la 1000 m nord-est de linia ferată Dorohoi-Leorda

Aşezarea de epoca bronzului de la Bucov Dealul-Nemţilor. Situl se află pe terasa de pe partea dreaptă a pârâului Bucovel, vis a vis de podul de lângă unitatea militară

Aşezarea de epoca bronzului de la Bucov - La Brezeanu III. Pe terasa vestică a Bucovelului

Aşezarea de epoca bronzului de la Bucov - La Brezeanu I. Punctul se află la 150 m N de rezervorul de apă, pe terasa vestică a Bucovelului, în apropierea liniei de transport energie electrică

Aşezarea de epoca bronzului de la Bucov-La Cărămidărie. Pe terasa primară din stânga râului Teleajen, la cca. 150 m NE de parcul Bucov, la N de drumul ce face legătura între cartierul Noua Romă şi DN 1B

Aşezarea de epoca bronzului de la Buziaş - Valea Pârpora II. Situl se află la 4,44 km E-NE de biserica ortodoxă din Silagiu, la 5,3 km E-SE de Primăria oraşului Buziaş, la circa 2,16 km S de drumul judeţean DJ592 şi la circa 100 m E de malul stâng al pârâului Părpora.

Aşezarea de epoca bronzului de la Buziaş - Valea Pârpora I. Situl se află la 4,56 km N-NE de biserica ortodoxă din Silagiu, la 4,94 km E-SE de primăria oraşului Buziaş, la circa 1,63 km S de drumul judeţean DJ592, la circa 65 m E de malul stâng al pârâului Pârpora.

Aşezarea de epoca bronzului de la Cenei. În hotarul localităţii.

Aşezarea de epoca bronzului de la Cerneteaz. În hotarul localităţii.

Aşezarea de epoca bronzului de la Cheglevici - Obiectiv 1. Situl arheologic se află la 2,5 km nord-vest de biserica catolică din Cheghlevici, 4,1 km nord-est de biserica catolică din Cherestur şi 11,7 km est de biserica ortodoxă din Cenad.

Aşezarea de epoca bronzului de la Chizătău. Aşezarea a fost identificată pe terasa superioară a râului Bega, între şoseaua naţională spre Timişoara şi cursul râului Timiş.

Aşezarea de epoca bronzului de la Cruceni. Aşezarea a fost identificată în partea din dreapta drumului care leagă Şagu. de Cruceni.

Aşezarea de epoca bronzului de la Drăgăeşti Ungureni - Izlaz. Aşezarea se află la 2 km est de localitate, pe izlazul satului; la 1 km de Tancodrom.

Aşezarea de epoca bronzului de la Dudeştii Vechi. Aşezarea menţionată a fost descoperită în hotarele localităţii.

Aşezarea de epoca bronzului de la Dumbrava. Situl este plasat în hotarele localităţii.

Aşezarea de epoca bronzului de la Dumeni-Dealul Cailor. Situl se află în extravilan, la 300 m nord-vest de pădurea Cordăreni şi la 1850 m sud-vest de Movila din Dealul Piscului.

Aşezarea de epoca bronzului de la Făget. Aşezarea amintită a fost descoperită în hotarele localităţii.

Aşezarea de epoca bronzului de la Fântânele - Dealul Molizilor. În imediata vecinătate a Mureşului, pe un platou uşor înclinat.

Aşezarea de epoca bronzului de la Geoagiu-Băi - Peştera de lângă lac

Aşezarea de epoca bronzului de la Ghecea. În hotarul localităţii.

Aşezarea de epoca bronzului de la Giulvăz - Obiectiv 4. situl se află 1,7 km SSE de biserica ortodoxă din Giulvăz, 4,9 km nord de biserica ortodoxă din Crai Nou, 10 km nord-est de biserica ortodoxă din Foeni, de-o parte şi de alta a şoselei Giulvăz-Rudna (DC192).

Aşezarea de epoca bronzului de la Gratia - GRT 24. aşezarea se află pe terasa de vest a Jirnovului, la limita administrativă dintre Gratia şi Sârbeni, la cca. 530 m vest de DC 4, 1,2 km sud de biserica din Udeni şi 1,8 km nord-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia).

Aşezarea de epoca bronzului de la Haţeg - Livadă. La capătul drumului din Valea Susenilor

Aşezarea de epoca bronzului de la Haţeg - Staţiunea Fitosanitară

Aşezarea de epoca bronzului de la Iezureni - Varianta de ocolire Târgu-Jiu - km 12+850-12+980 Est (Sit 3). Situl este amplasat la capătul nordic al unei terase înalte şi plane, de la baza dealului Podurile Mici, în apropierea unui pârâu, afluent al Jiului, ce curge pe direcţia est-vest, astăzi având cursul regularizat.

Aşezarea de epoca bronzului de la Ioneşti - Pe Ioneasca II. Situl arheologic se află pe terasa stângă a râului Neajlov.

Aşezarea de epoca bronzului de la Izvoru - sub Vârful Sultanu. Aşezarea se află pe o terasă aproape de Vârful Sultanu cu înălţimea de 800 m.

Aşezarea de epoca bronzului de la Jebel. Situl este localizat în hotarele localităţii.

Aşezarea de epoca bronzului de la Jupa-Benzinaria Theo&Mary. Situl este localizat în hotarele localităţii, în punctul Benzinăria Theo&Mary.

Aşezarea de epoca bronzului de la Măhăceni - Măhăceni 1. Terenul unde este poziţionat situl se află în proprietatea statului român, în extravilanul localităţii Măhăceni, mai exact la nord de pârâul Măhăceni, afluent vestic al pârâului Unirea şi DC 86.

Aşezarea de epoca bronzului de la Mehedinţa. Pe terasă, la stânga râului Lopatne.

Aşezarea de epoca bronzului de la Mironeşti -La Pisc. L 3 km est de satul Mironeşti, pe "Valea Puţului", pe partea dreapă a văii, pe un bot de terasă

Aşezarea de epoca bronzului de la Morteni - La bold. Aşezarea se află imediat la vest de localitate.

Aşezarea de epoca bronzului de la Morteni - La Vultureanca. Aşezarea se află la 5 km sud de satul Morteni şi la 1 km nord-nord-vest de satul Vultureanca (com. Vişina), pe terasa stângă a râului Crevedia.

Aşezarea de epoca bronzului de la Morteni - Murte. Aşezarea se află la circa 3 km sud-vest de sat.

Aşezarea de epoca bronzului de la Neajlovu - Ţăvârleanca II. Aşezarea se află la circa 50 m sud-est de satul Neajlov, de o parte şi de alta a drumului comunal, pe terasa înaltă dreaptă a Neajlovului.

Aşezarea de epoca bronzului de la Nicolinţ - Dealul Bisericii. Înainte de locul numit Râpa Galbenă

Aşezarea de epoca bronzului de la Opatiţa. În hotarul localităţii

Aşezarea de epoca bronzului de la Orzoaia de Sus - La Schelă. Aşezarea este situată la 150 m V de drumul ce duce la Schela de la Urlaţi, la 2 km N de Conacul Bellu. Pe o vâlcea la 100 m E de un grup de trei sonde.

Aşezarea de epoca bronzului de la Pădureni

Aşezarea de epoca bronzului de la Pârâu Boia-Scutaru Mic

Aşezarea de epoca bronzului de la Peciu Nou - Obiectiv 16. situl se află amplasat la 3,18 km nord-est de biserica ortodoxă din Giulvăz, 4,68 km sud-vest de biserica greco-catolică din Peciu Nou, 8,35 km nord-vest de biserica greco-catolică din Petroman şi 430 m sud-est de şoseaua Peciu Nou-Giulvăz (DJ 593). Rapor

Aşezarea de epoca bronzului de la Peciu Nou - Stietzel. situl se află la 1,42 km SV de biserica romano-catolică din Peciu Nou, la, 3,71 km N de biserica mânăstirii Cebza, la 7,66 km V-SV de biserica catolică din Parţa şi la 890 m S-SE de şoseaua Peciu Nou-Giulvăz (693B). În raport cu actualul curs al râului Ti

Aşezarea de epoca bronzului de la Periam. În hotarul localităţii

Aşezarea de epoca bronzului de la Piţigaia II. Pe terasa dreaptă a râulului Dâmboviţa, în jurul unei case ruinate

Aşezarea de epoca bronzului de la Piţigaia I. Pe terasa de pe partea dreaptă a râului Dâmboviţa, la sud de satului Piţigaia, pe marginea lacului Tătaru

Aşezarea de epoca bronzului de la Poarta Albă

Aşezarea de epoca bronzului de la Podgoria - Băjenari. Aşezarea este situat la E de sat, la liziera de E a pădurii şi la N de drumul judeţean DJ 102R.

Aşezarea de epoca bronzului de la Prigor - Cozacica. Pe Dealul Scoc

Aşezarea de epoca bronzului de la Pustiniş - Tifra Hodaie. Pe un mamelon de mici dimensiuni

Aşezarea de epoca bronzului de la Remetea Mare. În hotarul localităţii

Aşezarea de epoca bronzului de la Ribicioara - La Cărămizi. La 3km de sat

Aşezarea de epoca bronzului de la Săcele. la N de satul Săcele, pe malul drept al Mostiştei, pe terasa înaltă

Aşezarea de epoca bronzului de la Sânandrei - Sânandrei Vest-2. situl se află la 268 m est de calea fearată Timişoara-Arad, 1,3 km vest de drumul naţional 692 (şoseaua Timişoara-Sânandrei), 7,36 km de biserica catolică din Carani; 10,69 km NNE de biserica ortodoxă din Săcălaz şi la 50 m nord de pârâul Bega Veche.

Aşezarea de epoca bronzului de la Sântuhalm - La Ciroane

Aşezarea de Epoca bronzului de la Scutari - La Rotariu. Aşezarea este situată extravilan, la 1600 m S de satul Scutari, pe un platou aflat pe dealul din dreapta văii Podriga, la hotarul cu teritoriul comunei Ştiubieni.

Aşezarea de epoca bronzului de la Seceani. În hotarul localităţii

Aşezarea de epoca bronzului de la Seceani Viile Vinganilor. La 5,3 km V de biserica ortodoxă din Seceani şi la 250 m S de malul stâng al pârâului Valea Viilor

Aşezarea de epoca bronzului de la Sohatu-Balta Sohatu III. pe malul stâng al bălţii Sohatu, la 2 km m nord de podul pe care trece şoseaua Gălbinaşi - Sohatu, la al treilea dig, în luncă

Aşezarea de epoca bronzului de la Stejeriş - Stejeriş 1. Terenul unde este poziţionat situl se află în proprietatea statului român, în extravilanul localităţii Stejeriş, com. Moldoveneşti, jud. Cluj, mai exact la 3,10 km ENE faţă de satul cu acelaşi nume, căruia îi aparţine administrativ, la aproximativ 200 m v

Aşezarea de epoca bronzului de la Străoşti - Valea Colacului. Pe terasa dreaptă a Cricovului Sărat, la 150 m V de şoseaua satului, la 300 m N de lacul de la Podul Verbilei

Aşezarea de epoca bronzului de la Surducu Mic

Aşezarea de epoca bronzului de la Tâmpa - La Cazan. Pe o terasă aflată la vest de sat

Aşezarea de epoca bronzului de la Tătaru. La 800 m E de dealul Ciortea, pe deal care la nord domină localitatea Călugăreni

Aşezarea de epoca bronzului de la Traian Vuia-Căpărlău (Sit NR. 3 Autostrada Lugoj-Deva, Lot 1, km. 25+100-25+820) - Căpărlău. Situl se află la cca. 2630 m NV de biserica ortodoxă "Sfânta Paraschiva" din Traian Vuia, 2280 m SV de biserica ortodoxă din Mănăştiur; 3830 m de biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" din Leucuşeşti şi la cca. 900 m sud de râul Bega.

Aşezarea de epoca bronzului de la Uroi - Terasa I. Pe deal

Aşezarea de epoca bronzului de la Utvin - Obiectiv 13. situl se află la 2 km NE de biserica ortodoxă din Utvin, la 6,75 km NV de biserica ortodoxă din Chişoda şi la 3,63 km SE de biserica catolică din Utvin.

Aşezarea de epoca bronzului de la Valea Cucului - La Varniţe. Pe terasa primară a Cricovului Sărat, pe malul drept

Aşezarea de epoca bronzului de la Vărbila - La Izlaz II. Situl arheologic amplasat la 100 m V de şoseaua ce leagă localităţile Jercălăi de Străoşti, de-a lungul malului drept al pârâului Vărbila, până la malul de E al lacului de la Vărbila.

Aşezarea de epoca bronzului de la Vorona - Dealul Humăriei. Aşezarea este situată extravilan, pe pantele sudice ale Dealului Humăriei, la sud-est de Movila din Dealul Humăriei şi la est de satul Poiana.

Aşezarea de epoca bronzului de la Zoltan - Izvor Vontu. la 1,5 km E - NE de sat, la marginea pădurii, în locul în care izvorăşte pârâul Vontu

Aşezarea de epoca bronzului la Iacobeni. Aşezarea de află lângă drumul ce duce spre satul Criş.

Aşezarea de epoca bronzului târziu de la Gad. Aşezarea a fost identificată în hotarul localităţii.

Aşezarea de epoca bronzului timpuriu de la Bodo-Sub Deal. Aşezarea a fost localizată la 300 m nord de tumulul mentionat la înregistrarea 155564.01

Aşezarea de epoca bronzului timpuriu de la Liubcova. Situl a fost identificat la 0,6 km de Liubcova, spre Berzasca.

Aşezarea de epoca bronzului timpuriu de la Lugoj-Dealul Viilor. Situl este plasat pe teritoriul localităţii, în partea din stânga drumului spre Deva, în apropierea staţiei de benzină, pe pantele line din partea de S a Dealului Viilor.

Aşezarea de epocă dacică de la Luncani - Poiana Omului. Pe treapta superioară a platoului Luncanilor, deasupra dealului Alunului, la sud sud-vest de acest loc, respectiv la nord de înălţimea Rotunda.

Aşezarea de epocă dacică de la Orăştie - La Feregari. În hotarul localităţii, la 3km sud-vest de vatra aşezării actuale

Aşezarea de epocă dacică de la Râu de Mori - La Bordeie. La 400m de punctul de mai sus, pe drumul spre izvor

Aşezarea de epocă dacică de la Ruşor - Cetăţuie. la nord de sălaşe

Aşezarea de epocă dacică de la Ruşor - Sălaşe. La 700m est de Măgura Ruşorului, pe malul pârâului, la 300m de Sălaşul lui Oproiu

Aşezarea de epocă dacică de la Sicheviţa - Lângă Dispensar. Între Gornea şi Sicheviţa, pe partea stângă a drumului

Aşezarea de epocă dacică de la Târsa - Dealul Grosului. Pe proprietatea familiilor Grecu şi Oltean

Aşezarea de epocă dacică de la Târsa - Dealul Voineagului

Aşezarea de epocă dacică de la Târsa - Tîrsa-Luncanilor

Aşezarea de epocă dacică de la Var. În zona Pârâului lui Hoba

Aşezarea de epoca daco-romana de la Bocşa. Aşezarea romana a fost identificată in partea de nord a localităţii actuale.

Aşezarea de epocă daco-romană de la Corneşti. Situl a fost identificat în imediata apropiere a fortificaţiei preistorice (Iarcurilor).

Aşezarea de epocă daco-romană de la Corni - Mărăşag. La sud-vest de localitate, în stânga Văii Cernei, pe versantul nordic al unui deal înalt

Aşezarea de epocă daco-romană de la Dragşina. Aşezarea a fost descoperită pe terasa înaltă a râului Timiş.

Aşezarea de epocă daco-romană de la Dudeştii Noi.. Situl arheologic se află la circa 250 m SE de canalul conductei.

Aşezarea de epocă daco-romană de la Grăniceri. Situl este plasat în faţa vechiului punct de vamă, pe un promontoriu.

Aşezarea de epocă daco-romană de la Grumăzeşti- Dealul Caina. pe malul stâng al pârâului Temnic, afluent al pârâului Valea Mare, pe panta de sud a Dealului Caina, la 1,5 km sud-vest de biserica din satul Grumăzeşti

Aşezarea de epocă daco-romană de la Hodoni - Valea Gura Tomaşului. Situl arheologic se află la circa 1,5 km vest de vatra satului, pe versantul din dreapta văii, pe o terasă înaltă

Aşezarea de epocă daco-romană de la Iecea Mare. Situl se află la 500 m sud de şoseaua Iecea Mare - Iecea. Mică

Aşezarea de epocă daco-romană de la Izgar-Pietriş. Pe o terasă a Văii Pogănişului au fost descoperite fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr.

Aşezarea de epocă daco-romană de la Izgar-Ponoave. Pe o terasă a Văii Pogănişului au fost descoperite fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr.

Aşezarea de epocă daco-romană de la Jebel-Targium. Situl este localizat în hotarele aşezării, la punctul amintit.

Aşezarea de epocă daco-romană de la Milcoveni - Drumul Mare. La ieşirea spre Iam

Aşezarea de epocă daco-romană de la Parţa - Droşin. la 1km de moară, între toponimul Droşin şi localitatea Şag

Aşezarea de epocă daco-romană de la Parţa - Podul Turcului A

Aşezarea de epocă daco- romană de la Târgu Neamţ- Dealul Humuleşti. ocupă panta sudică a Dealului Humuleşti şi se întinde de-a lungul pârâului Valea Seacă

Aşezarea de epocă daco-romană de la Vizejdia. La 200 m est de aşezarea de pe malul drept al Giucoşdinului

Aşezarea de epocă daco-romană de la Vizejdia. Pe malul din dreapta al râului Giucoşinului, la 200 m de înaltă tensiune

Aşezarea de epocă daco-romană de la Vizejdia. Pe o terasă înaltă, la 200 m de Staţia de pompare

Aşezarea de epocă de la Mirşid - Intravilan

Aşezarea de epocă elenistică de la Turda. Aşezarea se află pe malul stâng al unui afluent al Taiţei, la cca. 3,2 km NE de localitatea Turda, la limita teritoriului administrativ al comunei Mihai Bravu.

Aşezarea de epoca fierului de la Cluj-Napoca - Sinitău. Situl arheologic se află în apropierea sud-vestică a oraşului Cluj-Napoca, la poalele nordice ale dealului Sinitău.

Aşezarea de epoca fierului de la Slănic Prahova - Piatra Verde. Situl este aşezat pe vârful unui deal, zonă dominantă.

Aşezarea de epocă hallstattiana de la Gelu. Situl este localizat în vatra satului.

Aşezarea de epocă Latène de la Cisnădioara - Dealul Cetăţii. Aşezarea se află pe Dealul Cetăţii (Burgberg).

Aşezarea de epocă medievală de la Bogdan-Vodă - Vatra satului. la vest de actuala biserică veche de lemn, în apropierea locului în care, înainte vreme, Valea Bocicoielului se vărsa în Iza.

Aşezarea de epocă medievală de la Budeşti - Casa Gh. Ungureanu. în grădina casei lui Gh. Ungureanu

Aşezarea de epocă medievală de la Chesinţ - Chesinţ S. Obiectivul arheologic se ală la 1,45 km SSV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,84 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 6,23 km E de biserica ortodoxă din Alioş şi la 250 m VNV de versantul stâng al Pârâului Valea Ţiganilor.

Aşezarea de epocă medievală de la Cutina (Sit NR. 5 Autostrada Lugoj-Deva, Lot 1, km. 16+600 - 16+700. Situl se află la cca. 1735 m V de Gara Cliciova, 2300 m S de biserica ortodoxă "Naşterea Maicii Domnului" din Cutina; 2126 m NE de biserica ortodoxă din Nevrincea şi la cca. 1835 m sud de malul stâng al râului Bega.

Aşezarea de epocă medievală de la Lipova-Dealul Morilor. Situl este imprecis localizat, regăsindu-se cel mai probabil, în hotarele localităţii.

Aşezarea de epocă medievală de la Măceşti. În hotarul localităţii, către Moldova Nouă

Aşezarea de epocă medievală de la Milcoveni - Bileat. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă medievală de la Milcoveni - Canton. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă medievală de la Milcoveni - Grădinile din Vale. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă medievală de la Moldova Veche

Aşezarea de epocă medievală de la Neudorf - Hadarac

Aşezarea de epocă medievală de la Parţa - Râtul Bara

Aşezarea de epocă medievală de la peştera - Cetatea Haiducilor. la sud-vest de sat

Aşezarea de epocă medievală de la Plugova

Aşezarea de epocă medievală de la Răcăşdia. În centrul satului

Aşezarea de epocă medievală de la Râu Bărbat - Estul Satului. La intrarea în sat dinspre Pui

Aşezarea de epocă medievală de la Râu Bărbat - Ogrăzi. la sud-vest de sat, pe malul din dreapta Pârâului Uric

Aşezarea de epocă medievală de la Râu Bărbat - Ploştina. Într-o mică movilă braconată de căutătorii de comori

Aşezarea de epocă medievală de la Şiştarovăţ. din zona localităţii

Aşezarea de epocă medievală de la Suliţa - Vatra Satului. Aşezarea este situată intravilan, în zona de sud-vest a satului, pe malul nordic al iazului Dracşani.

Aşezarea de epocă medievală de la Susani-Sălişte (Sit NR. 2 Autostrada Lugoj-Deva, Lot 1, km. 21+050-21+250) - Sălişte. Situl se află la cca. 1100 m NV de Halta CFR Susani, 2435 m SV de biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" din Leucuşeşti; 3430 m SE de biserica romano-catolică "Sf. Vendelin" din Bethausen şi la cca. 1100 m sud de malul stâng al râului Bega.

Aşezarea de epocă medievală de la Vărădia

Aşezarea de epocă medievală de la Vârciorova. La circa 200-250 m NV de construcţia romană, în vale

Aşezarea de epocă medievală de la Vârciorova - Seliştea Bahnei. Pe dealurile Bechet şi Dubovna aflate la nord de sat, în zona Bahnea Iloviţa

Aşezarea de epoca medievală timpurie de la Jebel. Situl se găseşte într-un loc neprecizat din hotarul localităţii.

Aşezarea de epoca medievală timpurie de la Lipova-Cioiloc. Situl se află în hotarele localităţii.

Aşezarea de epoca migraţiilor de la Folea. Acest sit a fost identificat într-un loc neprecizat din hotarul localităţii.

Aşezarea de epoca migraţiilor de la Hodoş. Situl este plasat în colţul de NV al satului, pe o terasă aflată la 800 m sud de şoseaua Buziaş - Lugoj, în grădini şi pe un teren agricol din spatele lor.

Aşezarea de epoca migraţiilor de la Iecea Mare. Situl a fost identificat la al 12-lea stâlp de înaltă tensiune de la ieşirea din Iecea mare, în partea din stânga drumului.

Aşezarea de epoca migraţiilor de la Iecea Mică. Situl este plasat la circa 500 m nord de sonda 30, în apropiere de şoseaua spre Biled.

Aşezarea de epocă modernă de la Sasca Română - Peştera Gaura Hicleană. în carstul din Cheile Nerei, versantul din dreapta, în dreapta Ogaşului Văii Rele, sub Vârful Ciochii

Aşezarea de epocă modernă din Baia Mare- Str. Dacia nr.3. în centrul vechi al oraşului

Aşezarea de epocă necunoscută de la Biled. Situl este plasat la 500 m S de drumul de acces al Schelei de extracţie Şandra, aflat între Biled şi Satchinez

Aşezarea de epoca neolitică de la Cenei. Situl este imprecis delimitat în hotarele localităţii

Aşezarea de epocă neolitică de la Cruceni-La Sondă. Aşezarea a fost identificată în pnctul "La Sondă"

Aşezarea de epocă neolitică de la Giroc-La Pruni. Situl e localizat în hotarul localităţii.

Aşezarea de epocă neprecizată de la Iaz-Iepura. Punctul este imprecis localizat.

Aşezarea de epocă paleolitică de la Păltiniş - Pe Ogdoane. Movila este situată extravilan, la E de cartierul Griviţa, pe partea stângă a pârâului Ogdoane, pe un platou înalt, înclinat spre SE.

Aşezarea de epocă post-romană de la Chesinţ - Dealu Cufundoasa NV-3. Obiectivul arheologic se află la 1,92 km SE de biserica catolică din Chesinţ; la 2,57 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 2,34 km S de intersecţia DJ 691 Alioş - Neudorf cu DJ 682 Alioş - Neudorf şi la 80 m NE de versantul drept al unui pârâu tempo

Aşezarea de epocă romană de la Agrij - Valea Coroanţa. la circa 1 km nord-vest de sat

Aşezarea de epocă romană de la Bretea- Mureşană

Aşezarea de epocă romană de la Câinelu de Jos. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Curciu - La Cruce. Loc aflat pe hotarul satului.

Aşezarea de epocă romană de la Cuzăplac. La est de sat

Aşezarea de epocă romană de la Domnin - Hârbuţ

Aşezarea de epocă romană de la Drighiu - Lipaia. La jumătatea distanţei dintre Drighiu si Bozies, la limita de hotar, pe partea din stânga drumului comunal

Aşezarea de epocă romană de la Drighiu - Valea Turii. Pe prima terasă a văii, la circa 1,5 km vest de confluenţa Văii Turii cu Valea Gălata

Aşezarea de epocă romană de la După Piatră - Gura Cheii

Aşezarea de epocă romană de la Fetindia - Păşune. Pe păsunea de la nord de sat, pe versantul nordic al dealului dinspre hotarul cu municipiul Zalău, la circa 3-4 km vest de limes-ul de pe Meses, aproximativ în faţa valului de pe Coasta Ciungii din hotarul localităŃii Treznea

Aşezarea de epocă romană de la Gherteniş-Pătruieni. Situl se află în lunca vestică a Bârzavei, aflat la hotarul cu Berzovia

Aşezarea de epocă romană de la Ghilad. Situl a fost identificat în hotarul localităţii.

Aşezarea de epocă romană de la Hăţăgel- Bălţi. La confluenţa dintre văile Galbena si Zeicani

Aşezarea de epocă romană de la Haţeg- Bvd. T. Vladimirescu

Aşezarea de epocă romană de la Haţeg- Dealul Viilor. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Haţeg. În hotarul localităţii, între calea ferată şi drumul Haţeg- Subcetate

Aşezarea de epocă romană de la Hereclean - Grajdurile C.A.P.. Pe un bot de deal, la circa 600 m sud-vest de scoală, coborând spre DE 81 / DN 1F, în capul nord-vestic al locului pe care sunt amplasate grajdurile si sediul fostului C.A.P.

Aşezarea de epocă romană de la Hunedoara- Triaj. la ieşirea spre Simeria

Aşezarea de epocă romană de la Huseni - Valea Mortăniţei si Valea Crasnei. Pe culmea care desparte Valea Mortăniţa de Valea Crasnei

Aşezarea de epocă romană de la Jdioara.. Situl a fost identificat în hotarul localităţii, pe un platou de la confluenţa râurilor Nădrag cu Timiş.

Aşezarea de epocă romană de la Lăpuşnic. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Leşnic. În hotarul localităţii, la marginea de vest a acesteia

Aşezarea de epocă romană de la Livadia - Livezea. În hotarul localităţii, la 500m vest de ferma fostului CAP, pe malul din stânga Văii Lupului

Aşezarea de epocă romană de la Livezi- Găuricea. În hotarul localităţii

Aşezarea de epoca romană de la Măureni. Pe terasa Bârzavei, în apropierea drumului Măureni - Şoşdea

Aşezarea de epocă romană de la Moldova Nouă. În hotarul cu Sasca Montană

Aşezarea de epocă romană de la Nălaţvad - Casa Mara. la 100m sud-vest de Preventoriu, pe malul din stânga Râului Mare

Aşezarea de epocă romană de la Nălaţvad - Grădina Covaci. Pe malul din stânga Pârâului Gârlete

Aşezarea de epocă romană de la Nandru - Faţă. În hotarul cu Peştişu Mic, pe drumul spre Răcăşdia

Aşezarea de epocă romană de la Nojag. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Oarţa de Sus - Bicazău. La aproximativ 1 km nord de localitate, în partea inferioară a pantei sudice a unui deal de înălţime mijlocie

Aşezarea de epocă romană de la ocolişu Mic - La Grădini. În capătul cătunului Vâlceluţele, pe drumul ce vine din Boşorod

Aşezarea de epocă romană de la Orăştie - Glemea. Pe panta dealului

Aşezarea de epocă romană de la Orăştie - Halângă. În hotarul localităţii, la 1km nord-vest distanţă, către gura de vărsare a Apei oraşului în Mureş

Aşezarea de epocă romană de la Orăştioara de Jos - Glemea. Pe panta dealului

Aşezarea de epocă romană de la Orăştioara de Sus - Piatra Grădiştii. În hotarul localităţii, la nord-est de Vârful Glemeea, în faţa bisericii din bucium

Aşezarea de epocă romană de la Ostrovel - Hotar. La est de drumul ce intră în sat

Aşezarea de epocă romană de la Ostrovel - Luncă. În hotarul localităţii, la est de Pârâul Ortovarniţa şi la sud de drumul spre sarmizegetusa

Aşezarea de epocă romană de la Păclişa - Spre breazova. În hotarul localităţii, la nord, pe malul din stânga Văii Zeicani

Aşezarea de epocă romană de la Panic. în spatele crescătoriei de pui

Aşezarea de epocă romană de la Parţa. Pe teritoriul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Păucineşti. În sat, aproape de ruinele bisericii medievale

Aşezarea de epocă romană de la Periam. Pe teritoriul localităţii, în vatră

Aşezarea de epocă romană de la Peşteana. În vatra satului

Aşezarea de epocă romană de la Peşteniţa - Şcoală. În grădinile de la sud de şcoală

Aşezarea de epocă romană de la Peştişu Mare - Valea lui Ignat. La est de Cerna, lângă şosea

Aşezarea de epocă romană de la Petreni. În hotarul localităţii, pe malul din dreapta Streiului

Aşezarea de epocă romană de la Petroşani - Gropile lui Pyrrhus. În hotarul localităţii, sub muntele Capra, în apropierea pârâului Malea

Aşezarea de epocă romană de la Podişu. La capătul sudic al satului, în grădina casei cu numărul 72

Aşezarea de epocă romană de la Poieni - Pârâu. La est de sat, pe malul din stânga pârâului

Aşezarea de epocă romană de la Pojejena. În vatra localităţii, pe malul Dunării

Aşezarea de epocă romană de la Ponor. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Porţ - Sub cetate. pe hotarul vestic al localităţii, la limita dintre judeţele Sălaj şi Bibor

Aşezarea de epoca romană de la Pricaz. În malul pârâului Pet, la est de Pricaz

Aşezarea de epocă romană de la Pui - Grădişte. În hotarul localităţii, la 4km est de sat, pe malul din dreapta Streiului, la sud de drumul spre Fizeşti

Aşezarea de epocă romană de la Rapolţel. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Rapoltu Mare. Pe marginea drumului dintre Rapolt şi Bobâlna

Aşezarea de epocă romană de la Râu Alb - Latura Cetăţii. La 70m nord-vest de Cetate

Aşezarea de epocă romană de la Râu de Mori - La Izvor. În hotarul localităţii, la sud de hidrocentrală, la vest de drumul spre Poiana Dâljii

Aşezarea de epocă romană de la Râu de Mori - Râu Mare. În hotarul coloniei muncitoreşti

Aşezarea de epocă romană de la Recaş. Pe teritoriul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Ruşi. În hotarul localităţii, la nord de sat

Aşezarea de epocă romană de la Sacoşu Turcesc. pe teritoriul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Sălaşu de Sus - Consiliul Popular

Aşezarea de epocă romană de la Sânnicolau Mare - Cartierul Sighet

Aşezarea de epocă romană de la Sântămăria-Orlea - Teren Fotbal. La sud de camping

Aşezarea de epocă romană de la Sântandrei. În hotarul localităţii, la 2km nord de satul actual

Aşezarea de epoca romană de la Sântuhalm - Dealul Paiului. În hotarul localităţii, la sud-vest de sat

Aşezarea de epoca romană de la Silvaşu de Jos - Ferma CAP. la sud de fermă, pe malul din stânga pârâului

Aşezarea de epocă romană de la Simeria. Pe teritoriul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Şimleu Silvaniei - Szormal. spre locul Felszeg, sub Dealul Străjerilor , pe fosta proprietate a funcŃionarului Cseh Kálmán

Aşezarea de epocă romană de la Slatina- Timiş

Aşezarea de epocă romană de la Şoimuşeni - Pe Cărămidă. La sud-vest de localitate

Aşezarea de epocă romană de la Şoimuş. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Şopotu Vechi. La 300 paşi spre vest de punctul Dragomireana

Aşezarea de epocă romană de la Spini. În zona confluenţei dintre Strei şi Mureş, pe teritoriul localităţii Simeria Veche

Aşezarea de epocă romană de la Subcetate - Şcoala Veche. Lângă şcoala veche

Aşezarea de epocă romană de la Surduc - Fabrica de cărămidă. În spaţiul aflat între calea ferată şi Someş, pe suprafaţa inundabilă

Aşezarea de epocă romană de la Sviniţa - Dealul Resişte. la hotarul dintre Sviniţa şi Cozla

Aşezarea de epocă romană de la Toteşti - Grădiştioara. În hotarul de vest, pe unde trecea drumul roman, spre Hăţăgel

Aşezarea de epocă romană de la Trestia. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Turdaş. În localitate, către pădure

Aşezarea de epocă romană de la Tuştea. În hotarul satului, în grădinile cătunului Suseni

Aşezarea de epocă romană de la Tuştea - Vatra Satului. În vatra localităţii, al 200m vest de biserică

Aşezarea de epocă romană de la Unip. pe teritoriul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Uricani. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Uroi. În hotarul localităţii, sub dealul Uroiului

Aşezarea de epocă romană de la Valcău de Jos - Pe Şes. Pe terasa estică a Văii Barcăului, pe hotarul sudic al localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Vâlceluţa - La Grădini. La capătul de sud al cătunului, pe drumul care vine de la Boşorod

Aşezarea de epocă romană de la Valea Dâljii - La Gropi. La 200m sud de sat, pe malul din dreapta Văii Dâljii

Aşezarea de epocă romană de la Valea Dâljii - Valea Ţiganilor. La est de înălţimea Ţuţudaina, la 600m de sat

Aşezarea de epocă romană de la Valea Sâbgeorgiului - Dealul Gugtoi. În hotarul localităţii

Aşezarea de epocă romană de la Valea Timişului. la aproximativ 35-40 m de drumul roman Dierna - Tibiscum

Aşezarea de epocă romană de la Vârciorova - La Copaci. La circa 1,5-2 km sud de Vârciorova

Aşezarea de epocă romană de la Vârşolţ - Valea Caltica. Pe un dâmb din dreapta Văii Calitca, în dreptul iesirii din sat spre Pericei

Aşezarea de epocă romană de la Vârşolţ - Valea Esok

Aşezarea de epocă romană de la Zalău - Strada Horea, Bloc T159. în zona centrală a orasului, în apropierea Văii Zalăului, la circa 6 km vest în afara limesului de pe Meses

Aşezarea de epocă romană de la Zeicani - Ruini. La est de intersecţia DN 68 cu drumul spre Zeicani

Aşezarea de epocă romană de le Vulcan - Vaidei. Pe teritoriul oraşului

Aşezarea de epocă romană (Petrae) de la Uroi. Către hotarul cu Rapoltu Mare

Aşezarea de epocă romană tarzie de la Mihai Bravu. Aşezarea a fost identificată la cca. 2,5 km SVV de limita de SV a localităţii Mihai Bravu şi la cca. 1 km SSV de fortificaţia de tip turris.

Aşezarea de la Bilciureşti

Aşezarea de la Caraburun - Açik Suhat. Din punct de vedere geografic obiectivul arheologic este amplasat pe un platou cu aspect peninsular fiind delimitat pe laturile de NE-NV de Lacul Goloviţa, iar pe latura de S este delimitat de teren arabil.

Aşezarea de la Coronini. între marginea satului şi Culă, pe malul din stânga Dunării

Aşezarea de la Coslogeni-Măgura lui Negoiţă. Situl se află la sud-vest de Măgura Coslogeni

Aşezarea de la Cristuru Secuiesc - Cartierul Kossuth Lajos I. Colţul sudic al cartierului

Aşezarea de la Cristuru Secuiesc - Hosszúaszó - Monumentul Koncz. La începutul văii "Hosszúaszó", la 150 - 200 m nord-vest de cimitirul Silaş, în jurul monumentului Koncz

Aşezarea de la Cristuru Secuiesc - Întreprinderea Comercială

Aşezarea de la Cristuru Secuiesc. Strada ce leagă str. Csekefalvi nr.6 de Grădina de Vară.

Aşezarea de la epoca medievală de la Valcău de Sus

Aşezarea de la Ioneşti - Ioneasca III. Situl arheologic este situat pe terasa stângă a neajlocului, în imediata apropiere a DC Ghergheşti-Puntea de greci; la 50 m NV de Puntea de greci.

Aşezarea de la Mădăraş-La Păşune. în partea de sud a localităţii Mădăras, în dreapta şoselei Satu Mare -Zalău; situl este mărginit ia sud de albia secată a unui pârâu, iar înspre nord de intravilanul satului, în zona centrală, mai înaltă

Aşezarea de la Măneşti. Aşezarea se află la 350 m N de Movila Mare şi la S de şoseaua Măneşti - Coada Izvorului.

Aşezarea de la Moceşti-La moşie. Sit poziţionat pe un pinten ce înaintează în albia râului situat pe partea stângă a Cricovului Sărat, la 200 m de o pădure de plopi, şi 50 m E de talvegul râului.

Aşezarea de la Parţa - Obiectiv 3. În zona de sud şi zona de nord

Aşezarea de la Puntea de Greci - Dealul Sârbilor II. Situl arheologic se află pe un bot de deal al terasei drepte a râului Neajlov, delimitată spre sud de un curs de apă intermitent; la 2 km nord-vest de satul Broşteni

Aşezarea de la Trifeşti. în noul amplasament al Primăriei comunale

Aşezarea de la Tulcea - Km 3-4 DJ 222C. Aşezarea se află în dreptul Km 3-4 al DJ 222C Tulcea-Murighiol, pe panta unui promontoriu din apropierea luncii Dunării.

Aşezarea de la Ţuţora - Cotu lui Bogdan. la cca. 3 km de sat

Aşezarea de la Vermeş - latura de SV a uliţei Slovaci. Situl arheologic se afl[ la 870 m SV faţă de biserica ortodoxă din Vermeş, 100 m V faţă de grădina casei localnicului Aurică Pălici şi la 100 m N faţă de ţărmul drept al actualului curs al Pârâului Valea Tramnicului afluent dreapta al Pârâului Pogăniş (cu

Aşezarea de la Vermeş - Lunca Budonilor SE. Situl arheologic se află la 3 km Se de biserica ortodoxă din Vermeş; la 4,8 km E de biserica ortodoxă din Ersig; la 3,13 km NV de biserica ortodoxă din Valeapai şi la 380 m NE de versantul drept al Râului Pogăniş.

Aşezarea de la Vermeş - Moara lui Nelu N. Situl arheologic se află la 2 km VSV de biserica ortodoxă din Vermeş; la 1,9 km NE de biserica ortodoxă din Ersig; la 3,3 km SE de biserica ortodoxă din Izgar şi la 120 m N de versantul drept al Râului Pogăniş.

Aşezarea de la Vermeş - Moara lu´ Nelu Nord. Situl arheologic se află la 1,96 km V de biserica ortodoxă din Vermeş; la 1,9 km NNE de biserica ortodoxă din Ersig; la 3,37 km SSE de biserica ortodoxă din Izgar şi la 200 m N versantul drept al Pâului Pogăniş.

Aşezarea de la Vermeş - Murariu Nord. Situl se află situat la 1,4 km de biserica ortodoxă din Vermeş; la 3,7 km SE de biserica ortodoxă din Izgar; la 530 m E de DJ 572 Vermeş - Izgar şi la 260 m V de versantul drept al Pârâului Valea Michii.

Aşezarea de la Vermeş. Situl se află la 1,9 km SV de biserica ortodoxă din Vermeş; la 2,12 km NE de biserica ortodoxă din Ersig; la 3,8 km SE de biserica ortodoxă din Izgar şi la 250 m N de versantul drept al Pârâului Valea Tramnicului.

Aşezarea de la Vermeş - Valea Tramnicului. Situl arheologic se află 1,8 km E faţă de biserica greco-catolică din Vermeş. Situl se află în dreapta drumului de pământ care părăseşte localitatea Vermeş pe strada Samoş şi urmează Valea Tramnicului în amontele acesteia; la 100 m N faţă de talvegul Pârâ

Aşezarea de la Vermeş - Valea Tramnicului, Togea. Situl arheologic se află la 2,66 km ENE de biserica ortodoxă din Vermeş; la 7 km NV de biserica ortodoxă din Duleu; la 7,12 km SV de biserica ortodoxă din Sacoşu Mare şi la 420 m N de versantul drept al Pârâului Valea Tramnicului.

Aşezarea de la Vermeş - Valea Tramnicului, Vârtoape Nord. Situl se află la 2,9 km ENE de biserica ortodoxă din Vermeş; la 6,8 km VNV de biserica ortodoxă din Duleu; la 7 km SV de biserica ortodoxă din Sacoşu Mare şi la 300 m N de versantul drept al Pârâului Valea Tramnicului.

Aşezarea de perioadă Hallstattiană de la Săveni - La Stadion. Aşezarea este situată intravilan, în centrul oraşului, în zona stadionului, la 350 m est de cursul râului Başeu.

Aşezarea de perioadă medievală de la Suliţa - La Ţintirim. Aşezarea este situată extravilan, pe pantele domoale ale dealului Ciocăneşti, pe malul stâng al iazului Cerchejeni.

Aşezarea deschisă de la Mălăncrav - Valea Viilor. Aşezarea a fost descoperită pe malul apei, la SE de sat.

Aşezarea deschisă din epoca Bronzului târziu de la Darabani - Ceia Vale. Aşezarea se află în extravilan, la NE de cartierul Teioasa, la SE de Movila Teioasa, la S de Pădurea Patru Ştejari şi la 450 m SV de pârâul Teioasa.

Aşezarea deschisă din epoca migraţiilor de la Dimăcheni-Dealul Gorova. Aşezarea este situată în extravilan, la 3400 m S de sat, pe pantele din stânga iazului Mare, în dreptul barajului.

Aşezarea deschisă din Latène timpuriu de la Iacobeni-Gulioaia. Aşezarea este situată în extravilan la 4200 m SV de satul Iacobeni şi la 400 m V de ferma Gulioaia

Aşezarea deschisă din perioada migraţiilor de la Rădeni - Dealul Nacu. Movila este situată extravilan, la 3100 m E de barajul iazului Coada Boia şi la 2500m E-SE de Movila din Dealul Ivăşcoi.

Aşezarea de tip Balta Sărată de la Surducu Mic-Şes. La 1 km NV de biserica ortodoxă din Surducu Mic şi la 300 m S de malul stâng al unui pârâu fără nume, afluent dreapta a Pârâului Săraz

Aşezarea de tip Coţofeni de la Laslea. Aşezarea a fost descoperită pe malul Târnavei Mari.

Aşezarea de tip Coţofeni de la Mălăncrav - Valea Rujii. Aşezarea a fost descoperită în punctul Valea Rujii, situat la confluenţa dintre valea Rujii şi valea Hulii, la S de sat.

Aşezarea de tip Cucuteni de la Codreni - La Movila din Sărături. Aşezarea este situată extravilan, la sud de satul Codreni, la nord de Movilele din Sărături I şi II, pe stânga drumului comunal care duce la Codreni.

Aşezarea de tip Cucuteni de la Ionăşeni - Via Donicioaiei. Aşezarea este situată extravilan, pe culmea dealului din dreapta pârâului Donicioaia, la 1950 m sud-vest de Movila Ionăşeni .

Aşezarea de tip Cucuteni de la Moara Jorii - La Rotaru şi Chirilă. Aşezarea este situată extravilan, la sud-est de Valul Moldovei de Nord şi la vest de aşezarea de la Podiş (Hârtopul Ţânţărenilor).

Aşezarea de tip Hallstatt de la Slobozia-Hăneşti - La Odaie. Aşezarea se află extravilan, la 1000 m NE de fosta fermă de bovine a fostei IAS, în dreapta drumului ce duce la Borolea, pe malul stâng al pârâului Avrămeni.

Aşezarea de tip tell de la Drăghineşti - GRT 06. Se găseşte la cca. 2 km vest de biserica din Drăghineşti, 4 km vest-sud-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 190 m nord de DJ 701.

Aşezarea din cadrul incintei III a fortificaţiei de la Corneşti - Iarcuri-val II Est. Situl arheologic este situat la 3,09 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 120 m E de valul II al fortificaţiei de la Corneşti "Iarcuri" şi la 4,55 km SE de biserica ortodoxă din Orţişoara şi la 200 m N de versantul drept al Pârâului Lac.

Aşezarea din epoca bronzului de la Acăţari - Mai sus de sat

Aşezarea din epoca bronzului de la Aurel Vlaicu. Sit aflat la vest de sat, pe prima terasă de pe malul din stânga a Mureşului

Aşezarea din epoca bronzului de la Baia de Criş- Fântâna Borchii. în hotarul localitţii, lângă drumul din apropierea punctului

Aşezarea din epoca bronzului de la Baia Mare - Sub dealul Morgău. În partea nord-vestică a localităţii, la picioarele dealului Morgău

Aşezarea din epoca bronzului de la Bălata. Aşezarea se află pe cea de-a doua terasă a Mureşului, la sud de fostele ferme agricole

Aşezarea din epoca bronzului de la Balşa- Chicioara

Aşezarea din epoca bronzului de la Balşa- Dealul Cerătului

Aşezarea din epoca bronzului de la Balşa- Dealul Judelui. Punct ca situat în arealul localităţii Ardeu, chiar la poalele cetăţii dacice din zonă

Aşezarea din epoca bronzului de la Balşa- Izvorul Beria

Aşezarea din epoca bronzului de la Balşa- Piatra Bălţii

Aşezarea din epoca bronzului de la Balşa- Piatra Văcarului

Aşezarea din epoca bronzului de la Balşa- Vârful Muncelului

Aşezarea din epoca bronzului de la Băseşti - Piatra Frunturii. la cca 500 m est de locul unde pârâul Băseşti se varsă în râul Sălaj, pe panta vestică a dealului Lăpastru, în dreapta drumului de care ce urcă înspre platoul de vârf, numit Bodava

Aşezarea din epoca bronzului de la Beteşti - Fântâna Elisabetei. Pe malul stâng al pârâului Szorosrét

Aşezarea din epoca bronzului de la Bicaz. Pe versantul sud-estic al dealului Togul Nemţilor

Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdan Vodă. Pe malul drept al Izei, la confluenţa acesteia cu Valea Bocicoielului

Aşezarea din epoca bronzului de la Boiu de Sus. Aşezarea se află în hotarul localităţii

Aşezarea din epoca bronzului de la Bozânta Mică - Movile

Aşezarea din epoca bronzului de la Bucium. la 80 de metri est de şoseaua Orăştie - Costeşti, pe o terasă care se ridică deasupra Văii Oraşului, pe malul din dreapta

Aşezarea din epoca bronzului de la Buşag. La 400 m vest de Coasta Buşagului, în grădina casei lui Vasile Zoicaş, pe o pantă de deal cu înclinaţie sud-vestică, în stânga pârâului Valea lui Taloş

Aşezarea din epoca bronzului de la Cărpiniş- Comoara. în hotarul localităţii, pe un deal

Aşezarea din epoca bronzului de la Căzăneşti- Târsa

Aşezarea din epoca bronzului de la Cehu Silvaniei - Cetate

Aşezarea din epoca bronzului de la Ceptura de Jos - în spatele Primăriei. În spatele primăriei

Aşezarea din epoca bronzului de la Chirnogi-Miroiu. Pe terasa înaltă, pe ambii versanţi ai Şuviţei lui Vulpe

Aşezarea din epoca bronzului de la Ciolt - Cioltişor I. La marginea dinspre Buteasa a localităţii, în dreapta drumului ce leagă cele două sate, pe terasa din dreapta Văii Cioltului, care este continuată de o pantă abruptă de deal, în apropierea unui bazin modern de colectare a apei

Aşezarea din epoca bronzului de la Ciumăfaia - Biserica Reformată. În preajma bisericii reformate din sat

Aşezarea din epoca bronzului de la Cormeniş - La Poiană. La nord de sat

Aşezarea din epoca bronzului de la Coruia - Cărarea Morii. La aproximativ 1 km în aval de podul de peste Lăpuş, pe terasa înaltă din dreapta râului, la 300 m în stânga Văii Văratecelor, în imediata apropiere a drumului de ţară ce se află pe botul terasei

Aşezarea din epoca bronzului de la Coruia. Pe terasa înaltă din dreapta râului Lăpuş, în dreapta pârâului Valea Văratecelor, ce străbate longitudinal terasa, în locul cu acelaşi nume, la cca 400 m vest de aşezarea din punctul Cărarea Morii

Aşezarea din epoca bronzului de la Coslogeni. Aşezarea este situată între Roseţi şi satul Coslogeni, între şosea şi malul Borcei (între Mănăstirea Crucea de Leac şi malul Borcei)

Aşezarea din epoca bronzului de la Dealu Frumos- La Scări. Aşezarea este situată la 500 m V de satul Pietroşiţa, pe marginea drumului Dealu Frumos-Pietroşiţa.

Aşezarea din epoca bronzului de la Drăghineşti - GRT 03. Situl arheologic se află la cca. 2,7 km vest de biserica din Drăghineşti, 4,7 km vest-sud-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 400 m nord de DJ 701.

Aşezarea din epoca bronzului de la Floreşti - Cetate. pe vîrful Cetăţii, la vest de Cetatea Fetei, în hotarul satului

Aşezarea din epoca bronzului de la Gârbou - în spatele casei ing. Vultur

Aşezarea din epoca bronzului de la Geoagiu- Fântâna lui Buboi. pe malul Mureşului, între albie şi drumul Geoagiu-Uroi

Aşezarea din epoca bronzului de la Gilău - Borzaş. în hotarul numit Borzaş

Aşezarea din epoca bronzului de la Gilău - Budulău

Aşezarea din epoca bronzului de la Giurtelecu Hododului

Aşezarea din epoca bronzului de la Groşii Ţibleşului - Valea Obrejei. în grădina Floarei Zesuchii

Aşezarea din epoca bronzului de la Groşii Ţibleşului - Vârful Dâmbului. pe marginea unui canal de irigaţie, puţin înspre sud de locul Mărioarei lui Daneliuc

Aşezarea din epoca bronzului de la Halmăşd - Dâmbul Popii

Aşezarea din epocă bronzului de la Ileanda - Pe Coastă. La capătul dinspre Bizusa a comunei, în grădina casei cu numărul 225

Aşezarea din epoca bronzului de la Ioneşti- Saivan. Aşezarea se află la 200 m nord, nord-vest de podul peste râul Neajlovel al DC Ioneşti-Morteni, pe terasa stângă a pârâului

Aşezarea din epoca bronzului de la Leliceni - Malul pârâului Borviz. între Pădurea Rotundă - Kerek erdo şi Muntele de Piatră - Kohegy, în partea stângă a pârâului Borviz, în arătură, cât şi în malul pârâului

Aşezarea din epoca bronzului de la Liborajdea- Odăi. pe o terasă înaltă pe Valea Odăilor

Aşezarea din epoca bronzului de la Moisei - Tarniţa Purcăreţului

Aşezarea din epoca bronzului de la Moruţ- Livadă. La 700 m vest de drumul judeţean Lechinţa-Fântânele, la 200-250 m nord de ruinele bisericii gotice, între cele două axe formate de uliţele satului

Aşezarea din epoca bronzului de la Năneşti - Valea Crezinii. Pe terasa din dreapta Izei

Aşezarea din epoca bronzului de la Negoieşti. Pe partea dreaptă a văii Rasa, la marginea de est a satului Negoeşti, pe un bot de terasă

Aşezarea din epoca bronzului de la Negreni. Pe promontoriul ce domină punctul Arie

Aşezarea din epoca bronzului de la Nerău. În hotarul localităţii

Aşezarea din epoca bronzului de la Oarţa de Sus - La Branişte. În capătul vestic al localităţii, la sud de dealul Măgura şi la vest de dealul Măguricea, în dreapta Văii Măgurici, pe o pantă uşoară de deal cu înclinaţie nordică

Aşezarea din epoca bronzului de la Oarţa de Sus - Pe Lab. La cca 1,5 km sud-vest de localitate, în dreapta pârâului Făget, pe o pantă de deal

Aşezarea din epoca bronzului de la Oarţa de Sus - Ţempe. La cca 3 km sud-vest de localitate, în dreapta pârâului Făget, în partea superioară a unui deal prelung

Aşezarea din epoca bronzului de la Obreja. pe prima terasă de pe malul din dreapta râului Bistra, între Obreja şi Glimboca, la S de sat

Aşezarea din epoca bronzului de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 26+300 - 26+400)

Aşezarea din epoca bronzului de la Pericei - Huşti

Aşezarea din epoca bronzului de la Pietricica - Fântâna Hoţilor. Aşezarea se află la 7 km N de satul Pietricicape o culme a masivului Bradu.

Aşezarea din epoca bronzului de la Poienile de sub Munte - Zarika. La aproximativ 200 m nord de biserica ucraineană, în stânga râului Rika

Aşezarea din epoca bronzului de la Popeni-Cerchez. La 450 m nord-est de satul Popeni, pe partea stângă a râului Elan

Aşezarea din epoca bronzului de la Răcari- Cota 130,9 m. La ieşirea din localitate, la 1 km NV de DJ Răcari- Slobozia Moară

Aşezarea din epoca bronzului de la Râpa de Jos. Aşezarea se află în partea estică a satului, pe partea stângă a pârâului Râpa.

Aşezarea din epoca bronzului de la Reşiţa. Pe teritoriul localităţii

Aşezarea din epoca bronzului de la Rogoz - Şesurile Rogozului. La aproximativ 1,5 km de marginea esticã a localitãţii, pe terasa din stânga râului Lãpuş şi din stânga pârâului Valea Hotarului

Aşezarea din epoca bronzului de la Ruscova. De pe terasa înaltă de la confluenţa râului Ruscova cu Vişeul

Aşezarea din epoca bronzului de la Sadoveni - Lutărie. Aşezarea se află în extravilan, la N de sat, pe fâşia de terasă de pe partea dreaptă a Prutului

Aşezarea din epoca bronzului de la Sânnicolau Mare - Cărămidărie. la circa 1km est de necropola de la punctul Viile Promotor

Aşezarea din epoca bronzului de la Sânpaul - Între pâraie. Punct situat la 1 km SE de ferma zootehnică.

Aşezarea din epoca bronzului de la Sânpetru German - Rechtberg

Aşezarea din epoca bronzului de la Sântuhalm - Gheţărie

Aşezarea din epoca bronzului de la Sârbi. la cca 1,5 km nord-est de punctul Mestecăniş

Aşezarea din epoca bronzului de la Sătucu. Pe partea dreaptă a văii Corâta, în dreptul unui dig, pe terasa înaltă, lâmgă o grămadă de beton armat

Aşezarea din epoca bronzului de la Şieu. la confluenţa pârâului Şieuţu cu Iza, în apropiere de pod, pe terasa din dreapta Izei

Aşezarea din epoca bronzului de la Şieu - Podul Ciutei. Pe terasa din stânga Izei

Aşezarea din epoca bronzului de la Sighetu Marmaţiei - Dealul Cetăţii II. Pe un bot de deal în extremitatea nordică a dealului Solovan, în apropiere de izvorul de lângă podul de pe Iza

Aşezarea din epoca bronzului de la Şimleul Silvaniei-Centru. În centrul oraşului pe malul drept al râului Crasna, fiind un con de dejecţie creat de aluviunile aduse de ape de pe "Măgura Şimleului".

Aşezarea din epoca bronzului de la Slobozia Moară- Matca. la cca. 900 m SE de ieşirea din sat, pe malul stâng al pârâului Matca

Aşezarea din epoca bronzului de la Şoimuş - Cuculeu. În hotarul localităţii

Aşezarea din epoca bronzului de la Someş- Uileac - Bicirig. La aproximativ 1,5 km sud-vest de localitate şi la 1 km de locul în care se varsă pârâul Bicirig (sau Giurgeni) în râul Sălaj, la limita cu satul Ulciug, în apropiere de dealul Bodava, pe o pantă de deal cu înclinaţie vestică, în dreapta Văii Bicirigului

Aşezarea din epoca bronzului de la Şoromiclea - Lângă Oldbrich. Lângă Şoromiclea, pe valea Cetăţii, în zona Pârâului Cetăţii, pe cursul superioar al acestui pârâu, există o cetate numită "Cetatea veche" ("Oldburg). În apropierea ei se află aşezarea adusă în discuţie aici.

Aşezarea din epoca bronzului de la Stânca - Dealul Foişor. Aşezarea este situată extravilan, la nord-est de sat, la sud de Movila după Fâşie, în stânga şoselei care duce la barajul Stânca-Costeşti.

Aşezarea din epoca bronzului de la Stremţ. pe panta estică a Dealului Buii

Aşezarea din epoca bronzului de la Suciu de Jos - La Şes. La aproximativ 500 m de capătul sud-estic al localităţii, în lunca înaltă din stânga râului Suciu (Ţibleş), pe o parte şi alta a drumului Suciu de Sus- Groşii Ţibleşului

Aşezarea din epoca bronzului de la Suciu de Jos - Muncei. La cca 500 m de capătul sudic al localităţii şi 300 m de punctul Izvorâşte, pe terasa înaltă din dreapta râului Suciu (Ţibleş)

Aşezarea din epoca bronzului de la Suciu de Jos - Pe rât

Aşezarea din epoca bronzului de la Suciu de Jos - Poduri. în apropiere de vechiul cimitir evreiesc

Aşezarea din epoca bronzului de la Suciu de Jos - Vârful Suciului. La cca 400 m vest de punctul Vârful Carpănului, pe platoul unui deal

Aşezarea din epoca bronzului de la Sutoru. în hotarul localităţii

Aşezarea din epoca bronzului de la Tămăşeşti - Dealul Tămăşeştilor. În dreapta şoselei Gârdani-Cehu Silvaniei, în apropiere de marginea vestică a localităţii Ariniş, pe o pantă lină de deal aflată între Văile Tămăşeşti şi Roatei

Aşezarea din epoca bronzului de la Târgovişte- Micro IV. între Str. Constantin Brâncoveanu, str. Radu Popescu şi str. Radu cel Mare

Aşezarea din epoca bronzului de la Târgovişte. perimetrul cuprins între str. Ctin. Brâncoveanu, str. Radu Popescu şi str. Radu cel Mare

Aşezarea din epoca bronzului de la Târgu Lăpuş - Întorsura. Pe terasa înaltă din stânga râului Lăpuş, în marginea estică a localităţii, în dreapta străzii Stadionului

Aşezarea din epoca bronzului de la Tăuţii- Măgherăuş- Viile Tăuţi. În zona colinară de la nord de localitate, în stânga pârâului Taloş, în grădina casei lui Gavril Raţiu (nr. 432)

Aşezarea din epoca bronzului de la Tulca - Holumb. la 2km nord de localitate

Aşezarea din epoca bronzului de la Uivar. în hotarul localităţii

Aşezarea din epoca bronzului de la Urlaţi - La Stână. Aşezarea se află pe un bot de deal pe partea dreaptă a Cricovului Sărat. Vis-a-vis de staţia de epurare din cartierul Arioneştii Noi.

Aşezarea din epoca bronzului de la Valcău de Jos. pe locul pe care a fost construită biserica greco-catolică din localitate

Aşezarea din epoca bronzului de la Văşad - Dealul viilor

Aşezarea din epoca bronzului de la Văşad. La nord de localitate, pe un grind

Aşezarea din epoca bronzului de la Vlăsineşti - Dealul Viei. Aşezarea este situată extravilan, la sud-est de sat, pe pantele nord-vestice ale unui bot de deal aflat la 1000 m sud de drumul Vlăsineşti-Hăneşti.

Aşezarea din epoca bronzului de la Zăgujeni. în spatele staţiei CFR

Aşezarea din epoca bronzului târziu de la Bulboaca-Gara CFR. La aprox. 1 km sud-vest de DN 24, Vaslui-Bârlad, la aprox. 800 m nord-est de marginea satului Bulboaca, pe partea dreaptă a căii ferate şi la 200 m nord-vest de Halta CFR Bulboaca, pe terasa stângă a râului Bârlad.

Aşezarea din epoca bronzului târziu de la Drăghineşti - GRT 02. Situl arheologic se află la cca. 3 km vest de biserica din Drăghineşti, 5 km vest-sud-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 320 m nord de DJ 701.

Aşezarea din epoca bronzului târziu de la Recaş

Aşezarea din epoca bronzului târziu de la Salcia-Litne. La 1 km sud-est de sat

Aşezarea din epoca bronzului târziu-Fabrica de făinuri proteice Safir. La aprox. 3,7 km sud-est de satul Chiţcani, la 500 m vest de DE 581, Crasna-Bârlad, lângă Fabrica de nutreţuri proteice SAFIR, pe panta sudică a Dealului Morii, pe partea stângă a pârâului Chiţcani.

Aşezarea din epoca bronzului timpuriu de la Urlaţi - La Săpunari. Aşezarea este situată pe o movilă la dreapta de Cricovului Sărat. La 50 m V de râu.

Aşezarea din epoca dacică clasică de la Beriu- Peştera Găurile alăturate din Dealul lui Cocoş

Aşezarea din epocă dacică de la Poiana Măgura

Aşezarea din epoca daco-romană de la Lunca Moldovei. La NV de sat, între cazematele 2 şi 3 şi drumul către Zvorăneşti

Aşezarea din epoca eneolitică de la Nuşfalău. Pe partea din stânga a Barcăului, în direcţia de curgere a acestuia, la aproximativ 500 m de staţia de pompare

Aşezarea din epoca fierului de la Cîmpeneşti - Ambraveghi. Pe malul stâng al văii Feiurdului

Aşezarea din epoca fierului de la Romaneşti - Lunca Romaneşti (Sit 6). Situl este amplasat la capătul său vestic al primei terase a văii Amaradia, de-o parte şi de alta a unui fost afluent al acesteia, afluent inactiv astăzi, cu albia colmatată (fosilă).

Aşezarea din epoca medievală de la Nicolinţ - Sălişte. La nE de sat

Aşezarea din epoca medievală de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, pe un bot de terasă, la 1 km est de confluenţa Corâtei cu valea Manciu

Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, la marginea de nord a satului, pe marginea unei văioage cu apă

Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Unguroaia-Velniţa. Sit arheologic in extravilan situat la 1100 m nord-est de sat, la 2000 m sud-vest de satul Ghilăneşti, pe un platou dominant peste firul văii Albia (25 m)

Aşezarea din epoca medievală timpurie. Pe partea stângă a văii Argovei, în dreptul confluenţei văii Lupşanu cu Valea Argovei, pe o terasă joasă

Aşezarea din epoca mezolitică de la Icuşeni - Dealul Protopopenilor. Aşezarea este situată extravilan, la 300 m nord de Movila Icuşeni şi la 1200 m est de şoseaua Vorona-Corni.

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Alma - Podei. Aşezarea se află în locul numit "Podei", situat lângă calea ferată.

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Avram Iancu-Dealul Baba Ileana. Aşezare în extravilan, situat la 2200 sud-vest de sat, pe malul nordic al Iazului Ichimeni, în dreapta văii Baba Ileana.

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Becicherecu Mic-Şanţuri. Situl se află la 4,6 km N de biserica ortodoxă din Becicherecu Mic, la 5,6 km NNV de biserica ortodoxă din Dudeştii Noi, la 4,2 km SV de biserica ortodoxă din Hodoni şi la 2,6 km N de versantul drept al Pârâului Apa Mare

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Brăteştii de Jos- Bărbuleşti. pe malul stâng al pârâului Gârliţa

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Cazaci- Izlaz. Aţezarea este amplasată pe ambele maluri ale pârâului Gârliţa, în direcţa bisericii din Cazaci, pe circa 200 m de-a lungul pârâului.

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Dara. în marginea de S a satului, pe stânga şi dreapta pârâului Dara

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Dobrota-La Ţapu'

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Doiceşti. în centrul satului

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Drăgăeşti Pământeni

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Drighiu - Faţă

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Drighiu - Tăul Cucului

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Giurtelecu Şimleului - Cârstor

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Iezer-Ciubota. Sit aflat la cca 1.7 km SV de satul Iezer, la poalele unui deal aflat pe partea dreaptă (sudică) a Văii Ciubota

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Mândreşti - Hârtopul Odăii. Aşezarea este situată extravilan, la 1200 m sud-vest de sat, pe un platou aflat la sud de valea Odăii şi la 1750 m est-nord-est de Movila din Lanul Topală.

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Mataraua. Situl se află la est de sat pe malul stâng al râului Mostiştea, dincolo de intersecţia cu afluentul Valea Livesilor

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Micleşti-Fundoaia. Sit aflat la 4.5 km NV de localitate, la baza dinspre sud a unui versant în apropiere de locul numit Fundoaia, la Km 149+512,58 al DN 24, pe malul stâng al râului Vaslui

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Pericei - CAP. la sud de fostele grajduri CAP

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Pericei - Dacii SRL

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Polocin-Călăboaia. La aproximativ 800 m sud-vest de satul Polocin, pe prima terasă a râului Tutova la baza unui deal (Dealul Ţapului), în locul numit "Călălboaia".

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Popeni - Cuceu

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Popeni - Racovă. la baza unei terase de pe malul din dreapta văii, pe un teren plat, în capătul estic al localităţii, spre Jibou, la sud de ultima casă, pe Valea Racovei, orientată spre sud

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Răchiţi-Dealul Lipovanului. Aşezarea este situată extravilan, la 1500 m NE de Staţiunea experimentală zootehnică Popăuţi, pe pantele sudice ale dealului aflat între văile Moriştii la SV şi Crucii la E.

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Sânnicolau Mare - Jara. În preajma cărămidăriilor de la est de oraş

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Sânpetru German - Goliat

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, la 1 km sud-est de satul Sătucu, pe o terasă joasă, pe malul drept al unei văioage

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Solacolu. Pe partea dreaptă a văii Corâta, la 1 km sud de podul din marginea de vest a satului Solacolu

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Solacolu. Pe partea dreaptă a văii Corâta, la 300 m est de satul Solacolu

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Solacolu. Pe partea stângă a văii Corâta, la 600 m nord de podul din marginea de vest a satului Solacolu,

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Solacolu. Pe partea stângă a văii Corâta, la un km est de satul Solacolu, pe o pantă lină

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Valea Argovei-Ferma părăsită. Pe malul stâng al Văii Argova, pe terasă, la 50 m sud de o ferma părăsită, datând din perioada comunistă

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Valea Argovei. La marginea SE a satului, pe terasa înaltă dintre Valea Argovei şi Vlădiceasca

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Valea Argovei. Pe malul stâng al Văii Argova, pe partea dreaptă a unei viroage cu apă şi stuf ce se varsă în Valea Argovei, pe un bot de terasă marginit de două văioage şi de pârâul Argovei

Aşezarea din epoca migraţiilor de la Vlăsineşti - La Est de Sat. Aşezarea este situată extravilan, pe un teren de pe stânga şoselei Hăneşti-Săveni, în dreptul satului Sârbi.

Aşezarea din epoca migraţiilor la Boghiş - Aşezarea A. pe malul drept al râului Barcău

Aşezarea din epoca migraţiilor la Boghiş - Aşezarea B

Aşezarea din epoca migraţiilor la Boghiş - Aşezarea C. pe malul drept a râului Barcău

Aşezarea din epoca paleolitică de la Stânca - Vatra Satului. Situl se află extravilan, pe terasa inferioară a Prutului, în sectorul sud-estic al satului.

Aşezarea din epoca romană de la Abram- Valea Tăniei - La Ţarină. Km. 19+200-19+400

Aşezarea din epoca romană de la Alba Iulia-proprietatea Maria Dima. cartier Partoş, zona Rât, nr. topo 7401

Aşezarea din epoca romană de la Boiu. La poalele Dealului Măguricea

Aşezarea din epoca romană de la Borla - Lângă gară. Pe prima terasă a Văii Zalăului, între firul apei si ultimele case ale satului, în faţa staţiei CFR halta Borla

Aşezarea din epoca romană de la Brad- Petrineşti. În hotarul localităţii

Aşezarea din epoca romană de la Chimindia. La km cca 23 - 25.5 al Autostrăzii Transilvania, varianta ocolitoare Orăştie

Aşezarea din epoca romană de la Dorolţ-Cuptoare. la fermele fostului IAS Dorolţ

Aşezarea din epoca romană de la Mărtineşti - Sub Dealul Bisericii. sub Dealul Bisericii, spre Rediu

Aşezarea din epoca romană de la Medgidia - IAS Medgidia. la IAS Medgidia, ferma 1, la 300 m NV de poarta principală a IAS

Aşezarea din epoca romană de la Negreni - Pe Zănoagă. La aproximativ 400 m spre apus de turnurile aflate La vest de abruptul format de malul pârâului Negreni, în dreptul intersecţiei drumului spre Jibou cu soseaua naţională Dej - Baia Mare

Aşezarea din epoca romană de la Plopiş - Podul lui Holzer. pe a doua terasă a Văii Iazului, în partea din dreapta a şoselei Iaz - Boghiş, la circa 2 km sud- est de satul Iaz

Aşezarea din epoca romană de la Porţ - La Nadă

Aşezarea din epoca romană de la Porţ - Pă Coastă

Aşezarea din epoca romană de la Porţ - Rât

Aşezarea din epoca romană de la Ratin - Valea Mortăniţa. Pe stânga Văii Mortăniţa, pe terasa a I-a

Aşezarea din epoca romană de la Şipotele

Aşezarea din epoca romană de la Turnu Ruieni. Pe Dealul Stârminiţa, aflat la 1 km NE de comună

Aşezarea din epoca romană de la Zlatiţa

Aşezarea din mileniul I de la Ghioldum-În luncă. Aşezare pe terasa râului Cricov, la SE de sat

Aşezarea din paleoliticul superior de la Gherţa Mare

Aşezarea din paleoliticul superior de la Manoleasa-Prut - Imaşul lui Bălăceanu. Aşezarea este situată extravilan, în marginea de N-NE a satului şi la 900 m SE de satul Iorga, pe terasa din dreapta Prutului.

Aşezarea din perioada medievală târzie de la Vlădeni-Deal - Curtea şcolii. Aşezarea este situată intravilan, în vatra satului, în partea stângă a drumului Rădeni-Şendreni, la 800 m N-NV de biserica satului.

Aşezarea din perioada migraţiilor de la Dorohoi - Valea Jijiei. Aşezarea este situată la nord de biserica Sf. Nicolae Domnesc, pe ambele maluri ale râului Jijia.

Aşezarea din perioada migraţiilor de la Sătucu. pe partea stângă a văii Corâta, în pe malul stâng al două văioage, în locul unde apa face un cot

Aşezarea din perioada migraţiilor de la Slobozia-Silişcani - La Ponoare. Aşezarea este situată extravilan, la 600 m nord de sat, pe panta aflată la vest de albia râului Başeu.

Aşezarea din perioada migraţiilor de la Străteni - Podul Morii. Aşezarea este situată extravilan, pe partea joasă a pantelor dealului aflat la v de pârâul Bahnă, între situl de la Hlibicioc şi pârâul bahnă şi între pârâul Hlibicioc şi drumul Străteni-Călineşti.

Aşezarea din prima epocă a fierului de la Şoldanu-Pod Radovanu. Pe partea stângă a şoselei care merge la Radovanu, lângă pod şi în curţile sătenilor

Aşezarea din sec. III-IV de la Filiaş - Crescătoria de porci. Pe marginea de N a Târnavei Mari

Aşezarea din sec. II-IV de la Siliştea-1A. Pe valea râului Racova, afluent de stânga al râului Bârlad, pe terasa stângă, pe dealul Carpenului.

Aşezarea din sec. IV. p. Chr. (3) de la Lehliu. Pe malul stâng al văii Vânăta la marginea de nord a fermei agroturistice SC Rel-Mia Com SRL

Aşezarea din sec. IV. p. Chr. (4) de la Lehliu. La 1000 m nord de ferma agroturistică pe malul stâng al văii Vănâta, între două diguri, pe panta terasei

Aşezarea din secolul al IV-lea de la Valea Argovei-La sud ferma părăsită. Pe malul stâng al Văii Argova, la 200 sud de ferma părăsită, şi la 150 m nord de o văioagă, pe terasă

Aşezarea din secolul al IV-lea de pe Valea Argovei. Pe malul stâng al Văii Argova, pe terasă

Aşezarea din secolul al IV-lea de pe Valea Argovei. Pe malul stâng al Văii Argova, pe un bot de terasă, pe partea dreaptă a unei viroage

Aşezarea din secolul IV (1) de la Călăreţi. Pe partea stângă a văii Călăreţi, la un cot al apei, pe o terasă joasă

Aşezarea din secolul IV (2) de la Călăreţi. Pe partea stângă a văii Călăreţi, la confluenţa cu Valea Vânătă

Aşezarea Dridu de la Boldeşti - În Coastă. Se află la nord de sat, pe terasa înaltă de pe partea dreaptă a râului Ghighiu, de o parte şi de alta a DJ 102D.

Aşezarea Dridu de la Bucov-La Morcovescu. Pe terasa vestică a pârâului Bucovel, la nord de cimitir

Aşezarea Dridu de la Chirnogi-Fântâna lui Balcă. Pe terasa joasă a Dunării, la 400 m est de "Fântâna lui Balcă"

Aşezarea Dridu de la Chirnogi-Fosta livadă de piersici. Pe terasa joasă a Dunării, la 300 m vest de aşezarea getică de la Rudari, în fosta livadă de piersici

Aşezarea Dridu de la Chirnogi-la vest de Şuviţa Mare. Pe terasa mijlocie a Dunării, la 400 m vest de "Şuviţa Mare"şi la 1,5 km est de "Fântâna Mare" pe un platou de circa 5000 mp

Aşezarea Dridu de la Chirnogi-Şuviţa Iorgulescu. Pe terasa mijlocie, la 150 m vest de Şuviţa Iorgulescu

Aşezarea Dridu de la Chirnogi-Şuviţa Mare. Pe terasa înaltă a Dunării, la "Şuviţa Mare", pe o suprafaţă de 2 ha, pe ambii versanţi ai gurii văii

Asezarea Dridu de la Cioranii de Sus. Aşezarea este situată pe terasa estică a râului Cricovului Sărat, la 250 m nor de cimitir şi biserică

Asezarea Dridu de la Cocorăştii Grind-La biserică. La nord vest şi nord de biserca din sat

Aşezarea Dridu de la Izvoru Dulce - Aprodeşti. la E de drumul spre Vâlcele, până la Gârla Sărăţii

Aşezarea Dridu de la Măneşti. Aşezarea se află la S de DC 25A.

Aşezarea Dridu de la Mangalia - Insula

Aşezarea Dridu de la Mataraua. La SV de de satul Mataraua, pe malul drept al Mostiştei, înainte de drumul ce traversează râului şi intră în sat

Aşezarea Dridu de la Mironeşti. Pe versantul de vest al promontorului "Conacul lui Palade", la sud de punctul "Malul Roşu"

Aşezarea Dridu de la Negoeşti-Valea Rasa. Pe partea stângă a văii Rasa, la 2 km nord de satul Şoldanu, vizavi de satul Negoeşti, aproape de drumul de pâmânt ce merge spre satul Negoieşti, la cca 150 m SE de Puţul La Ulei

Aşezarea Dridu de la Olteniţa-Bataluri. Pe partea stângă a şoselei Olteniţa-Călăraşi, din dreptul unde începe terasa înaltă, poarta de intrare spre conac, de-a lungul şoselei circa 500 m. pe o lăţime de 60 m

Aşezarea Dridu de la Sătucu. Pe partea dreaptă a văii Corâta, pe terasa înaltă

Aşezarea Dridu de la Şelaru- La Molizi. pe malul drept al pârâului Glavacioc, într-o plantaţie de molizi

Aşezarea Dridu de la Şipotele

Aşezarea Dridu de la Tariverde IV. la 2 km SSV de şoseaua Constanţa-Tulcea şi la 600 m S de ferma satului Tariverde

Aşezarea Dridu de la Urlaţi - La Mimi Oblu. Aşezarea este situată la 50 m SE de Şcoala nr. 2, pe terasa primară a Cricovului Sărat.

Aşezarea Dridu din comuna Chirnogi-Scoala nr. 1 Chirnogi. În centrul comunei Chirnogi, între str. Garoafei, Primărie şi Şcoala nr. 1

Aşezarea elenistică de la 23 August. între lacul Tatlăgeac şi Marea Neagră, pe malul mării

Aşezarea elenistică de la Dulceşti. la E de sat

Aşezarea elenistică de la Hagieni. la 700 m S de Hagieni

Aşezarea elenistică de la Mangalia- malul de Nord al lacului

Aşezarea elenistică de la Nalbant. Aşezarea este situata la cca. 2,7 km NE de localitatea Turda, pe un promontoriu situat pe malul drept al Taiţei.

Aşezarea elenistică de la Şipotele

Aşezarea elenistică de la Vânători

Aşezarea eneolitică de la Ardeu- Dealul Podu. Sit arheologic aflat la hotarul localităţii

Aşezarea eneolitică de la Ardeu-Între Pietre

Aşezarea eneolitică de la Boiu de Sus- Colina Dealului. Aşezarea se află între Boiu de Sus şi Brădăţel

Aşezarea eneolitică de la Cehei - Tău fără fund

Aşezarea eneolitică de la Cheia - Silişte. la 500 m spre N-E de peştera La Soci, la 1 km E de satul Cheia, pe partea stîngă a văii Carasu

Aşezarea eneolitică de la Chesinţ - Râtu SSE. Obiectivul arheologic se află la 1,5 km E de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2,7 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 3,7 km SE de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 770 m E de versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor.

Aşezarea eneolitică de la Chirnogi-Şuviţa Iorgulescu. Pe terasa înaltă, pe versantul de vest al Şuviţei Iorgulescu

Aşezarea eneolitică de la Costeşti-Ţiclăoani. Aşezarea se află în extravilanul comunei Costeşti la limita cu comuna Deleni, aflată la N de aceasta, în imediata apropiere a Mânăstirii Moreni (la NV de satul Costeşti), cca. 450 m SE de aceasta, pe malul drept al pârâului Ghilahoi.

Aşezarea eneolitică de la Cuptoare-Sfogea. Situl este imprecis localizat.

Aşezarea eneolitică de la Daia - Pârăuţ

Aşezarea eneolitică de la Dealul Popoaia Mare. Situl se află în extravilan la vest de satul Stânca, între pârâul Popoaia la est şi drumul comunal Stânca-Năstase la sud-vest, la circa 1000 m vest de Movila din Ţarnă

Aşezarea eneolitică de la Dorobanţu-La Pescărie. Staţia de pompare a apei, malul sud-estic al lacului Mostiştea

Aşezarea eneolitică de la Dumeni-Cimitir. Situl se află în extravilan, situat aproximativ în nordul satului, pe culmea dealului, în zona marcată de stâlpii de înaltă tensiune, în apropierea cimitirului (la cca 200 m).

Aşezarea eneolitică de la Foeni-La Bruşi. Situl a fost identificat în hotarul localităţii, la 1,5 km V de sat.

Aşezarea eneolitică de la Giarmata Vii. se află la 1 km nord de calea ferata Timişoara-Lugoj, 1,8 km sud de biserica catolică din Giarmata Vii şi 4,24 km SE de biserica reformată din Dumbrăviţa şi la 70 m nord de un pârâu fără nume.

Aşezarea eneolitică de la Gilău - Pârâul Căpuş

Aşezarea eneolitică de la Grădiştea - Movila la Boru. Situl arheologic se află la cca. 200 m vest de DS 102D, la est de canal.

Aşezarea eneolitică de la Marin. Pe partea din stânga drumului către Crasna

Aşezarea eneolitică de la Mehadia- Podul Tăinii. la 200 m V de pod

Aşezarea eneolitică de la Mercheasa

Aşezarea eneolitică de la Negoeşti-Valea Rasa. Pe partea stângă a văii Rasa, la 1,5 km nord de sat, pe terasa joasă, în colţul de vest al pădurii Negoeşti şi la aproximativ 250 de m sud de Puţul lui Dima

Aşezarea eneolitică de la Nuşfalău - Cazan

Aşezarea eneolitică de la Nuşfalău. În faţa Fabricii de cărămidă

Aşezarea eneolitică de la Obad - SE. Situl se află la 483 m nord de şoseaua Jebel-Ciacova, 3,7 km SEE km de biserica greco-romană din Petroman; 5,13 km SV de biserica ortodoxă din Jebel. Grindul pe care este amplasată aşezarea este înconjurat în prezent din toate părţile de canale, probabil

Aşezarea eneolitică de la Periam - Port

Aşezarea eneolitică de la Ponor - Vârful Coastei

Aşezarea eneolitică de la Puieştii de Jos - Balta Puieşti. Aşezarea se află pe malul sudic al bălţii Puieşti.

Aşezarea eneolitică de la Şag - Şag II. În vatra satului

Aşezarea eneolitică de la Sânandrei. situl se află la 630 m est de calea ferată Timişoara-Arad, 1 km vest de drumul judeţean 692 (şoseau ce leagă Sânandreiul de Timişoara), 890 m sud-vest de biserica ortodoxă din Sânandrei, 6,13 km nord-vest de biserica ortodoxă din Covaci; 4,43 km nord-est

Aşezarea eneolitică de la Sasca Română - Cut

Aşezarea eneolitică de la Teiuş - Sit arheologic nr. 6. Aşezarea se află între KM 30+480 - 30+750 de pe tronsonul autostrăzii Sebeş-Turda, lot 2.

Aşezarea eneolitică de la Tulcea - La baza unui promontoriu fortificat. Situl este amplasat în zona Drumul Naţional 22; în Dealurile Tulcei.

Aşezarea eneolitică de la Valea Bolaşniţa - Izvorul Ungurului. Înainte de intrarea în localitate, la circa 350-400 m faţă de podul de peste râul Bolvaşniţa şi la circa 100 m vest de izvor

Aşezarea eneolitică de la Victor Vlad Delamarina. La circa 200 m SV de punctul Izvor, pe o terasă înaltă tăiată de şoseaua Arad - Timişoara

Aşezarea eneolitică de la Victor Vlad Delamarina - Pârâul Raţelor. La sud de localitate şi la nord de pârâul Raţelor

Aşezarea eneolitică de la Vişag - Blaj. În hotarul localităţii

Aşezarea eneolitică de la Vişag - Ogăşele. În hotarul localităţii

Aşezarea eneolitică din piatră de la Băgău - Fundătura

Aşezarea eneolitică şi aşezarea Dridu de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, în locul unde apa face un cot

Aşezarea eneolitică timpurie şi La Tène de la Suhaia - Insula Râiosu (SUH 007/ FANT). Aşezarea se află la cca. 1,2 km SV de DN 51 A, 2,4 km VSV de Primăria Fântânele şi 1,6 km SV de Primăria Suhaia.

Aşezarea epilpaleolitică de la Zăbrani - Dealul Roşu

Aşezarea fortificată Cucuteni de la Truşeşti - Ţugueta. Situl se află extravilan, pe malul stâng al Jijiei, la 4750 m sud-sud-est de biserica satului Truşeşti şi la 1500 m nord de satul Măşcăteni (comuna Albeşti).

Aşezarea fortificată dacică de la Ponor - Dealul Robului şi Dealul Troianului

Aşezarea fortificată de Cadar - Cadar Cimitir. Situl arheologic se află la 290 m NE de biserica ortodoxă din Cadar; la 1,28 km SV de biserica ortodoxă din Duboz; la 132 m NV de podul peste Râul Pogăniş al DJ 592 B Duboz - Cadar şi la 50 m V de versatul stâng al pârâu Pogăniş.

Aşezarea fortificată de epoca bronzului de la Tăuţi - Comoara. Situl se află în partea de nord a satului, pe botul de deal împăduritse ramifică spre nord-vest din Dealul Lazului, situat imediat la vest de complexul mănăstiresc de aici.

Aşezarea fortificată de epoca fierului de la Sălicea - Vârfu Penii

Aşezarea fortificată de la Dej - Dealul Trandafirilor

Aşezarea fortificată de la Săcalu de Pădure - Cetate

Aşezarea fortificată din a doua epocă a fierului de la Someşu Rece - Dealul Custurii

Aşezarea fortificată Monteoru de la Răcăciuni - Cetăţuia. La marginea de SV a satului, la 600 m SV de Gara Răcăciuni, pe terasa superioară a Siretului

Aşezarea Gârla Mare de la Cârna-La rampa boţogului. pe malul de sud al lacului Bistreţ, pe grindul Prundu Măgarilor

Aşezarea Gârla Mare de la Moldova Nouă- La Răscruce

Aşezarea Gârla mare de la Moldova veche. Într-un loc de pe insulă, situat pe malul Dunării

Aşezarea Gava de la Sighetu Marmaţiei - Dealul Cetăţii. Pe culmea lată dinspre est a dealului Solovan, ce se întinde pe malul stâng al Izei, înaintea vărsării acesteia în Tisa

Aşezarea getică de la Beciu. În vecinătatea de nord a unei râpe, pe terasa înaltă a Oltului la 1,1 km nord - nord-est de primărie, 1,6 km est de râul Sâi şi 270 m est de Dj. 546 (Turnu-Măgurele - Beciu)

Aşezarea getică de la Beiu. Situl se află pe terasa înaltă, estică a Teleormanului, la sud de valea Beiului, aflată vis-a-vis de cimitirul Beiu şi la o distanţă de cca. 100 m sud-est de biserica Beiu.

Aşezarea getică de la Căscioarele-Coinea II. La sud de sat, pe un bot de terasa joasă a fostului lac Coinea

Aşezarea getică de la Căscioarele-Coinea I. La sud de sat, pe terasa mijlocie a fostului lac Coinea.

Aşezarea getică de la Căscioarele-Valea Zboiului. La marginea de vest a satului Căscioarele pe Valea Cătăluiului, pe partea dreaptă, aproape de pădure, dincolo de punctul "Băşica", pe un bot de terasă cu panta înclinată spre sud.

Aşezarea getică de la Însurăţei-Fântana Frumoasă. În limita administrativă a oraşului Însurăţei, pe terenul din luncă care are astăzi aspectul unei câmpii joase şi netede, largă de 7 - 9 km, ce se întinde între cele două terase ale Călmăţuiului. Râul Călmăţui, al cărui curs unic este regularizat şi înca

Aşezarea getică de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 2,2 km VSV de primăria din Islaz şi 3,2 km S de DN 54

Aşezarea getică de la Mircea Vodă - Dealul Caradurai. Aşezarea este situată în partea de sud a Canalului Dunăre-Marea Neagră, vis-a-vis de staţia C.F.R. Mircea Vodă, pe Dealul Caradurai, între Gura Ghermelii la vest şi La Ceair la est.

Aşezarea getică de la Oltina - Vadul Vacilor. Aşezarea este situată la est de localitatea Oltina, la 1,5 km est de Ostrovul Strâmbul Mare, pe malul Dunării, în punctul Vadul Vacilor.

Aşezarea getică de la Piţigaia-lacul Tătaru. Pe marginea terasei de pe partea dreaptă a râului Dâmboviţa, la sud-vest de satul Piţigaia, pe malul lacului Tătaru

Aşezarea getică de la Sătucu. Pe partea deaptă a văii Corâta, pe terasa înaltă, la 500 m sud-est de satul Sătucu

Aşezarea getică de la Ştotbăneasa-Ciochina 1. Aşezarea se află pe malul drept al pârâului Ciochina, la cca. 12 km est de Ştorobăneasa, 3,3 km sud de DJ 504 şi 1,2 km vest de stăvilarul eleşteului (limita administrativă Teleorman-Giurgiu).

Aşezarea getică de la Urlaţi - La ferma zootehnică. La 150 m de ferma zootehnică din Coteni, pe dreapta DJ Urlaţi-Ceptura.

Aşezarea getică fortificată de la Seimeni. Aşezarea se situează înainte de intrarea în localitatea Seimeni, dinspre Cernavodă, în dreptul Ostrovului Troiana Mare (între timp, cele două insule, Troiana Mare şi Troiana Mică s-au unit, insula numindu-se Troiana). Şoseaua dintre Cernavodă şi Hârşova i

Aşezarea geto dacică Buridava de la Coşota-Ocnele Mari. Situl arheologic se află la 2 km vest de centrul oraşului Ocnele Mari, în unghiul format de drumul Coşotei cu pârâul Sărata, pe terasa aluvionară de pe partea dreapta a acestuia, cu o deschidere largă către Ocniţa, având la vest dealuri de natură tufoasă.

Aşezarea geto-dacică de la Cornetu. Pe malul de S al Sabarului, la V de şoseaua spre aeroportul Clinceni

Aşezarea geto-dacică de la Cristuru Secuiesc - Karjashid-alja. Pe terasa dintre şoseaua Cristur-Cecheşti şi pârâul Geoagiu

Aşezarea geto-dacică de la Dimieni. la 1km vest de şoseaua Tunari-Baloteşti; între CD10 şi CD18

Aşezarea geto-dacică de la Gemenea Brătuleşti- Pod. în apropiere de podul peste râul Dâmboviţa, pe mal

Aşezarea geto-dacică de la Lutoasa. la SE de sat

Aşezarea geto-dacică de la Negoeşti-Valea Rasa. Pe partea stângă a văii Rasa, la 2 km nord de sat, pe terasa văii, la 200 m vest de Puţişorul de la grădină

Aşezarea geto-dacică de la Podu Cristinii

Aşezarea geto-dacică de la Smârdioasa-SMD 04. Aşezare aflată pe malul stâng al pârâului Izvoarele - lacul Sărat, la o distanţă de cca. 1 km SSV de biserica din Smârdioasa, 200 m V de intersecţia DN 51 cu DJ 506B (la intrare în Şoimu) şi 1,2 km SSE de gara Smârdioasa

Aşezarea geto-dacică de la Teţcoiu- Păneşti. Aşezarea geto-dacică se află la sud-est de sat.

Aşezarea geto-dacică de la Tunari. în incinta aeroportului Otopeni, la sud de pista civilă nr 2

Aşezarea geto-dacică şi medievală timpurie de la Puranii de Sus - PUR 01. Aşezare aflată pe malul stâng al Glavaciocului, pe panta lina a terasei de est, la o distanţă de cca. 135 m vest de DJ 503, 1,2 km nord-est de podul de peste Glavacioc (DJ 601 B) de la intrarea în Puranii de Sus şi 1,5 m nord-vest de intersecţia dintre DJ

Aşezarea Glina de la Blănoiu-La Răzoare. La nord de sat, pe malul stâng al pârâului Racilor

Aşezarea Glina de la Căscioarele-Pe Coastă. în partea de est a lacului Cătălui, spre Gura Cătăluiului

Aşezarea Glina de la Ioneşti- Pe Ioneasca. Situl arheologic se află pe un bot al terasei stângi a Neajlovului, la 1,5 km V de satul Puntea de Greci.

Aşezarea Glina de la Negoeşti-Vala Rasa. Pe terasa de pe malul stâng al văii Rasa, imediat după ce se trece calea ferată Olteniţa-Bucureşti

Aşezarea Glina de la Piţigaiai III. Pe terasa de pe partea dreaptă a râului Dâmboviţa, în dreptul satului Piţigaia

Aşezarea Glina de la Piţigaiai II. Pe terasa de pe partea dreaptă a râului Dâmboviţa, la 1 km nord de satul Piţigaia, se află o aşezare delimitată prin două vâlcele.

Aşezarea Glina de la Piţigaiai I - ruinele bisericii Sf. Nicolae. La nord de sat, în jurul bisericii Sf. Nicolae (Constantin şi Elena), ruinată, de pe malul drept al râului Dâmboviţa,

Aşezarea Glina de la Seaca-Capul Dealului

Aşezarea Glina de la Văcăreşti- La Suhat. la 0,6 km N de staţia de cale ferată Văcăreşti, pe o buclă a terasei Ilfovului

Aşezarea Gornea-Kalaca de la Româneşti. Din hotar

Aşezarea greco-romană de la 23 August

Aşezarea greco-romană de la Arsa. La N-E de sat

Aşezarea greco-romană de la Tulcea

Aşezarea Gumelniţa de la Bucşani-Tanti Puica. Staţiunea, unistratificată, este amplasată la cca. 150 m vest de intrarea sudică în satul Bucşani, în luncă, pe malul stâng al Neajlovului, la nu mai mult de 250 m nord faţă de tell-ul de La Pod.

Aşezarea Gumelniţa de la Cotmeana-Dulercea

Aşezarea Gumelniţa de la Geangoeşti - Hulă. Tell-ul este localizat la 1 km E de capătul de N al localităţii şi la E de poligonul gărzii naţionale.

Aşezarea Gumelniţa de la Jijila- La Grădini. amplasată pe malul înalt al fostului Lac Jijila (redat agriculturii în perioada comunistă), în proximitatea nordică a satului.

Aşezarea Gumelniţa de la Mangalia - Peninsulă. este situată pe o peninsulă sudică a Lacului Mangalia (fost golf marin), în zona fostelor băi sulfuroase ale oraşului. Suprafaţa de cca. 3 ha, limitată spre sud de piciorul podului actual peste lac în dreptul satului Limanu

Aşezarea Gumelniţa de la Mărunţişu- Movila. Aşezarea se află în lunca râului Argeş, la 600 m S de sat.

Aşezarea gumelniţeană de la Cireşu. Aşezarea se află pe o "popină" situată în lunca Călmăţuiului la cca 1Km, dreapta, de actualul curs al râului şi la cca 500 m de marginea terasei pe care se află satul Scărlăteşti, în dreapta liniei de cale ferată Cireşu - Scărlăteşti

Aşezarea hallstatiană de la Mercina. În hotarul localităţii

Aşezarea hallstatiană de la Pădureni

Aşezarea hallstatiană de la Pădureni - Selişte-2. Situl arheologic se află la 1,7 km S de biserica ortodoxă din Pădureni; la 1,87 km NNE de biserica ortodoxă din Jebel; la 1,3 km E de E94 Şag - Jebel şi la 220 m S de versantul stâng al Pârâului Timişul Mort.

Aşezarea hallstatiană de la Pădureni - Selişte-3. Situl arheologic se află la 2,44 km S de biserica ortodoxă din Pădureni; la 1,32 km NE de biserica ortodoxă din Jebel; la 1,4 km E de podul peste Timişul Mort al E 94 Şag - Jebel şi la 770 m SE de versantul stâng al Pârâului Timişul Mort.

Aşezarea hallstatiană de la Pădureni - Selişte-4. Situl arheologic se află la 1,23 km SE de biserica ortodoxă din Pădureni; la 400 m S de extremitatea de SE a localităţii Pădureni; la 2,77 km NE de biserica ortodoxă din Jebel şi la 150 m E de versantul stâng al Pârâului Timişul Mort.

Aşezarea hallstatiană de la Pădureni - Selişte NV. Situl arheologic se află la 1,8 km S de biserica ortodoxă din Pădureni; la 1,7 km NNE de biserica ortodoxă din Jebel; la 1,12 km E de E 94 Şag - Jebel şi la 180 m S de versantul stâng al Pârâului Timişul Mort.

Aşezarea hallstatiană de la Subcetate - Vatra Satului. În vatra satului, la circa 300m vest de biserică

Aşezarea Hallstatt de la Dersca - Berezna. Aşezarea este situată în extravilan la 1200 m N de satul Dersca, pe un platou situat între pâraiele Buhăiaş la E şi Buhaiul (Palanca) la V.

Aşezarea Hallstatt de la Lunca - Sud 1. Aşezarea se află la 1,2 km sud de sat, 250 m vest de drumul ce leagă Lunca de DN 22 şi la circa 500 m sud de situl Lunca - Nord.

Aşezarea hallstattiană de la Bocşa-Dealul Pietrii. Descoperirea s-a realizat în spatele caselor muncitoreşti (cele 5 case) în anul 1961.

Aşezarea hallstattiană de la Bugeac. Aşezarea este situată, în faţa Mănăstirii Dervent, pe terasa situată pe malul de sud-est al lacului Bugeac.

Aşezarea hallstattiană de la Carani. Situl a fost identificat în hotarul localităţii.

Aşezarea hallstattiană de la Caşinu Nou - Între două poduri. între cele două poduri de pe pârâul "Szetye", pe o pantă de cca. 3 km, la suprafaţă

Aşezarea hallstattiană de la Chinari - Mociar. Aşezarea se află pe o terasă înaltă în stânga Mureşului.

Aşezarea hallstattiană de la Cioclovina- Peştera Suspendată. În aval de Peştera Uscată şi de Peştera cu Apă

Aşezarea Hallstattiană de la Corlăteşti - punct Autostrada. Situl se află în apropierea Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, pe malul pârâului Ghighiu.

Aşezarea hallstattiană de la Cornuţel. la est de castrul roman, în dreapta drumului Reşiţa-Caransebeş

Aşezarea hallstattiană de la Cozmeni - Daragita

Aşezarea hallstattiană de la Dămăcuşeni - Poderei. La aproximativ 2 km nord-est de centrul localităţii, pe botul terasei înalte din dreapta râului Lăpuş

Aşezarea hallstattiana de la Dumbraviţa - Obiectiv 2. Aşezarea a fost descoperită în hotarul localităţii, la aproximativ 350 m vest de valul roman, la 2,15 km NV de primăria comunei Dumbrăviţa, la 1,78 km S de biserica Ortodoxă din Covaci, la cca. 105 m N-NE de Centura Timişoarei DNCT.

Aşezarea hallstattiană de la Ghiroda. Situl se găseşte în hotarele localităţii.

Aşezarea hallstattiană de la Giurgiova-La Cruce. Situl amintit se află în hotarul localităţii, în punctul de hotar numit La Cruce.

Aşezarea hallstattiana de la Grădinari-Obroace. Situl este localizat pe latura de sud a punctului Sălişte, la poalele Dealului Albului, în hotarul cu satul Greoni (secolele III-IV d.Chr.)

Aşezarea hallstattiana de la Herndeşti. Situl este amplasat în sectorul nord-vestic al localităţii, spre hotarul satului Hodoş.

Aşezarea hallstattiană de la Igriş. Situl se află în hotarul localităţii.

Aşezarea hallstattiană de la Jabăr. Situl se află în hotarul localităţii.

Aşezarea hallstattiană de la Jamu Mare. Situl a fost identificat în hotarul localităţii.

Aşezarea hallstattiană de la Jdioara. Situl a fost identificat pe o terasă a Timişului.

Aşezarea hallstattiană de la Lăpuşnicel. Situl este plasat în hotarele comunei, la aproximativ 300-400 m de casa lui Ion Domăşneanu, la V de fortificaţia romană de la 53078.01

Aşezarea hallstattiană de la Mehadica- Moara lui Lupu. la S de sat, în Lunca pârâului Mehadica

Aşezarea hallstattiană de la Moşniţa Nouă. În hotarul localităţii

Aşezarea hallstattiană de la Plopenii Mari - Ferma de Stat. Aşezarea este situată extravilan, la 700 m est de Gara CFR Ungureni, în zona fostei ferme de stat, pe terasa din stânga Jijiei .

Aşezarea hallstattiană de la Românaşi - Staţia de Carburanţi a SC Comeso. vis-a-vis de staţia Peco Comeso S.A.

Aşezarea hallstattiană de la Şagu - Valea Viilor. În perimetrul fostei ferme viticole nr. 5

Aşezarea hallstattiană de la Saravale. În hotarul localităţii

Aşezarea hallstattiană de la Sighetu Marmaţiei - Strada Făget. în partea de sud-est a localităţii, la cca 500 m de malul drept al Izei, nu departe de confluenţa acesteia cu Ronişoara, în partea inferioară în pantă lină a versantului sud-vestic al dealului Făget

Aşezarea hallstattiană de la Soporu de Câmpie - La V de sat. la V de sat, pe partea unde se găseşte şcoala

Aşezarea hallstattiană de la Străteni - Dealul Morii. Aşezarea este situată extravilan, pe terenul în pantă din sudul Dealului Bolniţa, la 800 m V de satul Străteni şi la E de turbăria aflată pe cursul pârâului Bahnă.

Aşezarea hallstattiană de la Tincova- La Dos

Aşezarea hallstattiană de la Utvin. Situl arheologic se află la 3.3 km N de linia ferată, la 1.4 km NE faţă de biserica din Utvin, la 3.04 km S faţă de platforma industrială Utvin şi la la 1.3 km nord de râul Bega.

Aşezarea hallstattiană de la Valea Bolvaşniţa - Luncă. în imediata vecinătate a intersecţiei drumului spre Valea Bolvaşniţa cu şoseaua europeană

Aşezarea hallstattiană de la Valea Timişului - Tăbărâşte. Punctul se află la 400 m NV de sat, pe marginea terasei a doua a Timişului, lângă locul unei vechi sonde.

Aşezarea hallstattiană de la Vălişoara. la cca. 150 m SE de gara

Aşezarea hallstattiană de la Var. La circa 50 m nord de drumul Iaz - Var (la circa 1 km NE de Complexul de vaci)

Aşezarea hallstattiană de la Vişag - Dealul Satului. La 2,5 km de localitate, în punctul Râtul Scăii

Aşezarea hallstattiană de la Vişag - Dealul Ţăpuşa

Aşezarea hallstattiană de la Zăbrani. La marginea fostului Cătun Guttenbrunn, pe terasa superioară a Mureşului

Aşezarea hallstattiană târzie de la Valea Mare - Nordul satului. Aşezarea se află în marginea de nord a satului, pe drepta drumului de intrare in sat, dinspre Negreşti.

Aşezarea hallstattină de la Igriţia - Bobâlna. pe dealul bobâlna, între igriţia şi Bobîlna, pe versantul vestic

Aşezarea halstattiană de la Podişu - La Mal. la circa 50m de sat, la al patrulea stâlp electric din lemn care urcă pe platou

Aşezarea halstattiană de la Şimleu Silvaniei - Brijigă

Aşezarea I daco-romana de la Darova. Aşezarea descoperită se află la 1 km S de marginea comunei, pe malul din stânga al Pârâului Dicsan.

Aşezarea I de epocă daco-romană de la Biled. Situl este plasat pe un promontoriu din hotarul localităţii.

Aşezarea I de epocă daco-romană de la Cerna. Situl e plasat pe malul râului Beriniu, sub linia de înaltă tensiune.

Aşezarea I de epocă daco-romană de la Folea. Situl se află plasat pe şoseaua Folea - Sipet, la 3 km de Folea.

Aşezarea I de epocă daco-romană de la Gătaia-Valea Mâţii. Situl este imprecis localizat.

Aşezarea I de epocă daco-romană de la Găvojdia. Aşezarea a fost identificată la nord de localitate, în stânga şoselei Caransebeş - Lugoj.

Aşezarea II daco-romana de la Darova. Situl se află 3 km ENE de localitate, pe o terasă situată la 300 m ENE de Pârâul Cinca

Aşezarea II de epocă daco-romană de la Biled. Situl este plasat la 200m E de stâlpii 201-202 din reţeaua de înaltă tensiune.

Aşezarea II de epocă daco-romană de la Cerna. Pe malul din stânga a râului Tofa.

Aşezarea II de epocă daco-romană de la Folea. Aceasta aşezare se află la circa 300 m de aşezarea precedentă (cod RAN 159357.03), pe o terasă.

Aşezarea II de epocă daco-romană de la Gătaia. Situl se găseşte în partea de N a Văii Begului, imediat la V de întretăierea acesteia cu un drum de exploatare agricolă.

Aşezarea II de epocă daco-romană de la Găvojdia. Situl a fost identificat în stânga căii ferate Caransebeş - Lugoj, la 500 m de aşezarea de la 157040.01.

Aşezarea III daco-romana de la Darova. Situl a fost identificat la 3,5 km ESE de Darova, pe ultima terasă a Pârâului Ciuca, la 150 m vest de colţul de unde meandrează pârâul, la 250 m est de un grup de copaci.

Aşezarea III de epocă daco-romană de la Biled. Situl este plasat la 3km ENE de Biled.

Aşezarea III de epocă daco-romană de la Gătaia. Pe versantul de S al Văii Begului, la 1 km V de podul peste vale al drumului Gătaia - Sipet.

Aşezarea III de epocă daco-romană de la Găvojdia. La 300 m NE de km 3 al drumului Lugoj - Ştiuca, pe malul din stânga al pârâului Ştiuchiţa

Aşezarea în peşteră de la Ribicioara - Peştera Avenul cu incizii de la Gaura Cizmii. În Munţii Metaliferi, carstul dintre Crişul Alb şi Arieşul Mic, masivul Grohot, Cheile Ribicioarei

Aşezarea întărită de la Izvoarele - Cetatea de la Vadul Vacilor. Aşezarea este situată în aval de sat, pe malul Dunării, la 1 km spre nord-est, pe un pisc al Dealului Nichita.

Aşezarea întărită de la Mircea Vodă - Valea Carasu. Aşezarea este situată pe versantul de sud al Dealului Celibihaci, între localităţile Mircea Vodă la vest şi Satu Nou (de lângă Medgidia) la est, la 50 m nord de şoseaua Cernavodă-Constanţa.

Aşezarea Ipoteşti-Cândeşti de la Ceptura de Jos - La Troiţă. La troiţa din centrul satului

Aşezarea Ipoteşti-Cândeşti de la Rahova. Pe terasa dintre fostul sfat popular şi şcoala din sat

Aşezarea IV daco-romana de la Darova. Aşezarea descoperită se află la 4,6 km SSE de localitatea Darova, pe ultima terasă din faţa luncii Pârâului Cinca, la 300 m vest de acesta şi la 400 m sud de linia de înaltă tensiune.

Aşezarea IV de epocă daco-romană de la Biled. Descoperirea se află imprecis localizată pe terasa inferioara a pârâului Ier.

Aşezarea IV de epocă daco-romană de la Gătaia. Situl se află pe malul de nord al pârâului Beg, la 100-200 m Ede o linie electrică cu traseul NNV-SSE, pe panta versantului.

Aşezarea IV de epocă daco-romană de la Găvojdia. Acest sit a fost identificat în stânga căii ferate Găvojdia - Criciova, la circa 150 m est de un braţ mort al râului Timiş, la 1 km NNE de podul peste Timiş.

Aşezarea IX de epocă daco-romană de la Gătaia. Situl a fost identificat pe un promontoriu care înaintează în lunca Begului, la 300 m de talvegul râului.

Aşezarea Lăpuş de la Bicaz - Ciurgău. în zona colinară de la sud, sud-vest de localitate, în apropiere de Pădurea Mică

Aşezarea Lăpuş de la Lăpuş - Cioncaş II. pe panta terasei Podanc

Aşezarea Lăpuş de la Lăpuş - Cioncaş. la cca 2 km de marginea sud-vestică a localităţii, în prelungirea înspre nord a terasei Podanc

Aşezarea Lăpuş de la Lăpuş - Dumbrăviţa. Pe terasa înaltă din stânga râului Lăpuş

Aşezarea Lăpuş de la Lăpuş - Podul Hotarului. Pe terasa înaltă din stânga râului Lăpuş

Aşezarea Lăpuş de la Lăpuş - Răstoci. Pe terasa a doua din stânga râului Lăpuş, în apropiere de vărsarea Tinoasei în râu

Aşezarea Lăpuş de la Lăpuş - Sub Cioncaş. la cca 2 km de marginea sud-vestică a localităţii, în prelungirea înspre nord a terasei Podanc, în vecinătatea punctului Cioncaş

Aşezarea Lăpuş de la Lăpuş - Sub Mlacă. Pe panta nordică a dealului Pe Mlacă sau Vârful Mecrii, aflat la sud-vest de localitate, în prelungirea terasei Podanc

Aşezarea Lăpuş de la Lăpuş - Tinoasa. În marginea sud-vestică a terasei Podanc, în dreapta Văii Tinoasei

Aşezarea Lăpuş de la Lăpuş - Tuliceasca. la nord-est de localitate

Aşezarea Lăpuş de la Lăpuş - Valea Cerţiului. la aproximativ 1,5 km sud-est de localitate, pe terasa înaltă din stânga Văii Cerţiului, pe terenul lui Gh. Tomai, la cca 200 m sud de casa lui P. Muţiu

Aşezarea Latene de la Agireş - La Pod. Între km 6+900 si 7+150 al aceluiasi obiectiv de investiŃii ca mai sus s-a descoperit un sit arheologic aparŃinând perioadei Latène. Materialele par a proveni de pe panta care mărgineste arealul cercetat.

Aşezarea La Tene de la Boldeşti - La Bigan. Situl se află la nord de primărie.

Aşezarea Latene de la Boroşneu Mic - Brod. în apropierea satului

Aşezarea Latene de la Bucov - Gârla Morii. Punctul este poziţionat la nord de situl de "La Tioca", pe partea stângă a râului Gârla Morii, pe terasa înaltă

Aşezarea Latene de la Bucov-Rotari II. pe partea stângă a pârâului Gârla Morii

Aşezarea Latene de la Costineşti. malul de S al lacului Costineşti

Aşezarea Latene de la Dăbâca - Cătun. Aşezarea se află în preajma hotarului "Cătun-Dăbîca", pe o terasă deasupra pârâului Lona.

Aşezarea Latene de la Grădiştea

Aşezarea Latène de la Hagieni

Aşezarea Latene de la Mârlogea - Piscul cu Cioburi. Piscul cu Cioburi, un vârf de platou dominant

Aşezarea Latene de la Orzoaia de Jos. În marginea de nord a orasului Urlaţi, lângă casa lui "Nea Tudorică"

Aşezarea Latene de la Parepa - Pe Terasă. Situl se află la nord de sat şi la vest de drumul spre Colceag, în câmpie, pe terasa joasă

Aşezarea Latene de la Parţa. În hotarul localităţii

Aşezarea Latene de la Plavia-Valea Vărzarilor. Pe deal la graniţa dintre localităţile Plavia şi Iordăcheanu, la sud de Valea Vărzarilor, la 100-500 m E de ferma din localitate

Aşezarea Latene de la Raiu. Situl este situat la est de satul Raiu (com. Murgeni), pe partea dreaptă a râului Elan, la intersecţia drumului DJ 244B cu drumul ce duce la Raiu.

Aşezarea Latene de la Războieni

Aşezarea La Tène de la Ruginoasa - Pe Briţcani 1. Situl este amplasat în extremitatea de sud-est a Dealului Bisericii, pe terasa înaltă de pe dreapta pârâului Briţcani şi este mărginit spre vest şi nord est de câte un izvor, care se varsă în pârâul amintit.

Aşezarea Latene de la Şimleul Silvaniei-str. Cotnari, nr. 60. în zona sud-vestică a oraşului, pe un teren în pantă, aflat în apropierea unui afluent secundar al Crasnei.

Aşezarea Latene de la Slănic-Piatra Verde. Piatra Verde

Aşezarea Latene de la Timişoara - Mehala III. în imediata vecinătate a perimetrului oraşului, la V de acesta, ca şi de calea ferată Timişoara - Arad

Aşezarea Latene de la Topraisar

Aşezarea Latene de la Urlaţi - La Frâncu. Aşezarea se află între punctele la Lac şi La Stână.

Aşezarea Latene de la Urlaţi - La Plopi. Aşezarea este situată pe o movilă la 50 m V de Cricovului Sărat şi la 80 m N de punctul La Stână.

Aşezarea Latene de la Valul lui Traian. în apropierea şoselei Constanţa-Ostrov, la km 7

Aşezarea Latene de la Vărbila - La Lac. Pe malul stâng al pârâului Vărbila, la 100 m N de marginea E a lacului, în zona cuprinsă între pârâu şi şosea ce duce spre Vărbila

Aşezarea La Tène târzie de la Mănăstireni - În Faţa Satului. Aşezarea este situată extravilan, la est de sat, pe platoul aflat între valea Strâmba la sud şi valea Grajdului la vest.

Aşezarea La Téne târziu de la Briţcani - Pe Briţcani. Situl este amplasat la o altitudine situată între 297 şi 306 m pe axul NNV-SSE, pe un promontoriu natural format între pârâul Briţcani şi un afluent pe stânga.

Aşezarea La Tène târziu de la Dochia - La Perdele 2. Situl este situat în partea central-sudică a depresiunii Cracău-Bistriţa, la confluenţa unei surse de apă fără nume cu pârâul Văleni/Câlneş/Bahna, în aval de satul Dochia.

Aşezarea La Téne târziu de la Gratia - GRT 28. Aşezarea este aflată la cca. 190 m sud-sud-vest de podul de peste Jirnov (pe DJ 611), 970 m vest-nord-vest de biserica din gratia, respectiv 880 m vest-nord-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia).

Aşezarea medeivală de la Tâmpa. La cariera de nisip

Aşezarea mediavală de la Dumbrăveni - Sălişte

Aşezarea medievală de la Aluniş

Aşezarea medievală de la Asuaju de Jos - Borjug. La cca 5 km nord de centrul actual

Aşezarea medievală de la Bădăcin

Aşezarea medievală de la Bădăcin - Ogrăzi

Aşezarea medievală de la Băduleasa - Movila Băduleasa Vest. Movila se află în punctul în care "valul" roman ajunge la şoseaua naţională Turnu Măgurele-Roşiorii de Vede.

Aşezarea medievală de la Baia Mare - Strada Şincai

Aşezarea medievală de la Baia Sprie

Aşezarea medievală de la Băiceni - La Canton. Aşezarea este situată extravilan, în faţa Cantonului de pe stânga şoselei Vorona-Botoşani, la 350 m nord de podul Adămioaia.

Aşezarea medievală de la Balta Verde - Branişte. la aproximativ 1 km nord-est de "grindul cu tunul", pe un teren cu caracter de dune călătoare

Aşezarea medievală de la Ban

Aşezarea medievală de la Bănişor

Aşezarea medievală de la Basarabi - Hunia Catârului. cca. 250-300 m V de ferma piscicolă

Aşezarea medievală de la Băseşti - Vătaştină. la sud-est de localitate, la cca 600 m distanţă în dreapta şoselei Gârdani- Cehu Silvaniei, la nord de Valea lui Vlad şi la est de Valea Băseştiului

Aşezarea medievală de la Berini - Şuşara Sud. Situl arheologic se află la 2,6 km SSE de biserica ortodoxă din Berini; la 3,7 km E de biserica ortodoxă din Cerna; la 500 m SV de DJ 592 A Berini - Tormac şi la 120 m N de versantul drept al unui pârâu fără nume de la obârşia văii Pârâului Tofani.

Aşezarea medievală de la Beteşti - Conacul Biró

Aşezarea medievală de la Biuşa. la 200 m înainte de drumul spre sat dinspre Jibou, pe dreapta terasei a doua a Pârâului Horoat

Aşezarea medievală de la Bobota

Aşezarea medievală de la Bobota - Valea Zănicelului. la iesirea din Bobota spre Zalnoc

Aşezarea medievală de la Bodrogu Nou. Aşezarea medievală timpurie a fost localizată în jurul manastirii.

Aşezarea medievală de la Bogdan Vodă - Casa Vasile Buftea

Aşezarea medievală de la Boholt

Aşezarea medievală de la Boiu Mare - La Pod. în intravilan, la sud de biserică

Aşezarea medievală de la Borla - Boboreta. pe partea stângă a drumului spre Borla, în apropierea podului peste afluentul Văii Zalăului,

Aşezarea medievală de la Borla - Kis Ret. pe partea stângă a şoselei Hereclean - Borla, la intrare în localitatea Borla

Aşezarea medievală de la Bozânta Mică - La Huci. În hotarul sud-estic al localităţii, pe partea stângă a drumului Lăpuşel- Bozânta Mică, pe o suprafaţă plană, joasă, în lunca râului Lăpuş, la cca 500 de malul său stâng

Aşezarea medievală de la Bozieş - Aşezarea A. pe malul stâng al râului Barcău

Aşezarea medievală de la Bozieş - Aşezarea B. pe malul stâng al râului Barcău, la circa 500 m de localitate

Aşezarea medievală de la Bozieş - Grajduri. în apropiere de fostele grajduri CAP, mai jos de bazinele de apă, pe malul stâng al Pârâului Valea Mare

Aşezarea medievală de la Bucov - Nia Tudor. Situl se află în partea de vest a satului, în mare parte acoperită de gospodăriile actuale.

Aşezarea medievală de la Bucov. Punctul se află la N de DN1B, la est de DJ 102E, la est de str. Talea, pe partea dreaptă a unui pârâu ce se varsa în Bucovel, la vest de rezervorul de apă

Aşezarea medievală de la Cârtişoara - La Glăjărie. Drumul care duce din sat la acest punct se numeşte "Calea Glăjăriei" sau "Ornu Glăjăriei".

Aşezarea medievală de la Cebza-Pod/Sălişte. situl se află la 2,15 sud-vest de biserica ortodoxă din Cebza, 6 km sud de biserica ortodoxă din Peciu Nou, 6,6 km SVV de biserica greco-catolică din Petroman, la cca. 20 m nord de DJ693B şi la 1,1 km vest de cursul actual al râului Timiş.

Aşezarea medievală de la Cehei

Aşezarea medievală de la Chesinţ - Dealul Cufundoasa NV-1. Obiectivul arheologic se află la 1,56 km SE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,64 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 1,99 SSV de intersecţia DJ 691 Alioş - Neudorf cu DJ 682 Zăbrani - Neudorf şi la 300 m E de versantul drept al Pârâului Valea

Aşezarea medievală de la Cizer

Aşezarea medievală de la Coltău - Hegyesdomb. -La cca 1,5 km nord-vest de localitate, pe o ridicătură din stânga râului Lăpuş

Aşezarea medievală de la Corlăteşti - La Pădure. Situl se află în apropierea Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti şi lângă pădurea Râfov.

Aşezarea medievală de la Coşeiu

Aşezarea medievală de la Coştiui. În apropiere de castelul Apafi

Aşezarea medievală de la Crasna

Aşezarea medievală de la Crasna - Grajduri. în partea stângă a soselei Crasna - Vârsolţ, în apropierea fostelor grajduri CAP

Aşezarea medievală de la Cruceni. Aşezarea a fost identificată în hotarul localităţii.

Aşezarea medievală de la Cruceni-Fântâna de lemn. Întinsa aşezare a fost identificată la 4 km E de sat.

Aşezarea medievala de la Cuptoare-Sat Batrân. Vatra satului medieval este situată în lunca Pârâului Mehadica.

Aşezarea medievală de la Curcani-Potcoava. în partea de nord a lacului Potcoava, la marginea de sud-est a comunei Curcani, pe malul lacului pe o lungime de 1 km

Aşezarea medievală de la Deseşti - Izvorul Valea Mare. La est de localitate, în apropierea izvorului Văii Mari, pe partea stângă a acesteia

Aşezarea medievală de la Doba

Aşezarea medievală de la Draxini - Dealul Babei. Aşezare în extravilan, situată la est-nord-est de sat, pe partea dreaptă a Pârâului Satului, afluent pe dreapta al râului Sitna, vizavi de grajdurile fostului CAP Draxini, la 700 m sud-vest de Iazul Dracşani

Aşezarea medievală de la Fărcaşa - Thicere

Aşezarea medievală de la Găgeni - Dealul Cimitirului. Aşezarea se află la NV de Vechiul Cimitir, în vechea vatră a satului Gageni, la poalele dealurilor.

Aşezarea medievală de la Găgeni. Situl se află la la SE de Cetatea Fetii, pe terasa râului Teleajen.

Aşezarea medievală de la Gâlgău - Preluci şi Pe Faţă

Aşezarea medievală de la Giroc. Situl se află la 7,07 km SSE de biserica comunei Giroc, la 7,5 km E de biserica din Şag, la 5,6 km NE de biserica din Pădureni, şi în faleza abruptă a versantului stâng al râului Timiş.

Aşezarea medievală de la Giuleşti - Uliţa Berceasca. Pe malul stâng al Săratei, pe o terasă lată de 70-100 m şi lungă de 200-300 m

Aşezarea medievală de la Grumăzeşti- Frecăuţi. pe malul stâng al pârâului Valea Mare, pe o terasă joasă din zona centrală a satului

Aşezarea medievală de la Guruslău - Între Pustă şi Ter. la 200 m de Pustă

Aşezarea medievală de la Guruslău - Pustă. pe partea dreaptă a Văii Zalăului, de la baza dealului cu monument de la Guruslău

Aşezarea medievală de la Hăbud - La Fermă. Aşezarea este situată pe terasa estică a râului Cricovul Dulce, la iesirea nordică din sat, la sud de fermă.

Aşezarea medievală de la Haţeg- Izvorul Putinei. Aşezarea se află la est de cimitir, la baza pantei

Aşezarea medievală de la Haţeg- Răstoacă. Aşezarea se află la fosta stână a CAP

Aşezarea medievală de la Hereclean - Doaşte

Aşezarea medievală de la Hideaga - Capul Labului. în dreapta Văii Morii

Aşezarea medievală de la Hodărăşti- Pod I

Aşezarea medievală de la Hodoni - Curtea Domnească. Situl este localizat în hotarul localităţii.

Aşezarea medievală de la Horoatu Crasnei

Aşezarea medievală de la Iaz - Podul lui Halczer. pe partea stângă a soselei Plopis - Iaz - Boghis, pe a doua terasă a Pârâului Valea Mare,

Aşezarea medievală de la Ip

Aşezarea medievală de la Izvoru - La cruce. pe malul nordic al gârlei Jitaru, la o distanţă de 300-400 m S-V de necropola de pe "dealul porcilor"

Aşezarea medievală de la Jibou

Aşezarea medievală de la Lăpuşel - Mociar I. În partea vestică a terasei

Aşezarea medievală de la Leşmir

Aşezarea medievală de la Lunca - Valea Seacă. Aşezarea se află în extravilan, la 500 m N-NV de sat, pe partea stângă a pârâului Valea Seacă.

Aşezarea medievală de la Mălădia

Aşezarea medievală de la Manolache. pe malul stâng al Dâmboviţei, la vest de sat

Aşezarea medievală de la Medişoru Mare -Urcuşul cimitirului. la SSE de cimitirul satului

Aşezarea medievală de la Meseşenii de Sus

Aşezarea medievală de la Mirşid

Aşezarea medievală de la Mogoşeşti

Aşezarea medievală de la Moigrad-Porolissum - Dealul Pipaşului

Aşezarea medievală de la Nadiş

Aşezarea medievală de la Nădlac - Autostrada Nădlac-Arad (Km 10+660-11+120)

Aşezarea medievală de la Naimon

Aşezarea medievală de la Nuşfalău

Aşezarea medievală de la Nuşfalău - Aşezarea B. pe malul stâng al râului Barcău

Aşezarea medievală de la Nuşfalău - Aşezarea C. pe malul stâng al râului Barcău

Aşezarea medievală de la Nuşfalău - Aşezarea D. pe malul stâng al râului Barcău

Aşezarea medievală de la Nuşfalău - Aşezarea E. pe malul stâng al râului Barcău

Aşezarea medievală de la Nuşfalău - Aşezarea F. pe malul stâng al râului Barcău

Aşezarea medievală de la Nuşfalău - Aşezarea G. pe malul stâng al râului Barcău

Aşezarea medievală de la Nuşfalău - Aşezarea H. pe malul drept al râului Barcău

Aşezarea medievală de la Nuşfalău - Valea Hăjmadului. la aproximativ 1 km nordvest de necropola tumulară slavo-avară

Aşezarea medievală de la Nuşfalău - Vulpişte

Aşezarea medievală de la Oarţa de Jos. În centrul localităţii, pe o pantă uşoară de deal din apropierea malului drept al Văii Oarţei

Aşezarea medievală de la Ohaba-Forgaci - Ţarina Nouă 1. Situl se află 1,22 km NV de biserica ortodoxă din Ohaba-Forgaci, la circa 2,85 km E-NE de biserica din Ficăţari, la circa 1,77 km N de drumul judeţean DJ592D şi la aproximativ 0,91 km S-SV de versantul din stânga al râului Timiş.

Aşezarea medievală de la Oradea-Parc Industrial lot 11. Situl se află pe o terasă joasă inundabilă a Crişului în stânga DN 1 (E 60), pe teritoriul fostei ferme pomicole nr 5, la NV de oraş.

Aşezarea medievală de la Orţişoara-Valea Mănăştur

Aşezarea medievală de la Pantelimon - Institut. pe malul lacului Pantelimon, lca circa 300m vest de şoseaua de centură

Aşezarea medievală de la Pasărea. La 150 m SE de satul Pasăărea, pe malul drept al văii Cânlăului, pe partea dreaptă a şoselei Bucureşti-Olteniţa

Aşezarea medievală de la Păstrăveni- La Izvoare. La 150 m est de biserica satului, în zona fostului C.A.P.

Aşezarea medievală de la Peceiu

Aşezarea medievală de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 22+200 - 39+408). Pe tronsonul de autostradă la km 24+350 - 24+500 (pe jumătatea nordică)

Aşezarea medievală de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 22+750-23+250)

Aşezarea medievală de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 23+290-23+880)

Aşezarea medievală de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 24+050 - 24+150). Pe tronsonul de autostradă la km 24+050 - 24+150

Aşezarea medievală de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (km 24+350 - km 24+500 ). pe jumatatea nordică a tronsonului de autostradă

Aşezarea medievală de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 26+820-27+235)

Aşezarea medievală de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 28+910-29+270)

Aşezarea medievală de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 29+225 - 29+500)

Aşezarea medievală de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 29+560-29+840)

Aşezarea medievală de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 30+710-31+045)

Aşezarea medievală de la Pericei

Aşezarea medievală de la Periş-Cantonul CFR nr. 29. pe malul stâng al văii Pescăriei, traversat de calea ferată Bucureşti-Ploieşti

Aşezarea medievală de la Peştişu Mare - Acei. la sudul localităţii, pe terasa din dreapta râului Cerna, în spatele Secţiei Blooming a Siderurgica S.A.

Aşezarea medievală de la Plopiş

Aşezarea medievală de la Porţ

Aşezarea medievală de la Preluca Veche - Pusta. În centrul localităţii

Aşezarea medievală de la Ratin

Aşezarea medievală de la Recea

Aşezarea medievală de la Săcălaz. în perimetrul comunei, în zona dintre calea ferată Timişoara - Jimbolia şi şoseaua care are aceeaşi ruă, înainte de intersecţia acestora la E de comună

Aşezarea medievală de la Sâg

Aşezarea medievală de la Şag - Mănăstirea. Situl arheologic se află la 2,34 km ENE de biserica ortodoxă din Şag, la 1 km NV de Mănăstirea Şag şi la 5,9 km SV de biserica ortodoxă din Giroc şi la 1,5 km N de versantul drept al râului Timiş.

Aşezarea medievală de la Şag - Mlaca-2. Situl arheologic se află la 3,17 km SE de biserica ortodoxă din Şag; la 4,85 km NNV de biserica ortodoxă din Pădureni; la 1,6 km E de E 70 (DN 59) şi la 260 m S de versantul stâng al Râului Timiş.

Aşezarea medievală de la Şag - Mlaca Sud. Situl arheologic se află la 3,6 km SE de biserica ortodoxă din Şag, la 5,07 km E de Parţa, la 1,15 km E de E 70 şi la la 825 m S de versantul stâng al Râului Timiş.

Aşezarea medievală de la Săpânţa - Livada. Pe o terasă de la confluenţa Văii Săpânţa cu Tisa

Aşezarea medievală de la Saraiu

Aşezarea Medievală de la Sasca Română - Peştera lui Vât II. la circa 200-250m de Valea Seacă, Padina ulmului

Aşezarea Medievală de la Sasca Română - Peştera Mică de lângă Peştera lui Vât. în carstul din Valea Nerei, versantul din stânga, Valea padina Ulmului, la 200m de Valea Seacă

Aşezarea Medievală de la Sasca Română - Peşterile lui Vât. la circa 200-250m de Valea Seacă, Padina Ulmului

Aşezarea medievală de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, în dreptul a două văioage, în locul unde apa face un cot

Aşezarea medievală de la Satu de Sus - La conac. În partea de NV de ruinele conacului din partea de NV a satului

Aşezarea medievală de la Secăşeni. pe teritoriul localităţii

Aşezarea medievală de la Seini - Strada Gutinului nr. 79

Aşezarea medievală de la Şerediu

Aşezarea medievală de la Sighetu Marmaţiei - Faludâmb. În extremitatea sudică a localităţii

Aşezarea medievală de la Şimleu Silvaniei

Aşezarea medievală de la Şimleu Silvaniei - Str. Simion Bărnuţiu. În dreptul staţiei de salvare

Aşezarea medievală de la Socolari. Pe teritoriul localităţii, în Lunca Socolarului

Aşezarea medievală de la Şoimu - SMD 06. Aşezarea se află pe terasa înaltă, vestică, a râului Vedea (malul drept), la o distanţă de ca. 60 m V de DJ 506B, 1,1 km S de biserica din Şoimu şi 620 m E de calea ferată Roşiorii de Vede-Alexandria-Zimnicea.

Aşezarea medievală de la Şoimu - SMD 08. aşezare cu dimensiunile estimate de 145 x 70 m (axele E-V, respectiv N-S), aflată pe malul drept (sudic) al văii Rojiştea Mare, în imediata vecinătate de vest a DN 51, la 2 km E de calea ferată Roşiorii de Vede-Alexandria-Zimnicea şi 5,2 km S de intersecţ

Aşezarea medievală de la Solacolu. Pe partea stângă a văii Corâta, la 500 m nord de satul Sătucu, pe partea dreaptă a unei viroage cu stuf şi apă

Aşezarea medievală de la Suhaia - SUH 005. Situl se află la o distanţă de cca. 370 m SSV de Primăria Suhaia şi 140 m E de vechea biserică a satului.

Aşezarea medievală de la Târgovişte- Cooperativa Arta Populară

Aşezarea medievală de la Târgovişte- Halta Teiş. intersecţia str. N. Bălcescu, Calea Domnească şi S-ul Eroilor

Aşezarea medievală de la Târgovişte. intersecţia str. Pârvan Popescu cu str. Poet Gr. Alexandrescu

Aşezarea medievală de la Târgovişte-Sediul Băncii Agricole

Aşezarea medievală de la Timişoara - Parcul Justiţiei

Aşezarea medievală de la Uileacu Şimleului

Aşezarea medievală de la Uileacu Şimleului - La Bisericuţă

Aşezarea medievală de la Utvin - Moşie - Ruine Piatră. Situl arheologic se află la 1.88 km nord de linia ferată, la 1.68 km SV faţă de biserica din Utvin, şi la 1.19 km NE faţă de platforma industrială Utvin şi la 318 m nord de râul Bega.

Aşezarea medievală de la Utvin. Situl arheologic se află la 368 m sud de şoseaua Timişoara-Utvin (drumul judeţean 591-strada Polonă), 5,6 km sud-est de primăria Săcălaz, 4,4 km NNV de primăria comunei Sânmihaiu Român şi la 1.05 km sud de râul Bega.

Aşezarea medievală de la Utvin. Situl arheologic se află la 438 m sud de canalul Bega, 200 m nord de de şoseaua Timişoara-Utvin (drumul judeţean 591-strada Polonă), 997 m nord-est de biserica ortodoxă din Utvin şi la 438 m sud de râul Bega.

Aşezarea medievală de la Văculeşti - La Sălişte. Aşezarea este situată extravilan, la 800 m sud-vest de halta CFR Văculeşti, pe un platou aflat între valea Siliştii la sud-vest şi valea Siliştea veche la est.

Aşezarea medievală de la Valcău de Jos

Aşezarea medievală de la Valcău de Jos. Pe prima terasă a Văii Iazului, pe malul stâng al râului Barcău, între localităţile Boghis si Valcău de Jos

Aşezarea medievală de la Valea Argovei. La 600 m sud de şoseaua Valea Argovei-Lehliu, pe malul drept al Văii Argova, pe terasa înaltă, pe un bot de terasă

Aşezarea medievală de la Valea Mieilor - Ferma 9. Aşezarea este situată pe terasa primară dreaptă a Cricovului Sărat, la 200 m SV de puntea ce trece spre Arioneştii Noi, la S de prima casă din vie.

Aşezarea medievală de la Valea Mieilor - Ferma 9 II. Aşezarea este situată pe terasa secundară a Cricovului Sărat, vis-a-vis de intrarea sudică în localitatea Urlaţi.

Aşezarea medievală de la Valea Mieilor - Pe Terasă. Aşezarea este situată pe terasa înaltă din dreapta Cricovului Sărat, în zona unde râul descrie o curbă spre vest, la 1200 m N de podul peste râu, în zona localităţii Albeşti-Paleologu.

Aşezarea medievală de la Valea Sicheviţei - Sălaşul lui Iedu

Aşezarea medievală de la Zalău

Aşezarea medievală de la Zalău-Ortelec. Pe panta estică a dealului situat în faţa laturii de vest a cetăţii din Ortelec

Aşezarea medievală de la Zalău - Str. Lupului

Aşezarea medievală de la Zalnoc

Aşezarea medievală de la Zăuan

Aşezarea medievală de la Zăuan - Peste Grădină. În imediata apropiere a Văii Barcăului

Aşezarea medievală târzie de la Călăreţi. Pe partea stângă a văii Călăreşti, la 500 m vest de satul Călăreţi, la 800 m nord de şoseaua Bucureşti-Lehliu

Aşezarea medievală târzie de la Poienile de sub Munte - Nijni Krai. În centrul localităţii, pe terasa din stânga râului Rika

Aşezarea medievală târzie de la Suciu de Jos. Pe terasa înaltă din dreapta râului Suciu (Ţibleş), în apropiere de biserică şi şcoală

Aşezarea medievală târzie de la Târgovişte- Romlux

Aşezarea medievală târzie de la Zalău-str. Unirii nr. 13. în spatele Pieţei agroalimentare

Aşezarea medievală timpurie de la Alba Iulia- Str. Cetăţii

Aşezarea medievală timpurie de la Chechiş - Deasupra Ciurgăului. pe terasa înaltă, foarte bine delimitată înspre vest de râul Lăpuş, iar înspre nord de Valea Chechişului

Aşezarea medievală timpurie de la Codreni. Pe partea stângă a văii Corâta, după ce apa face un cot, aproape de fostul sat Codreni

Aşezarea medievală timpurie de la Duboz - Duboz nord-vest. La 1 km NV de biserica ortodoxă din Duboz; 2,2 km N de biserica ortodoxă din Cadar şi la 2,9 km S de biserica ortodoxă din Niţchidorf şi la 1,7 km NNE de versantul drept al râului Pogăniş

Aşezarea medievală timpurie de la Liubcova. Situl a fost identificat în hotarele localităţii.

Aşezarea medievală timpurie de la Mădăraş- Conducta de Gaz. Situl arheologic se situează la 300 m S de localitatea Mădăraş, la 300 m dreapta şoselei Mădăraş- Ardud, pe terasa stângă a unei pârâu cu o vale largă.

Aşezarea medievală timpurie de la Oarţa de Sus - Râtul Perşii. La sud-vest de localitate, în dreapta Văii Fânaţe, în imediata vecinătate a locului de confluenţă a acesteia cu Valea Făget

Aşezarea medievală timpurie de la Suplacu de Barcău- Szilvas

Aşezarea medievală timpurie de la Valea Argovei. Pe malul stâng al Văii Argova, pe partea stângă a unei văioage, pe pana sudică şi vestică a acesteia

Aşezarea medievală timpurie de la Zalău-Valea Miţei. Situl de la Zalău "Şcoala Veche din Valea Miţei" (Valea Miţei - fost cătun, actualmente cartier al municipiului) se află amplasat pe terasa stângă a văii Miţei, la intrarea în cartier.

Aşezarea medieval târzie de la Bivolari-Dealul Curtea Veche. Sit in extravilan, situat la nord-est de sat, pe un platou aflat la nord de Iazul de Sus

Aşezarea medieval târzie de la Coşteiu-Baraj. Situl se află la 917 m vest de biserica greco-catolică din Coşteiu, 2,72 km SV de biserica reformată din Ţipari, la 4,1 km NE de biserica ortodoxă din Jabăr. Situl este localizat între podul de peste canalul Timiş - Bega şi vechiul pod din lemn (funcţiona

Aşezarea medieval târzie de la Costeşti-Râpa Cărării. Situl se află la vest de DN 24, la km 96+250, în locul numit "Râpa Cărării", la baza unui deal, numit Dealul Morii, la cca 6 km SE de localitate, pe malul drept al râului Bârlad

Aşezarea medieval târzie de la Puţureni-Hulpoaia. Situl se află în extravilan, situat la nord de satul Puţureni, pe un platou aflat între pârâul râul Volovăţ şi Valea Bulboanei

Aşezarea medieval târzie de la Puţureni-La pod la Vaşca. Situl se află în extravilan, situat la nord-vest de satul Puţureni, pe un platou aflat între lacul Cristea şi Dealul Malion.

Aşezarea medieval târzie de la Siliştea. Pe malul drept al văii Vânăta, la 800 m nord de şoseaua Gurbăneşti-Valea Argovei, pe malul apei, de-a lungul ei

Aşezarea medieval timpurie de la Brăneşti-proprietatea Tudorie Dănuţ

Aşezarea medieval timpurie de la Jucu de Sus - Parcul Tetarom III. Parcul TETAROM III (complexul industrial Nokia) se află în hotarul comunei Jucu, în vecinătatea comunei Răscruci (com Bonţida). La est este limitat de râul Someşul Mare, iar la vest de calea ferată Cluj-Dej. Situl se întinde în colţul nord-estic al parcul

Aşezarea medieval timpurie de la Săruleşti-Gară. La sud de satul Săruleşti-Gară, la 200 m nord de calea ferată Bucureşti-Constanţa, pe malul stâng al văii Vânăta, pe o terasă joasă

Aşezarea medieval timpurie de la Tinosu-Pădurea Anin. Sit aflat în pădure, la sud de satul Tinosu, la est de satul Predeşti şi la vest de calea ferată Ploieşti - Bucureşti

Aşezarea medivală de la Giuertelecu Şimleului

Aşezarea medivală de la Oltina - Dealul Muzait. Aşezarea se află între Lacul Mârleanu (acum Dunăreni) şi Lacul Vederoasa, pe Dealul Muzait, în dreptul Ostrovului Fermecatul şi a extremităţii de vest a Ostrovului Luna (sau Uzunda). Se situează în extremitatea estică a dealului, între malul Dunării şi ma

Aşezarea modernă de la Cărpiniş - Dâmbuleu (01 02 06). La vest de Şesul Cucilor şi cca. 250m de şoseaua asfaltată

Aşezarea modernă de la Târgu Neamţ-strada Sf. Lazăr. Situl se află în zona centrală a oraşului Târgu Neamţ, la poalele Culmii Pleşu, în spatele Policlinicii şi în vecinătatea Sinagogii, pe malul stâng al râului Neamţ

Aşezarea Monteoru de la Izvoru Dulce - Pe Grui. la NV de sat, între Valea Izvorul Dulce şi Gârla Sărăţii, în dreptul cartierului Manoileşti

Aşezarea Monteoru de la Tohani - Drumul Bordarilor 2. Aşezarea se află la limita de N a satului.

Aşezarea multistratificată de la Giarmata - Satul Bătrîn V-1

Aşezarea multistratificată de la Hodoni - Dealul Flămând NE. Situl arheologic se află la 2,19 km SSE de biserica romano catolică din Hodoni, 5,3 km nord de biserica romano-catolica din Dudestii Noi, 5,16 SV km de biserica catolică din Carani şi la 200 m vest de pârâul Iercici.

Aşezarea musterniană de la Federi- Peştera nr. 2 de la Coasta Vacii. Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înălţimea Fruntea Mare, sub Peştera Nr. 1

Aşezarea neo-eneolitică de la Băiţa de Sub Codru - Perii Dochii. la cca 3 km vest de centrul localităţii, în raza cătunului Huta, pe platoul dealului Dumbrava de Sus

Aşezarea neo-eneolitică de la Vâlcele-Movila de la Cetatea Fetii. Situl se află la sud vest de sat.

Aşezarea neolitică de epocă necunoscuta de la Beba Veche-Selişte. Situl este imprecis delimitat, in hotarele localităţii.

Aşezarea neolitică de la Alioş. În hotarul localităţii.

Aşezarea neolitică de la Balomir. Sit extravilan situat pe ţărmul din dreapta a Streiului, înspre pădure

Aşezarea neolitică de la Becicherecu Mic. Situl se află la nord de sat, pe traseul unei conducte a schelei de extracţie Şandra.

Aşezarea neolitică de la Beciu-Rusca Scărişoreanu. Pe terasa înaltă a Oltului, în vecinătatea nordică a unei râpe, care delimitează partea de vest a aşezării. Sporadic, şi pe versantul sudic al râpei se găsesc materiale arheologice. Limita de vest a aşezării este aflată la 120 m nord-est de primărie, 100

Aşezarea neolitică de la Biled. Situl se regăseşte la aproximativ 2,5 km NE de vatra satului.

Aşezarea neolitică de la Bocşa- Ibrilonţ

Aşezarea neolitică de la Bocşa. Situl este imprecis localizat în hotarul localităţii.

Aşezarea neolitică de la Borduşelu-La Golani

Aşezarea neolitică de la Brăneşti-Ostrov. În mijlocul lacului Brăneşti, în partea de SV a satului

Aşezarea neolitică de la Bucşani - Pădure-Pepinieră 2 (La Pitica)

Aşezarea neolitică de la Bucşani - Pădure-Pepinieră 2 (proprietatea Rădulescu)

Aşezarea neolitică de la Buziaş - Valea Secerii. Situl se află la 2,23 km N-NE de biserica ortodoxă din Silagiu, la 2,31 km SE de Primăria oraşului Buziaş, la circa 1,49 km E-NE de drumul judeţean DJ572 şi la circa 125 m N-NE de malul stâng al pârâului Secerii.

Aşezarea neolitică de la Cărpiniş- Cornu

Aşezarea neolitică de la Cărpiniş- La Plasa Peşterii

Aşezarea neolitică de la Chişoda - Livezile. Aşezarea este situată la 1,5 km V-SV de biserica ortodoxă din Chişoda, la 3 km V de biserica ortodoxă din Giroc, la 3,2 km S-SE de biserica din cartierului Fratelia şi la la 4,9 km S-SE de actualul versant stâng al Canalului Bega şi la 6,2 km N de actualu

Aşezarea neolitică de la Cinciş-Cerna - Popeasca Nord. La nord-estul actualului sat Cinciş.

Aşezarea neolitică de la Comloşu Mic. Aşezarea a fost descoperitş în hotarul localităţii.

Aşezarea neolitică de la Corneşti-Jadani-Jugosloveni. Situl este plasat se află la marginea vestică a localităţii.

Aşezarea neolitică de la Cristuru Secuiesc - Cetatea Porumbarului

Aşezarea neolitică de la Dejani. Aşezarea descoperită se află în hotarul localităţii, la circa 2 km NE de sat.

Aşezarea neolitică de la Dorobanţu - Dorobanţu 11. Situl se află pe DJ222B.

Aşezarea neolitică de la Drăghiceanu - La Movile. _Punctul "La Movile" se află la nord vest de poteca Drăghiceanu-Izvoru, la circa 100 m est de satul Drăghiceanu

Aşezarea neolitică de la Fărăcădin - Obreje. În hotarul localităţii, pe o terasă aflată la nord de Pârâul Crăguiş, cu circa 400-500m înainte de intrarea în sat

Aşezarea neolitică de la Firiteaz-Sodol. Aşezarea menţionată este imprecis localizată.

Aşezarea neolitică de la Fizeşu Gherlii - Cetatea Furnicilor

Aşezarea neolitică de la Fizeşu Gherlii - Nagyszekem

Aşezarea neolitică de la Foieni - Kerekto. Situl se află pe marginea stângă a drumului Foieni - Berea

Aşezarea neolitică de la Gilău - Chister. pe platoul Chister

Aşezarea neolitică de la Giuleşti - Gruiuţ. la vest de localitate pe o terasă din stânga Marei

Aşezarea neolitică de la Giulvăz - Cimitirul Ortodox. situl se află la 673 m vest de biserica ortodoxă din Giulvăz, 9,9 km nord-est de biserica ortodoxă din Foeni şi 9,3 km sud-est de biserica catolică din Iohanisfeld.

Aşezarea neolitică de la Giulvăz. Situl se află localizat în faţa gării.

Aşezarea neolitică de la Homojdia-La Ivănanţu. Situl este plasat în hotarul aşezării, pe Dealul Ivănanţului, la circa 100 m distanţă de cursul de apă local, între râu şi pădure.

Aşezarea neolitică de la Honorici-Cremenitor. Situl se află în hotarul localităţii, pe Pârâul Lupoaie.

Aşezarea neolitică de la Hunedoara- Peştera Nr. 1

Aşezarea neolitică de la Hunedoara- Peştera Nr. 2

Aşezarea neolitică de la Hunedoara- Str. Pomilor, nr. 4

Aşezarea neolitică de la Iclod - Texas. Lângă grajdurile din locul situat pe malul stâng al văii de hotar

Aşezarea neolitică de la Isvoarele- Fântânele. Aşezarea se află pe versantul de nord al văii Coşcova, la 300 m vest de satul Isvoarele, pe o prelungire a terasei înalte a Argeşului, pe locul numit de localnici Fântânele

Aşezarea neolitică de la Lipova - Pârâul Ţârnobara V. obiectivul arheologic se află la 3,75 km SV de biserica ortodoxă din Lipova; la 3,9 km V de biserica catolică din Neudorf; la 620 m S de DJ 682 Neudorf - Lipova şi la 1 km S de versantul stâng al Râului Mureş.

Aşezarea neolitică de la Macedonia. Aşezarea a fost identificată în hotarul localităţii, la vestul acesteia, pe malul Timişului, în zona digului.

Aşezarea neolitică de la Măceşti

Aşezarea neolitică de la Mănăştiur. În hotarul localităţii

Aşezarea neolitică de la Moşniţa Nouă - Hotarul Satului. Situl se află la 1 km NV de biserica ortodoxă din Moşniţa Nouă, la 1,8 km SV de biserica ortodoxă din Moşniţa Veche şi la 5,1 km SSE de biserica ortodoxă din Ghiroda.

Aşezarea neolitică de la Negreşti-După Deal. Pe un teren în pantă, pe malul stâng al unui curs de apă semipermanent, la circa 1 km de drumul naţional Piatra Neamţ-Târgu Neamţ spre Negreşti şi 100-150 m faţă de reţeaua electrică.

Aşezarea neolitică de la Nerău. În hotarul localităţii

Aşezarea neolitică de la Ohaba-Streiului - Călanul Nou. În marginea oraşului Călanul Nou

Aşezarea neolitică de la Orăştie - Dealul Pemilor X7. Pe soseaua care merge spre dreapta, in dreptul Haltei Geoagiu, spre Romos, inainte de intersectia cu drumul spre Vaidei

Aşezarea neolitică de la Orţişoara. În imediata vecinătate a comunei şi a căii ferate Timişoara - Arad, la S de drumul Orţişoara - Călacea

Aşezarea neolitică de la Păclişa - Movilă. La vest de sat

Aşezarea neolitică de la padina Matei - Peştera Gaura Haiducească. În carstul Valea Boşneagului - Valea Mare

Aşezarea neolitică de la Parţa - Cursul Timişului la km. 30

Aşezarea neolitică de la Pişchia. În hotarul localităţii

Aşezarea neolitică de la Prigor- Odăi. Pe malul din stânga Văii Prigorului, la circa 1km NV de vatra actuală a localităţii

Aşezarea neolitică de la Pustiniş - Hodaie. În hotarul localităţii, într-un punct situat între Pustiniş şi Checea

Aşezarea neolitică de la Ramna - Peştera Pădurea Sicleni. Într-o peşteră aflată în pădurea din acest punct, în carstul Valea Vornic

Aşezarea neolitică de la Rapoltu Mare - Băgădău. Pe deal

Aşezarea neolitică de la Rapoltu Mare - Pleşe

Aşezarea neolitică de la Recaş. În hotarul localităţii

Aşezarea neolitică de la Reşiţa - Izvorul Rece. între Reşiţa şi Bocşa Vasiovei, pe Valea Bârzoviţa, la izvorul Rece

Aşezarea neolitică de la Ruginosu- Gruniul cu Cremene. la NV de sat

Aşezarea neolitică de la Săcălaz. În hotarul localităţii

Aşezarea neolitică de la Săcel - Şes. Pe a doua terasă a Izei

Aşezarea neolitică de la şag - Gostat. pe o terasă care mărgineşte un fost braţ al Timişului, lângă cantină

Aşezarea neolitică de la Sânnciolau Mare. În hotarul localităţii

Aşezarea neolitică de la Scăiuş. în islazul satului, la ieşirea din sat spre Zorleţu Mare, pe ambele părţi ale drumului

Aşezarea neolitică de la Sfânta Elena

Aşezarea neolitică de la Sicheviţa - Ogaşul Cirinii

Aşezarea neolitică de la Slatina-Timiş - Dealul lui Romulus

Aşezarea neolitică de la Socolari - Peştera Socolari. Într-o peşteră de pe raza localităţii

Aşezarea neolitică de la Ştorobăneasa-Valea lui Mihalache-Sud. Situl se află amplasat pe partea de sud a văii lui Mihalache, respectiv terasa vestică a râului Teleormanul, aflat la o distanţă de cca. 600 m vest de DJ 506 şi satul Valea Părului, 1,5 km nord-vest de biserica din Valea Părului şi 1,8 km nord faţă de int

Aşezarea neolitică de la Surducu Mare. În hotarul localităţii

Aşezarea neolitică de la Surduleşti - Pietriş. Pe versantul de nord-est al dealului Pietriş, la cca 3 km nord-nord-est de satul Surduleşti

Aşezarea neolitică de la Şuşca. pe o pantă la 100 m S de şosea, în dreptul km. 11

Aşezarea neolitică de la Ţaga - Viglab. Situl se află între două pâraie, pe o terasă la vest de lacul Ţaga Mare, de o parte şi de alta a drumului judeţean Geaca-Gherla; o mare parte a staţiunii neolitice se prelungeşte apropae de malul vestic al lacului amintit, între cele două staţii de gaz (s

Aşezarea neolitică de la Târnava. Aşezarea a fost descoperită spre capătul de N al localităţii.

Aşezarea neolitică de la Târnava - La Ştejăriş. Aşezarea a fost descoperită în hotarul comunei.

Aşezarea neolitică de la Timişoara - Freierdorf IV. la circa 500m est de strada Anton Bacalbaşa

Aşezarea neolitică de la Topleţ. în hotarul localităţii

Aşezarea neolitică de la Tulcea - zona abruptă cu râpele din strada Gândacilor. Pentru aşezarea neolitică de la Tulcea este dată strada Gloriei.

Aşezarea neolitică de la Turdaş. În spatele staţiei de cale ferată, între barieră şi vechiul canton, spre satul Spini

Aşezarea neolitică de la Uliuc. În hotarul localităţii, pe malul Timişului, lângă podul de cale ferată,

Aşezarea neolitică de la Urzica Mare - Măgura Cetăţuie. la nord de localitate, la cca. 400 m de fosta fermă zootehnică

Aşezarea neolitică de la Valea Crişului II. la 300 m vest de DN12 (Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc), 450 m de DJ121A (Valea Crişului-Ghidfalău) şi la 200 m sud de Pârâul Valea Crişului

Aşezarea neolitică de la Valea Crişului I. la 400 m vest de DN12 (Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc) şi 150 m de DJ121A (Valea Crişului-Ghidfalău) şi la 300 m de pârâul Valea Crişului

Aşezarea neolitică de la Zorlenţu Mare - Codru. pe un deal, la o distanţă de 4km NE de sat

Aşezarea neolitică de la Zorlenţu Mare - Dealul Giurii. pe un deal, la o distanţă de 4km NE de sat

Aşezarea neolitică de la Zorlenţu Mare - Icrelişte. pe un deal, la o distanţă de 4km NE de sat

Aşezarea neolitică de la Zorlenţu Mare - Negruşa. pe un deal, la o distanţă de 4km NE de sat

Aşezarea neolitică de la Zorlenţu Mare - Obârşia Alunişului. pe un deal, la o distanţă de 4km NE de sat

Aşezarea neolitică de la Zorlenţu Mare - Sălaşul lui Momac. pe un deal, la o distanţă de 4km NE de sat

Aşezarea neolitică de la Zorlenţu Mare - Valea Sacă. pe un deal, la o distanţă de 4km NE de sat

Aşezarea neolitică de le Cruceni. Aşezarea neolitică se află în hotarul localităţii.

Aşezarea neoliticăi de la Peştişu Mare - La Ţărmure Nord

Aşezarea neolitică şi de epocă medievală de la Traian - Suroaia (TRA 003). Aşezarea este amplasată pe partea stângă a văii Suroaia, aflată la o distanţă de cca. 1,8 km nord de biserica din Traian, 2,6 km nord-vest de DN 51 A şi 3,7 km sud-est de DN 52.

Aşezarea neolitică şi La Tène de la Suhaia - Insula Beciului (SUH 006). Aşezarea este aflată la cca. 800 m E de malul sudic al Bălţii Suhaia, la 3,4 km S de DN 51 A şi 2,9 km VNV de Primăria Suhaia.

Aşezarea neoltică de la Beciu-Rusca Cucoanei II. la sud de "Rusca Cucoanei", pe terasa înaltă a Oltului, la 1,6 km nord de primărie, 1,3 km est de râul Sâi şi 300 m est de Dj. 546 (Turnu-Măgurele - Beciu)

Aşezarea neoltică de la Beciu-Rusca Cucoanei. La nord de "Rusca Cucoanei", pe terasa înaltă, estică a Oltului, la cca. 190 m est de Dj. 546 (Turnu-Măgurele - Beciu), 1,8 km faţă de primăria comunei Beciu, respectiv la cca. 1,2 km sud-vest de râul Sâi, vis-a-vis de satul Bărseştii de Jos (com. Beciu).

Aşezarea neoltică de la Sălbăgel - Selişte. într-o zonă colinară, la circa 2 km NV de satul Sălbăgel. Platoul este delimitat la NV de valea Redina de la Izvoare şi la SE de valea mlăştinoasă a pârâului Spăiei; la 3,31 km E-NE de biserica catolică din Ştiuca, 3,14 km S de biserica ortodoxă din Găv

Aşezarea neoltitică ce la Răcăştia - Casa Barna

Aşezarea Noa de la Bradu. află în partea de est a satului Bradu, spre Avrig, în dreapta şoselei naţionale Sibiu-Făgăraş, în grădina din spatele casei locuitorului Dumitru Vasile.

Aşezarea Noua de la Broşteni-Iaz Băbiceni. Situl arheologic se află în extravilan la nord-nord-vest de Iazul Mare, la 2100 m sud-est de biserica satului Broşteni

Aşezarea Noua de la Durneşti-Valea Prisăcii. Situl arheologic se găseşte în extravilan, pe dealul aflat în stânga Văii Prisăcii, la 750 m nord-est de Movila La Pietroi şi la 900 m sud-est de Movila din Valea Prisăcii

Aşezarea Noua de la Durneşti-Valea Strâmtă. Situl se află pe marginea pantei estice a dealului La Coşere, în dreapta pârâului Pietroi, la 960 m vest-nord-vest de Movila La Pietroi

Aşezarea Noua de la Ştefăneşti-Iazul Nou. Situl se află în extravilan, pe panta vestică a unui bot de deal aflat între Valea Hâlboca la est şi pârâul Corogea la vest, la 1300 m vest- sud-vest de Movila din Dealul Odăii

Aşezarea Noua de la Topoliţa-La izvor. Situl se află în partea de est a satului, pe terasa joasă din stânga râului Topoliţa şi pe partea dreaptă a şoselei către Petricani. În imediata apropiere a sitului se găseşte un izvor abundent.

Aşezarea Noua de la Tritenii de Jos - La Râpă. Situl se află pe un bot de deal situat la limita administrativă cu satul Bolduţ, com. Ceanu Mare, pe stânga văii Ceanului, la km 9/DJ 150.

Aşezarea Noua de la Vorniceni-Caradica. Situl se află în extravilan, fiind situat la sud-est de satul Vorniceni, la sud de grajdurile fostului CAP, pe un platou aflat la vest de de Valea Săvescu.

Aşezarea Noua la Miorcani - Iazul Moscalului. Aşezarea este situată extravilan, la 400 m SV de satul Miorcani, pe malul stâng al Iazului Muscalului.

Aşezarea Otomani de la Borla - La capătul grădinilor. La circa 200 m distanŃă de biserica reformată, spre vie, între cimitirul actual si Pârâul Popii

Aşezarea paleolitică de la Arduzel - Hurubai

Aşezarea paleolitică de la Basarabasa-

Aşezarea paleolitică de la Buda - Dealul Viilor. Staţiunea se află la aproximativ 2,5 km sud-vest de satul Buda, la 1 km sud de satul Şipote (alipit acum la Buda), pe coama Dealului Viilor, pe o prelungire ce coboară spre valea Bistriţei, numită Dealul Lung, supus unor alunecări de teren, încă active.

Aşezarea paleolitică de la Câmpulung la Tisa - Borviz. pe o colină aflată la cca 600-700 m sud de punctul Hágó, în apropiere de clădirea fostelor băi şi de izvorul mineral

Aşezarea paleolitică de la Câmpulung la Tisa - Dealul Mireş Solovan

Aşezarea paleolitică de la Câmpulung la Tisa - Locul Zmeurişului. La aproximativ 2 km sud de localitate şi la cca 1 km sud-est de punctul Borviz, pe coasta unui deal cu altitudinea de aproape 400 m

Aşezarea paleolitică de la Căvăran - Dealu Păning. cca. 2 km NNE de podul peste Timiş

Aşezarea paleolitică de la Ceahlău - Bofu Mic. Aşezarea este situată pe terasa de 40 m a Bistriţei, la VNV de satul Ceahlău.

Aşezarea paleolitică de la Ceahlău - Cetăţica I. Aşezarea este situată pe terasa de 55-65 m a Bistriţei, la NE de satul Ceahlău.

Aşezarea paleolitică de la Ceahlău - Cetăţica II. Aşezarea de la Cetăţica II se află pe terasa de 40 m a Bistriţei, la vest de confluenţa Pârâului Mare cu Bistriţa, la 1 km sud de satul Ceahlău, la 500 m est de satul Pârâul mare.

Aşezarea paleolitică de la Ceahlău - Dârţu. Aşezarea este situată pe terasa de 40 m a Bistriţei, la altitudinea absolută de 550 m, între pârâul Răpciuniţa la V-NV, valea Dârţului la E-SE şi valea Bistriţei la N-NE.

Aşezarea paleolitică de la Ceahlău - Podiş. Aşezarea se află în vatra satului Ceahlău, pe terasa de 40 m a Bistriţei, între pârâul Schitului, la N-NV, părâul Răpciuniţei, la est şi valea Bistriţei, la N-NE.

Aşezarea paleolitică de la Chizătău-Dealul Cuca. Situl este situat la NE de sat.

Aşezarea paleolitică de la Cioclovina- Peştera de la Trecătoare

Aşezarea paleolitică de la Corni-Cornet. Sit în extravilan, situat la 1000 m sud-sud-vest de sat, pe versantul estic al Dealului Viei şi la circa 300 m vest de Valea Sărăcirii

Aşezarea paleolitică de la Corni-Dealul Viei. Sit în extravilan, situat la 1300 m sud-vest de sat, pe partea stângă a drumului comunal Corni-Icuşeni, pe panta vestică a Dealului Viei (Coasta Corneşti)

Aşezarea paleolitică de la Coşava-Podişul Lipovei. Staţiunea identificată se află pe un deal ce marcheaza sfarşitul Podişului Lipovei.

Aşezarea paleolitică de la Curtea-Dealul Viei. Aşezarea a fost identificată în partea de E-SE a satului, la circa 400 m în aceeaşi direcţie de Dealul de Pământ.

Aşezarea paleolitică de la Curtea-Pământ Roşu. Aşezarea a fost identificată la circa 500 m SV de sat şi la aproximativ 600 m NV de punctul Româneşti-Dumbrăviţa.

Aşezarea paleolitică de la Dolhasca - Dealul Viei. Aşezarea este situată la cca. 300-400 m S-SV de biserica satului Dolhasca şi la 200-300 m nord de calea ferată, pe panta vălurită a Dealului Viei, pe malul stâng al Şomuzului Mare.

Aşezarea paleolitică de la Flămânzi - La Stejari. Aşezarea este situată extravilan, la 800 m SV de sat şi la 1400 m V de satul Storeşti, comuna Frumuşica.

Aşezarea paleolitică de la Gârleni - Lutărie. Aşezarea se află situată între satele Buda şi Lespezi, pe versantul drept al Bistriţei, pe o terasă a acestui râu, dar coborâtă la nivelul luncii sale; locuirea se află pe un promontoriu care se evidenţiază în cadrul albiei majore a Bistriţei.

Aşezarea paleolitică de la Hăneşti - La Başeu. Aşezarea se află extravilan, la SE de sat, pe un tăpşan din dreapta Başeului, între drumul spre Moara Jorii şi Başeu.

Aşezarea paleolitică de la Hăneşti - Ponoare Stoica. Aşezarea se află în extravilan, la SE de sat, pe un versant din dreapta Başeului, pe drumul spre Moara Jorii.

Aşezarea paleolitică de la Lespezi-Lutărie. Pe malul stâng al Bistriţei, în punctul numit Lutărie, la 15 m de râu

Aşezarea paleolitică de la Leucuşeşti. Situl a fost identificat pe terasa superioară, nordică, a râului Bega, în raza localităţii,

Aşezarea paleolitică de la Manoleasa-Prut - La Holm. Aşezarea este situată pe partea dreaptă a Prutului, în extremitatea sudică a satului, pe o colină înaltă, izolată.

Aşezarea paleolitică de la Movileni - În Răzăşie. Aşezarea este situată în marginea de E-SE a satului, pe un platou în pantă uşoară.

Aşezarea paleolitică de la Oradea - Dealul Viilor - Podgoria. la punctul topo cu cota de 284 m de pe Dealul Viilor, la sud de pădurea " Balasko erdo " sau " Râpa roşie " şi nord-est de cartierul Podgoria

Aşezarea paleolitică de la Ponor - Peştera Ponor

Aşezarea paleolitică de la Răchiţi - Dealul Prihon. Aşezarea este situată extravilan, la 500 m NE de biserica satului, de o parte şi de alta a şoselei naţionale Botoşani-Săveni.

Aşezarea paleolitică de la Racşa-La Cremene. Pe păşunea comunală a satului

Aşezarea paleolitică de la Sadoveni - Cotu Luncii. Aşezarea este situată extravilan, pe partea dreaptă a Prutului, pe o terasă din marginea de E a satului.

Aşezarea paleolitică de la Sânpetru Almaşului - Dâmbul Cremenii. Pe versantul drept al Văii Strâmba, la circa 1km est de sat

Aşezarea paleolitică de la Sighetu Marmaţiei - Acăstău. La cca 3 km vest de localitate, în teritoriul fostului sat Cearda, pe un rest dintr-o terasă cu lăţimea de aproximativ 20 m, puternic erodată de Tisa, în apropierea podului rutier de pe partea stângă a şoselei Sighetu Maramaţiei-Satu Mare (DN 19), înconju

Aşezarea paleolitică de la Sighetu Marmaţiei - Releul Doboeş I. Pe dealul Dobăieş, la 150-200 m nord de releu

Aşezarea paleolitică de la Slobozia-Hăneşti - Muchia Dealului Hodoroaia. Aşezarea este situată extravilan, la 2800 m E-NE de sat, pe culmea dealului Hodoroaia, la 600 m NV de Movila Fetcu.

Aşezarea paleolitică de la Slobozia-La Zvâncu. Aşezarea este situată extravilan, la 600 m SE de sat, pe o terasă joasă, la contactul cu şesul Başeului, la 800 m NE de cursul Başeului.

Aşezarea paleolitică de la Temereşti - Dealul Vinii. Situl este amplasat la 1,7 km E-NE Biserica ortodoxă din Temereşti, al 1,15 km V-NV faţă de Biserica Ortodoxă din Sinteşti şi la aproximativ 180 m N de Drumul Judeţean DJ 682D. Se află la 1,5 km nord de cursul râului Bega. În imediata apropiere a sitului,

Aşezarea paleolitică de la Tudora - Dealul Rediului. Aşezarea este situată extravilan, la nord-vest de sat, pe platoul înalt al dealului aflat pe versantul stâng al pârâului Glodinoasa.

Aşezarea paleolitică de la Udeşti - Poiana. Aşezarea paleolitică este situată în zona de contact între localităţile Udeşti şi Poiana, la 200 m sud-vest de Udeşti.

Aşezarea paleolitică de la Vişag - Valea Bogarului

Aşezarea paleolitică în aer liber de la Şura Mare - Şarba-Saivane. Cu ocazia lucrărilor preliminare înfiinţării unei plantaţii de pomi, în perimetrul comunei Şura Mare, în partea de hotar numită Şarba-Saivane, s-au descoperit resturile unei aşezări paleolitice în aer liber.

Aşezarea paleolitică la Aurel Vlaicu-Iazul de pe Valea Bodesei. Sit aflat în extravilan

Aşezarea Petreşti de la Alba Iulia-Ferma romano-catolică. în imediata apropiere a sectorului A (I) a sitului arheologic

Aşezarea Petreşti de la Alba Iulia-staţia Lukoil. zona intersecţiei str. Al. Ioan Cuza cu Şoseaua de centură

Aşezarea Petreşti de la Alba Iulia- Str. Clujului. pe partea dreaptă a şoselei Alba IuliaCluj-Napoca, în apropierea căii ferate Alba IuliaZlatna şi a şoselei de centură

Aşezarea pluristratificată de la Tămădăul Mic. La NE de sat, lângă podul ce traversează Mostiştea, la S de DN 3

Aşezarea pluristratificată de tip tell de la Chirnogi. Între Şuviţa lui Ghiţan şi Şuviţa lui Vulpe, pe terasa medie

Aşezarea populaţiei Cernavoda III de la Izvoarele - Valea lui Leşu. Aşezarea este situată la 1,5 km în aval de Dealul la Cetate, în apropierea extremităţii de vest a Ostrovului Epuraşul, pe Valea lui Leşu.

Aşezarea post-romană de la Alioş - Valea Alioşu S. Situl arheologic se află la 3,2 km NE de biserica ortodoxă din Alioş; la 3,7 km VSV de biserica catolică din Zăbrani; la 3,34 km SE de biserica ortodoxă din Aluniş şi la 200 m S de versantul drept al Pârâului Valea Alioşu.

Aşezarea post-romană de la Buziaş - Obiectiv 11. Situl se află la 3,23 km NE de biserica ortodoxă din Silagiu, la 3,72 km SE de Primăria oraşului Buziaş, la circa 2,01 km S-SV de drumul judeţean DJ592 şi la circa 1,36 km S-SV de malul stâng al pârâului Şurgani.

Aşezarea post-romană de la Buziaş - Valea Gropănele 14. Situl se află la 3,98 km NE de biserica ortodoxă din Silagiu, la 3,44 km E-SE de Primăria oraşului Buziaş, la circa 1,16 km S-SV de drumul judeţean DJ592 şi la circa 0,5 km S de malul stâng al pârâulului Şurgani.

Aşezarea post-romană de la Buziaş - Valea Salcei 15. Situl se află la 4,27 km NE de biserica ortodoxă din Silagiu, la 2,76 km E-SE de Primăria oraşului Buziaş, la circa 525 m S-SV de drumul judeţean DJ592 şi la circa 125 m N-NE de malul stâng al pârâului Secerii.

Aşezarea post-romană de la Herneacova-Fântâna rece. La 2,6 km VSV de biserica ortodoxă din Herneacova şi la 100 m de versantul stâng al pârâului Gherteamoş

Aşezarea post-romană de la Ohaba-Forgaci - Ţarina Nouă 2. Situl se află 1,54 km NV de biserica ortodoxă din Ohaba-Forgaci, la circa 2,52 km E-NE de biserica din Ficăţari, la circa 1,6 km N-NE drumul judeţean DJ592D şi la circa 1,18 km S de versantul din stânga al râului Timiş.

Aşezarea post-romană de la Silagiu - Valea Fagimac 10. Situl se află la 2,01 km S-SV de biserica greco-catolică din Silagiu, la 5,2 km E-NE de biserica romano-catolică din Niţchidorf, la 6,3 km NE de biserica ortodoxă din Duboz, la circa 11 m V-NV de drumul judeţean DJ572 şi la circa 146 m E de malul drept al

Aşezarea post-romană de la Silagiu - Valea Făgimac 1. Situl se află la 2,31 km S-SV de biserica greco-catolică din Silagiu, la 4,78 km E-NE de biserica romano-catolică din Niţchidorf, la 5,95 km NE de biserica ortodoxă din Duboz şi la circa 325 m V-NV de drumul judeţean DJ572. De asemenea, aşezarea se află l

Aşezarea post-romană de la Silagiu - Valea Fagimac 4-5. Situl se află 1,7 km V de biserica greco-catolică din Silagiu, la 4,65 km NE de biserica romano-catolică din Niţchidorf, la 6,98 km S-SE de biserica romano-catolică din Bacova, la circa 1,7 km NV de drumul judeţean DJ572 şi la la circa 40 m V de malul stâ

Aşezarea post-romană de la Silagiu - Valea Fagimac 6. Situl se află la circa 2 km V-NV de biserica greco-catolică din Silagiu, la 4,85 km NE de biserica romano-catolică din Niţchidorf, la 6,26 km S-SE de biserica romano-catolică din Bacova şi la circa 1,22 km SV de drumul judeţean DJ572; de asemenea se află

Aşezarea post-romană de la Silagiu - Valea Fagimac 7. Situl se află 2,65 km V-NV de biserica greco-catolică din Silagiu, la circa 4,89 km E-SE de biserica ortodoxă din Vucova, la 3,67 km S-SE de biserica romano-catolică din Bacova, la circa 1,3 km V-SV de drumul judeţean DJ572 şi la cca. 230 m V-SV de malul

Aşezarea preistorică de la Baia Sprie - strada Ghiocelului. sub Dealul Minei

Aşezarea preistorică de la Beciu. Pe terasa înaltă a Oltului în imediata vecinătate nordică a unor antene pentru telefonia mobilă, la 200 m nord - nord-est de primărie, 135 m nord-est de Dj. 546 (Turnu-Măgurele - Beciu) şi 1 km nord-est de râul Sâi

Aşezarea preistorică de la Buziaş - Valea Pârpora III. Situl se află la 4,27 km E-NE de biserica ortodoxă din Silagiu, la 5,42 km SE de Primăria oraşului Buziaş, la circa 2,52 km S de drumul judeţean DJ592 şi la la circa 105 m E de malul stâng al pârâului Pârpora.

Aşezarea preistorică de la Buziaş - Valea Şurgani 8. Situl se află la 2,37 km E-SE de biserica romano-catolică din Bacova, la 1,91 km NV de Primăria oraşului Buziaş, la circa 305 m NE de Gara oraşului Buziaş, la circa 293 m N de sensul giratoriu de la intrarea pe centura Buziaşului, pe drumul judeţean DJ592

Aşezarea preistorică de la Câmpulung la Tisa. În porţiunea aflată deasupra cimitirului localităţii

Aşezarea preistorică de la Câmpulung la Tisa - Szidoralja. pe terasa înaltă din stânga Tisei, în imediata apropiere a km 22,2 a DN 19 Sighetu Marmaţiei - Satu Mare, la marginea estică a localităţii

Aşezarea preistorică de la Cinciş-Cerna - Curtea Şcolii

Aşezarea preistorică de la Ciulpăz. În hotarul localităţii

Aşezarea preistorică de la Ciuta - Brănişte. În partea nordică a localităţii, în dreapta Văii Cernei, în imediata apropiere a drumului dintre Corni şi Ciuta, pe o pantă lină de deal, aflat în prelungirea vestică a dealului Pădurea Crucii

Aşezarea preistorică de la Corneşti - Movila Straje. Aşezarea situată la cca 2,5 km N-NV de centrul localităţii.

Aşezarea preistorică de la Crăciuneşti-Dealul Sfredel. Situl se află în Munţi Metaliferi, Măgura Vânătariei, pe versantul Făţuţa, pe Dealul Sfredel.

Aşezarea preistorică de la Crăciuneşti - Koşare. pe terasa înaltă din stânga Tisei, în apropiere de locul numit Mohelca, în grădinile lui M. Malarciuc şi N. Babineţ

Aşezarea preistorică de la Crăciuneşti - Pompe. pe terasa joasă din stânga Tisei

Aşezarea preistorică de la Dorobanţu - Situl 10. Aşezarea preistorică este suprapusă de un drum agricol ce pleacă din localitate.

Aşezarea preistorică de la Drăghineşti - GRT 09. Se află la cca. 1,1 km vest de biserica din Drăghineşti, 3,2 km sud-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 30 m sud de DJ 701.

Aşezarea preistorică de la Fântânele. Aşezarea a fost identificată în hotarul localităţii.

Aşezarea preistorică de la Ghirolt. la nord de sat, pe malul drept al văii Girolt

Aşezarea preistorică de la Giuleşti - Grădina lui Gheorghe Pop. În dreapta râului Mara, aproape de pod

Aşezarea preistorică de la Gurasada. În hotarul localităţii

Aşezarea preistorică de la Lehliu-Balta Roşu. La nord de ferma Balta Roşu : pe malul stâng al văii Vânăta, la marginea de nord a fermei Balta Roşu, pe malul de est al bălţii concesionate de chinezi

Aşezarea preistorică de la Mehadia - Dealul Şoşdea. În partea de SV a localităţii, în dreapta râului Bela Reca, a căii ferate şi podului CFR

Aşezarea preistorică de la Merişor. Între satele Buşag şi Merişor

Aşezarea preistorică de la Micloşoara - Székalja. pe malul stâng al pârâului care duce spre sat

Aşezarea preistorică de la Năneşti - Podurile Beltii. pe terasa înaltă din stânga Izei, mărginită la sud de un pinten stâncos

Aşezarea preistorică de la Oarţa de Jos - Cornuţel

Aşezarea preistorică de la Oarţa de Sus - Fântâna lui Blaga. În punctul Fântâna lui Blaga, din malul văilor de torent din zonă

Aşezarea preistorică de la Ocna Şugatag - Handal. Pe o pantă de deal din apropiere de lacurile formate în urma prăbuşirii salinelor vechi, într-o ruptură de pantă

Aşezarea preistorica de la Orăştie - Dealul Pemilor X3. la circa 200m sud ed punctul X1

Aşezarea preistorică de la Orţişoara. Situl se află la 1,96 km NV de biserica ortodoxă din Orţişoara, la 3,37 km NE de biserica ortodoxă din Călacea şi la 1,3 km de DJ 693 Orţişoara - Călacea şi la 240 m S de versantul stâng al zonei de obârşie al pârâului Iercici

Aşezarea preistorică de la Peştişu Mic - Dealul Siliman

Aşezarea preistorică de la Poplaca - Lângă Drum. Aşezarea pe află la marginea din stânga a drumului de ţară ce leagă localităţile Orlat şi Poplace, aproximativ la mijlocul distanţei dintre acestea, pe o pantă înclinată către Pârâul Lupului.

Aşezarea preistorică de la Prăvăleni - Vârful Cremenii. În marginea satului, în hotar cu satele Basarabasa şi Ociu

Aşezarea preistorică de la Răcăşdia - Dumbrava

Aşezarea preistorică de la Răcăşdia. La hotarul cu Ilidia

Aşezarea preistorică de la Răcăşdia - Laţova

Aşezarea preistorică de la Răcăşdia - Răscrucea drumului Ilidia - Macovişte

Aşezarea preistorică de la Răcăşdia - Rovină

Aşezarea preistorică de la Româneşti - Dumbrăviţa II. Pe terasa de confluenţă, în marginea de NE a satului, încadrată la NE de râul Bega şi la SV de Pârâul Poeni

Aşezarea preistorică de la Româneşti - Peştera Buzeica. În Munţii Poiana Ruscă, carstul din bazinul râului Bega

Aşezarea preistorică de la Sacu - Bucium

Aşezarea preistorică de la Sacu - Sat Bătrân

Aşezarea preistorică de la Sacu - Zăvoi

Aşezarea preistorică de la Sânpetru German - Sandberg

Aşezarea preistorică de la Săpânţa - Părţi. La 300 m sud-est de punctul Sub Scaun, pe aceeaşi terasă

Aşezarea preistorică de la Sic - Senaşai. la cca 1,5 km N de centrul comunei, la V de Lacul Ciucaş, spre satul Silvaş

Aşezarea preistorică de la Sighetu Marmaţiei - Cireghi II. La 1,5 km est de punctul Cireghi I, tot pe terasa din stânga Tisei

Aşezarea preistorică de la Sighetu Marmaţiei - Sub Ciocâza. la limita dintre satele Şugău şi Vadu Izei, pe terasa râului Iza

Aşezarea preistorică de la Silvaşu de Sus - Prislop. Pe platoul de la sud-vest de Mănăstirea Prislop, la sud de intersecţia drumului forestier ce coboară la mănăstire cu cel care vine din satul Livezi

Aşezarea preistorică de la Şiştarovăţ. în apropierea valului antic

Aşezarea preistorică de la Smârdioasa-SMD-001. Pe malul stâng al pârâului Izvoarele, la o distanţă de cca. 850 m E de DJ506 B (la intrarea în satul Izvoarele), 1,4 km N de DN 51 şi 1,7 km V de calea ferată Roşiorii de Vede-Alexandria-Zimnicea.

Aşezarea preistorică de la Smârdioasa - SMD 03. Aşezarea se află într-un punct situat pe malul stâng al pârâului Izvoarele - lacul Sărat, la o distanţă de cca. 1,4 km SSV de biserica din Smârdioasa, 670 m VSV de intersecţia DN 51 cu DJ 506B (la intrare în Şoimu) şi 1,4 km S de gara Smârdioasa

Aşezarea preistorică de la Smârdioasa-SMD 05

Aşezarea preistorică de la Şteia - Prislop. Pe o înălţime care domină Valea Crişului

Aşezarea preistorică de la Stremţ - Poduri. în zona colinară din partea sud-estică a localităţii

Aşezarea preistorica de la Suciu de Jos - Pleşa

Aşezarea preistorică de la Ţebea - Ruşti. În hotarul localităţii

Aşezarea preistorică de la Tincova - Valea Tincoviţa. La 50 m amonte de barăcile IPEG Caransebeş, într-o carieră

Aşezarea preistorică de la Vălenii Şomcuţei - Vâlceaua Tocilelor. în marginea estică a satului, în imediata apropiere a malului drept al pârâului Valea Rea (Caicana)

Aşezarea preistorică de la Var - Dâlmă

Aşezarea preistorică de la Var - Vânile Mari

Aşezarea preistorică de la Zădăreni -Hölzleberg. Peste vale, la est de punctul Szalassberg

Aşezarea preistorică de la Zădăreni - Szalassberg. La 2 km SE de s

Aşezarea preistorică de la Zădăreni - Zigeunerberg. la câteva sute de metri est de sat, la nord de drumul spre Aradu Nou.

Aşezarea preistorică de la Zăuan - Via din Dâmbul Cimitirului

Aşezarea preistorică şi medievală de la Şoimu

Aşezarea romană de la 23 August - malul lacului Tatlăgeac

Aşezarea romană de la Alba Iulia- proprietatea Ciufudean. în aşa-numitul cartier "Tolstoi", la aprox. 50 m, spre E, de Biserica Greco-Catolică şi la aprox. 100 m, spre SV, de un şir de blocuri.

Aşezarea romană de la Alba Iulia- proprietatea Maniu Paştiu

Aşezarea romană de la Alba Iulia- str. Dimitrie Cantemir. la cca. 500 m SSV faţă de situl arheologic de pe str. Munteniei

Aşezarea romană de la Alburnus Maior- Hăbad. Pe pantele la N-V ale masivului "Brădoaia", se prezintă sub formă unor pajişti întinse, întrerupte de pâlcuri de arbuşti şi mărginite de păduri

Aşezarea romană de la Alburnus Maior- Perimetrul I şi II. între Valea Seliştei şi Valea Nanului

Aşezarea romană de la Almaşu Mic- Râpă. neprecizat

Aşezarea romană de la Almaşu Sec. în hotarul localităţii

Aşezarea romană de la Apulum- str. Glinca. în zona de central-sudică a oraşului roman colonia Aurelia Apulensis.

Aşezarea romană de la Băcia. Aşezarea se află între clădirea şcolii şi Canalul Streiului

Aşezarea romană de la Bejan. Aşezarea se află în hotarul localităţii

Aşezarea romană de la Bistriţa-Ursoaica

Aşezarea romană de la Boghiş - La Căldare

Aşezarea romană de la Boşorod- Jidoveni. în hotarul localităţii, pe coasta Valea Stupăturii

Aşezarea romană de la Bozna - La Comoară. unde se află un turn de pază si semnalizare

Aşezarea romană de la Cârjelari - Situl 7. Tumulul se află la 900 m de intravilanul localităţii Cârjelari.

Aşezarea romană de la Cernavodă - Autostrada A2 (km 158+000 - 158+200)

Aşezarea romană de la Cigmău- Pedeapsă

Aşezarea romană de la Cioroiu Nou. În marginea de SE a satului, la sud de drumul ce merge la Siliştea Crucii şi la vest de cel care merge la Boureni, la SV şi sub cimitirul satului, într-o buclă făcută de apa Cioroiului către vest.

Aşezarea romană de la Constanţa - KM 5. la sud strada Fântânele; la est strada Meşterul Manole; la nord Strada Sălcilor şi strada Rodica; la vest strada Poienii, cimitirul Viile Noi, strada Mesteacănului

Aşezarea romană de la Criţ-Biserica evanghelică C. A.

Aşezarea romană de la Dîncu Mare. la ieşirea spre nord, în zona fostelor grajduri CAP

Aşezarea romană de la Dobra. în hotarul localităţii

Aşezarea romană de la Dulceşti. la cca. 0,5 km S de sat

Aşezarea romană de la Folt- Pe vale. în nordul localităţii, unde Valea Boiului intersectează şoseaua spre Geoagiu

Aşezarea romană de la Gârbou - Dosul Măcicaşului

Aşezarea romană de la Ghiroda-Pensiunea Necrisa. Situl se află la 280 m est de biserica ortodoxă din Ghiroda, la 4,55 km de biserica ortodoxă din Moşniţa Nouă, la 5,6 km vest de biserica ortodoxă din Remetea Mare şi la 750 m nord de cursul actual al râului Bega.

Aşezarea romană de la Hagieni. la marginea de SE a satului

Aşezarea romană de la Halmăşd - Tăul cucului. Pe a doua terasă a Văii Josanilor, pe o terasă cu expunere sudică, la circa 700 m de satul Halmăsd

Aşezarea romană de la Halmăşd - Valea Josanilor. Pe o terasă vastă, înclinată spre sud, pe malul stâng al Văii Josanilor, în dreptul podului peste vale, între localităţile Drighiu si Halmăsd, la limita hotarelor arabile, la nord-est de Halmăsd si la circa 1,5 km est de la ultimele case

Aşezarea romană de la Limanu. La 1,3 km NV de Limanu

Aşezarea romană de la Limanu. la 450 m N de sat

Aşezarea romană de la Mangalia. La cca. 3,2 km V de Mangalia

Aşezarea romană de la Năvodari. limita de N a oraşului

Aşezarea romană de la Nuşfalău - Staţia de pompare a apei. Între localităţile Nusfalău si Boghis, în faţa staţiei de pompare a apei din Barcău si stăvilarul de protecţie împotriva inundaŃiilor, în imediata apropiere a soselei Nusfalău - Boghis, pe partea din stânga acesteia

Aşezarea romană de la Petnic- La Selişte

Aşezarea romană de la Podişu. Pe terenul gospodăriilor de la numerele 85 şi 85A

Aşezarea romană de la Strejeşti - Strejeştii de Jos. Aşezarea este amplasată pe terasa dreaptă a râului Olt, la cca 4.500 m vest de acesta, în partea de nord a localităţii, la est şi vest de drumul naţional 64. Terenul în cauză este situat pe suprafeţele ocupate în prezent de gospodăriile şi proprietăţile l

Aşezarea romană de la Suplac - La km 15,8. Aşezarea rurală romană se află în dreptul bornei km 15,8 din imediat apropiere a şoselei Bălăuşeri-Suplac-Târnăveni, pe malul drept al râului Târnava Mică.

Aşezarea romană de la Ţibrinu. Pe teritoriul satului Ţibrinu, pe versantul de nord al văii cu acelaşi nume, în dreptul carierei de humă, la cca. 800 m de sat.

Aşezarea romană de la Tortomanu

Aşezarea romană de la Tulcea - La Vărărie. Aşezarea este amplasat în zona Drumul Naţional 22; în Dealurile Tulcei.

Aşezarea romană de la Ursoaia. Situl se află pe drumul comunal Icoana-Ursoaiala SE de localitate şi la S de pârâul Plapcea; între Valea Plapcei (la vărsarea în Vedea) şi Valea Ursoaia; imediat la NV de confluenţa Vedea-Plapceaş pe un bot de terasă îngust între două văi adânci de cca 20

Aşezarea romană de la Utvin - Pojana. Situl arheologic se află la 161 m nord de linia ferată, la 1.58 km SV faţă de biserica din Utvin, la 1.9 km S faţă de platforma industrială Utvin şi la 1.65 km sud de râul Bega.

Aşezarea romană de la Utvin - Pojana. Situl arheologic se află la 190 m nord de calea ferată Timişoara-Sânmihai, 1 km sud de şoseaua Timişoara-Utvin (drumul judeţean 591), 1,39 km sud est de biserica ortodoxă Utvin şi 1.24 km sud de râul Bega.

Aşezarea romană de la Utvin. Situl arheologic se află la 100 m nord de linia ferată, la 1.78 km SE faţă de biserica din Utvin, la 1.03 km SE faţă de platforma industrială Utvin şi la 1.54 km sud de râul Bega.

Aşezarea romană de la Utvin. Situl arheologic se află la 160 m sud de calea ferată Timişoara-Sânmihai, 1,6 km sud-vest de biserica ortodoxă Utvin, 6,4 km nord-vest de primaria comunei Şag şi la 1.57 km sud de râul Bega.

Aşezarea romană de la Utvin. Situl arheologic se află la 68 m nord de linia ferată, la 1.13 km SE faţă de biserica din Utvin, la 1.085 km NE faţă de platforma industrială Utvin şi la 1.34 km sud de râul Bega.

Aşezarea romană şi romano-bizantină de la Constanţa-Zona comercială Real 2 - Black Sea. La marginea de vest a municipiului Constanţa, în intravilan.

Aşezarea romană târzie de la Capidava - sectorul X extramuros - terasa B. Locuirea se află la cca. 4-500 m E-NE de incinta cetăţii Capidava, pe platoul unui deal ce oferă o bună vizibilitate spre intrarea în cetate.

Aşezarea romană timpurie de la Măcin- Nuferilor, nr. 27 A

Aşezarea romană timpurie de la Tariverde III. la 800 m spre E faţă de podul şoselei Constanţa - Tulcea

Aşezarea romano-bizantină de la Mangalia-str. Mărăşeşti 12. Situl se află în centrul oraşului la cca 150 m de faleză.

Aşezarea romano-bizantină de la Tulcea - zona de sud-est a teritoriului administrativ al municipiului, la limita cu teritoriile administrative ale comunelor Valea Nucarilor şi Nufăru.. Situl arheologic se află la cca. 150 m nord de aliniamentul de tumuli din care face parte situl cu codul RAN 159623.25; în apropierea DJ 222C

Aşezarea rurală medievală de la Târgovişte- Grădina Nicolescu

Aşezarea rurală medievală de la Târgovişte- Tribunalul Judeţean

Aşezarea rurală romană de la Bârcea Mare. Aşezarea se află la intrarea în sat dinspre Sântandrei

Aşezarea rurală romană de la Fărcădin. în hotarul localităţii

Aşezarea Sălcuţa de la Cruşovu. la 500 m SE de sat

Aşezarea Sălcuţa de la Gârla Mare- Malul Mare. pe malul Dunării

Aşezarea Sălcuţa de la Orleşti- Valea Sâlei

Aşezarea Sălcuţa de la Slatina- Botul Calului. în apropierea localităţii Strehareţ, pe dreapta şoselei Slatina-Proaspeţi, lângă pod

Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Brăteşti. Aşezarea este situată la E de sat, pe terasa primară joasă de pe partea de N a pârâului Pribeag.

Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Inoteşti-Pe terasă. Tumulul se află la 800 m est de sat la 400 m vest de pârâul Bălana, pe marginea terasei

Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Pădureni - Pârâul Bobâlnii

Aşezarea Sântana de Mureş de la Adunaţii-Copăceni-La Porcărie

Aşezarea Sântana de Mureş de la Adunaţii-Copăceni-La Vie

Aşezarea Sântana de Mureş de la Cioranii de Jos. La Ieşirea din Cioranii de Jos, la vest de drumul naţional spre Urziceni. Aşezarea este situată pe vechea terasă a râului Cricovul Sărat. Terasa are forma unei semiluni.

Asezarea Sântana de Mureş de la Cioranii de Sus. Aşezarea se află pe terasa vestică a râului Ghighiu, la 2,7 km est de DJ 100C Fulga Sălciile

Aşezarea Sântana de Mureş de la Colacu- Baranga. pe malul stâng al râului Colentina, la 1,2 km SE de sat

Aşezarea Sântana de Mureş de la Corlăteşti - punct Autostrada. Situl se află în apropierea Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, pe malul pârâului Ghighiu.

Aşezarea Sântana de Mureş de la Dulbanu - Valea Dulbanului. la NV de sat

Aşezarea Sântana de Mureş de la Fulga de Jos. Aşezarea este situată la 150 m nord de DJ 100B la intrarea din partea de V a satului.

Aşezarea Sântana de Mureş de la Lunca - Sud. Situl arheologic se află la 0,3 km sud de satul Lunca, la 0,2 km vest de drumul ce leagă Lunca de DN 22 şi la 0,5 km de râul Râmnicu Sărat.

Aşezarea Sântana de Mureş de la Parepa - Ferma Piscicolă. La sud-est de sat, suprapus parţial de o fermă piscicolă, pe malul de sud al pârâului Bălana.

Aşezarea Sântana de Mureş de la Sângeru - La CAP. În curtea fostului CAP

Aşezarea Sântana de Mureş de la Schiau-La releu. La 300 m N de releul de televiziune. Pe zonă dominantă pe dreapta Cricovului Sărat

Aşezarea Sântana de Mureş de la Străoşti - La Izlaz. Aşezarea se află pe terasa primară, la dreapta de râu, la 50 m N de "lacul de la Podul Verbilei".

Aşezarea Sântana de Mureş de la Valea Pietrei - La Cimitir. Aşezarea este situată pe terasă, la dreapta râului Cricovul Sărat, la 100 m E de cimitirul cartierului.

Aşezarea sarmatică de la Nădlac-Sit 4 M (Autostrada Nădlac - Arad, lot 1, km. 6+575-6+800). La NE de localitate

Aşezarea Schneckenberg de la Lunga - Săsăuşi. de pe teritoriul fostului sat Săsăuşi

Aşezarea şi cetatea de la Vălenii - Belvany. Aşezarea este situată între pâraiele "Gocsipatak"; "Vetepatak".

Aşezarea Sighişoara-Wietenberg de la Sântioana de Mureş - Cetatea lui Ciac. Acest punct este situat între pâraiele Fânaţe şi Detunata.

Aşezarea şi necropola Basarabi de la Berzasca - Staţia de pompare - I.F.E.T''. În partea estică şi la vest de comună

Aşezarea şi necropola de epoca bronzului de la Banloc. Situl este imprecis situat în hotarele localităţii.

Aşezarea si necropola de epocă medievala timpurie de la Beba Veche. Situl este imprecis localizat în hotarele localităţii

Aşezarea şi necropola de incineraţie de la Cuci - Grădina fostei C.A.P.. Situl se află în apropierea podului Mureş, în stânga şoselei spre Târgu Mureş.

Aşezarea şi necropola de la Berzasca - Cracul cu Toacă''

Aşezarea şi necropola de la Cherechiu- Grindul Pordomb

Aşezarea şi necropola de la Ciumeşti- Silozuri

Aşezarea şi necropola de la Iclod - Pământul Vlădicii. Situl de află pe terasa superioară de pe malul stâng al Someşului Mic, la V de râul Someşul Mic şi la S de Valea Dallas, între Şuşee, drumul european E.60, calea ferată şi Someş. Piatra km 35 DN Cluj-Dej, de-o parte şi de alta a căii ferate şi a şoselei

Aşezarea şi necropola (?) de la Margine -Natu

Aşezarea şi necropola de la Parepa - La Sărături. Situl se află la est de sat pe Valea Parepa, într- zonă inundabilă.

Aşezarea şi necropola de la Ştorobăneasa-Satul Nou. Situl arheologic se află pe un rest de terasă, în lunca Teleormanului, pe malul drept al Teleorman, pe terasa secundară, respectiv malul stâng al unui fost lac de meandru, între satele Cernetu şi Ştorobăneasa (cartierul "Satul Nou"), aflată la o distanţă

Aşezarea şi necropola de tip Chilia-Militari de la Negraşi

Aşezarea şi necropola din Albeşti - Curtea şcolii. Situl se află intravilan, în curtea şcolii din localitate.

Aşezarea şi necropola din epoca migraţiilor de la Cotorca. la 1,7 km N- E de marginea satului nou şi la 0,8 km de calea ferată

Aşezarea şi necropola din Latene de la Braşov - Fabrica de acid sulfuric

Aşezarea şi necropola geto-dacică de la Mănăstirea. În marginea de NE a localităţii, pe malul drept al lacului Mostiştea, pe partea dreaptă a şoselei către Coconi, unde se află sediile secţiei locale de drumurilor şi poduri şi a Nutricom Mânăstirea. Înainte de revoluţie aici era sectorul zootehnic al CAP M

Aşezarea şi necropola medievală de la Bucureşti - Biserica Dobroteasa. Biserica Dobroteasa, între Calea Văcăreşti, str. V. Stanciu şi Piscului

Aşezarea şi necropola neolitică de la Şimleu Silvaniei. Situl se află amplasat pe terasa a doua neinundabilă a râului Crasna, la circa 150 m sud de cursul acestuia. Terasa este la o altitudine de 205-208 m faţă de nivelul mării, pe malul stâng al văii.

Aşezarea Şoimuş de la Brad- Dealul Ştefanului

Aşezarea Şoimuş de la Brad- Strada Oituz. la capătul străzii

Aşezarea Şoimuş de la Brotuna- Coasta Cremenea. la 1 km nord-est de satul Brotuna, pe malul drept al Crişului Alb

Aşezarea Starčevo-Cris de la Bozieş - Din hotarul localităţii. Din hotarul localităţii

Aşezarea Starčevo-Cris de la Moigrad-Porolissum

Aşezarea Starčevo - Criş de la Orşova. Pe teritoriul localităţii

Aşezarea Starčevo-Criş de la Plopiş. pe teritoriul localităţii

Aşezarea Starčevo - Criş de la Stârciu - Holde Lungi. la circa 1 km nord de localitate, pe malul Văii Morii, la 100 m de moară

Aşezarea Starčevo-Cris de la Zăuan - Cimitir

Aşezarea Suciu de Sus de la Aluniş - Sărătură. În hotarul nord-vestic al localităţii

Aşezarea Suciu de Sus de la Ariniş - Mocira. pe terasa inferioară, uşor înclinată din stânga râului Sălaj, la marginea sud-estică a localităţii

Aşezarea Suciu de Sus de la Bârsana - Podurile Humenii. pe terasa din stânga Izei

Aşezarea Suciu de Sus de la Bezded - La Halauă

Aşezarea Suciu de Sus de la Călineşti - Cetăţeaua. Pe un bot de deal aflat în stânga drumului dintre Călineşti şi Văleni

Aşezarea Suciu de Sus de la Călineşti. la cca 200 m de Grajdurile CAP, pe terasa râului Cosău, în dreapta drumului dintre Călineşti şi Corneşti.

Aşezarea Suciu de Sus de la Călineşti - Mănăstirea. în dreapta drumului dintre Călineşti şi Corneşti, pe o pantă de deal

Aşezarea Suciu de Sus de la Ceaca - Ponoare. Mai jos de Dumbravă, spre sat

Aşezarea Suciu de Sus de la Cerneşti - Hotare. La cca 2 km est de centrul localităţii, pe terasa bine păstrată a Văii Cerneşti, în dreapta drumului Cerneşti-Fânaţe, la 300 m de acesta

Aşezarea Suciu de Sus de la Cicârlău - Cetatea Teilor

Aşezarea Suciu de Sus de la Crăciuneşti - Poale. pe terasa joasă din stânga Tisei, în stânga şoselei Sighetu Marmaţiei-Vişeu, în marginea vestică a localităţii

Aşezarea Suciu de Sus de la Dămăcuşeni - Porgolat. Pe terasa înaltă din stânga râului Lăpuş, la vest de localitate, în două puncte aflate la o distanţă de cca 100 m unul de altul

Aşezarea Suciu de Sus de la Giuleşti. Pe malul drept al Văii Mestecăniş, în apropiere de confluenţa acesteia cu Mara, în vecinătatea punctului Gruiuţ

Aşezarea Suciu de Sus de la Groşi - Între Pâraie. În marginea vestică a localităţii, la cca 800 m de drumul comunal Groşi-Satu Nou de Jos, între văile Între răzurele şi Între pâraie

Aşezarea Suciu de Sus de la Ieud - Podereiul Dumbrăviţei. La nord-vest de localitate, dar în vecinătatea proximă a caselor aflate la marginea dinspre Şieu a satului, pe terasa înaltă din stânga Izei, în imediata apropiere a şoselei Vadu Izei-Săcel

Aşezarea Suciu de Sus de la Lăpuşel - Hodiştău. În zona dintre localităţile Lăpuşel şi Bozânta Mică, în vecinătatea unei văi clar conturate, dar cu puţină apă, şi a unui canal de drenaj, în apropiere fiind şi un drum de pământ, la cca 600 m de punctul Mociar

Aşezarea Suciu de Sus de la Libotin - Dâmbu Crucii II. La aproximativ 200 m nord de localitate, în imediata apropiere de drumul ce leagă localităţile Rogoz şi Cupşeni, pe terasa înaltă din dreapta râului Rotunda (Libotin), în afara complexului de la punctul "Dâmbu Crucii I"

Aşezarea Suciu de Sus de la Muncel. În grădina cetăţeanului Toma Alexandru

Aşezarea Suciu de Sus de la Oarţa de Jos - Cânepişte. în dreapta Văii Măgura

Aşezarea Suciu de Sus de la Podişu - Ciorgău

Aşezarea Suciu de Sus de la Sarasău - După Ştrec. la cca 300 m sud de punctul Moară

Aşezarea Suciu de Sus de la Sârbi - Valea Plopii. pe o pantă de deal, la sud-est de localitate

Aşezarea Suciu de Sus de la Sighetu Marmaţiei - Cireghi I. La cca 4 km est de localitate, în teritoriul fostului sat Cămara, pe terasa a doua a Tisei

Aşezarea Suciu de Sus de la Vălenii Şomcuţei - Grădina lui Teodor Augustin

Aşezarea Suplacu de Barcău de la Panic

Aşezarea Surplacu de Barcău de la Leşmir. În hotarul localităţii

Aşezarea Tei de la Ghimpaţi- Vatra Satului. în partea de NV a localităţii, pe malul Colentinei

Aşezarea Tei de la Măneşti. Aşezarea se află la 1 km S de Movila Mare.

Aşezarea Tei de la Mircea Vodă- Halta. la 500 m de halta Movila

Aşezarea Tei de la Mironeşti - La Panait. Pe un bot de terasă din sat, situat pe malul drept al râului Argeş, în curtea familiei Panait şi în curţile vecine

Aşezarea Tei de la Ocniţa- Cornişor. Aşezarea se află la capătul de NE al localităţii.

Aşezarea Tei de la Olteniţa-vizavi de Măgura Gumelniţa. Pe terasa înaltă din prtea de nord a Măgurii Gumelniţa. Aşezarea se întinde de-a lungul terasei, din dreptul Poligonului, până aproape de necropola neolitică, pe malul stâng al râului Argeş

Aşezarea Tiszapolgar de la Bădăcin - Casa Maniu(Cămin Handicapaţi)

Aşezarea Tiszapolgar de la Buciumi - Centrul Satului. În partea stângă a Văii Agrijului

Aşezarea Tiszapolgar de la Dragu - Vârful Ţigheletului

Aşezarea Tiszapolgar de la Hereclean. în hotarul localităţii

Aşezarea Tiszapolgár de la Porţ - Kun Hegy

Aşezarea Tiszapolgár de la Sâncraiu Silvaniei - Hotarul Silvaniei. în hotarul localităţii

Aşezarea Tiszapolgar de la Şimleu Silvaniei - Versantul de nord-est al Măgurii

Aşezarea Turdaş de la Densuş-Tăualaş. în cartierul cu acelaşi nume, la est de gara CFR

Aşezarea Turdaş de la Orăştie - Dealul Pemilor X1

Aşezarea Vatina de la Moldova Veche - Casa Finanţelor. În spatele punctului, pe malul Dunării

Aşezarea V daco-romana de la Darova. Situl descoperit se află la 2 km ENE de Darova, pe o terasă aflată la 400 m VSV de cursul Pârâului Cinca, la 120 m VSV de un grup de copaci izolaţi.

Aşezarea V de epocă daco-romană de la Biled. Situl se află la 1 km E de reţeaua de înaltă tensiune (stâlpii 194-197)

Aşezarea V de epocă daco-romană de la Gătaia. Situl se găseşte pe malul de N al pârâului Beg, pe o terasă joasă aflată deasupra luncii pârâului, la 200 m E de o linie electrică orientată NNV-SSE şi la E de un drum de ţară.

Aşezarea VI de epocă daco-romană de la Biled. Situl se află plasat la aproximativ 150 m V de podul peste pârâul Ier.

Aşezarea VI de epocă daco-romană de la Gătaia. Situl se găseşte la 500 m E de un drum agricol, pe o terasă care este delimitată înspre N de pârâul Beg, la 50-100 m N de linia electrică.

Aşezarea VII de epocă daco-romană de la Biled. Situl este imprecis localizat in apropierea drumului agricol.

Aşezarea VII de epocă daco-romană de la Biled. Situl este plasat la circa 1,5 km sud de localitatea Biled.

Aşezarea VII de epocă daco-romană de la Gătaia. Situl este plasat la întretăierea dintre pârâul Beg şi acelaşi drumul agricol, la V de punctul de cotitură al traseului unei linii electrice.

Aşezarea VIII de epocă daco-romană de la Gătaia. Aşezarea daco-romană din acest punct este situată pe un bot de deal, la nord de drumul care mărgineşte pârâul Begului, la est de drumul agricol de pe talvegul unei viroage, aflată între două terase ale văii.

Aşezarea Vinca de la Ohaba-Mâtnic- Dealul Vacii. pe o terasă, la 2 km SV de sat, în stânga drumului de ţară Ohaba-Mâtnic- Zorlecilor

Aşezarea Vinca de la Surducu Mare- Gruniul cu Cremene. în partea de NV a satului, pe o înălţime

Aşezarea vinciană de la Ruginosu - Căminul cultural. În zona bisericii ortodoxe, la 1,5km SV de punctul Gruniul cu Cremene.

Aşezarea Vinciană de la Tincova- Dealul Satului

Aşezarea Wietenberg de la Agrij - Măgura Boznii

Aşezarea Wietenberg de la Băcâia

Aşezarea Wietenberg de la Bădăcin - Ţarini

Aşezarea Wietenberg de la Beclean - Cimitirul reformat. Aşezarea se află la sud-est de oraş, în stânga drumului spre Băile Figa, imediat deasupra pădurii, în jurul cimitirului reformat.

Aşezarea Wietenberg de la Bercu- Vârcolin. în hotarul localităţii, la 400 m est de sat

Aşezarea Wietenberg de la Bocşa - La Mâţă. Pe partea dreaptă a soselei spre Sărmăsag, la 150m de aceasta

Aşezarea Wietenberg de la Boiţa

Aşezarea Wietenberg de la Câmpuri-Surduc

Aşezarea Wietenberg de la Caşinu Nou - Pământul alb

Aşezarea Wietenberg de la Cosniciu de Sus. Pe o pantă lină de deal

Aşezarea Wietenberg de la Densuş- Strada Hărăului

Aşezarea Wietenberg de la Dragu - La Hodae

Aşezarea Wietenberg de la Federi- Peştera Federi

Aşezarea Wietenberg de la Gârbou - Faţă

Aşezarea Wietenberg de la Gârbou - Jiţ

Aşezarea Wietenberg de la Haţeg - Staţiunea Fito-Sanitară, Vest

Aşezarea Wietenberg de la Mohu. Aşezarea se află pe partea stângă a căii ferate înguste Sibiu-Agnita, la aproximativ 1,5 km de Mohu, la liziera pădurii.

Aşezarea Wietenberg de la Nandru - Pe Deal. Situl arheologic se află la nord-est de satul Nandru, în partea din stânga Pârâului Petac

Aşezarea Wietenberg de la Orăştie - Făiug. La aprox. 500m de Mureş, în locul în care pârâul Siteşului coteşte spre nord - nord-vest

Aşezarea Wietenberg de la Pericei - Polvás. dintre Vârşolţ şi Pericei, de pe terasa a II-a a văii Crasnei

Aşezarea Wietenberg de la Rapolţel. În hotarul localităţii

Aşezarea Wietenberg de la Răstolţ - Faţa Pustii

Aşezarea Wietenberg de la Râu de Mori. În localitate

Aşezarea Wietenberg de la Rengheţ - La Rât. În sud-vestul localităţii

Aşezarea Wietenberg de la Şimleu Silvaniei - La nord de Castelul Bathory

Aşezarea Wietenberg de la Turdaş. Pe teritoriul localităţii

Aşezarea Wietenberg de la Tusa - La Şanţuri. În incinta fortificaţiei medievale

Aşezarea X de epocă daco-romană de la Gătaia. Situl este plasat la 500 m NE de aşezarea de la 157095.12.

Aşezarea XI de epocă daco-romană de la Gătaia. Situl se află pe Valea Begului, la S de intersecţia cu un drum agricol care vine dinspre Folea.

Aşezarea XII de epocă daco-romană de la Gătaia. La 400 m nord de intersecţia dintre Valea Begului şi valul roman, pe malul nordic al văii

Aşezare civilă Latene de la Radovanu - Gorgana I. În partea de sud a satului, respectiv în partea de vest a davei de pe "Gorgana I" dincolo de şanţul de fortificaţie

Aşezare Cucuteni - Ariuşd de la Cernat. Între două pâraie, la nord de f ostul Cernat de Sus

Aşezare Cucuteni de la Cotu Miculinţi-Lanul de la Magazie. Sit în extravilan, situat la nord-vest de sat, la 800 m nord-vest de Movila Cotul Miculinţi.

Aşezare Cucuteni de la Târgu-Neamţ-Cimitirul evreiesc. În partea de vest a oraşului, la sud-est de cimitirul evreiesc, pe o terasă aflată în partea stângă a râului Neamţ. Situl ocupă un bot de terasă, mărginit în partea de nord-est de un torent.

Aşezare dacică de la Cucuiş- Cetăţuia

Aşezare dacică de la Petroşani - Druglu Mare

Aşezare dacică de la Şimleul Silvaniei-str.Cetăţii. Situl se află la baza sudică a dealului Cetate, de o parte si de alta a străzii Cetăţii, pe o terasă amplasată în prelungirea dealului Cetate, între acesta şi terasa I inundabilă a râului Crasna.

Aşezare daco-romană de la Creaca - Peştera. în apropierea carierei de piatră

Aşezare de epoca bronzului de la Aurel Vlaicu - Clădiri IAS. La est de sat, în apropierea clădirilor IAS

Aşezare de epoca bronzului de la Moldova Veche. În zona pescăriei

Aşezare de epoca bronzului de la Moldova Veche - La Răscruce

Aşezare de epocă dacică de la Grădiştea de Munte- Dealul lui Bogdan

Aşezare de epocă dacică de la Grădiştea de Munte- Dealul Muncelului. La Nord de Feţele Albe

Aşezare de epocă dacică de la Grădiştea de Munte- Lunca Nastii. În faţa confluenţei Pârâului Prelucilor cu Valea Anineşului

Aşezare de epocă dacică de la Grădiştea de Munte- Lupoaia

Aşezare de epocă dacică de la Grădiştea de Munte- Terasa Hârban. În apropiere de Sarmizegetusa Regia

Aşezare de epocă dacică de la Luncani- Porumb

Aşezare de epocă dacică de la Luncani- Vârful Secuiului. Pe teritoriul satului Târas, la sud de Vârful Secuiului

Aşezare de epocă dacică de la Luncani- Vârful Străin. Pe teritoriul satului Târsa, la sud de Vârful Secuiului

Aşezare de epocă dacică de la Ursici - Grădina lui Muntean. Pe un platou aflat la est de curtea lui Ion Coman

Aşezare de epocă daco-romană de la Nerău. În apropiere de Humca Mare

Aşezare de epocă medievală de la Moldova Veche - Ogaşul cu spini. La aprox. 2km în aval de punctul Rât

Aşezare de epocă medievală e la Orşova. În hotarul localităţii

Aşezare de epoca modernă la Baia Mare- Strada 30 Decembrie. În apropierea centrului istoric al oraşului Baia Mare

Aşezare de epocă romană de la Hobiţa-Grădişte- Dealul Hobenilor. Pe malul din stânga Pârâului Hobiţa

Aşezare de epoca romană de la Păuliş. Între Lipova şi Păuliş, pe malul din stânga Mureşului

Aşezare de epocă romană de la Peştişu Mic - Valea Bicăului

Aşezare de epocă romană de la Râu Bărbat. Pe o înăţime împădurită de la marginea satului

Aşezare de epocă romană de la Rengheţ - La Luncă. În hotarul localităţii

Aşezare de epocă romană de la Sâncrai. În hotarul localităţii

Aşezare de epocă romană de la Şăuleşti. În hotarul localităţii, către confluenţa Cernei cu Mureşul

Aşezare de epocă romană de la Şoimuşeni - Piatra Coziei

Aşezare de epocă romană de la Zeicani - Iordănel. La 1,5km vest de sat

Aşezare din epoca bronzului de la Câmpia - Via lui Ioanovici''

Aşezare din epoca bronzului de la Chiselet-La Nuci. În partea de sud-est a comunei Chiselet, pe braţul Scoiceni, la confluenţa cu privalul Buldu, în lunca Dunării, pe un loc mai ridicat plantat cu nuci.

Aşezare din epoca bronzului de la Grădiştea. Aşezarea este situată în partea de V a Canalului "Siderurgic", pe un martor de eroziune (fostă insulă pe lacul Iezer, acum cunoscută sub denumirea de Grădiştea Călăraşi).

Aşezare din epoca bronzului de la Prejmer - Ţiglărie

Aşezare din epoca bronzului de la Spini. Între km 13-14 ai Autostrăzii Transilvania, varianta ocolitoare Orăştie, pe un platou ce domină Valea Mureşului

Aşezaredin epoca dacică de la Grădiştea de Munte- Dealul Popii

Aşezare din epoca mediavală la Cristuru Secuiesc

Aşezare din epoca medievală de la Bucureşti - proprietatea Loteria Română

Aşezare din epoca migraţiilor de la Cotu Miculinţi-Lungul Vântului. Sit în extravilan, situat situată la 1800 m sud-vest de sat, la sud de bucla Prutului ce vine din nord-vest şi urcă apoi spre nord.

Aşezare din epoca migraţiilor de la Ploieştiori-Mall Ploieşti. lângă municipiului Ploieşti, în apropierea Spitalului Judeţean, pe partea dreaptă a DJ 102

Aşezare din epoca romană de la Jebucu - Suseni

Aşezare Dridu de la Olteniţa-Puţul de Cărămidă. La 1 km est de calea ferată, pe un bot de terasă joasă, se află o ântinsă aşezare care aparţine culturii Dridu, pe malul stâng al râului Argeş

Aşezare Dudeşti de la Radovanu - Baliză. La sud de comuna Radovanu, din dreptul şoselei care vine de la Şoldanu, pe marginea terasei înalte a râului Argeş

Aşezare eneolitică de la Ponor - Peştera lui Cocolbea. În Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Valea Opriţei, Dealul Piatra lui Cocolbea, la 2km nord-est de sat

Aşezare eneolitică de tip tell de la Dăneasa-marginea de SE a satului. Situl se află în marginea de SE a satului atât în partea dreaptă cât şi stângă a DN 6.

Aşezare eneolitică din Căscioarele-Ostrov. Pe Valea Zboiului, pe partea dreaptă a şoselei Olteniţa-Giurgiu, la 3 km vest de comuna Căscioarele, aproape de limita de vest a judeţului Călăraşi

Aşezare eneoltică la Beciu. Pe terasa secundară a Oltului, la cca. 115 m nord-vest de primăria comunei Beciu, cca. 58 m sud-vest de Dj. 546 (Turnu-Măgurele - Beciu), respectiv la cca. 830 m sud-vest de râul Sâi.

Aşezare Gârla Mare de la Cârna-La rampă. pe grindul Prundu Măgarilor

Aşezare getică de la Căscioarele-Milescu. Pe un bot de terasă, pe malul de est al lacului Cătălui, vizavi de satul Căscioarele

Aşezare getică de la Orăşti. Pe malul drept al văii Cânlăului în partea de sud a satului, pe partea stângă a şoselei, înainte de pod, pe panta terasei spre apă

Aşezare getică de la Valea Presnei. Situl se află la 500 m nord de satul Valea Presnei, pe maul drept la Văii Mostiştea

Aşezare geto-dacică de la Gălbinaşi. La marginea de sud a comunei Gălbinaşi, pe marginea terasei stângi a râului Dâmboviţa, de-a lungul terasei şi în curtea ultimei case de pe terasă, până la şoseaua Budeşti-Bucureşti

Aşezare hallstatiană de la Bocşa- Grădina Popii

Aşezare Latene de la Bărcăneşti- Autostrada Bucureşti-Ploieşti, km. 58+100-58+400. Situl este situat la cca. 2 km în spatele mănăstirii Ghighiu şi la cca. 1500 m E de DN 1 (km 55), pe terenul extravilan al comunei Bărcăneşti, jud. Prahova.

Aşezare Latene de la Şimleul Silvaniei-Uliu cel Mic. Toponimul Uliul cel Mic desemnează un muncel la 500 m V de cota maximă a Măgurii (597 m) care domină zona nord-vestică a Depresiunii Şimleului, iar oraşul Şimleu Silvaniei se întinde la poalele Măgurii, spre S, pe malul râului Crasna.

Aşezare Latene de la Vadu Anei- strada Stoiciului, f.n., T 96, p. 376, nr. cadastral 2322/1/11

Aşezare Latene la Zlata-Călmăţui. Pe malul stâng al Călmăţuilui

Aşezare medievală de la Ipoteşti - La Ogradă. Situl arheolgic se află la sud de sat şi de gura pârâului Dârjov; la sud-est de punctul numit de localnici "La conac", pe terasa mai joasă.

Aşezare medievala târzie de la Dragalina - Balta Urieşului. Sit în extravilan aflat la 1200 m nord-vest de sat, pe partea dreaptă a drumului comunal Dragalina-Cristineşti, pe malurile de sud şi de vest ale Bălţii Urieşului.

Aşezare medievală timpurie de la Gălbinaşi. La marginea de sud a comunei Gălbinaşi, pe marginea terasei râului Dâmboviţa, la 800 m sud de sat, pe un bot de terasă

Aşezare medievală timpurie de la Răscruci - Râtul boilor. Aşezarea se află în apropierea râului Someşul Mic (pe malul vestic), între acesta şi actuala şosea (respectiv cale ferată) Cluj-Napoca - Gherla.

Aşezare medieval târzie de la Bucureşti-Shell România SRL

Aşezare neolitică de la Luncani- Peştera Luncani

Aşezare neolitică de la Pojoga - Peştera Gaura Scroafei

Aşezare neolitică de la Uroi. Pe partea de est a Dealului Uroi

Aşezare paleolitică de la Ponor - Peştera Piatra Poienii. În Munţii Sebeşului, bazinul Streiului, versantul din stânga, în amonte de localitatea Baru

Aşezare preistorică de la Moceriş - Peştera Vălee. În carstul din Bazinul Miniş, lângă Izvorul Vălău, sub abruptul calcaros

Aşezare preistorică la Beciu. Descoperiri izolate pe terasa înaltă a Oltului în vecinătatea nordică a unei râpe, la 460 m sud-est de primărie, 170 m est de Dj. 546 (Turnu-Măgurele - Beciu) şi 900 m est de râul Sâi

Aşezare romană de la Bucova - Moghilele''

Aşezare romană de la Râmnicu Vâlcea- str. Buridava. cartier Stolniceni

Aşezare rurală romană de la Crăciuneşti. în hotarul localităţii

Aşezare urbană de la Bucureşti-Str. Băcani. Str. Băcani colţ cu str. Lipscani

Aşezare urbană din epoca greacă de la Mangalia- şos. Constanţei. şos. Constanţei

Aşezările din epoca bronzului de la Şimleu Silvaniei - Strada Mureşului

Aşezările din epoca bronzului de la Târgu Neamţ-La Maici. În partea de sud-est a oraşului, pe panta de sud a Dealului Humuleşti, în stânga pârâului Valea Seacă şi la aproximativ 500 m vest faţă de şoseaua care duce spre satul Topoliţa.

Aşezările din epoca migraţiilor şi perioada medeivală timpurie de pe Valea Argovei. Pe malul stâng al Văii Argova, la confluenţă cu o viroagă cu apă şi stuf, pe partea dreaptă a viroagei, pe un bot de terasă

Aşezările fortificate de epocă romană de la Grădiştea de Munte- Comărnicelul. la cca. 20km în linie dreaptă spre sud-est de Dealul Grădiştii; pe coama lată a Comărnicelului

Aşezările medievale timpurii de la Codreni. Pe partea stângă a văii Corâta, aproape de fostul sat Codreni

Atelierul din epoca dacică de la Grădiştea de Munte- Căprăreaţa. La 1km nord-est de incinta sacră

Atelierul din epoca dacică de la Grădiştea de Munte- Gura Tâmpului

Atelierul metalurgic din epoca daco-romană de la Rusova Veche. Pe teritoriul localităţii, în apropierea grajdurilor CAP

Autostrada Arad-Timişoara, km 24+360 - 24+590. Situl se află localizat pe o terasă înaltă, mărginită pe laturile de N, V şi S de pante relativ abrupte, cu orientare E - V pe axa lungă, situată la cca. 2,5 km V de localitatea Hunedoara Timişană.

Biblioteca municipală George Radu Melidon (Casa Ioachim). situl se află în intravilanul municipiului Roman, în vechea vatră a oraşului, în zona de terasă înaltă, în apropiere de cetatea muşatină şi de Episcopia Romanului

Biserica fortificată şi necropola medievală de la Cenade. în partea de V a localităţii, la cca. 18 km de Copşa Mică şi 20 km de Blaj în podişul Târnavelor, la cca. 5 km de Tărnava Mare, în dreptul localităţii Lunca

Biserica ortodoxă medievală de la Unciuc

Biserica şi cetatea sătească de la Şelimbăr

Bordeiele de epocă daco-romană de la Tomnatic - Cărămidăria

Bordeiele medievale de la Giuleşti - Uliţa Popenilor. pe malul drept al Săratei, în terenul aflat între cimitirul actual şi uliţa Popenilor

Bordeiul de epocă dacică de la Sicheviţa - Biserică

Cărămidăria de epocă romană de la Hobiţa-Grădişte - Dealul Sucionilor

Casa boierească de la Polata-Câmpul lui Pătru

Casa Fronius de la Sighişoara. Casa se află în Cetate.

Castelul familiei Bolyai de la Buia. Castelul se află la ieşirea din sat.

Castelul Martinutzzi de la Vinţu de Jos

Castrul şi aşezarea civilă de la Bumbeşti-Jiu - Gară. La 2,5 km S de oraşul Bumbeşti - Jiu, pe malul stâng al Jiului

Castrul şi vicus-ul roman (municipiul Tibiscum) de la Jupa - Cetate. pe malul stâng al Timişului, la 200 m de sat şi 6 km de oraş

Centrul istoric de la Gherla (Armenopolis). Str. Ştefan cel Mare, Str. Dejului, Str. Papiu Ilarian, Str. Cloşca, Str. Horea, Str. Codrului, Str. Mihai Viteazu, Str. V. Alecsandri, P-ţa Libertăţii, Str. Depozitelor, Str. A. Iancu, Str. Gh, Şincai, Str. Apei, Str. G. Coşbuc, Str. Armenească

Centrul medieval de la Siret

Cercetarea arheologică preventivă-str. Ardealului f.n.. Situl se află la ieşirea din oraşul Teiuş, la aprox. 250 m de şoseaua spre Aiud, pe partea dreaptă, în spatele staţiei de distribuţie carburanţi Petrom.

Cetatea dacică de la Boiu - Dealul Dobelor. Cetatea se află la NE de Sighişoara.

Cetatea de la Caransebeş - Strada Romanilor''

Cetatea de la Sânandrei - La Cetăţuie. La 3,8 km E de biserica ortodoxă din Sânandrei; la 3,5 km NV de biserica ortodoxă din Cerneteaz şi la 2,6 km NNV biserica ortodoxă din Covaci şi la 1 km N de confluenţa pârâului Măgheruş cu pârâul Niarad

Cetatea de la Sfântu Gheorghe

Cetatea de pământ de la Aghireşu - Dealul Tucas

Cetatea de pământ de la Aşchileu Mare - Dealul Grecea. Cetatea de pământ se observă la hotarul cu satele Sormeni şi Babuţiu.

Cetatea de pământ de la Băbuţiu - Grecea. Punctul se află la întâlnirea limitelor localităţilor Băbuţiu, Vultureni şi Aşchileul Mare.

Cetatea de pământ de la Daia - Cetăţuia. Cetatea este situată în depresiunea intradeluroasă, situată la S de Daia, numită "Păşunea Dăii", între Albeşti (la 5 km) şi Daia; Târnava Mare (7 km S).

Cetatea de pământ de la Pianu De Jos. Situl se află în partea dreaptă a râului Pian, pe un pinten de deal izolat, la cota 236.

Cetatea de pământ de la Piatra Neamţ - Troian. Cetatea este situată în partea de NV a municipiului.

Cetatea de pământ de la Şoimeni - Piatra şoimilor

Cetatea de pământ de la Şoimuşu Mare - Cetatea Aş. Pe vârful dealului , la cota 580 m

Cetatea de pământ de la Şoimuşu Mare - Vârful Cetăţii

Cetatea de pământ hallstattiană de la Bozna - La Vraniţă. la 1,5 km NV de sat

Cetatea de pământ hallstattiană de la Buza - Dealul Cetăţii. între Dealul Tăpieşului şi Feldioara

Cetatea de pământ Latene de la Cosiţeni - Cetăţuia. la confluenţa Văilor Zeletin şi Berheci, la 300 m N de şoseaua Gohor-Brăhăşeşti

Cetatea de pământ Latene de la Creţeşti - Dealul Cetăţii. la 2 km NE de sat şi 500 m S de drumul forestier

Cetatea de pământ Latene de la Dumeşti - La Şanţuri. în pădure, la SE de sat

Cetatea de pământ medievală de la Bârlad - Cetăţuia. la cca. 500 m SE de Gara Bîrlad

Cetatea de piatră de la Vârşag - Tartod. confluenţa pârâului Tartod cu Târnava Mare

Cetatea getică de la Dunăreni-Dealul Muzait. la cca 5 km NE de sat, pe malul Dunării, spre E, în vecinătatea estică a cetăţii Sacidava

Cetatea getică de la Izvoarele - Valea lui Voicu. Cetatea este situată la 3 km E de mormântul situat în punctul - Malul Roşu, în Valea lui Voicu, pe versantul de V al acestei văi.

Cetatea getică de pământ de la Pleaşov. în partea de E a satului

Cetatea hallstattiană de la Cetăţeni - Grigoroaia. la V de sat

Cetatea hallstattiană de la Gârliţa - Valea Babei. pe malul de S al lacului Bugeac

Cetatea hallstattiană de la Tichileşti. în marginea de S a satului

Cetatea Latene de la Făget - La Cetăţuie. Situl este situat pe vârful unui deal, la est de sat, la limita dintre comunele Homorâciu şi Drajna. Zona este împădurită şi greu accesibilă.

Cetatea medievală de la Avrig - La Cetate. Cetatea medievală aşezată pe o culme ce coboară din vârful Suru al Munţilor Făgăraş, la o altitudine de 846 m, între localităţile Avrig şi Racoviţa (judeţul Sibiu).

Cetatea medievală de la Cluj-Napoca - Mănăştur. Urmele cetăţii medievale se observă în punctul Mănăştur, Dealul Calvaria şi zonele învecinate.

Cetatea medievală de la Crucişor - Dealu Pinţii. la 6 km SE de sat

Cetatea medievală de la Frumoasa - La Cetate. la S de sat, la cca. 300 m de malul drept al râului Vedea, lângă Moara Veche

Cetatea medievală de la Roşiorii de Vede - Cetatea cazacilor. la 2 km S de municipiu

Cetatea medievală de la Sarasău - Cetăţeaua. pe Valea Sarasăului, la cca. 1 km S de linia ferată, la cca 1,5 km vest de centrul actual al localităţii, înspre munte

Cetatea medievală de la Satchinez - Grădişte. Situl se află la 2,25 km VSV de biserica ortodoxă din Satchinez, la 6,95 km N-NV de biserica ortodoxă din Hodoni, la 6,34 km NE de biserica ortodoxă din Biled şi la 610 m N de versantul drept al Pârâului Apa Mare.

Cetatea medievală de la Şimoneşti -Dealul Cetăţii. între Nyiko şi Somosret

Cetatea romano-bizantină de la Izvoarele - Capul Dealului. Cetatea se află la 500 m spre est de Valea lui Leşu, la Capul Dealului.

Cetatea sătească de la Şeica Mică

Cetatea sătească de la Veseud

Cetatea sătească şi biserica de la Apold

Cetatea sătească şi biserica evanghelică fortificată de la Rotbav

Cetatea şi aşezarea medievală de la Gătaia - Dealul Şumig. Situl se află la 4, 72 km S-SV de biserica Romano-Catolică din Gătaia, la 3, 76 km N de biserica Mânăstirii Săraca din Şemlacu Mic, la 5,83 km SE de biserica ortodoxă din Berecuţa şi imediat la V de drumul judeţean DJ588, înainte de cotirea drumului spre

Cetate fortificată şi aşezarea de la Albeşti - La Cetăţea. Cetatea este situată la 3 km S de Albeşti, pe vârful unui deal din valea Şarpatocului.

Clădirea din Strada Turnului nr.7

Colina Stânca Ripiceni de la Sadoveni. Colina este situată extravilan, la 7-800 m de Ripiceni. Colina se întinde pe o suprafaţă de circa 2 ha.

Complex arheologic de epoca bronzului de la Valea Viilor - Hall

Complexul arheologic de la Mironeşti-Cariera de lut. În interiorul satului, în valea largă care delimitează promontoriul pe care se află cimitirul actual al satului, pe malul de est al văii

Cuptoarele romane de la Cârjelari. Locuirea se află pe un platou înalt, la aproximativ 1,40 km sud de localitatea Cârjelari

Curtea domnească din Iaşi. Situl este delimitat de: Piaţa Podu Roş, str. Sfântul Lazăr, str. Smârdan, Piaţa Bucşinescu, bd. Tudor Vladimirescu, bd. C. A. Rosetti, şos. Albineţ, str. Poligon, şos. Sărărie

Curtea întărită a Bălăcenilor de la Tătărăştii de Sus-La ziduri. pe malul stâng al râului Teleorman, la 60 km de Piteşti, pe traseul şoselei Piteşti-Alexandria

Descoperirea de epoca bronzului - Valea Hagăului

Descoperirea funerară de epocă necunoscută de la Dudeştii Vechi-Bucova VI. Movila este amplasată la 600 m sud de 156721.07 lângă Humca Mare din hotarul de astăzi al Cenadului.

Descoperire izolată la Dupuş. Artefactele au fost descoperite extravilan, la S de sat, în interiorul unui şanţ circular.

Descoperire izolată preistorică la Beciu. Descoperire izolată pe terasa înaltă a Oltului la 345 m nord - nord-est de primărie, 1,5 km est de râul Sâi şi 140 m est de Dj. 546 (Turnu-Măgurele - Beciu)

Descoperire izolate neolitice la Fotoş-Malul Spart

Descoperire izolate neolitice la Fotoş-pe malul pârâului comunal

Descoperire neolitică la Vărzari- Pârâului Vărzărel. Pe malul Pârâului Vărzărel

Descoperirile aparţinând culturii Noua de la Mărăşeşti - La Grajduri

Descoperirile din epoca bronzului de la Dalnic - Poiana Apei

Descoperirile din epoca bronzului de la Petriceni - Grădina Mare

Descoperirile geto-dacice de la Catalina - Eleşteu. la S de sat

Descoperirile Noua de la Sfântu Gheorghe - Liceul Mikes. în grădina Liceului Mikes

Descoperirile preistorice de la Mereşti - Cheile Vârghişului-Abri 122/1200. Abri 122/1200 este amplasat în versantul drept al Cheilor Vârgişului, în sectorul terminal al acestora dinspre localitatea Vârghiş.

Descoperirile preistorice de la Mereşti - Cheile Vârghişului - Peştera Lublinit - nr. 1. Este situată pe malul drept al Vârghişului, la 72 m deasupra talvegului.

Descoperirile preistorice de la Mereşti - Cheile Vârghişului - Peştera lui Gabor - nr. 20. Peştera este situată pe malul drept al Vârghişului, la 77 m deasupra talvegului.

Descoperirile preistorice de la Mereşti - Cheile Vârghişului - Peştera nr. 1. Este situată pe malul stâng al Vârghişului, la 15 m deasupra talvegului.

Descoperirile preistorice de la Neaua

Descoperirile preistorice de la Petriceni - Sat

Descoperirile preistorice de la Reci - fostul sat Comalău

Descoperirile Sântana de Mureş - Cerneahov de la Sânzieni. din cuprinsul satului

Descoperirile Schneckenberg şi Precucuteni de la Micfalău. de pe teritoriul satului

Descoperirile Starcevo - Criş de la Sita Buzăului - Satul Cremenea. pe teritoriul fostului sat Cremenea

din epoca bronzului mijlociu de la Târgu Neamţ- În spini. la 1,5 km V de cartierul Humuleştii Noi, pe u pinten al Dealului Osoi, orientat spre SE

Doua dolia de epoca romană târzie de la Bia-Staţia de epurare. Situl se află la limita de SE a localităţii Baia.

Drumul roman de la Caracal- DN6 de la km 160+862 la km 160+872. Situl se află într-o zonă de interfluviu. El a fost surprins pe traseul DN6 de la Km 160+862 la Km 160+872.

Edificiile romane de la Roşia Montană- Tăul Ţapului. zona de N a platoului pozitionat la E de lacul artificial Taul Tapului

Exploatarea de sare de la Oglinzi-Fântâna Corugea. Situl arheologic se află în marginea de sud-vest a satului, la aproximativ 800 m sud de staţiunea Băile Oglinzi, la poalele Culmii Pleşu, pe versantul răsăritean, în marginea pădurii, pe malul drept al pârâului Slatina.

Fortificaţia Brazda lui Novac - Bârla. La N de sat, către Mozăceni

Fortificaţia circulară de pământ de la Pecica - Ogoarele de Jos NE. Fortificaţia se află la 4,8 km NE de biserica ortodoxă din Pecica; la 3,83 km SV de biserica ortodoxă din Sederhat; la 570 m N de E 68 (DN 7) Arad - Pecica şi la 475 m N de versantul drept al Canalului Criş.

Fortificaţia de epoca bronzului de la Laslea - La Brazi. Fortificaţia a fost descoperită la extremitatea nordică a păşunii din Laslea, aproape de şoseaua naţională, pe un deal masiv parţia împădurit.

Fortificaţia de la Boroşneu Mic - Muntele Ladoc. pe muntele Ladoc, în apropierea staţiunii "Pârâului Mare" ("Nagypatak")

Fortificaţia de la Solduba-Cetatea Pintii. Pe "Culmea Codrului", la hotarul dintre judeţele Satu Mare şi Maramureş

Fortificaţia de pământ de la Sânmartinu Sârbesc-Grădişte. La 1,45 km SV de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; ; la 3,42 km N de biserica ortodoxă din Ivanda şi la 4,97 km SE de biserica din Sânmartinu Maghiar şi la 300 m S de punctul de confluenţă al Canalelor Ţeba.

Fortificaţia de pământ de la Târgovişte-Târgovişte Sud-1. La 1 km S de biserica ortodoxă din Târgovişte; la 2,7 km SV de biserica ortodoxă din Balinţ şi la 2,82 km SE de biserica ortodoxă din Babşa. şi la 540 m N de malul drept al râului Bega

Fortificaţia elenistică de la Albeşti. la S de cartierul tătăresc

Fortificaţia hallstattiană de la Mediaş - Pe Cetate. Aşezarea se află în marginea de N a oraşului.

Fortificaţia Latene de la Marca - Cetate. la 2000 m S de sat, pe dealul din stângă Barcăului

Fortificaţia Latene de la Păişani - La Cetate. la 5 km NV de sat

Fortificaţia Latene de la Sacalaşău Nou - Dealul cu bani. la 500 m SSE de limita localităţii, pe un pinten de deal; Valea Lupului la S, Valea Cherecheşului la V

Fortificaţia Latene de la Valea Ursului - Cetăţuia. la 200 m S de sat

Fortificaţia liniară de pămînt de la Alioş - Drumul Năzdrăvenilor-2. În stabilirea reperelor de triangulaţie am preferat preluarea coordonatelor celor două extremităţi ale sectorului de val discutat, respectiv punctele A şi B. Punctul A prezintă următoarele repere: la 1,25 km NV de biserica ortodoxă din Alioş; la 5,3 km SS

Fortificaţia medievală de la Ianova - Cetatea Turcească. Situl se află la 1,9 km S-SV de biserica ortodoxă din Ianova, la 4,2 km NV de biserica ortodoxă din Izvin, la 5,5 km N-NE de biserica ortodoxă din Remetea Mare şi la 350 m V de versantul drept al Pârâului Gherteamoş.

Fortificaţia medievală de la Opatiţa - Călăşturi. Fortificaţia este situată intravilan, la 0,45 km NE de biserica ortodoxă din Opatiţa, la 50 m NE de limita estică a localităţii şi la 50 m N de versantul drept al Pârâului Bârdeanca, afluent dreapta al Râului Bârzava.

Fortificaţia medievală de la Răşinari - La Gânza. Fortificaţia se află pe dealul de lângă Valea Strezii, între satele Răşinari şi Poplaca.

Fortificaţia medievală de la Secu - Gaura Turcului

Fortificaţia romană de la Băile Homorod. la cca. 180 - 200 m sud-vest de fortificaţia de la pct. 2

Fortificaţia romană de la Rogova - La Cazane

Fortificaţia romano-bizantină de la Argamum/Orgame - Insula Bisericuţa. la 4 km SE de Capul Dolojman; SV grindului Cosna

Fortificaţia şi aşezarea hallstattiană de la Borlovenii Vechi - Leu. la 2 km N de sat, pe malul stâng al Nerei

Fortificaţiile de la Lipova - Lipoviţa; Coasta Rea. obiectivul arheologic se află la3,65 km ENE de biserica ortodoxă din Lipova; la 4,45 km VSV de biserica ortodoxă din Milova; la 270 m SV de DJ 682 Lipova - Ususău şi la 650 m S de versantul stâng la Râului Mureş.

Fortificaţiile de la Voivodeni - Bunghart. promontoriu la 2 km NE de sat

Fotificaţia dela Pianu de Sus-Cetăţuia. Pe dealurile de la NE de satul Pianul de Sus. Pe botul de deal astfel denumit de săteni se poate ajunge din Pianul de Sus pe sub releul de telefonie mobilă. Ca să ajungi la locul Cetăţuii mergi din Pianul de Sus deasupra livezilor satului sau de la ieşire

Gropile de epocă daco-romană de la Satchinez - Pământul Galben. În apropierea drumului spre localitatea Variaş

Hanul Sfântul Gheorghe Nou de la Bucureşti

Husău (Autostrada Transilvania, tronson 3 C, km. 2+870-3+050). Situl arheologic este amplasat în extravilanul localităţii Marca, la est de sat, către localitatea Ip, în lunca Barcăului. Actualmente cursul râului se află la circa 200 m sud de zona investigată a sitului.

Instalaţia hidraulică medievală de la Valea Dâljii - Stână. La 2km sud de sat, pe malul din dreapta văii

Insula fortificată Ada Kaleh de la Orşova. Insula era situată în faţa orşovei, în mijlocul Dunării

Locuinţa medievală de la Cristuru Secuiesc - Cecheşti nr 9. La sud-est de casa lui Matyus Jozsef, în şanţul săpat în faţa treptelor de la intrarea în casă

Locuinţa medievală de la Târgovişte. intersecţia str. Bărăţiei cu str. Constantin Brâncoveanu

Locuinţa medievală de la Târgovişte-Str. Vasile Cârlova 9

locuire

Locuire

Locuirea Ciomortan de la Sântionlunca - Cariera de nisip. pe malul Pârâului Negru

Locuirea Cucuteni de la Poian - Sat. din cuprinsul satului

Locuirea dacică de la Pricaz-Dig-km 4+600 - 5+150 al variantei de ocolire Deva-Orăştie

Locuirea de epoca bronzului de la Filiaş - Pământul lui Adam. La capătul de E al satului

Locuirea de la Bârgăuani-Stejari. Pe malul drept al unui pârâu fără nume, afluent al pârâului Bârgăuani, într-o vale afectată de alunecări de teren, la circa 1,7 km nord de sat (de la ieşirea spre Borniş).

Locuirea de la Culpiu - Fuzeş. Aşezarea este situată pe latura de V a dealului "Bocsok".

Locuirea de secol III p. Chr. de la Buftea - Biserica Veche

Locuirea din epoca bronzului de la Chiheru de Jos-Gruiul Leorzii. Situl se află la cca. 2 km vest de centrul comunei, la 200 m sud de pârâul Beica şi la 170 m sud de drumul judetean DJ 153 (Reghin - Sovata)

Locuirea din epoca bronzului de la Saciova - Şes

Locuirea din epoca medievală târzie de la Târgovişte-Platforma industrială COS. Şoseaua Găeşti

Locuirea din epoca migraţiilor timpurii de la Sfântu Gheorghe - Kökönyes. pe malul pârâului Kökönyes

Locuirea din evul mediu de la Unguroaia-Podul Unguroaiei. Sit arheologic în extravilan, la 1700 m est de sat şi la 500 m sud-est de punctul Dumbrăviţa.

Locuirea din sec. II-IV de la Păltiniş. Situl se află la aprox. 1 km nord de satul Păltiniş pe valea pârâului Păltiniş.

Locuirea elenistică de la Năvodari- La Vie. 2 km de clădirile anexă ale CAP Năvodari

Locuirea getică de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 4 km V de primăria din Islaz şi 2,5 km S de DN 54, într-o ruptură a terasei

Locuirea hallstattiană de la Cârna-La târlă. pe malul de sud al fostei bălţi Nasta (actualmente Bazinul 4), situat la circa 500 m V de puctul "La butoi"

Locuirea hallstattiană de la Coşeni. în albia răului Olt

Locuirea hallstattiană de la Icafalău. în sat

Locuirea hallstattiană de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 4 km V de primăria din Islaz şi 2,5 km S de DN 54 au fost identificate în ruptura terasei

Locuirea în peşteră de la Cheia - Peştera X. Peştera este situată în Cheile Dobrogei, lângă localitatea Cheia.

Locuirea în peşteră de la Crăciuneşti-Peştera Şura Mare. Situl se află în Munţi Metaliferi, în Măgura Vânătariei pe versantul Făţuţa

Locuirea în peşteră de la Liubcova- sub Stânca Liubcovei

Locuirea în peşteră de la Pecinişca- Peştera Mare din Şoronişte. pe peretele vestic al Muntelui Domogled

Locuirea în peşteră de la Remetea-Pogănici- Peştera Urieşilor. în Bazilul Pogăniş, Ogaşul Butorii, versantul din stânga, la 500 m de localitatea Bărbosu

Locuirea Latene de la Alexandria-Strada Fabricii. Strada Fabricii

Locuirea medievală de la Bistriţa-Centrul Istoric

Locuirea medievală de la Târgovişte

Locuirea medievală de la Târgovişte. de la Str. Pârvan Popescu până la Şcoala Generală nr. 1

Locuirea medievală de la Târgovişte. intersecţia str. Pârvan Popescu cu str. Poet Gr. Alexandrescu

Locuirea medievală de la Târgovişte- Terasa Hotel Valahia

Locuirea medievală târzie de la Vârtop - Nămaş. La SSE de Valea Vârtopului sau Izvorului

Locuirea medieval târzie de la Alexandria-Str. Negru Vodă la intersecţia cu str. V. Antonescu

Locuirea medieval târzie de la Târgovişte-Platforma industrială Oţel Inox. Şoseaua Găeşti

Locuirea medieval timpurie de la Alexandria-Str. Mihăiţa Filipescu. Str. Mihăiţa Filipescu la intersecţia cu str. Al. Dimitrie Ghica

Locuirea neolitică Boian-Giuleşti de la Nanov - Vistireasa 2. Situl se află pe malul stâng al pârâului Vistireasa, un afluent al râului Vedea.

Locuirea neolitică de la Ip-La Concasoare (Autostrada Transilvania, tronson 3C, km. 0+000 - 0+150). Situl este amplasat pe a doua terasă a râului Barcău, pe partea stângă a acestuia.

Locuirea neolitică de la Tuşnad-Băi

Locuirea neolitic de la Aninoasa - Kutsara

Locuirea Noua de la Hătuica

Locuirea Noua de la Imeni

Locuirea Noua de la Târgu Secuiesc - Oborul de vite

Locuirea paleolitică de şa Porţ-Sub Pădurea Jidovului (Autostrada Transilvania, sector 3 C, km. 4+800-4+900). Situl arheologic de la Porţ "Pădurea Jidovilor" se află în capătul dinspre Suplacu de Barcău a satului Porţ, pe capătul unui versant al dealurilor mărginind defileul Barcăului de la Marca. Spre nord şi est situl este mărginit de o zonă exploatată recent p

Locuirea preistorică de la Bazoşu Nou - Bazoşu Nou SV. Locuirea preistorică se află la cca. 890 m şi 1,14 km V de biserica ortodoxă din Bazoşu Nou; la cca. 2,15 şi 2,38 km ESE de biserica ortodoxă din Bucovăţ; la cca. 130 şi 175 m S de DJ 609 Bucovăţ - Bazoşu Nou.

Locuirea preistorică de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 5,7 km VNV de primăria din Islaz şi 1,9 km S de DN 54

Locuirea preistorică de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 6,4 km VNV de primăria din Islaz şi 1,6 km S de DN 54

Locuirea preistorică de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 7,1 km VSV de primăria din Islaz şi 1,3 km S de DN 54

Locuirea preistorică de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 9,2 km VNV de primăria din Islaz şi 1,1 km S de DN 54, în imediata vecinătate de E a hotarului administrativ dintre judeţele Teleorman şi Olt (în vecinătatea satului Gârcov)

Locuirea preistorică de la Râu Alb de Jos - Şcoala de Jos. Situl se află la 100-150 m E de şcoală, pe o proprietate particulară.

Locuirea preistorică de la Sighişoara - Platoul Stejăriş. Urmele au fost identificate la V de municipiu, la N de platoul Breite.

Locuirea preistorică şi medievală de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 2,6 km VSV de primăria din Izlaz şi 3,2 km S de DN 54

Locuirea romană de la Isaccea. Situl se află pe o terasă de pe malul de vest al lacului Rotundu

Locuirea romană de la Isaccea. Situl se află pe un platou la nord de valea Acik Tepe, la cca 600 de m vest de DN 22

Locuire Cucuteni la Malnaş-Pasul strigoiului

Locuire Cucuteni la Moacşa-Bobâlna

Locuire eneolitică la Gherla - Centrul oraşului

Locuire eneolitică la Miercurea Ciuc - Poligon

Locuire în peşteră de la Târguşor - La Adam. situată la cca. 30 de km de Marea Neagră, pe malul pârâului Visterna, afluent al Casimcei.

Locuire medievală

Locuire medievală la Cristuru Secuiesc. Gradiniţa

Locuire medievală la Cristuru Secuiesc - Poşta

Locuire medievală timpurie de la Târgovişte- Suseni

Locuire neolitică de la Miercura Ciuc-dealul Nagy

Locuire neolitică de la Miercura Ciuc-Fodorkert

Locuire neolitică de la Miercura Ciuc-Liceu

Locuire neolitică de la Miercura Ciuc-Şumudeu

Locuire neolitică de la Miercura Ciuc-Toszeg telek

Locuire neolitică la Angheluş-Kutpataka

Locuire neolitică la Angheluş-la casa lui Forro Zoltan

Locuire neolitică la Angheluş-proprietatea C. Bojthe

Locuire neolitică la Sânnicoară - Ţigla, Pripor. Aşezările se află în apropiere de sat.

Locuire preistorică şi medievală la Crăciuneşti-Peştera Lotrilor. Peştera se află în Masivul Vânătaria Băiţei, versantul Făţuţa.

Locuire romană de la Isaccea. Pe malul de nord al lacului Saunu, la cca 1200 m est de DN 22

Locuire romană de la Isaccea. Pe o terasă de pe malul de nord al lacului Saun

Locuire romană de la Isaccea. Situl se află în peninsula ce separă lacul Saun de lacul Rotundu

Locuire romană de la Isaccea. Situl se află la cca 700 m est de DN22 şi la cca 500 m V de lacul Saun, pe malul de nord (stâng) al văii Capaclia

Locuiri sporadice la Tariverde - Duingi Dere, Marele cot

Locurea hallstattiană de la Zlata-Călmăţui

louire

Mănăstirea ortodoxă Sfântul Proroc Ilie

Mănăstirea Paulină Sf. Ieronim din Fughiu de la Oradea. sub Dealul Omlás

Mormântul tumular de la Sânnicolau Mare - Odaia Lupului. Situl arheologic se află la 1,96 km S de catedrala ortodoxă din Sânnicolau Mare; la 1,2 km E de DN 59 C Sânnicolau Mare - Nerău, de o parte; de alta a căii ferate Sânnicolau Mare - Nerău şi la 1,3 km E de actualul versant stâng al Pârâului Aranca.

Movila de epocă necunoscută de la Variaş - Ketfelska Humka. La aproximativ 5 km SE de comună, aproape de intersecţia hotarelor cu Satchinez şi Gelu, pe malul din dreapta al firului de apă ce curge prin valea Pământul Alb, având cota 102

Movila II de epocă necunoscută de la Dumbrava. Situl este plasat la circa 2 km SE de sat, la 500 m est de drumul judeţean Dumbrava - Bucovăţ, deasupra Văii Moiştea, pe un bot de deal.

Movila preistorică de la Crăciunel - Fâneţe. la sud-est de sat, spre interiorul Pădurii - Rika, la circa 8km de sat

Movilele de epocă romană de la Vălişoara - Piatra deasupra Văii Rele. La vest de sat, acolo unde drumul începe să coboare spre asezarea actuală

Necropola hallstattiană de la Deta. Necropola a fost identificată în hotarul localităţii.

Necropola Latene de la Şimleul Silvaniei-Str. Mihai Eminescu nr. 12. În partea de nord-est a oraşului, în spatele casei cu nr. 12, pe o limbă de deal avansat, dar cu altitudine mică, a Măgurii Şimleului, în sectorul sudic al acesteia.

Necropola medievală de la Curcani - Cărămidărie II. pe malul de sud-est al bălţii Topilele, la marginea de NV a comunei, pe drumul ce merge spre Luica, la marginea satului

Necropola Sântana de Mureş - Cerneahov de la Vâlcele-În cimitir. Situl se află în cimitir, în partea de sud a satului.

Necropola şi aşezarea din epoca bronzului de la Chirleşti - Podul Babei. în marginea de SE a satului, pe stânga pârâului Valea Rea, pe promontoriul înclinat

Peştera Coacăzei de la Moieciu. culoarul depresionar Bran - Dragoslavele, pe stânga văii cu acelaşi nume, în amonte de confluenţa cu Valea Ulmului.

Peştera Stânca Ripiceni de la Sadoveni. Peştera este situată extravilan, pe colina denumită Stânca Ripiceni, distrusă în mare parte. Peştera, ca şi adăpostul sub stâncă se află pe versanul sudic al colinei, sub forma unei fisuri lungi cu două deschideri.

Posibila aşezare Coţofeni de la Brotuna

Posibila aşezare dacică de la Beriu- La Vârtoape

Posibilă aşezare preistorică la Crăciuneşti. Situl se află în Munţii Metaliferi, la poalele Măgurii Feredeului

Posibila aşezare romană de la Bretea Streiului. în hotarul localităţii

Posibil sit arheologic de la Vălişoara - Pe Deal - Păşune. limita răsăriteană a bazinetului străbătut de pârâul Racoş

Posibil sit arheologic la Ocolişu Mic - Cetatea Păgână

Posibilul sit arheologic de la Secuieni

Presupus atelier metalurgic din epoca bronzului de la Pădureni - Faţa. pe înălţimea "Faţa"

Ruine de case de la sfârşitul sec. XIX-începutul sec. XX de la Adjud-Şcoala generală nr. 4. Şcoala generală nr. 4

Ruine dn epoca romană de la Petreştii de Sus - Cernei. Ruinele pot fi observate lângă drumul spre Borzeşti.

Ruinele caselor din secolul XVIII-XIX de la Bucureşti-strada Zarafi. În str. Zarafi, dinspre strada Gabroveni spre strada Lipscani

Ruinele cetăţii săteşti şi biserică evanghelică reformată fortificată de la Hălmeag

Ruinele cetăţii Slimnicului (Stolzemburg). Cetatea Slimnicului se ridică pe un deal la SE de centrul satului, iar incinta este alungită pe direcţia N-S.

Ruinele conacului brâncovenesc de la Siliştea-Dealul Beci. În partea de SV a satului Siliştea, la confluenţa Mostiştei cu Vânăta-Milutina, pe partea stângă a văii, pe un grind.

Ruinele curţii boiereşti de la Netezi - Brătuleţ. în marginea de N a satului

Ruinele unor imobile din secolele XVII-XIX de la Bucureşti-Str Lipscani 32

Ruinele unor imobile din secolele XVII-XIX de la Bucureşti-Str Lipscani 34

Ruine romane de la Petreştii de Jos - Fântâna Sf. Vladislav. Ruinele se află spre NE de sat.

Ruine romane de la Podişu. în incinta satului, în gospodăriile nr. 85 si 85/1

Santierul arheologic de la Berecuţa - Iabuca-2. Situl arheologic este situat la 1 km SSE de biserica ortodoxă din Berecuţa; la 1,9 km ESE de biserica mănăstirii din localitatea Mănăstire; la 5,7 km SV de biserica ortodoxă din Gătaia; la 200 m E de valul roman nr. 3 şi la 1,1 km S de versantul stâng al

Şanţul liniei exterioare de fortificaţie a cetăţii Timişoara - Strada Sergent Constantin Muşat. Strada Sergent Constantin Muşat leagă colţul de NV al Pieţei Unirii de Piaţa Mărăşti.

Siliştea de la Cucuteni - Mănăstirea. Siliştea este localizată la sud-vest de sat, pe dealul Mănăstirea, între Cucuteni şi Nicolaeşti.

Siliştea de la Finta Mare. Siliştea se află în apropierea satului?

Siliştea de la Mănăstirea. În apropierea satului.

Siliştea medievală de la Creţuleşti. Siliştea este menţionată ca aflându-se în apropierea satului.

Siliştea medievală de la Dragodana - Dealul Dobreştilor. Siliştea se alfă în partea de sud-est a localităţii la circa 500 m N de la ieşirea din sat spre satul Cuparu, pe partea stângă.

Siliştea medievală de la Ghergani. în apropierea satului

Siliştea medievală de la Gura Foii. Siliştea este amplasată lângă (?) sat.

Siliştea medievală de la Livezile. în apropierea satului, la N de acesta

Siliştea medievală de la Lunguleţu. Siliştea este menţionată în apropierea satului.

Siliştea medievală de la Olteniţa-Potcoava. Pe partea dreaptă a şoselei Olteniţa-Bucureşti, la km 6 + 300, pe malul lacului Potcoava, pe panta terasei înalte.

Siliştea medievală de la Piatra. în apropierea satului

Siliştea medievală de la Poiana. Siliştea se află în apropierea satului.

Siliştea medievală de la Poroinica. În apropierea satului este menţionată această silişte.

Siliştea medievală de la Româneşti

Siliştea medievală de la Sătucu. pe partea deaptă a văii Corâta, pe terasa înaltă, pe ambii versanţi ai unei viroage

Siliştea medievală de la Tărtăşeşti. în apropierea satului, pe Valea Călugărului

Sit 2 Autostrada Gilau - Nădaşelu de la Viştea - km 0+000-8+800 şi nod rutier Viştea. Zona cercetată se află la sud de DN Cluj- Zalău, în dreapta şoselei.

Sit 5 M (Autostrada Nădlac - Arad, lot 1, km. 4+250-4+360). La NE de localitate

Sit arheologic la Nicoleni - Sas. în grădinile de pe panta de nord, terasată

Sit preistoric la Nicoleni - Printre pârâuri. la sud de biserica unitariană, pe terasa înaltă

Situl aheologic de la Zoreşti - Cătunul Nisip. la intrarea în sat

Situl arheolgic de la Tămăşeni - La Silişte. în vatra satului

Situl arheolofic de la Sănduleşti - autostrada Braşov-Borş, tronson 2B, km 18+600-15+000. Situl se află în stânga drumului judeţean care face legătura între Turda şi cariera Sănduleşti, la SE de satul Sănduleşti.

Situl arheologic a fost identificat în hotarul vestic al satului Ostrovu Mic, în territorium-ul Coloniei Dacica Sarmizegetusa, la cca. 5 km E de capitală şi la aproximativ 1 km S de drumul imperial, vizibil pe câteva porţiuni şi denumit de localnici ,"dru

Situl arheologic al străzii Franceze (Uliţa Işlicarilor) din Bucureşti-Strada Franceză. Situl Străzii Franceze se desfăşoara de-a lungul întregii artere care porneşte din strada Halelor şi Piaţa Sfântul Anton la est şi ajunge la bulevardul Calea Victoriei la vest.

Situl arheologic Arubium de la Măcin - La Cetate. Situl se află la marginea de SV a oraşului, pe o terasă înaltă aflată pe malul drept al braţului Măcin

Situl arheologic Bârlad - Valea Seacă. La cca. 3 km SV de sat, pe, Valea Seacă, pe ambele maluri, la 1,5 km NNV de oraş

Situl arheologic Berca - fosta mănăstire cu hramul Sf. Împăraţi

Situl arheologic Beteşti - Kukukk. Între halta CFR şi "Koblos-arok", pe un teren arat

Situl arheologic Coţofeni de la Sălicea - Făgetul Muntelui. Situl se află la NV de sat, pe platoul "Făgetul Muntelui".

Situl arheologic Cristuru Secuiesc - Görgény. Pe panta dealului, cu o înclinaţie spre sud-vest.

Situl arheologic Cristuru Secuiesc - Poala Bradului

Situl arheologic Cristuru Secuiesc - Str. Katustava, nr. 2. În faţa casei din str. Katustava, nr. 2

Situl arheologic Cristuru Secuiesc - Str. Katustava, nr. 4, 13. Între casa lui Nagy Domokos (nr. 4) şi cea a lui Pap Pal (nr. 13)

Situl arheologic de a Suceava-Vechiul centru medieval. întreaga zonă cuprinsă între Str. Petru Rareş (N), Ana Ipătescu (E), Nicolae Bălcescu (S), Ştefan cel Mare (V)

Situl arheologic de epoca bronzului de la Cozmeni. între Cozmeni şi Tuşnad

Situl arheologic de epoca neolitică de la Călacea. Situl este plasat în stânga (lângă fosta ferma avicolă) şi, respectiv, în dreapta şoselei şoselei Carani - Băile Călacea.

Situl arheologic de epocă romană de la Mihai Bravu - Taşlâc. la marginea de V a satului, pe malul drept al Taiţei

Situl arheologic de la 23 August. la 1,5 km S de sat

Situl arheologic de la Abram - Biserica reformată. În nordul localităţii Abram, pe malul nordic al Barcăului

Situl arheologic de la Acâş - Moară

Situl arheologic de la Adamclisi - Cetate Tropaeum Traiani. Situl se află la 400 m N de Valea Urluia.

Situl arheologic de la Adamclisi - Platoul de Est. pe platoul aflat la NV de Adamclisi şi la E de cetatea Tropaeum Traiani

Situl arheologic de la Adunaţii-Copăceni-La CAP

Situl arheologic de la Adunaţii-Copăceni-La livadă

Situl arheologic de la Adunaţii-Copăceni-La Pod

Situl arheologic de la Aghireş-Livada Veche. Situl se află pe malul drept al pârâului Valea Mâţii, între cătunul cu acelaşi nume şi satul Aghireş. Zona investigată este uşor mai înaltă în peisajul de luncă creat de pârâul menţionat.

Situl arheologic de la Aghireş-Sub Păşune. Situl se află pe o terasa înaltă, pe partea dreaptă a Văii Mâţii, în apropierea localităţii Aghireş. Cercetările arheologice preventive din punctul Aghireş "Sub păşune" s-au desfăşurat între km. 8+750 -kmş şi 9+200 ai viitoarei şosele.

Situl arheologic de la Aghireş-Valea Mâţii. Pe traseul "Şosea ocolitoare cu acces din DN1 F/E81 în DJ191C pentru devierea traficului din municipiul Zalău" la km. 9+000 - 9+200

Situl arheologic de la Alba Iulia-Bazinul Olimpic. pe bordura estică a terasei a doua a Mureşului, în locul numit "Lumea Nouă", la E de Bazinul olimpic

Situl arheologic de la Alba Iulia- Congregaţia Sf. Iosif. la cca. 150 m. spre S faţă de săpăturile arheologice sistematice de pe str. Munteniei

Situl arheologic de la Alba Iulia-Parcul Unirii

Situl arheologic de la Alba Iulia- Strada 9 Mai

Situl arheologic de la Alba Iulia - str. Arhimandrit Iuliu Hossu. în dreapta DJ107A, Alba Iulia - Pâclişa, pe malul stâng al râului Mureş

Situl arheologic de la Alba Iulia- str. Aurel Vlaicu

Situl arheologic de la Alba Iulia-str. Crişanei. la cca. 130 m E de descoperirile arheologice din zona străzii Munteniei (sediul guvernatorului consular al celor trei Dacii)

Situl arheologic de la Alba Iulia- str. Decebal. pe terasa I (lunca) întinsă şi joasă a Mureşului şi a Ampoiului

Situl arheologic de la Alba Iulia-Str. Ion Lăncrănjan. la marginea sud-vestică a municipiului Alba Iulia

Situl arheologic de la Alba Iulia-str.Mihai Viteazul

Situl arheologic de la Alba Iulia-str. Reg. V Vânători, nr.96

Situl arheologic de la Alba Iulia-str. Republicii

Situl arheologic de la Albeşti-La Plop. Sit aflat în extravilan, la circa 500 m nord-vest de sat şi 500 m de râul Jijia, pe o terasă înaltă de circa 10 m faţă de lunca Jijiei

Situl arheologic de la Albeşti-Muru - DN 1B-Podul CFR. Punct aflat la 500 m vest de podul peste Cricovul Sărat, la est de intersecţia DJ ce duce la Albeşti Muru, pe terasa primară a râului Cricovul Sărat.

Situl arheologic de la Albeşti - Pârâului Pietros. Situl se află pe malul drept al văii Şapartocului.

Situl arheologic de la Alburnus Maior- Carpeni. În zona Masivului Carpeni, în marginea de SE a localităţii.

Situl arheologic de la Alburnus Maior- Jig

Situl arheologic de la Aleuş - Călata. pe un bot de deal aflat la confluenţa dintre Valea Turii si Valea Călata

Situl arheologic de la Aliman-Adâncata II-Valea Poluci. Staţiunea este amplasată la cca. 4.5 km sud-est de ieşirea sudică din sat, pe Valea Polucci, pe teritoriul fostului sat Adâncata (desfiinţat în perioada comunistă), spre marginea sa sudică. Este situată la poalele Dealului Decebal

Situl arheologic de la Aliman-Balta Vederoasa. Staţiunea se află pe malul stâng al Bălţii Vederoasa, la poalele versantului în care, pe partea opusă, se deschide peştera amintită la 61014.08 (din Valea Adâncata), la 350 m în linie dreaptă de aceasta.

Situl arheologic de la Aliman-Valea Adâncata. Staţiunea este amplasată pe un bot de deal, separat printr-un drum de acesta (pe hărţi mai vechi face parte din deal). Se află în coada Bălţii Vederoasa, în zona de început a Văii Adâncata, la 1.6 km (în linie dreaptă) sud-est de intrarea sudică în satul

Situl arheologic de la Alimpeşti - Măgura. la 500 m N de Şcoala Generală, în dreapta pârâului Olteţ, la 500m

Situl arheologic de la Alioş - După Grădini N. Situl arheologic se află la 1,1 km VNV de biserica ortodoxă din Alioş; la 4,7 km NE de biserica ortodoxă din Maşloc; la 920 m NV de DJ 691 Maşloc - Alioş şi la 300 m S de versantul stâng al Pârâului Valea Stubani.

Situl arheologic de la Alioş - La pruni. Situl se află la 2,5 km NE de biserica ortodoxă din Alioş; la 4 km SV de biserica catolică din Zăbrani şi la 3,8 km SSE de biserica ortodoxă din Aluniş şi la 120 m E de versantul drept al unuia dintre firele de obârşie al Pârâului Valea Alioşu.

Situl arheologic de la Alioş - Valea Alioşu S. Situl arheologic se află la 3,15 km NE de biserica ortodoxă din Alioş; la 3,21 km SE de biserica ortodoxă din Aluniş; la 3,9 km VSV de biserica catolică din Zăbrani şi la 180 m E de versantul drept al Pârâului Valea Alioşu.

Situl arheologic de la Alioş - Valea Mare V-1. Obiectivul arheologic se află la 2,94 km SE faţă de biserica ortodoxă din Alioş, la 3,92 km SSV faţă de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 3,26 km SV faşă de biserica ortodoxă din Chesinţ.

Situl arheologic de la Alioş - Valea Mare V-2. Situl arheologic se află la 3,1 km SE de biserica ortodoxă din Alioş, la 5,16 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,75 km SV de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 260 m E faţă de versantul drept al Pârâului Valea Mare.

Situl arheologic de la Alioş - Valea Mare V-3. Situl arheologic se află la 3,3 km SE de biserica ortodoxă din Alioş, la 4,84 km SV de biserica ortodoxă din Chesint; la 5,53 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 130 m NV faţă de versantul stâng al Pârâului Valea Mare.

Situl arheologic de la Alioş-Valea Mare VNV. Situl arheologic se află la 3,45 km SE de biserica ortodoxă din Alioş; la 4,33 km SV de biserica ortodoxă din Cheisnt; la 5 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 170 m NV faţă de versantul stâng la Pârâului Valea Mare.

Situl arheologic de la Alioş - Valea Stubani N. Situl arheologic se află la 1,15 km NV de biserica ortodoxă din Alioş; la 5,2 km NE de biserica ortodoxă din Maşloc, la 5,6 km SSV de biserica ortodoxă din Aluniş şi la 130 m N de versantul drept al Pârâului Valea Stubani.

Situl arheologic de la Almăjel- Valea Seacă. pe un afluent secat al râului Drancea

Situl arheologic de la Almălău-Lacul Bugeac. Staţiunea este amplasată în estul Lacului Bugeac, la 3.6 km vest de intrarea în satul Almalău, pe valea Almalău, în zona unor foste saivane, pe pantele line ale poalelor Dealului Baba Ioana.

Situl arheologic de la Aluniş - Dealul Molizilor. Situl arheologic se situează la 1,23 km NV de biserica ortodoxă din Aluniş; la 1,6 km E de biserica ortodoxă din Frumuşeni şi la 350 m N de DJ 682 Aluniş - Frumuşeni; la 3 km S de actualul versant stâng al Râului Mureş.

Situl arheologic de la Alunişu - Movila Filipescu. pe malul nordic al râului Ciorogârla la SV de curtea depozitului de colectare a ambalajelor

Situl arheologic de la Anina - Peştera Lungă''. sub peştera Ibex, dreapta râului Caraş

Situl arheologic de la Anina - Peştera Racoviţă''

Situl arheologic de la Antoceni-Sălişte. Situl este amplasat pe interfluviul dintre pâraiele Hatia (afluent de stânga al Moldovei) şi pârâul satului (fără nume), pe un teren cu expunere sudică, în pantă lină, care, din punct de vedere geografic şi istoric, se plasează între valea Moldovei la S (

Situl arheologic de la Antofiloaia - La Câmp. Situl se află la V de Autostrada Ploieşti Bucureşti, km 52, pe partea dreaptă a drumului dintre localităţile Buchilaşi şi Antofiloaia.

Situl arheologic de la Apold - După Grădini. Situl se află la SV de comuna Apold.

Situl arheologic de la Apoldu de Jos - Gorganu. Situl se află în preajma şoselei Apoldu de Jos - Ludoş, la 300 m E de râul Secaş.

Situl arheologic de la Apoldu de Sus - Apold. Situl se află la V de Apold, pe pantele versantului Frunţilor.

Situl arheologic de la Arad-centura ocolitoare a Aradului-km. 12+250-11+950. Situl se află în cartierul Aradul Nou, situl fiind traversat pe latura lui sudică de şoseaua Arad - Timişoara, la cca. 500 m S de zona barierei CFR de la ieşirea din municipiu.

Situl arheologic de la Arborea - Mălăişte. Situl se află în extravilan, la E de sat, pe culmea dealului Mălăişte, de o parte şi alta a văii Mălăişte.

Situl arheologic de la Archiud - Hânsuri. Situl se află la 4 km N de sat, în dreapta DJ Teaca - Archiud, pe malul drept al iazului

Situl arheologic de la Ariniş - Dealul Baronului. pe terasa superioară din stânga râului Sălaj

Situl arheologic de la Ariuşd

Situl arheologic de la Ariuşd - Valea Cetăţii

Situl arheologic de la Armăşeşti-La Ruginoasa. La est de satul Armăşeşti şi de şoseaua Râmnicu Vâlcea - Horezu, pe malul pârâului Ruginoasa, azi secat

Situl arheologic de la Armeniş-Cracul Grozii. Pe dealul situat în faţa staţiei CFR Armeniş

Situl arheologic de la Arsura. la marginea de N a satului şi la E de "Cetăţuia Mogoşeşti"

Situl arheologic de la Asuaju de Jos. În apropierea cimitirului evreiesc, în locul unde, potrivit tradiţiei, se află vatra veche a localităţii

Situl arheologic de la Augustin - Tipia Ormenişului. La cca. 7 km de sat, pe direcţia NNV, pe malul stâng al Oltului

Situl arheologic de la Aurel Vlaicu- Izvorul Rece. Situl se află pe o terasă la est de sat, mărginită spre vest de un pârâu şi la sud de calea ferată Simeria-Viţu de Jos, la marginea localităţii

Situl arheologic de la Aurel Vlaicu - Saivane. Punct apropiat de punctul "La Glimei" (la circa 1 lm S), situat pe o terasă arabilă între şosea şi malul apei.

Situl arheologic de la Aurel Vlaicu- Voivozi. Situl se afla la nord de sat, spre Mureş, pe un teren ridicat

Situl arheologic de la Avrămeşti - Lok. Situl se află pe malul stâng al pârâului Geoagiu.

Situl arheologic de la Avrămeşti - Râtul Regelui. Situl se află pe o terasă joasă, de formă dreptunghiulară, pe malul drept al pârâului Geoagiu.

Situl arheologic de la Babadag-Autogară. Vis a vis de Geamia Ali-Gazi paşa, la vest de aceasta

Situl arheologic de la Babadag - Geamia Ali-Gazi paşa. Situl se află în curtea Geamiei Ali-Gazi paşa

Situl arheologic de la Bacea - Autostrada Lugoj-Deva, lot 4 - La Sărături (Sit 1, km 80+750-80+950). la o distanţă de 550 m de limita actuală a localităţii Bacea, pe direcţia SE. Distanţele din partea centrală a sitului, faţă de principalele căi de acces, sunt de 220 m până în dreptul şoselei Sârbi - Ilia (Est) şi de 800 m până la marginea drumului judeţ

Situl arheologic de la Baciu - Cheile Baciului

Situl arheologic de la Bacova - Valea Şurgani 12. Situl se află 1,7 km E-SE de biserica romano-catolică din Bacova, la circa 160 m S de drumul judeţean DJ592, la circa 2,55 km NV de primăria oraşului Buziaş, la circa 0,6 km NV de gara oraşului Buziaş şi la circa 55 m V de malul drept al pârâulului Şurgan

Situl arheologic de la Bacova - Valea Şurugani 19. Situl se află 1,35 km S-SE de biserica romano-catolică din Bacova, la circa 40 m N de Drumul Judeţean DJ592, la circa 3,56 km V-NV de primăria oraşului Buziaş, la circa 2,02 km V-SV de gara oraşului Buziaş şi la circa 340 m N de malul drept al pârâulului

Situl arheologic de la Bacova - Valea Şurugani 9. Situl se află 1,9 km E de biserica romano-catolică din Bacova, la circa 40 m N de Drumul Judeţean DJ592, la circa 2,66 km NV de primăria oraşului Buziaş, la circa 0,8 km NV de gara oraşului Buziaş şi la circa 85 m NV de malul drept al pârâului Şurgani.

Situl arheologic de la Bădăcin - Cornet

Situl arheologic de la Bădăcin - Vatra Bătrână

Situl arheologic de la Bădăcin - Viile de Jos

Situl arheologic de la Bădeni - Dealul Bădenilor. Situl de la Bădeni este amplasat pe Dealul Bădenilor, la est de intersecţia dintre DN 1 (E 81) şi DC 82.

Situl arheologic de la Bădiuţi - În Hotar. Situl se află extravilan, satele Bobuleşti şi Bădiuţi, la nord de o movilă numită La Salcîmii Popii (neidentificată de noi).

Situl arheologic de la Badon - Doaşte. pe partea central-nordică a unui platou de pe partea sud-vestică a Văii Zalăului

Situl arheologic de la Badon - La nove. la 250 m S de halta CFR Guruslău

Situl arheologic de la Badon - La Pietriş. pe prima terasă a Văii Zalăului, la intrarea în sat, pe partea dreaptă, la nord-vest de drum

Situl arheologic de la Baia - În Muchie

Situl arheologic de la Baia Mare - Dealul Morgău. În zona nordică a localităţii, în apropiere de grota Tolvaj Dénes (Dénes Tâlharul)

Situl arheologic de la Baia Mare - Izvorul Diosi. Pe panta vestică a dealului Morgău, în dreapta Văii Sarcarât, la cca 500m sud de strada Valea Roşie

Situl arheologic de la Baia Mare - Piaţa Păcii

Situl arheologic de la Baia Mare - Piaţa Viitorului. în apropierea Bisericii Penticostale Maranate

Situl arheologic de la Baia Mare - Strada Ţibleşului nr. 10

Situl arheologic de la Baia Mare - Str. V. Lucaciu. în zona Bisericii Lutherane

Situl arheologic de la Băieşti- Ferma Băieşti. Situl se află pe malul din dreapta Râului Alb, la cca. 300m sud de fosta fermă CAP

Situl arheologic de la Băile. în marginea de V şi SV a satului şi în afara lui până la marginea satului

Situl arheologic de la Băile Tuşnad - Piscul Cetăţii. Situl se află pe malul stâng al râului Olt.

Situl arheologic de la Băiţa. în hotarul localităţii

Situl arheologic de la Băiţa - Malul stâng al Someşului. Situl se află pe malul stâng a Someşului.

Situl arheologic de la Bălăceanca-Vatra Satului. pe malul drept al Dâmboviţei

Situl arheologic de la Bălăneşti - Dealul Mare. În ce priveşte situl arheologic, acesta se află la sud-vest de localitate, în extravilan, într-o zona înaltă, pe culmea unui deal a cărui elevaţie creşte progresiv spre nord şi nord-est. Un reper hidrografic important este valea Amaradiei aflată la cca. 1

Situl arheologic de la Balomir- Cetăţeaua. Sit extravilansituat la confluenţa Văii Mici cu pârâul Cocozanilor

Situl arheologic de la Balomir- După Sat. Sit aflat la est de sat, pe prima terasă a Streiului

Situl arheologic de la Balomiru de Câmpie-Pârâul Sărăţii. Autostrada Orăştie - Sibiu, lot 1, Sit 6, km. 11+320 → 11 + 400

Situl arheologic de la Balşa- Piatra Şincuiuşului. Sit extravilan situat în apropiere de Stânca Şuncuiuşului

Situl arheologic de la Balta Albă. la 3,1 km V de sat, pe terasa înaltă a lacului

Situl arheologic de la Balta Verde- La morminţi. la NV de satul Balta Verde

Situl arheologic de la Bălteni - la SE de sat. la SE de sat, în talvegul râului Strâmbu, în apropierea iazului amenajat

Situl arheologic de la Bălteni - Movila Bălteni. în colţul NV al satului

Situl arheologic de la Băluşeni-Bârlădeanca. Sit arheologic în extravilan, situat la 1200 m nord de satul Draxini, pe partea dreaptă a pârâului Bârlădenca şi la vest de drumul comunal Draxini-Băluşenii Noi

Situl arheologic de la Bancu. Situl se află la marginea satului către Ciucsângiorgiu, deasupra pârâului Fişag.

Situl arheologic de la Băniţa- Peştera Boii

Situl arheologic de la Bărăştii Iliei- La Ţucla. în hotarul localităţii

Situl arheologic de la Bârcea Mare. în hotarul cu localităţile Bârcea Mică şi Sântuhalm, pe malul Cernei

Situl arheologic de la Bârcea Mică

Situl arheologic de la Baru- Biserica Pârvuleştilor

Situl arheologic de la Băteşti - Sit 2. Situl arheologic se întinde între malul sudic al unui pârâu, afluent sudic al Begai. si DJ 113. Autostrada intersecteaza situl pe o lungime de 250 m, km. 39+600 - 39+850 ai autostrazii Lugoj-Deva, lot 2.

Situl arheologic de la Bâzdâna - Cetate. la 1 km NV de sat, la 11 km. de DJ 121 A

Situl arheologic de la Becicherecu Mic-Dealul Crucii Est. Situl se află la 4,3 km N de biserica ortodoxă din Becicherecu Mic, la 6 km NV de biserica ortodoxă din Dudeştii Noi şi la 5 km SV de biserica ortodoxă din Hodoni şi la 1,9 km E de versantul drept al Pârâului Apa Mare

Situl arheologic de la Becicherecu. Situl se află la 1,5 km NNV de biserica ortodoxă din Becicherecu Mic, la 6,5 km SSV de biserica ortodoxă din Hodoni şi 8 km SSE de biserica romano-catolica din Biled şi la 80 m nord de pârâul Apa Mare.

Situl arheologic de la Beciu - Cariera de argilă. în dreptul şoselei Odobeşti-Beciu, la cca 2 km de podul peste Milcov, pe terasa dreaptă a râului Milcov

Situl arheologic de la Beciu. zona de NE a satului, în dreapta râului Milcov

Situl arheologic de la Beclean - Dealul Bileag. în dreptul localităţii, 50 m de malul de N al Someşului Mare

Situl arheologic de la Beclean- La Canton

Situl arheologic de la Beiu. Aşezare amplasată pe terasa înaltă, estică a Teleormanului, aflată în vecinătatea sudică a cimitirului Beiu, respectiv vestică DJ 506, la o distanţă de cca. 270 m sud de biserica din Beiu.

Situl arheologic de la Beiu. Situl se află pe terasa estică înaltă a Teleormanului, la sud de valea Târla Nedei, aflată la o distanţă de cca. 420 m est de DJ 506, 1,1 km nord-est de biserica din Beiu şi 1,6 km sud de biserica din Ştorobăneasa.

Situl arheologic de la Belobreşca. pe malul râului Potoc

Situl arheologic de la Bencecu de Jos - La SV de C.A.P. şi la N de Valea Băcinului. Situl arheologic se află la 2,4 km NV de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 3,4 km NNV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 5,3 km ENE de biserica ortodoxă din Pişchia şi la la 300 m N de versantul drept al Pârâului Băcin.

Situl arheologic de la Bencecu De Jos - Valea Fâneţelor SE. Situl arheologic se află la 2,24 km NE de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 4,47 km NNE de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 6,6 km SSE de biserica ortodoxă din Fibiş; la 600 m SE de versantul stâng al Pârâului Valea Fâneţelor şi la 2,5 km N

Situl arheologic de la Bencecu de Jos - Valea Fîneţelor. Situl arheologic se află la 2 km N de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 6 km SSE de biserica ortodoxă din Fibiş; la 7,9 km ENE de biserica ortodoxă din Pişchia şi la 40 m N de versantul drept al Pârâului Valea Fâneţelor.

Situl arheologic de la Bencecu De Sus - Bencecu de Sus sud-vest. Situl arheologic se află la 3 km VSV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 4,55 km SV de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 4,75 km SSE de biserica ortodoxă din Pişchia şi la obârşia unui ogaş temporar, afluent stânga al unui pârâu fără nume,

Situl arheologic de la Bencecu De Sus - Bencecu de Sus SV. Situl arheologic se află la 2,43 km SV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 4 km NNV de biserica ortodoxă din Ianova; la 525 m S de DC 60 Pişchia - Bencecu de Sus şi la 215 m V de versantul drept al unui afluent dreapta, fără nume, al Pârâului Vale

Situl arheologic de la Bencecu De Sus - Bencecu de Sus SV. Situl arheologic se află la 2 km SV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 4,2 km NNV de biserica ortodoxă din Ianova; la 260 m S de DC 60 Pişchia - Bencecu de Sus şi la 140 m N de versantul drept al unuia dintre firele de obârşie ale Pârâului Valea

Situl arheologic de la Bencecu De Sus - Bencecu de Sus V. Situl arheologic se află la 850 m VNV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 2,4 km SE de biserica din Bencecu de Jos; 6,2 km ESE de biserica ortodoxă din Pişchia şi la la 50 m N de izvorul unui pârâu fără nume, afluent stânga al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Bencecu De Sus - Dealu Bătrân SE. Situl arheologic se află la 3,66 km SV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 4,5 km NV de biserica ortodoxă din Ianova; la 760 m S de DC 60 Pişchia - Bencecu de Sus; pe promontoriul format între două fire de obârşie ale unui pârâu fără nume, afluent

Situl arheologic de la Bencecu De Sus - Dealu Bătrân S. Situl arheologic se află la 3,47 km SV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 4,7 km NV de biserica ortodoxă din Ianova; la 235 m S de DC 60 Pişchia - Bencecu de Sus şi la 140 m NV de obârşia unui pârâu fără nume, afluent dreapta al Pârâului Valea Be

Situl arheologic de la Bencecu De Sus - Dealu Bătrân Sud. Situl arheologic se află la 4 km SV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 4,65 km NV de biserica ortodoxă din Ianova; la 475 m S de DC 60 Pişchia - Bencecu de Sus şi la 250 m V de obârşia unui pârâu fără nume, afluent dreapta al Pârâului Valea Bence

Situl arheologic de la Berbecuţa - Iabuca-1. Situl arheologic se află la 1 km SSE de biserica din Berecuţa; 1,6 km SE de biserica mânăstirii din localitatea Mânăstire; 6,04 km de biserica ortodoxă din Gătaia şi la 1,3 km S de versantul stâng al Râului Bârzava.

Situl arheologic de la Berecuţa - Valu roman NE. Situl arheologic se află la 1 km Se de biserica ortodoxă din Berecuţa; la 2,96 km ENE de biserica ortodoxă din Sângeorge; la 1,76 km SE de biserica mănăstirii din localitatea Mănăstire şi la 1,16 km SE de versantul stâng al Râului Bârzava.

Situl arheologic de la Berecuţa - Valu roman NV. Situl arheologic se află la 1 km SSE de biserica ortodoxă din Berecuţa; la 1,55 km SE de biserica mănăstirii din localitatea Mănăstire; la 2,6 km ENE de biserica ortodoxă din Sângeorge şi la 1 km SE de versantul drept al Râului Bârzava.

Situl arheologic de la Berlişte- Valea Morii. la 1,5 km de sat, în dreapta drumului ce duce de la Nicolinţi la Berlişte, în apropierea râului Vicinic

Situl arheologic de la Bernadea - Dâmbău. Situl se află la marginea satului, pe un promontoriu al terasei râului Târnava Mică.

Situl arheologic de la Berzasca - Sălişte - Valea Dragoşelea. la 6 km N de localitate

Situl arheologic de la Beştepe - Cetate. pe valea Curpenişului, sub poalele primului deal Beştepe, la E de sat

Situl arheologic de la Beştepe - Piatra lui Sava. la 2 km NE de localitate

Situl arheologic de la Beteşti - Vatra Satului (Aşezare medieval). În vatra satului, pe malul stâng al Tîrnavei Mari, pe ogorul lui Szecsi Domokos şi vecinii săi

Situl arheologic de la Bic - Sub Figurie

Situl arheologic de la Biertan. Situl se află intravilan.

Situl arheologic de la Biharia - Lutărie. t. 199, p.Ps 1239, 1242, S = 12,57 ha

Situl arheologic de la Bistriţa - Dealul Târgului. Situl arheologic se află într-o zonă împădurită de pe Dealul Târgului, loc situat în stânga DN Bistriţa-Năsăud.

Situl arheologic de la Boboci - La Biserică. Situl se află lângă satul de vacanţă al elevilor.

Situl arheologic de la Boboci - Tabăra elevilor. Situl se află amplasat pe dreaptă a râului Puturosu, pe un grind natural. Are aspectul unei movile ce dă impresia prezenţei în acest loc a unui tell.

Situl arheologic de la Bocşa - Dealul Mare. la 4 km N de oraş, la dreapta drumului ce duce spre comuna Ramna, cartier Bocşa Română.

Situl arheologic de la Bocşa Montană - Dealul Colţan. Dealul Colţan se află la SE de Bocşa Montană,lângă gara omonimă.

Situl arheologic de la Bocşa- Valea Vornicului. în hotarul localităţii

Situl arheologic de la Bodoc - Sat. din cuprinsul satului

Situl arheologic de la Bogdăneşti - Podiac

Situl arheologic de la Boghiş - Fântâna Porcului. În partea estică a localităţii, peste cumpăna de ape dintre bazinele Barcăului si Crasnei, la obârsia unei văi

Situl arheologic de la Boghiş - Valea Silvaşului. La nord de punctul Fântâna Porcului, la circa 2 km de aceasta, pe versantul Dealului Corhanului

Situl arheologic de la Bonţeşti - La Anghelescu. La sud-vest de sat, pe partea dreaptă a văii Mera.

Situl arheologic de la Bonţeşti - Pe Jitie. Pe terasa înaltă din dreapta văii Mera

Situl arheologic de la Borleşti - Dealul Runcu. La piciorul pantei de sud-est a dealului Runcu

Situl arheologic de la Borolea - La şcoală. Situl se află intravilan, la E de sat, pe un platou întins aflat pe partea stângă a drumului comunal Hăneşti-Zahoreni, în spatele şcolii.

Situl arheologic de la Boroşeşti - Pe Lesa. la cca. 500 m V de sat, pe versantul sudic al Dealului Boroşeştilor

Situl arheologic de la Boroşneul Mare. in cuprinsul satului

Situl arheologic de la Borşa. Situl se află în extravilan.

Situl arheologic de la Bosanci - La pod la Rediu. pe şoseaua Suceava - Paşcani, la 5 km de sat, de o parte şi de alta a şoselei

Situl arheologic de la Boşneagu-Vatra satului. În marginea de sud a satului, sub actuala vatră a satului, pe malul de est al lacului Mostiştea

Situl arheologic de la Boş- Pe Vale. Situl se află în partea nordică a satului, pe malul din stânga a unui afluent cu debit redus al Pârâului Zlaşti, pe o terasă neinundabilă

Situl arheologic de la Botoşani-La Movile. Sit arheologic în extravilan, situat în stânga drumului comunal Botoşani-Roma, la 2000 m nord-nord-est de satul Cişmea şi la 2500 m nord de Movila Cişmea

Situl arheologic de la Botoşeşti-Paia - Piscul cazacilor. la 3 km V de sat

Situl arheologic de la Bozânta Mică - Grind. În marginea nord-vestică a localităţii, foarte aproape de gospodăria nr.52 şi la cca 300 m nord-nord-vest de actualul cimitir, pe prima terasă a Lăpuşului, la 200 m distanţă de malul stâng al râului, foarte aproape de confluenţa acestuia cu Someşul

Situl arheologic de la Bozânta Mică - Unchiu Popii. pe malul stâng al Lăpuşului, la cca 300 m de râu, acolo unde începe o terasă joasă, alungită, coborând uşor înspre sud până la cursul unui mic pârâu

Situl arheologic de la Bozieş - În apropierea grajdului CAP. În apropierea fostelor grajduri CAP, pe malul din stânga Văii Mari

Situl arheologic de la Bozieş - Între grajdurile CAP şi Moară. Între fostele grajduri ale CAP si Moară, la un cot al pârâului, pe prima terasă (malul stâng în aval) a pârâului Valea Mare

Situl arheologic de la Bozieş. Între malul din stânga Văii Mari si terasa înaltă din apropierea Morii

Situl arheologic de la Bozioru. în centrul satului, în spatele şcolii

Situl arheologic de la Bozioru- La Biserică. la biserică şi cimitir, în vatra veche a satului

Situl arheologic de la Brăeşti-Podişul La Stână. Sit arheologic în extravilan, situat pe pantele Dealului Şleau, pe partea stângă a pârâului Rateşului, la 1900 m nord-est de calea ferată Dorohoi-Leorda

Situl arheologic de la Bragadiru-La Fosta Cărămidărie. Pe malul stâng al Ciorogârlei, vis-a vis de fosta cărămidărie, până la hotarul cu comuna Măgurele; pe malul drept al Ciorogârlei, la est de localitate.

Situl arheologic de la Brăila - cartier Brăiliţa. cartier Brăiliţa, zonă cuprinsă între terasa Dunării şi digul Dunării- E, vechea terasă a Siretului, Vadul Turcului, Vadul Baldovineşti, str. Matei Basarab - N, str. Gh. Munteanu-Murgoci, str. Andrei Cocş - V, str. Mircea Mălăeru - S; 1 km V de pe malul s

Situl arheologic de la Brăila- str. Pensionatului nr. 14

Situl arheologic de la Brăila. terasa înaltă a Dunării

Situl arheologic de la Brâncoveanu - Voineasa. Situl arheologic se află la V de sat, pe terasa pârâului Răstoaca (Sabar)

Situl arheologic de la Brâncoveneşti - Castel. Situl se află la 11 km de Reghin, la marginea nordică a localităţii, pe malul drept al Mureşului.

Situl arheologic de la Brăneşti - La Şanţuri

Situl arheologic de la Branişca - Autostrada Lugoj-Deva, lotul nr. 4, situl nr. 2, Pescărie Vest. Situl arheologic Brănişca - Pescărie (Situl nr. 2) se află situat în partea de vest a unui complex de agrement format din patru lacuri (pescării), pe partea dreaptă a drumului judeţean Băiţa - Ilia (DJ 706A), la o distanţă de 200 m faţă de ductul şoselei

Situl arheologic de la Brănişca - Autostrada Lugoj - Deva, lotul nr. 4, Situl nr. 3, km 88+750-89+000 - Pescărie Est. Situl, denumit convenţional situl nr. 3 Brănişcă - "Pescărie Est", este poziţionat în extravilanul localităţii Brănişcă, la estul complexului piscicol Baza de agrement "Maria", în dreptul culoarului de delimitare dintre Iazul nr. 1 şi Iazul nr. 2 şi într

Situl arheologic de la Braniştea - Măgura Mare. la S de sat, în apropierea cimitirului, malul drept al râului Comasca

Situl arheologic de la Braşov - Pietrele lui Solomon. cartier Schei, intravilan

Situl arheologic de la Brăteştii de Jos- Tarlaua lui Îmbulzitu. pe ambele maluri ale pârâului Gârliţa, pe o lungime de 100 m şi o suprafaţă de 2,5-3 ha

Situl arheologic de la Brăteşti - La Piscicola. Situl se află la E de sat, pe terasa primară joasă de pe partea de E a pârâului Pribeag.

Situl arheologic de la Brăteşti. Sit amplasat la N de satul Brăteşti pe terasa primară joasă de pe partea de N a pârâului Pribeag.

Situl arheologic de la Breaza - Moară. Situl se află în stânga şoselei care duce la Reghin, între Valea Luţului şi dosul morii.

Situl arheologic de la Bretea Streiului- Grumedea. între pasajul CFR Plopi şi drumul spre Bretea Română, la sud de DN 66

Situl arheologic de la Buceş-Vulcan- La Izvor sub Coliba Barnei. În partea din stânga şoselei Brad- Abrud, la 2 km nord-vest de sat, sub vârful "Muntelui Vulcan", în apropiere de locul numit "Hanul lui Cotoncu" sau "La Făgădău"

Situl arheologic de la Bucium-Frasin. masivele muntoase Rodu şi Frasin cu extindere în zonele limitrofe, respectiv depresiunea numită Vâlcea precum şi văile Abruzelului şi a Şesii.

Situl arheologic de la Bucovăţ-Cremeniş. Situl este imprecis localizat.

Situl arheologic de la Bucovăţ - Pădurea Bistra SE. Situl arheologic se află la 1,44 km VNV de biserica ortodoxă din Bucovăţ; la 3,16 km NE de biserica ortodoxă din Moşniţa Veche; la 300 m SE de colţul de SE al Pădurii Bistra şi la 2,18 km S de versantul stâng al Canalului Bega.

Situl arheologic de la Bucovăţ - Seliştea Bernarului SE. Situl se află la 3 km Se de biserica ortodoxă din Bucovăţ; la 1,4 km SV de biserica ortodoxă din Bazoşu Nou; la 1,45 km S de DJ 609 Bucovăţ - Bazoşu Nou şi la 290 m NNE de versantul drept al Pârâului Bârnaru.

Situl arheologic de la Bucovăţ - Seliştea Bernarului SV. Situl arheologic se află la 2,9 km SE de biserica ortodoxă din Bucovăţ; la 1,82 km SV de biserica ortodoxă din Bazoşu Nou; la 3,46 km NE de biserica ortodoxă din Albina şi la 50 m NV de versantul drept al Pârâului Bîrnaru.

Situl arheologic de la Bucovăţ - Seliştea Bernarului Vest. Situl arheologic se află la 2,1 km SE de biserica ortodoxă din Bucovăţ; la 2 km SV de biserica ortodoxă din Bazoşu Nou; la 1,2 km SE de DJ 609 Bucovăţ - Bazoşu Nou şi la 880 NV de versantul drept al Pârâului Bârnaru.

Situl arheologic de la Bucov - La Brezeanu II. Pe terasa vestică a râului Bucovel

Situl arheologic de la Bucşani - Ţipirig. situat la 3,5 km NE de localitate şi la circa 500 m de punctul Ţipirig.

Situl arheologic de la Bucu - Pochina. la SSV de sat, la N de râul Ialomiţa

Situl arheologic de la Bucura. la 1 km E de sat

Situl arheologic de la Bucureşti-Băneasa Lac. se află pe malul nordic al actualului Lac Băneasa, pe partea stângă a unui meandru al Colentinei

Situl arheologic de la Bucureşti - Biserica Slobozia. Biserica Slobozia, str. Leon Vodă 3, la intersecţia bd. D. Cantemir cu bd. Mărăşeşti şi Calea Şerban Vodă

Situl arheologic de la Bucureşti - Dealul Ciurel. pe malul de SE al lacului Dâmboviţa, cartier Militari, între Str. Dâmboviţa la S şi şos. Virtuţii la E, str. Amilcar C. Săndulescu, nr. 6, 8, 10

Situl arheologic de la Bucureşti - Dealul Patriarhiei. Pe malul drept al Dâmboviţei, la est de Bd. Regina Maria, suprapus de Aleea Dealul Mitropoliei şi de Str. Patriarhiei; între Piaţa Unirii, bd. Regina Maria (fost G. Coşbuc) şi str. 11 Iunie

Situl arheologic de la Bucureşti - Dealul Piscului. în Parcul Tineretului, pe malul drept al Dâmboviţei, între Lacul Tineretului la NV şi str. Dâmbului la S

Situl arheologic de la Bucureşti - Debarcader-Lacul Tei. pe malul de SV al lacului Tei, cartier Tei, suprapus de str. Caroieni, Tuzla, Glodeni şi Olteţului

Situl arheologic de la Bucureşti - Foişorul Mavrocordaţilor. la intersecţia str. Foişorului cu str. Reîntregirii, spre str. Brânduşelor, pe malul stâng al Dâmboviţei

Situl arheologic de la Bucureşti - fundaţiile Teatrului Naţional

Situl arheologic de la Bucureşti (Hanul Greci) - Str. Lipscani între str. Eugeniu Carada şi str. Smârdan. Cercetarea arheologică s-a limitat la jumătatea sudică a străzii - partea dreaptă a străzii, respectiv numerele cu soţ.

Situl arheologic de la Bucureşti (Hanul Zlătari) - Str. Lipscani la interecţia cu Calea Victoriei. Hanul a fost amplasat pe un teren mărginit de uliţa Zlătarilor (ulicioara pe traseul căreia se află actuala stradă Stavropoleos) spre S, podul Mogoşoaia (actuala Calea Victoriei), spre V şi uliţa Mare (actuala stradă Lipscani), spre N.

Situl arheologic de la Bucureşti - Institutul Politehnic. în incinta Institutului Politehnic, la S de castelul de apă, cartier Grozăveşti, la S de Bd. Iuliu Maniu, Universitatea Politehnică la N şi str. Baia de Arieş

Situl arheologic de la Bucureşti - Mărţişor. cartier Văcăreşti, pe malul drept al Dâmboviţei, între Calea Văcăreşti, str. Mărţişor şi Simigiului ţ

Situl arheologic de la Bucureşti- Pasajul Francez

Situl arheologic de la Bucureşti - Radu Vodă. între Splaiul Unirii, bd. Mărăşeşti, str. Cuza Vodă, str. Mihnea Vodă şi str. Radu Vodă, pe malul drept al Dâmboviţei

Situl arheologic de la Bucureşti-Străuleşti-Lunca

Situl arheologic de la Bucureşti - Străuleşti - Măicăneşti. În partea de NE a municipiului Bucureşti, pe malul stâng al râului Colentina, între malul nordic al lacului Griviţa şi şoseaua Gh. Ionescu Siseşti, la E de pârâul Mogoşoaia

Situl arheologic de la Bucureşti- Str. Gabroveni

Situl arheologic de la Buftea-Flămânzi. pe terasa înaltă de maximum 6 m a malului drept al râului Colentina

Situl arheologic de la Buhalniţa - Cetăţuia. la S şi V de sat

Situl arheologic de la Bulbuc-Piatra Mare. Stâncă la sud de localitatea Bulbuc, despărţită de stânca de la Piatra Mică

Situl arheologic de la Bulci - La Cetate. La vest de sat: 50 m N de cimitir, 300 m N de sat, la 50 m S de malul Mureşului

Situl arheologic de la Bungetu- Pădurea Brăteasca

Situl arheologic de la Burla - Treancu. Situl se află atât extravilan cât şi intravilan, la vest de Şcoala generală, pe un platou aflat pe partea dreaptă a pârâului Burla.

Situl arheologic de la Butimanu - Biserica de lemn I. Situl arheologic se află în centrul cătunului Decindea.

Situl arheologic de la Butimanu - Ferma avicolă nr. 1. Situl arheologic se află pe malul drept al lacului Sterianu.

Situl arheologic de la Butnăreşti - La Chinaru. pe drumul spre Secuieni, la cca. 1 km SE de sat

Situl arheologic de la Buzad - Buzad Cimitir. Situl arheologic se află la 440 m ENE de biserica ortodoxă din Buzad; la 5,12 km SV de biserica ortodoxă din Comeat; la 4,85 km SE de biserica din Charlottenburg şi la 300 m N de versantul drept al Pârâului Valea Sălişte.

Situl arheologic de la Buzad - Valea Săliştei-1. situl este amplasat la 800 m ESE faţă de biserica ortodoxă din Buzad; la 4,6 km SSV faţă de biserica ortodoxă din Bogda; la 6,8 km SE faţă de biserica ortodoxă din Remetea Mică şi la 140 m N faţă de versantul drept al Pârâului Valea Săliştei.

Situl arheologic de la Buzad - Valea Săliştei-2. Situl arheologic se află la 780 m E de biserica ortodoxă din Buzad; la 4,92 km SV de biserica ortodoxă din Comeat; la 5,2 km SE de biserica ortodoxă din Charlottenburg şi la 200 m N de versantul drept al Pârâului Valea Săliştei.

Situl arheologic de la Buzad - Valea Săliştei-3. Situl arheologic se află la 1,27 km E de biserica ortodoxă din Buzad; la 4,5 km SV de biserica ortodoxă din Comeat; la 5,6 km Se de biserica ortodoxă din Charlottenburg; pe un promontoriu, format de două izvoare fără nume din versantul drept al Pârâului V

Situl arheologic de la Buzad - Valea Seliştei. Situl arheologic se află la 1,2 km ESE de biserica ortodoxă din Buzad; la 4,5 km S de biserica ortodoxă din Bogda; la 4,5 km SV de biserica ortodoxă din Comeat şi la 200 m N de firul principal al versantului drept al pârâului temporar Valea Săliştei

Situl arheologic de la Buzău - Aleea Episcopiei 2-3. incinta Episcopiei Buzăului

Situl arheologic de la Buzău- Bazar

Situl arheologic de la Buzău- Dispensar. în zona dispensarului nr. 3, până în incinta Centrului Militar şi a Liceului de muzică şi arte

Situl arheologic de la Buzău - Fabrica de Utilaj Metalurgic - gara Buzău Sud. la SSE de Fabrica de Utilaj Metalurgic, până la gara Buzău Sud şi la Siloz

Situl arheologic de la Buzău. la cca. 1 km SE de cimitirul evreiesc, spre pădurea Frasinu şi la cca. 2 km S de gara Buzău Sud

Situl arheologic de la Buzău - Parcul Crâng. 1. zona Sere - Obelisc, spre poarta mare a parcului; 2. imediat între Sere şi Obelisc; 3. la cca. 0,4km VSV de Castelul de apă

Situl arheologic de la Căciulăteşti- La gura izvoarelor

Situl arheologic de la Căciulăteşti - La Schitul Roaba. la 500 m E de sat

Situl arheologic de la Căciulaţi-malul drept Cociovaliştea. pe malul drept al pârâului Cociovaliştea, spre hotarul cu com. Gruiu

Situl arheologic de la Căciulaţi-malul stâng Cociovaliştea. pe malul stâng al pârâului Cociovaliştea, traversată de drumul care duce în pădurea paşcani.

Situl arheologic de la cadea - Dealul Pleşuv. la 500 m E de localitate, pe malul stâng la râului Ier, la 3km distanţă

Situl arheologic de la Câinenii Mari. la V de podul peste Olt şi pe malul podului

Situl arheologic de la Călacea - Ferma Avicolă 2. situl se află la 4,5 km sud-est de Primăria comunei Satchinez, 2 km nord de biserica ortodoxă din Hodoni, la 5,2 km NVV de biserica catolică din Carani şi la 150 m vest de pârâul Iercici.

Situl arheologic de la Călan- Măgura Călanului. Pe abruptul Măgurii

Situl arheologic de la Căldăraru - Mănăstirea Iezărul. pe malul vestic al lacului Cernica, la cca. 500 m N de sat

Situl arheologic de la Călina-Dealul Proteşti. Pe malul stâng al pârâului Grosarea, la aproximativ 500 m vest de DN 64

Situl arheologic de la Călineşti-Oaş- Strada Horburilor. dl. Gavrău Vasile

Situl arheologic de la Callatis - str. Vasile Pârvan nr. 10. str. Vasile Pârvan nr. 10

Situl arheologic de la Cămin - Malul Crasnei. între km 6 - 6,1, pe digul de pe malul stâng al Crasnei

Situl arheologic de la Cămin - Podul Crasnei. la 1 km de sat, pe malul drept al Crasnei

Situl arheologic de la Câmpia Turzii - Nod Rutier. Situl arheologic este amplasat la ieşirea din Câmpia Turzii spre Târgu Mureş, de-a lungul DN 15.

Situl arheologic de la Capidava - La Bursuci. în partea de SE a cetăţii, peste zona termelor romane

Situl arheologic de la Capidava - Sectorul VIII extra muros. între latura de SE a curtinei G şi sectorul X - terme.

Situl arheologic de la Căpuşu Mare - Cânepişte. Situl se află la E de sat, pe un platou din stânga văii Căpuşului, delimitat spre E de pârâul Cânepiştii (Chinderău).

situl arheologic de la Caracal- km. 0+440-km 0+570 ai DN6 - varianta Ocolitoare a Municipiului Caracal. Situl se află într-o zonă de interfluviu de la km. 0+440-km 0+570 ai DN6 - varianta Ocolitoare a Municipiului Caracal.

Situl arheologic de la Caracal-Km. 0+890 la Km 1+200 ai DN6 - varianta Ocolitoare a Municipiului Caracal. Situl se află la sud-est de Municipiul Caracal, de o parte si de alta a pârâului Gologan (Caracal). Terenul este uşor înclinat către pârâu, cu o pantă lină, de la Km. 0+890 la Km 1+200 ai DN6 - varianta Ocolitoare a Municipiului Caracal.

Situl arheologic de la Carani - Carani Nord-1. Situl arheologic se află la 945 m N de biserica ortodoxă din Carani; la 4,35 km VNV de biserica ortodoxă din Corneşti; la 400 m V calea ferată Sânandrei - Orţişoara şi la 190 m E de versantul stâng al Prâului Caran.

Situl arheologic de la Carani - Carani Nord-2. Situl arheologic se află la 630 m N de biserica ortodoxă din Carani; la 4,34 km NV de biserica din Corneşti; la 360 m V de calea ferată Sânandrei - Orţişoara şi la 420 m E de versantul drept al Pârâului Caran.

Situl arheologic de la Carani - Carani Nord-3. Situl arheologic este situat la 850 m NNE de biserica ortodoxă din Carani; la 4,06 km VNV de biserica ortodoxă din Corneşti; la 120 m V de calea ferată Sânandrei - Orţişoara şi la 50 m E de versantul stâng al unui afluent stânga, fără nume, al Pârâului Ca

Situl arheologic de la Carani - Carani NV. Situl arheologic se află la 2,25 km NV de biserica ortodoxă din Carani; la 3,2 km SV de biserica ortodoxă din Călacea; la 200 m SV de DJ 692 Carani - Băile Călacea şi la 150 m NV de versantul drept al unui afluent dreapta fără nume al Pârâului Caran.

Situl arheologic de la Carani - Carani Sud. Situl arheologic se află la 3,3 km SSE de biserica ortodoxă din Carani; la 2,95 km N de biserica ortodoxă din Sânandrei, străbătut de DJ 692 Sânandrei - Carani şi la 300 m N de versantul drept al Pârâului Surduc.

Situl arheologic de la Carani - Movila Surduc NE. Situl arheologic este situat la 3,05 km S de biserica ortodoxă din Carani; la 5,38 km SV de biserica ortodoxă din Corneşti; la 3,24 km N de biserica ortodoxă din Sânandrei şi la 290 m N de versantul drept al Pârâului Surduc.

Situl arheologic de la Carani-Valea Gura Tomaşului I şi II. Descoperirile sunt plasate la 400m V şi, respectiv, 1.5km V de vatra satului.

Situl arheologic de la Caransebeş-Cărbunari-Ţigăneşti. Punctul se află situat pe terasă înaltă a Timişului, la 400 m sud de drumul Caransebeş-Haţeg; între km 9+800 şi km 9+900 pe soşeaua varianta de ocolire a municipiului Caransebeş

Situl arheologic de la Caransebeş - Poligon - Livadă. cartier Balta Sărată, la 4 km SV de oraşul Caransebeş, la 400 m NV de combinatul "Mocars" Caransebeş, pe terasa a treia din dreapta râului Timiş; la 300 m de pârâul Zlăgniţa

Situl arheologic de la Caransebeş-Ţigăneşti. Situl se află la cca. 1km. sud de Tibiscum şi cca. 200 m. de Caromet S.A. Caransebeş, în imediata apropiere a drumului roman Tibiscum-Dierna.

Situl arheologic de la Carcaliu-la 5 km E de sat. la 5 km E de sat, pe ambele părţi ale şoselei

Situl arheologic de la Carei-Sit 2 (Varianta de ocolire a mun. Carei)

Situl arheologic de la Cârjelari. Situl se află pe un platou înalt, în marginea de sud-est a localităţii Cârjelari.

Situl arheologic de la Cârjiţi- Dâmboviţa

Situl arheologic de la Cârjiţi- La Grohote. în hotarul localităţii

Situl arheologic de la Cărmăzăneşti- Peştera D1. La nord vest de ieşirea din localitate, pe dreapta văii Cărmăzăneştiului, într-un perete calcaros

Situl arheologic de la Cărmăzăneşti- Peştera D3. nu departe de punctul Peştera D

Situl arheologic de la Cărpiniş - Şesul Cucilor (01 02 05). În vecinătatea vestică a "Troaşului Târşicuţii", la cca. 200m în linie dreaptă

Situl arheologic de la Căscioarele-Borovină. La 1 km vest de lacul Cătălui

Situl arheologic de la Căscioarele-Suharna. În partea de est a satului Pe terasa joasă şi mijlocie a Dunării, între Chirnogi şi Căscioarele, la 2,5 km est de comuna Căscioarele,şi la 500 m vest de Şuviţa Hotarului

Situl arheologic de la Casimcea - Colţarii Mari. Situl arheologic se află la nord de satul Casimcea

Situl arheologic de la Casimcea - la S de DJ Casimcea - Sarichioi. pe terasa de pe malul drept al pârâului Casimcea, la S de DJ Casimcea - Sarichioi de Deal, la 2,5 km S de sat

Situl arheologic de la Caşinu Mic - Muchia Cetăţii. pe un platou la 17 km NV de satul Caşinul Mic - pe Vf.Cece pe Valea Caşinului

Situl arheologic de la Caşinu Nou - Cetatea Szetye. pe terasă

Situl arheologic de la Caşinu Nou - Damofarka

Situl arheologic de la Caşinu Nou - Gura pârâului Szetye. de pe terasa pârâului

Situl arheologic de la Caşinu Nou - Retpatak tove. pe terasa unui pârâiaş

Situl arheologic de la Castelu- Traseu gazoduct. Km. 123,5 - 124, 5

Situl arheologic de la Castelu- Traseu gazoduct. Km. 124,5 -125

Situl arheologic de la Căţelu-malul drept al Dâmboviţei. pe malul de N al Dâmboviţei, din partea de SV a satului, până la şoseaua Căţelu-Glina

Situl arheologic de la Căzăneşti - Malul înalt. Situl arheologic se află pe botul de deal, numit Malul Inalt, situat între Dealul Căzăneştilor la est şi sud est şi Dealul Movilei la vest şi sud est.

Situl arheologic de la Ceamurlia de Jos-La Pod. la 200 m SE de terasamentul căii ferate Tulcea - Constanţa, la N de şoseaua Jurilovca - Slava Rusă

Situl arheologic de la Cehei- Nove. în sud-vestul satului, pe terasa care s-a dezvoltat în jurul mlaştinii de la Cehei

Situl arheologic de la Cehei - Oman între un rât. Pe un masiv separat de Măgura Simleului

Situl arheologic de la Cerişor- La Pârloage. Situl se află la sud-est de sat, pe o şa împădurită

Situl arheologic de la Cerişor - Peştera Cauce. Situl se află în partea estică a Munţilor Poiana Ruscă, pe platoul Cerişor-Lelese, dezvoltat între valea Runcului şi valea Sohodolului

Situl arheologic de la Cernăteşti - La Cetăţuie. în Valea Malului şi Valea Plutaşului; pe muchia Săpocii, la V de sat

Situl arheologic de la Cernăteşti - Muchia Săpocii. la V de sat

Situl arheologic de la Cernavodă - Autostrada A2 (km 153+800 - 154 + 000). pe un mic platou despădurit traversat de la est spre vest de un şanţ recent excavat.

Situl arheologic de la Cerneşti - Borcilă. Situl se află extravilan, la est de cartierul Silişte, pe ambele părţi ale şoselei Todireni-Botoşani.

Situl arheologic de la Cerneteaz-Cerneteaz Vest. Situl se află la 1,27 km V de biserica ortodoxă din Cerneteaz, la 1,5 km NE de biserica ortodoxă din Covaci, la 4,5 km N de biserica ortodoxă din Dumbraviţa, la 550 m N de versantul drept al pârâului Beregsău

Situl arheologic de la Cesinţ - Valea Maloştei SE. Obiectivul arheologic se ală la 4,76 km S de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,5 km NNV de biserica ortodoxă din Bogda; la 3,42 km NNE de biserica ortodoxă din Alitringhen şi la 40 m NE de versantul drept al Pârâului Valea Maloştei.

Situl arheologic de la Cetăţeni - sat Valea Cetăţuia. platoul de pe malul stâng al Dâmboviţei, între Valea lui Coman şi Valea Chiliilor (Chitului) şi monticolul "Cetăţuia", pe malul stâng al râului Dâmboviţa

Situl arheologic de la Chendu - Podei. Punct situat în centrul localităţii, în dreapta şoselei naţionale Târgu Mureş-Sighişoara, vis-á-vis de şcoala generală, în spatele intravilanelor.

Situl arheologic de la Chesinţ - Balta lui Grecu. Obiectivul arheologic se ală la 4,54 km S de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,76 km NNV de biserica ortodoxă din Bogda; la 3,57 km NNE de biserica ortodoxă din Alitringhen şi la 40 m NE de versantul drept al Pârâului Valea Maloştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Chesinţ NV. obiectivul arheologic se află la 820 m VNV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 1,82 km SE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 460 m S de DJ 691 Alioş - Neudorf şi la 170 m V de versantul stâng al unui pârâu fără nume, afluent dreapta al Pârâului Valea F

Situl arheologic de la Chesinţ - Chesinţ NV. obiectivul arheologic se află la 890 m VNV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 1,68 km SE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 280 m S de DJ 691 Alioş - Neudorf şi la 100 m V de versantul stâng al unui pârâu fără nume, afluent dreapta al Pârâului Valea F

Situl arheologic de la Chesinţ - Dealu Cufundoasa NV-2. Obiectivul arheologic se află la 1,81 km SE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,9 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 3,54 km SSE de intersecţia DJ 691 Alioş - Neudorf cu DJ 682 Zăbrani - Neudorf şi la 150 m SE de versantul stâng al unui pârâu f

Situl arheologic de la Chesinţ - Dealul Pălhade N. Situl arheologic se află la 2,1 km SSE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,4 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 4,1 km SSE de biserica catolică din Zăbrani şi la 100 m E de versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor.

Situl arheologic de la Chesinţ - Dealul Pălhade Sud-Vest. Situl arheologic se află la 2,55 km SSV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,5 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 5,56 km SV de biserica catolică din Neudorf şi la 160 m E de versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor.

Situl arheologic de la Chesinţ - La Vălăie. Obiectivul arheologic se află la 2,95 km SSE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,68 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 6,79 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 100 m N de versantul drept al Pârâului Valea Mocrea.

Situl arheologic de la Chesinţ - Obârşia firului nordic al Pârâului Valea Grădişte. Obiectivul arheologic se află la 2,92 km SSE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,64 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 5,62 km SSE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 330 m NV de versantul stâng al Pârâului Valea Maloştei.

Situl arheologic de la Chesinţ-Ocob. Aşezările au fost identificate pe teritoriul fortificaţiei medievale din zonă. Obiectivul arheologic se ală la 2,17 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2,77 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 2,6 SSV km E de biserica ortodoxă din Alioş şi

Situl arheologic de la Chesinţ - Pârâul Valea Mare NE. Obiectivul arheologic se ală la 3,62 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,1 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani, la 3,52 km E de biserica ortodoxă din Alioş şi la 200 m E de versantul drept al Pârâului Valea Mare.

Situl arheologic de la Chesinţ - Rât. Obiectivul arheologic se află la 1,28 km ENE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2, 58 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 3,28 km SE de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 500 m E faţă de versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor.

Situl arheologic de la Chesinţ - Râtu NV. obiectivul arheologic se află la 1 km VNV de biserica din Chesinţ; la 2,76 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 3,04 km SE de biserica din Zăbrani şi la 230 m E de versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor.

Situl arheologic de la Chesinţ - Râtu SE. Obiectivul arheologic se află la 1,67 km ESE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2,64 km SV se biserica catolică din Neudorf; la 3,85 km SE de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 950 m E de versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor.

Situl arheologic de la Chesinţ - Râtu S. Obiectivul arheologic se află la 1,35 km E de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2,79 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 3,58 km SE de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 600 m E de versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Cufundoasa. Obiectivul arheologic se află la1,6 km ESE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2,82 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 3,85 km SE de biserica din Zăbrani şi la 200 m NE faţă de talvegul unui pârâu fără nume, afluent dreapta a Pârâului Valea Ţigan

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Fâneţelor de Sus. Situl arheologic se află la 3 km VSV de biserica ortodoxă din Chesinţ, la 3,65 km E de biserica ortodoxă din Alioş; la 3,26 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 250 m E de versantul drept al Pârâului Valea Fâneţelor de Sus, afluent dreapta al Pâr

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-10. obiectivul arheologic se află la 3,36 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,56 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 4,62 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 350 m SE de confluenţa celor două obârşii de vale care formează Pârâul Valea

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-11. obiectivul arheologic se află la 3,36 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,56 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 4,62 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 350 m SE de confluenţa celor două obârşii de vale care formează Pârâul Valea

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-12. obiectivul arheologic se află la 3,35 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,41 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 4,4 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 100 m SE de confluenţa celor două obârşii de vale care formează Pârâul Valea

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-13. obiectivul arheologic se află la 3,51 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,68 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 4,55 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 80 m NE de versantul drept al obârşiei sudice a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-14. obiectivul arheologic se află la 3,5 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,73 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 4,67 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 100 m NE de versantul drept al obârşiei sudice a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-15. obiectivul arheologic se află la 3,51 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,82 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani;4,81 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 60 m NE de versantul drept al obârşiei sudice a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-16. obiectivul arheologic se află la 3,39 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,82 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani;la 3,14 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 150 m NE de versantul drept al obârşiei sudice a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-17. obiectivul arheologic se află la 3,49 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,99 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; 5,2km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 40 m E de obârşia sudică a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-18. obiectivul arheologic se află la 2,76 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,35 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani;la 5,39 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 90 m NE de obârşia nordică a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-19. obiectivul arheologic se află la 2,91 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,32 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani;la 5,07 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 80 m N de versantul drept al obârşiei nordice a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-1. Obiectivul arheologic se află la 2,95 km S de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2,81 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 3,33 km E de biserica ortodoxă din Alioş şi la 30 m S faţă de obârşia firului nordic al Pârâului Valea Grădiştei şi la 500 m V

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-20. : obiectivul arheologic se află la 2,95 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,26 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani;la 4,89 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 70 m NE de versantul drept al obârşiei nordice al Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-21. obiectivul arheologic se află la 2,98 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,13 km S de biserica ortodoxă din Zăbrani;la 4,64 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 110 m N de versantul drept al obârşiei nordice al Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-22. obiectivul arheologic se află la 2,92 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,94 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani;a 4,49 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 320 m N de versantul drept al obârşiei nordice al Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-23. obiectivul arheologic se află la 2,92 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,94 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani;la 4,49 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 320 m N de versantul drept al obârşiei nordice al Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-25. obiectivul arheologic se află la 3,72 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,87 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 4,49 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 130 m SV de versantul stâng al obârşiei sudice a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-2. Obiectivul arheologic se află la 3,24 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,62 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 5 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 240 m S de versantul stâng al firului nordic al obârşiei Pârâului Valea Grădişt

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-3. Obiectivul arheologic se află la 3,13 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,36 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 4,71 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 80 m S de versantul stâng al firului nordic al obârşiei Pârâului Valea Grădi

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-4. Obiectivul arheologic se află la 2,85 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,49 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 5,48 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 150 m E de obârşia nordică a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-5. Obiectivul arheologic se află la 3,61 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,68 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 4,34 km SE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 80 m V de versantul stâng al obârşiei sudice a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-6. obiectivul arheologic se află la 2,98 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,5 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 5,25 km E de biserica ortodoxă din Alioş şi la 60 m S de versantul stâng al obârşiei firului nordic al Pârâului Valea Grădişt

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-7. Obiectivul arheologic se află la 3,08 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,55 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 5,14 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 129 m S de versantul stâng al firului nordic al obârşiei Pârâului Valea Grăd

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-8. obiectivul arheologic se află la 3,07 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,45 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 4,99 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 80 m S de drept al obârşiei nordice a Pârâului Valea Grădiştei.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei-9. obiectivul arheologic se află la 3,29 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,59 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 4,82 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 250 m SV de versantul stâng al firului nordic al obârşiei Pârâului Valea Gră

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei NE. Situl arheologic se află la 2,92 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,68 km SSV de biserica catolică din Zăbrani; la 3,87 km E de biserica ortodoxă din Alioş şi la 400 m E de versantul drept al Pârâului Valea Grădişte.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Grădiştei S. Obiectivul arheologic se află la 3,23 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,77 km SSE de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 5,28 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 300 m S de versantul drept al obârşiei firului nordic al Pârâului Valea Gră

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Mare E. Obiectivul arheologic se ală la 4,13 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,96 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 3,82 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 120 m E de versantul drept al Pârâului Valea Mare.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Mocrea-Dealu Pălhade SE. Obiectivul arheologic se află la 2,93 km SSE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,53 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 6,99 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 225 m N faţă de versantul drept al Pârâului Valea Mocrea.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Mocrea E. obiectivul arheologic se află la 3,43 km SE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,74 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 7,42 km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 80 m E de versantul drept al Pârâului Valea Mocrea.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Mocrea NV. obiectivul arheologic se află la 3,54 km SSE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,92 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 7,3 km SE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 100 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Mocrea.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Mocrea V. Obiectivul arheologic se află la 3,27 km SSE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,81 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 7,06km ESE de biserica ortodoxă din Alioş şi la 100 m SV de versantul stâng al Pârâului Valea Mocrea.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Ţiganilor E-1. Obiectivul arheologic se află la 950 m ENE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2,9 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 3,06 km SE de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 180 m E faţă de versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor.

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Ţiganilor E-2. Obiectivul arheologic se află la 1,37 km SE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,41 km SV de biserica catolică din Neudorf, la 2,92 km SSE de intersecţia DJ 691 Alioş - Neudoerf cu DJ 682 Zăbrani - Neudorf şi la 420 m E de versantul drept al Pârâului Va

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Ţiganilor E-3. Obiectivul arheologic se află la 1,53 km SE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,48 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 3,05 km S de intersecţia DJ 691 Alioş - Neudorf cu DJ 682 Zăbrani - Neudorf şi la 530 m E de versantul drept al Pârâului Valea

Situl arheologic de la Chesinţ - Valea Ţiganilor. Obiectivul arheologic se află la 1,35 km SE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,64 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 3,1 km S de intersecţia DJ 691 Alioş - Neudorf cu DJ 682 Zăbrani - Neudorf şi la 300 m E de versantul drept al Pârâului Valea

Situl arheologic de la Chesniţ - Valea Ţiganilor E-4. Obiectivul arheologic se ală la 2,09 km SSV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,5 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 5,85 km E de biserica ortodoxă din Alioş şi la 250 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Ţiganilor.

Situl arheologic de la Chesniţ - Valea Ţiganilor V. Obiectivul arheologic se ală la 1,68 km SSV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,14 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 3,8 km E de biserica ortodoxă din Aioş şi la 150 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Ţiganilor.

Situl arheologic de la Chilioara. Pe terasa din apropierea fostului CAP

Situl arheologic de la Chirnogi-Şuviţa lui Vulpe. Între Şuviţa lui Vulpe, la vest şi tell-ul eneolitic (101813.10) la est, pe terasa medie a Dunării

Situl arheologic de la Chirnogi - Valea Chirnogi 2. La NV de sat, la confluenţa văii Chirnogi cu lacul Mostiştea, pe malul stâng al văii Chirnogi şi în continuare pe malul stâng al lacului Mostiştea, sub vatra satului Chirnogi

Situl arheologic de la Chişcani. Bordeiul a fost descoperit la aproximativ 300 m spre sud-est de cladirea Consiliului popular comunal, pe marginea terasei Dunarii, la adancimea de 1,20 m

Situl arheologic de la Chiselet-la sud de Măgura Fundeanca. La SE de Chiselet, pe malul stâng al braţului Scoiceni, în lunca Dunării şi la circa 100 m sud de tell-ul neolitic "Măgura Fundeanca"

Situl arheologic de la Chiselet-Scoiceni. Pe malul drept al braţului Scoiceni, în dreptul marginii de sud a comunei Chiselet, în lunca Dunării.

Situl arheologic de la Ciacova- Piaţa Cetăţii. Situl este situat în centrul oraşului Ciacova, la 200 m N faţă de Biserica Romano-Catolică şi la 130 m SE de donjonul medieval. Situl se află la 90 m E faţă de cursul râului Timişul Mort.

Situl arheologic de la Ciceu - Cetate

Situl arheologic de la Ciclova Montană-Lenuţa. la SE de Oraviţa, pe afluentul Ciclovei, Muntele Rol

Situl arheologic de la Ciclova Română - Tufă''. la marginea zonei împădurite

Situl arheologic de la Cinchiş-Cerna- lac Cinciş. pe malul lacului Cinciş, vecinătăţile amplasamentului fiind următoarele: la N şi NE Vlad J., la SE drumul judeţean şi punct telefonie, la S Rădoane I. şi la V lacul Cinciş

Situl arheologic de la Cinciş-Cerna- Motel. Într-o livadă de pruni

Situl arheologic de la Cioflinceni-La Cimitir. Zona cercetată se află pe malul sudic al lacului Snagov

Situl arheologic de la Cioflinceni-La est de sat. Terenul este amplasat pe un platou înalt, cu pante line, care coboară spre valea Orzarului spre E şi lacul Snagov spre N.

Situl arheologic de la Ciolt - Cioltişor II

Situl arheologic de la Ciolt - Pusta. În stânga drumului Ciolt-Buteasa

Situl arheologic de la Cioranii de Jos. Sit situat la ieşirea din sat spre movila Orboieşti, pe terasa râului Cricovul Sărat, între DN 1D şi râu

Situl arheologic de la Cioroiu Nou - La Cetate. În marginea de SE a satului, la sud de drumul ce merge la Siliştea Crucii şi la vest de cel care merge la Boureni, la 200 m. de colţul de SV al cimitirului satului, într-o buclă făcută de apa Cioroiului către vest.

Situl arheologic de la Cipău - Gârle. Situl se află pe terasa joasă de lângă vechiul braţ mlăştinos al Mureşului, care se întinde din stânga Mureşului spre dealurile de la Cucerdea.

Situl arheologic de la Cipău - ICIA. Situl se află la 250 m NV de Gârle, lângă cantonul CFR de la intersecţia căii ferate cu şoseaua Iernut-Târnăveni, pe un grind.

Situl arheologic de la Cireşanu - La Grajduri. La est de sat în zona grajdurilor CAP.

Situl arheologic de la Cireşu - Cireşu Sud. Situl arheologic de la 1,23 km S de biserica din Cireşu; la 1,9 km VNV de biserica ortodoxă din Criciova, la 3,2 km N de biserica ortodoxă din Găvojdia şi la 270 m NV de versantul drept al Râului Timiş.

Situl arheologic de la Cireşu - Cireşu Vest. Situl arheologic se află la 990 m V de biserica ortodoxă din Cireşu; la 1,78 km SE de biserica ortodoxă din Măguri; la 290 m S de DJ 680 Măguri - Cireşu şi la 660 m NE de versantul drept al Râului Timiş.

Situl arheologic de la Cireşu-La Răchiţi

Situl arheologic de la Cisnădie - Cetatea. Situl se află intravilan, la E de vârful Götzenberg.

Situl arheologic de la Ciula Mare. în vatra satului

Situl arheologic de la Ciumăfaia - Hathold. La N de sat, lângă drumul care duce spre Chidea, pe malul drept al părăului Chidea, pe o terasă

Situl arheologic de la Ciumăfaia. Pe malul stâng al pârâului Borşa

Situl arheologic de la Ciungu Mare- Valea Rea

Situl arheologic de la Ciurari Deal - GRT 14. Situl arheologic se află la cca. 700 m vest de biserica din Ciurari Deal, 1,4 km sud-sud-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 120 m sud de DJ 701.

Situl arheologic de la Ciurari Deal - GRT 15. Situl arheologic se află la cca. 380 m sud-vest de biserica din Ciurari Deal, 1,4 km sud-sud-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 200 m sud de DJ 701.

Situl arheologic de la Ciuta - Branişte II. La cca 100 m sud de locul menţionat anterior

Situl arheologic de la Clondiru de Sus - Pe Vâjâietoare. în viile de la S de sat, din zona "Fundul Căzăcii", spre E până la şosea

Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Bulevardul Eroilor nr.1. Situl se află la 6 m NV de Monumentul Memorandiştilor.

Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Piata Muzeului 4. Situl arheologic se află în zona Palatului Mikeş.

Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Piaţa Muzeului nr. 2

Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Someşeni - aeroport. pe terasa inferioară a Someşului Mic, în teritoriul delimitat spre V de mlaştina din spatele Băilor Someşeni .

Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Strada Iuliu Maniu, nr. 4

Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Strada M. Kogălniceanu, nr. 12-14

Situl arheologic de la Cocioc-Marginea estică a satului. pe malul sudic al lacului Snagov

Situl arheologic de la Codlea - Măgura Codlei. pe primul mamelon, la V de măgura, spre satul Holbav

Situl arheologic de la Codreni. Pe partea stângă a văii Corâta, la confluenţa cu râul Mostiştea, pe un bot de terasă (al doilea spre vest)

Situl arheologic de la Codreni. Pe partea stângă a văii Corâta, la confluenţa cu râul Mostiştea, pe un bot de terasă se

Situl arheologic de la Colceag - La est de antenă. Situl se află la 1 km est de antena de telefonie mobilă.

Situl arheologic de la Comloşu Mare. Situl a fost identificat în hotarul localităţii.

Situl arheologic de la Conacu-Conacu 2. Staţiunea este amplasată pe pantele line care coboară spre malul nordic al Lacului Conacu, într-un cot al acestuia, între satele Conacu şi Negreşti.

Situl arheologic de la Constanţa - Constanta Vest 3. la vest şi nord-vest de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea a Ovinelor şi Caprinelor (ICDCOC); la ieşirea din Constanţa pe DN3C.

Situl arheologic de la Constanţa - Constanta Vest 4. la vest şi nord-vest de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea a Ovinelor şi Caprinelor (ICDCOC); la ieşirea din Constanţa pe DN3C

Situl arheologic de la Constanţa - Poiana Est 1. la 2,100 km E de marginea satului Poiana, la N de DC 89, după bifurcatia peste A4, Zona CIC

Situl arheologic de la Constanţa - Str. Brâncoveanu

Situl arheologic de la Constanţa- Str. Mihai Viteazu f.n. (sediu OCPI Constanţa)

Situl arheologic de la Constanţa - str. Traian. perimetrul: cartier Abator, zona Gară, Bd. Lăpuşneanu, zona Pescărie - Mamaia

Situl arheologic de la Constanţa - Valul mare de pământ. din marginea de V a oraşului Constanţa (cartier Palas) la 2 km N de satul Valul lui Traian, pe lângă gara CFR Dorobanţu, prin Medgidia până în "Pietre" si reapare în punctul Ghermelelor, până la N de satul Cochirleni, până în punctul "Cetatea Pătulului"

Situl arheologic de la Conţeşti - Ţintirim. La 500m E de sat, pe stânga pârâului Conţeasca.

Situl arheologic de la Copăceni - Ciurgău. Situl se află în hotarul Copăcenilor, sub moare carierei de la Sănduleşti, la "Ciurgău".

Situl arheologic de la Copăceni - La Moară

Situl arheologic de la Copăceni-vest. Situl se află la marginea de V a satului.

Situl arheologic de la Copuzu - Platoul Deluş. la SE de vatra satului Copuzu, la S de râul Ialomiţa, pe terasă şi pe panta terasei

Situl arheologic de la Corjăuţi - Ţărinca. Situl se află în extravilan, pe partea dreaptă a drumului de ţară Pomârla-Corjăuţi, la 1500 m NV de şcoala din sat.

Situl arheologic de la Corneşti - Cornet. Situl arheologic se află la 3,37 km SSV de biserica ortodoxă din Corneşti; la 4,96 km SE de biserica ortodoxă din Carani; la 4,9 km NE de biserica ortodoxă din Sânandrei şi la 300 m E de versantul stâng al Pârâului Lac.

Situl arheologic de la Corneşti - Dealul Cornet. Dealul Cornet

Situl arheologic de la Corneşti - Iarcuri-1. Situl arheologic se află la 1,87 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 5,12 km V de biserica ortodoxă din Murani; la 5 km SE de biserica ortodoxă din Orţişoara şi la 525 m S de versantul stâng al Pârâului Lac.

Situl arheologic de la Corneşti - Iarcuri-2. Situl arheologic se află la 2,9 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 4,4 km VNV de biserica ortodoxă din Murani; la 4,9 km SE de biserica ortodoxă din Orţişoara şi la 120 m S de versantul stâng al Pârâului Lac.

Situl arheologic de la Corneşti - Iarcuri-Pârâu Lac Vest. Situl este localizat la 1,23 km N de biserica ortodoxă din Corneşti; la 4,36 km ENE de biserica ortodoxă din Carani; la 360 m V de valul III al fortificaţiei de la Corneşti "Iarcuri" şi la 160 m V de versantul drept al Pârâului Lac.

Situl arheologic de la Corneşti - Iarcuri-Valea Lacului Nord. Situl arheologic se află la 1,46 km N de biserica ortodoxă din Corneşti; la 4,9 ikm ENE de biserica ortodoxă din Carani; la 4,6 km SSE de biserica ortodoxă din Orţişoara şi la 150 m VNV de versantul drept al Pârâului Lac.

Situl arheologic de la Corneşti - pe partea stângă a pârâului Hăşdate. Situl se află la NV de sat, pe partea stângă a pârâului Hăşdate, la cca 200 m înainte de vărsarea acestuia în Arieş.

Situl arheologic de la Corneşti - Siliştea Corneşti. Situl arheologic se află imediat la V şi NV de localitate, pe ambele laturi ale drumului comunal Corneşti - Ibrianu.

Situl arheologic de la Corneşti - Valea Accead Sud. Situl arheologic se află la 3,38 km SE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 5,3 km SV de biserica ortodoxă din Murani; la 5,4 km NNV de biserica ortodoxă din Cerneteaz şi la 950 m V de versantul drept al Pârâului Măgheruş.

Situl arheologic de la Cornetu - Cariera de Pietriş. Cariera cu pădurea îngropată situată pe malul stâng al Argeşului, la E de baraj, pe traseul canalului Dunăre - Bucureşti

Situl arheologic de la Corni - Băbţişoara. La sud-vest de localitate, pe o pantă lină de deal, aflată în prelungirea dealului Secătura din dreapta drumului Bicaz-Babţa şi a Văii Cernei

Situl arheologic de la Coronini - Culă. la 600 m SE de sat

Situl arheologic de la Coronini - Dealul Coroninului''. la sud-vest de localitate

Situl arheologic de la Coronini - Gaura Chindiei I şi II. la 6 km aval de sat, peştera

Situl arheologic de la Coroteni - Sediul CAP. în spatele fostului sediu CAP, de-a lungul râului Vărzaru

Situl arheologic de la Coşereni - Turceasca. la SV de vatra satului Coşereni, la SE de lacul Comana

Situl arheologic de la Coslogeni - Grădiştea Coslogeni. Situl se află pe teritoriul fermei nr. 7 IAS Roseţi, în dreptul km 80, la 1,5 km de Dunăre, în balta Borcei, pe un martor de eroziune.

Situl arheologic de la Coşteiu-Islaz. Aşezarea se află la 1,3 km NNE de Primăria Coşteiu, 225 m vest de calea ferată Coşteiu-Ţipari, la 1,6 km SSSE de Biserica Reformată Ţipari şi la 200 m sud de pârâul Biniş, 460 m NE de pârâul Eruga.

Situl arheologic de la Costeşti- Coşman. în faţa gării IFET Costeşti, la cca. 500 m spre vest

Situl arheologic de la Costeştii din Vale - Măgura. Situl arheologic se află la 300 m vest de punctul anterior pe un bot al terasei drepte a Sabarului

Situl arheologic de la Costeşti. la est de ferma zootehnică, în marginea de S a satului

Situl arheologic de la Costeşti - Podiş. Situl se află în extravilanul satului.

Situl arheologic de la Costieni. pe malul gârlei Valea Boului, la E de sat

Situl arheologic de la Costişa-Dealul Bisericii. La 1,5 km sud de aşezarea eponimă a culturii Costişa, pe terasa Bistriţei, în apropierea unei movile (Movila Urlatului),

Situl arheologic de la Cotârgaci - La Rugi. Situl se află extravilan, la SV de Cotârgaci, pe partea dreaptă a văii Ratoşului.

Situl arheologic de la Coţofenii din Dos - Cetatea Jidovilor. La 3 km SSV de biserică

Situl arheologic de la Cotorca - Valea Popii. la 1,8 km de sat, pe malul lacului rotund

Situl arheologic de la Cotu Miculinţi-Gârla Mare. Situl se află extravilan, la nord-vest de satul Crasnaleuca, la 1200 m sud-vest de satul Cotu Miculinţi şi la 1500 m nord-est de Movila din Dealul Murgului. Pe partea stângă a Văii lui Carpen, la confluenţa acesteia cu Prutul.

Situl arheologic de la Coţuşca-Mârzâc. Sit în extravilan, situat la 1200 sud-sud-est de sat, la 200 m nord de podul peste Volovăţ şi pe partea dreaptă şi stângă a şoselei Nichiteni-Coţuşca

Situl arheologic de la Covasna - Curmătura. la 150 m S de sat, la E de Voineşti - Covasna,

Situl arheologic de la Covasna - Dealul Sărat. Situl se află la NE de Voineşti (fost sat, acum cartier al oraşului), între păraiele Cetăţii şi Mişcău, pe vf. Muntelui Cetăţii. Dealul, un punct înalt care domină toată zona depresiunii Tg. Secuiesc se află pe partea dreaptă a părăului Hanko.

Situl arheologic de la Covasna. din cuprinsul oraşului

Situl arheologic de la Covasna - La Popi. La 1,5 km V-SV de sat, pe stânga drumului spre satul Popricani şi pe malul stâng al pârâului Ciric, flancat la E de Dealul Roznovanu.

Situl arheologic de la Cozia- Dealul Mişoveţ. la sud de sat

Situl arheologic de la Cozmeni - Borbélyok. în partea de vest a comunei

Situl arheologic de la Crăciuneşti - Peştera Şura de Jos. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul Valea Căianului, Dealul Măgura Băiţei

Situl arheologic de la Crăciuneşti- Peştera Zidul de Sus II. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul din Valea Căianului, Măgura Feredeului

Situl arheologic de la Crăguiş- Holda lui Bolduş. la sud de sat, pe malul din dreapta Pârâului Crăguiş

Situl arheologic de la Crasnaleuca-Stanişte. Sit în extravilan, situat la sud-est de pârâul Stanişte (pe o terasă mijlocie a Prutului), între două sondaje efectuate, primul lângă pârâul Stanişte, al doilea la circa 400 m mai la sud.

Situl arheologic de la Creţuleasca. pe malul drept al pârâului Pasărea, de la est de hotarul cu com. Tunari până în marginea vestică a satului Creţuleasca

Situl arheologic de la Cristeşti - Balastieră. Aşezarea se află la sud est de localitate, pe prima terasă a Mureşului şi la 800 m E de drumul european E60.

Situl arheologic de la Cristeşti - Lutărie. Situl se află pe un bot de deal situat la E de comună, spre Târgu Mureş, la cca. 200-300 m de ultima casă, în stânga lângă şoseaua naţională.

Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Cartierul Kossuth Lsajos III

Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Cartierul Kossuth Lsajos II. În faţa bocului B11

Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Cimitirul Silaş. Aproape de cimitirul Silaş, pe valea părăului

Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Conacul Gyárfas

Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Cristur - Liceul Industrial. Partea de nord-est a clădirii şi zona între şcoală şi clădirea alăturată.

Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Nagy-áj. La NV de heleşteul pârâului Cristur, pe malul stâng al pârâului

Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Piaţa Libertăţii, nr. 43. La vest de colţul de sud-vest al Piaţa Libertăţii, nr. 45.

Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Piaţa Libertăţii, nr. 63

Situl arheologic de la Crivadia- Peştera Gaura Oanei

Situl arheologic de la Crivina - Km fluvial 894

Situl arheologic de la Cruceni-Cruceni SV. Situl arheologic se află la 2,1 km SV de biserica ortodoxă din Cruceni; la 2,4 km SE de biserica ortodoxă din Şagu; la 780 m S de DJ 682 G Şagu - Cruceni şi la 250 m N de versantul drept al Pârâului Apa Mare.

Situl arheologic de la Cruceni. Situl se află la 600 m nord de biserica Romano-Catolică din Cruceni, la 2,55 km SSE de primăria din Foeni, la 4,2 km nord de biserica catolică din Grăniceri şi la cca 150 m vest de cimitirul ortodox. În nordul aşezării la cca. 250 m nord curge un fost br

Situl arheologic de la Cubleul Someşan - Viile Pustii. Situl se află pe teritoriul satului.

Situl arheologic de la Cuci - Dâmbul Păros. Situl se află la marginea intravilanului.

Situl arheologic de la Cuci - Sit I - km 12+290 - 12+160, Autostrada Transilvania, Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii. Situl arheologic se află în nord-estul comunei Cuci, pe promontoriul unei terase înalte situate la circa 500 m est de drumul spre Petrilaca, după un km de la trecerea la nivel peste calea ferată Luduş-Iernut.

Situl arheologic de la Cucuiş- Glăjărie. în partea de sud-est a satului

Situl arheologic de la Cucuiş- În grădina lui Dumitrescu Vanea

Situl arheologic de la Cumpăna - Cumpana Est 1. la 750 m N-NE de DN39, in dreptul pasajului peste A4

Situl arheologic de la Cumpăna - Cumpana Est 2. la nord de DN39, în dreptul pasajului peste A4

Situl arheologic de la Cumpăna-km 12+750 - 12+850 pe breteaua D a autostrăzii Bucureşti-Constanţa. În partea de nord est a judeţului, în extravilan, la cca 9 km vest de Marea Neagră

Situl arheologic de la Curăteşti - Biserica Veche. Pe malul drept al lacului, la NE de biserica părăsită din satul Curăteşti

Situl arheologic de la Curteşti-Iazul Hudumului. Situl se află în extravilan, pe partea dreaptă a iazului Hudum şi a văii Cărămidăriei, la 300 m SE de satul Hudum, comuna M. Eminescu.

Situl arheologic de la Curtişoara, În Lunci. Situl se află pe DN 66 în zona km 85 Târgu Jiu - Petroşani, la 600 de metri est de râul Jiu, pe o terasă superioară. .

Situl arheologic de la Cuveşdia - Dealu Bichişu S. obiectivul arheologic se află la 2,58 km NNV de biserica ortodoxă din Cuveşdia; la 5,27 km ENE de biserica ortodoxă din Comeat, tăiat de DJ 572 Cuveşdia - Şiştarovăţ şi la 100 m V de versantul drept al Pârâului Valea Cherşina.

Situl arheologic de la Cuveşdia - Dl. Gornicu S. obiectivul arheologic se află la 3,99 km NE de biserica ortodoxă din Cuveşdia; la 4,62 km SV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 100 m NE de DJ 572 Cuveşdia - Şiştarovăţ şi la 100 m E de versantul stâng al Pârâului Valea Cherşina.

Situl arheologic de la Cuveşdia - Valea Bucina Mică S. obiectivul arheologic se află la 1,55 km SSE de biserica ortodoxă din Cuveşdia; la 5,77 km SE de biserica ortodoxă din Comeat; la 30 m E de DJ 572 Cuveşdia - Şiştarovăţ şi la 100 m E de versantul stâng al Pârâului Repaş.

Situl arheologic de la Cuveşdia - Valea Cherşina-1. obiectivul arheologic se află la 2,53 km NNE de biserica ortodoxă din Cuveşdia; la 3,36 km ENE de biserica ortodoxă din Comeat; la 150 E de DJ 572 Cuveşdia - Şiştarovăţ şi la 90 m E de versantul stâng al Pârâului Valea Cherşina.

Situl arheologic de la Cuveşdia - Valea Cherşina N; Dl. Gornicu V-1. obiectivul arheologic se află la 4,5 km NE de biserica ortodoxă din Cuveşdia; la 4,63 km VSV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 680 m NV de DJ 572 Cuveşdia - Şiştarovăţ şi la 120 m V de versantul drept al Pârâului Valea Cherşina.

Situl arheologic de la Cuveşdia - Valea Cherşina N; Dl. Gornicu V-2. obiectivul arheologic se află la 4,16 km NE de biserica ortodoxă din Cuveşdia; la 4,61 km SV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 150 m NV de DJ 572 Cuveşdia - Şiştarovăţ şi la 90 m E de versantul stâng al Pârâului Valea Cherşina

Situl arheologic de la Cuveşdia - Valea Pârâului Repaş. obiectivul arheologic se află la 2,94 km SSE de biserica ortodoxă din Cuveşdia; la 3,31 km NE de biserica ortodoxă din Hodoş; la 60 m E de DJ 572 Cuveşdia - Şiştarovăţ şi la 160 m E de versantul stâng al Pârâului Repaş.

Situl arheologic de la Cuveşdia - Valea Tudorovăţ-1. Situl arheologic se află la 1,38 km NE de biserica ortodoxă din Cuveşdia; la 5,6 km E de biserica ortodoxă din Comeat; la 760 m NE de DJ 572 Cuveşdia - Şiştarovăţ şi la 80 m E de versantul stâng al Pârâului Valea Tudorovăţ .

Situl arheologic de la Cuveşdia - Valea Tudorovăţ-2. Situl arheologic se află la 1,59 km NE de biserica ortodoxă din Cuveşdia; la 3,63 km E de biserica ortodoxă din Comeat; la 540 m NE de DJ 572 Cuveşdia - Şiştarovăţ şi la 60 m S de versantul stâng al Pârâului Valea Tudorovăţ.

Situl arheologic de la Daia din punctul Grădina lui Miron

Situl arheologic de la Dalboşeţ - Dragomireana. la cca. 1,5 km E de satul Dalboşeţ, în apropiere de şoseaua ce duce de la Dalboşeţ la Iablaniţa, la 30 m. S de râul Nera

Situl arheologic de la Dalcic - grădina lui Bartha. în grădina lui Bartha, în albia pârâului Magyaró

Situl arheologic de la Dăneasa - DN 6 Alexandria-Craiova lot. 2. km 156+. atât în dreapta drumului cât şi în stânga sa

Situl arheologic de la Dăneşti. La SV de sat pe un bot de terasă, pe malul stâng al lacului Frăsinet

Situl arheologic de la Dăneşti. La SV de sat pe un pisc pe stâng al lacului Frăsinet

Situl arheologic de la Darabani - Coada Iazului Bălăşescu. Situl se află în extravilan, la SV de oraş, pe panta uşor înclinată de la coada iazului Bălăşescu, pe dreapta pârâului Podriga.

Situl arheologic de la Darabani - Dosul Stadolei. Situl se află în extravilan, la NE de cartierul Teioasa, la SE de Movila Teioasa.

Situl arheologic de la Darabani - La Lutărie. Situl este intravilan, la S de oraş, pe pantele din partea de NE a iazului Bălăşescu

Situl arheologic de la Darabani - La Stupină. Situl se află în extravilan, la 1200 m SE de oraş, pe panta sudică a dealului aflat la N de valea Fundoaia.

Situl arheologic de la Dăscăleşti - Pădurea Spătaru. Situl arheologic se află la 4,5 km sud-est de Dăscăleşti, în vecinătatea pădurii Spătaru şi la 250 m vest de calea ferată.

Situl arheologic de la Dejan - Izlaz-1. Situl arheologic este situat la 1,1 km NE de biserica ortodoxă din Dejan; 4,9 km SV de biserica ortodoxă din Percosova; 5,3 km NV de biserica ortodoxă din Gherman şi la 800 m NV de versantul drept al Râului Moraviţa.

Situl arheologic de la Dejan - Izlaz-2. Situl arheologic se afl[ la 1,7 km NE de biserica ortodoxă din Dejan; 4,25 km SSV de biserica ortodoxă din Percosova; 5 km NV de biserica ortodoxă din Gherman şi la 760 m NV de versantul drept al Râului Moraviţa.

Situl arheologic de la Dejan - La Cărămidărie N. Situl se află la la 2,6 km NE de biserica ortodoxă din Dejan; la 3,6 km VSV de biserica ortodoxă din Percosova; la 5,6 km NV de biserica ortodoxă din Gherman şi la 1,3 km NV de versantul drept al Râului Moraviţa.

Situl arheologic de la Dejan - La Fântână. Situl arheologic se află la 1,2 km N de biserica ortodoxă din Dejan; 5,25 km SSV de biserica ortodoxă din Percosova; 5,93 km NV de biserica ortodoxă din Gherman şi la 1,35 NV de versantul drept al Râului Moraviţa.

Situl arheologic de la Dejan - Lapoş-1. Situl arheologic se află 2,2 km NE de biserica ortodoxă din Dejan; 4,15 km SV de biserica ortodoxă din Percosova; 5 km NV de biserica ortodoxă din Gherman şi la 0,55 km NV de versantul drept al Râului Moraviţa.

Situl arheologic de la Dejan - Lapoş-2. Situl arheologic se află 1,44 km NE de biserica ortodoxă din Dejan; 4,47 km SV de biserica din Percosova; 5 km NV de biserica din Gherma şi la 0,4 km NV de versantul drept al Râului Moraviţa.

Situl arheologic de la Dejan - Lapoş-3. Situl arheologic se află la 1,45 km NE de biserica ortodoxă din Dejan; 4,6 km SV de biserica din Percosova; 5,3 km NV de biserica din Gherman şi la 800 m NV de versantul drept al Râului Moraviţa.

Situl arheologic de la Dejan - Lapoş-4. Situl arheologic se află la 1,3 km NE de biserica ortodoxă din Dejan; 4,7 km SV de biserica ortodoxă din Percosova; 5,22 km NV de biserica ortodoxă din Gherman şi la 670 m NV de versantul drept al Râului Moraviţa.

Situl arheologic de la Densuş- Cartier Gojdu

Situl arheologic de la Densuş- Cartier Viile Noi

Situl arheologic de la Densuş- Ceagăi. la extremitatea estică a municipiului Deva

Situl arheologic de la Densuş- Ceangăilor

Situl arheologic de la Densuş- Dâmbul Popii. Situl se află pe strada Depozitelor, pe prima terasă a Mureşului

Situl arheologic de la Densuş- Dealul Cetăţii

Situl arheologic de la Densuş- Micro 15

Situl arheologic de la Densuş-Strada Progresului

Situl arheologic de la Densuş- Viile Carolina

Situl arheologic de la Deuşu - Ciutaia. în hotarul Ciutaia

Situl arheologic de la Devesel-Cetăţuie. în terasa înaltă de cca. 20 m a Dunării

Situl arheologic de la Dezmir - Sub Berc

Situl arheologic de la Dimieni. La 1 km vest de şoseaua Tunari-Baloteşti şi 300m N de incinta aeroportului Otopeni

Situl arheologic de la Dimieni. Spre colţul NE al incintei aeroportului Otopeni

Situl arheologic de la Dimoiu - Movila. la 0,3 km VNV de localitate, de ambele părţi ale DC Matraca - Dimoiu

Situl arheologic de la Diniaş - La Hotar. situl se află la 3,65 km NNE de biserica sârbească din Diniaş, 9,23 km sud-est de biserica catolică din Cenei, 8,8 km sud-vest de biserica ortodoxă din Beregsăul Mare şi 2,12 km nord de şoseaua Sânmihaiu Român-Diniaş (DJ591A).

Situl arheologic de la Dobrileşti. mai jos de şcoală, pe terasă, deasupra şi la V de primele case din sate din sat şi la V de casa Baba Checher

Situl arheologic de la Dobrosloveni - Carieră. Situl se află pe terasa sudică înaltă nord de pârâul Teslui, la vest de sat.

Situl arheologic de la Dobrosloveni - Parcela T A698. Situl se află pe terasa sudică înaltă nord de pârâul Teslui, la vest de sat.

Situl arheologic de la Dobrosloveni - Parcela T A715. Situl se află pe terasa înaltă de la nord de pârâul Teslui, la vest de sat.

Situl arheologic de la Dobrosloveni. Situl se află pe un bot de terasă înaltă situată la confluenţa dintre Teslui şi Frăsinet.

Situl arheologic de la Dobrosloveni - S.M.T.. Situl arheologic se află pe o terasă joasă din Lunca Tesluiului; la Vest de DN 54 Caracal-Piatra Olt.

Situl arheologic de la Dochia - La Perdele 3. Situl este situat în partea central-sudică a depresiunii Cracău-Bistriţa, la confluenţa unei surse de apă fără nume cu pârâul Văleni/Câlneş/Bahna, în aval de satul Dochia.

Situl arheologic de la Dodeşti - La Şipot. între vatra satului Dodeşti şi vatra cartierului Tămăşeni (în mijlocul actualei localităţi - teren sport)

Situl arheologic de la Dolia-La Sălişte. Movila este situată extravilan, la 2400 m N-NE de biserica satului Dolina, de o parte şi alta a căii ferate Leorda-Dorohoi.

Situl arheologic de la Dorgoş - Confluenţa Pârâului Mare cu Pârâul Valea Lungă. obiectivul arheologic se află la 1,38 km SE de biserica ortodoxă din Dorgoş, la 4,21 km NV de biserica ortodoxă din Zăbalţ; la 330 m E de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ şi la 160 m E de versantul drept al Pârâului Mare.

Situl arheologic de la Dorgoş - Dealul Ţurcanului NE. obiectivul arheologic se află la 2,42 km SSE de biserica ortodoxă din Dorgoş; la 6,10 km NV de biserica ortodoxă din Zăbalţ; la 50 m V de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ şi la 140 m VNV de versantul drept al Pârâului Mare.

Situl arheologic de la Dorgoş - Dorgoş SE. obiectivul arheologic se află la 1 km ESE de biserica ortodoxă din Dorgoş; la 3,79 km SE de biserica ortodoxă din Ususău; la 640 m NE de DJ Dorgoş - Zăbalţ şi la 180 m NV de versantul drept al Pârâului Mare.

Situl arheologic de la Dorgoş - Dorgoş S. obiectivul arheologic se află la 430 m SV de biserica ortodoxă din Dorgoş; la 2,23 km SE de biserica ortodoxă din Ususău; la 170 m V de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ şi la 140 m N de versantul stâng al unui pârâu fără nume, afluent dreapta al Pârâului Mare.

Situl arheologic de la Dorgoş. obiectivul arheologic se află la 2,11 km SSE de biserica ortodoxă din Dorgoş şi de-o parte şi de alta a DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ.

Situl arheologic de la Dorgoş - Pârâul Mare E. : obiectivul este amplasat la 2,18 km SE de biserica ortodoxă din Dorgoş; la 6,1 k NV de biserica ortodoxă din Zăbalţ; la 370 m E de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ şi la 90 m E de versantul drept al Pârâului Mare.

Situl arheologic de la Dorgoş - Pârâul Mare V. obiectivul arheologic se află la 1 km SSE de biserica ortodoxă din Dorgoş; la 4,3 km SE de biserica ortodoxă din Ususău; la 100 m V de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ şi la 400 m V de versantul drept al Pârâului Mare.

Situl arheologic de la Dorgoş - Pârâu Mare. obiectivul arheologic se află la 2,44 km SSE de biserica ortodoxă din Dorgoş; la 5,98 km NV de biserica ortodoxă din Zăbalţ; la 80 m E de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ şi la 70 m V de versantul stâng al Pârâului Mare.

Situl arheologic de la Dorobanţu - Dorobanţu 1. Situl se află pe DJ222B.

Situl arheologic de la Dorobanţu - Dorobanţu 8. Situl arheologic se află la 1 km nord de intravilanul comunei Dorobanţu.

Situl arheologic de la Dracşani - Vatra Satului. Situl se află intravilan, în partea de nord-est a satului, la sud-est de iazul Dracşani.

Situl arheologic de la Drăghiceanu - Zăgazul apei. Punctul Zăgazul apei se află în partea de sud a satului Drăghiceanu, pe panta de est a platoului

Situl arheologic de la Drăghiceni-Baltă. În extravilanul localităţii Drăghiceni, la km 181+ pe DN 6, între Valea Sălişte şi DN 6, pe malul de sud al unei bălţi, alimentată de pârâul Gologan.

Situl arheologic de la Drăghiceni - Baltă (km. 181+). în extravilanul localităţii, în dreapta şoselei, pe malul de sud al unei bălţi alimentată cu apă de râul Gologan

Situl arheologic de la Drăghiceni - Valea Oslenilor (km. 178+). în partea dreaptă a şoselei, în imediata apropiere a şoselei, pe partea mai înaltă a terasei, care flanchează, la est, o vale destul de adâncă.

Situl arheologic de la Drăghineşti - GRT 01. la cca. 3,3 km vest de biserica din Drăghineşti, 5,2 km vest-sud-vest de Situl arheologic se află la intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 350 m nord de DJ 701.

Situl arheologic de la Drăghineşti - GRT 04. Obiectivul arheologic se află la cca. 2,2 km vest de biserica din Drăghineşti, 4,2 km vest-sud-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 400 m nord de DJ 701.

Situl arheologic de la Drăghineşti - GRT 05. Obiectivul arheologic se află la cca. 2,2 km vest de biserica din Drăghineşti, 4,2 km vest-sud-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 400 m nord de DJ 701.

Situl arheologic de la Drăghineşti - GRT 07. Se află la cca. 1,9 km vest de biserica din Drăghineşti, 3,9 km vest-sud-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 130 m nord de DJ 701.

Situl arheologic de la Drăghineşti - GRT 08. Se află la cca. 1,7 km vest de biserica din Drăghineşti, 3,7 km vest-sud-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 120 m nord de DJ 701.

Situl arheologic de la Drăgoeni - km 7+075-7+125 Est (Sit 2). arheologice pe harta mun. Târgu Jiu. Acesta Situl arheologic se află situat pe un mic grind din lunca Văii Amaradia, distrus parţial de construcţii recente.

Situl arheologic de la Drăgoeni - Sit 1, km 7+600 - 7+850 Est (Sit1). Situl, localizat la sud de Pârâul Dobra, aproape de confluenţa sa cu Valea Roşianca, pe marginea unei terase înalte şi relativ plane, reprezintă un punct inedit pe harta descoperirilor arheologice din zona mun. Târgu Jiu.

Situl arheologic de la Dragşina - Paure Vest. Situl arheologic se află la 1,74 km VNV de biserica ortodoxă din Dragşina; la 3,13 km SE de biserica ortodoxă din Albina; la 340 de m SE de staţia de pompare de pe un braţ nordic al Pârâului Şurgani şi la 560 m SE de versantul stâng al Râului Timiş.

Situl arheologic de la Dragşina - Sighed nord-vest. Situl arheologic se află la 2 km VSV de biserica ortodoxă din Dragşina; la 3 km SE de biserica ortodoxă din Albina; la 4,48 km NE de biserica ortodoxă din Uliuc şi la 336 m E de versantul stâng al Râului Timiş şi la 490 m N de versantul drept al Pârâului

Situl arheologic de la Drislea - În Silişte. Situl se află extravilan, în marginea de sud-sud-vest a satului, la confluenţa pâraielor Ciolpan şi Drislea.

Situl arheologic de la Drobeta-Turnu Severin - str. Independenţei nr. 2. Pe terasa înaltă a Dunăii, la cca 50 de m de fluviu, în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier"

Situl arheologic de la Dubova-Sacoviştea Mare. Aşezarea a fost identificată în zona de îngustime maximă a Dunării între Cazanele Mici şi Cazanele Mari.

Situl arheologic de la Dudeştii Vechi-Cociohatul Mic. Situl este situat la aproximativ 650 S de pichetul de grăniceri abandonat, la 600 m E de graniţa dintre România şi Serbia, la 9,5 km V-NV de Biserica romano-catolică din Dudeştii Vechi, la 6,6 km NE de Biserica ortodoxă din Vălcani şi la 4,2 km de pârâul

Situl arheologic de la Dudeştii Vechi - Kalciov 1. Situl este situat la aproximativ 1,3 km est de comuna Dudeştii Vechi, la 2,874 m de Biserica catolică din Dudeştii Vechi; la cca. 350 m nord de drumul judeţean Sânnicolau Mare-Dudeştii Vechi DJ682 şi la circa 1294 m sud de râul Aranca

Situl arheologic de la Dudeştii Vechi - Movila lui Dragomir. la 500 m SV de gara Dudeştii Vechi

Situl arheologic de la Dulbanu- Valea Dulbanului. pe terasa Istăului, în marginea de NV a satului

Situl arheologic de la Dulgheru. la V de sat şi în partea de NV a satului

Situl arheologic de la Dumbrava - Cetăţeaua. Situl se află pe Dealul Pietros, la sud-est de satul dumbrava şi la nord-vest de Căpuşu Mic.

Situl arheologic de la Dumbrava - Obreja - Jgheaburi. pe terasa înaltă stângă a Dâmboviţei, la 1 km SE de localitate şi de DN 72

Situl arheologic de la Dumbrava- Peştera cu Apă. în amonte de satul Nandru, pe valea Roatei

Situl arheologic de la Dumbrava - Sit 1. Situl este situat între km 32+000-32+330 ai autostrăzii; pe terasa unui afluent sudic al Begăi, pârâul din marginea drumului Dumbrava-Bucovăţ.

Situl arheologic de la Dumbrava - Sit. nr. 2 - Dumbrava 1. Aşezarea a fost descoperită pe lotul 4 al Autostrăzii A1, sector Sebeş - Turda (km 53+700 - km 70+000), tronson km 59+050-59+250

Situl arheologic de la Dumbrăveni. Pe malul drept al pârâului Vlăsia, la V de şos. spre Sanatoriul TBC şi la NV de sat.

Situl arheologic de la Dumbrăviţa - Lac 1. Situl se află la 1,86 km E-NE de primăria comunei Dumbrăviţa, la 1,82 km V-NV de biserica Romano-Catolică din Giarmata Vii, la cca. 1,11 km SE de sensul giratoriu de la intersecţia Drumului Judeţean DJ691 cu Centura Timişoarei DNCT şi la aproximativ 145 m

Situl arheologic de la Dumbrăviţa - Lac 2. Situl se află la 2,08 km E-NE de Primăria comunei Dumbrăviţa, la 1,67 km V-NV de biserica Romano-Catolică din Giarmata Vii şi la cca. 1,16 km SE de sensul giratoriu de la intersecţia Drumului Judeţean DJ691 cu Centura Timişoarei DNCT. La aproximativ 190 m

Situl arheologic de la Dumbraviţa - Obiectiv 3. Situl se află la aproximativ 300 m vest de Obiectivul 2 la 2,46 km NV de Primăria comunei Dumbrăviţa, la 1,75 km S-SV de biserica Ortodoxă din Covaci, la cca. 105 m N-NE de Centura Timişoarei DNCT.

Situl arheologic de la Dumeni-Cotu Morii. Situl se află în extravilan, situat în marginea de sud-est a satului, pe panta de sud a Dealului Vedeanu, în apropierea luncii inundabile a Ibănesei.

Situl arheologic de la Dumeni - Dealul Coropcaru. Situl se află extravilan, la NV de satul Dumeni, pe un deal de formă alungită, apărat natural prin pantre abrupte şi aflat pe stânga unui pârâu afluent pe dreapta al pârâului Ibăneasa, la circa 1000 m N de Movila Vârcolici.

Situl arheologic de la Ersig

Situl arheologic de la Ersig - Ersig Est-1. Obiectivul arheologic se află la 1,12 km SE de biserica ortodoxă din Ersig; la 2,9 km SSV de biserica ortodoxă din Vermeş; la 100 m E de DJ 572 Vermeş - Berzovia şi la 150 m S de versantul stâng al Pârâului Secu

Situl arheologic de la Ersig - Ersig Est-2. Obiectivul arheologic se află la 150 m E de biserica ortodoxă din Ersig; la 3,15 km Sv de biserica ortodoxă din Vermeş; la 1,1 km V de DJ 572 Vermeş - Berzovia şi la 50 m V de versantul stâng al Pârâului Secu.

Situl arheologic de la Ersig - Ersig Est-3. Obiectul arheologic se află la 864 m SE de biserica ortodoxă din Ersig; la 3 km SSV de biserica ortodoxă din Vermeş; la 225 m V de DJ 572 Vermeş - Berzovia şi la 200 m S de versantul stâng al Pârâului Secu.

Situl arheologic de la Eşanca - Dealul Urlei. Situl se află se extravilan, la 600 m NE de sat, pe versantul vestic al Dealului lui Bogdan.

Situl arheologic de la Esechioi- Cişmea. la cca. 50 m nord-vest de cişmeaua satului, pe proprietatea abandonată a lui "Moş Manea", pe un platou cu pante line spre valea Esechioi, de o parte şi de alta a drumului care urcă din dreptul cişmelei spre platou.

Situl arheologic de la Făclia - valea Nică Popa. Situl se află pe partea de vest a văii Nică.

Situl arheologic de la Fălcoiu - Confluenţa cu Olteţul. Situl se află vis-à-vis de sat, pe terasa înaltă de la confluenţa Oltului cu Olteţul.

Situl arheologic de la Fălcoiu - Dealul Gânsacului. Situl arheologic este amplasat pe terasa înaltă a Oltului, la est de DN64.

Situl arheologic de la Fălcoiu - la nord de Pădurea Reşca. Situl arheologic se află la sud de sat, la nord de Pădurea Reşca, pe terasa înaltă a Oltului

Situl arheologic de la Fălcoiu - la nord de Valea Gânsacului II. Situl arheologic se află La nord de Valea Gânsacului.

Situl arheologic de la Fălcoiu - la nord de Valea Gânsacului I. Situl se află pe terasa înaltă de la nord de valea Gânsacului.

Situl arheologic de la Fălcoiu - la sud de Valea Gânsacului. Situl arheologic se află pe terasa înaltă de la sud de Valea Gânsacului.

Situl arheologic de la Fălcoiu - Terasa de la sud-sud-vest de Conacul Mihail Demetrian. Situl arheologic se află pe terasa înaltă a Oltului, la sud-sud-vest de Conacul Mihail Demetrian.

Situl arheologic de la Fălcoiu - Valea Gânsacului la est de drumul roman. Pe terasa înaltă, la nord de Valea Gânsacului, la vest de DN 64; în apropierea drumului roman.

Situl arheologic de la Fălcoiu - Valea Gânsacului la vest de DN 64. Pe terasa înaltă, la nord de Valea Gânsacului, la vest de DN 64; în apropierea drumului roman.

Situl arheologic de la Fântâna Mare. este amplasată pe un platou care coboară în pante line spre versanţii abrupţi ai Văii Independenţei, la cca. 300 m sud-vest de sat şi la 500 m (în linie dreaptă) în aceeaşi direcţie de fântâna care a dat denumirea localităţii

Situl arheologic de la Fântânele - Dealul Colarea. la 1 km N de sat, pe culmea dealului Colarea şi pe panta de SSV a acestui deal

Situl arheologic de la Fântânele - Livada. la 5 km SE de sat

Situl arheologic de la Fântânele - Movila Motoroiu. Situl arheologic se află în partea de sud-vest a satului, la graniţa cu comuna Butimanu (la circa 3 km).

Situl arheologic de la Fărcaşele - Sălişte

Situl arheologic de la Federi- Peştera Cocoşului. în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra muntenilor, în faţa peşterilor de la Coasta Vacii

Situl arheologic de la Federi- Peştera nr.1 din Piatra Muntenilor. În mţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, lânga peştera Gaura Cocoşului

Situl arheologic de la Fedeşti - Cetăţuia. la 1,5 km SV de sat

Situl arheologic de la Fegernic-Valea Almaşului. Între km 42+000-42+350 ai viitoarei Autostrăzi Transilvani, pe malul stâng al Almaşului, în partea dreaptă a şoselei Oradea-Marghita

Situl arheologic de la Felmer - Dealul Morii. nord-est de sat

Situl arheologic de la Felnac-fosta C.A.P.. Aşezarea amintită a fost identificată la 1,5 km NE de comună, spre Călugăreni, pe terenul fostei CAP aflat pe un promontoriu

Situl arheologic de la Felnac. Situl amintit a fost identificat la 1 km NV de sat, pe o terasă ce se ridică la aproximativ 200 m distanţă de râul Mureş.

Situl arheologic de la Fibiş - Dealul Turturei Nord-1. Situl arheologic se află la 3,2 km SE de biserica ortodoxă din Fibiş; la 2,6 km SV de biserica ortodoxă din Remetea Mică; la 2,4 km E de halta CFR Fibiş şi la 910 m S de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Fibiş - Dealul Turturei Nord-2. Situl arheologic este localizat la 2,8 km SE de biserica ortodoxă din Fibiş; la 3 km SV de biserica ortodoxă din Remetea Mică; la 1,88 km E de halta CFR Fibiş şi la 465 m S de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Fibiş - Dealul Turturei N. Situl arheologic se află la 2,87 km SSE de biserica ortodoxă din Fibiş; la 2,89 km V de biserica ortodoxă din Remetea Mică; la 2,2 km SE de halta CFR Fibiş şi la 930 m S de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Fibiş - Dealul Turturei NV-1. Situl arheologic se află la 2,8 km SSE de biserica ortodoxă din Fibiş; la 3,4 km SV de biserica ortodoxă din Remetea Mică, la 1,6 km E de halta CFR Fibiş şi la 730 m S de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Fibiş - Dealul Turturei NV-2. Situl arheologic se află la 2,5 km SSE de biserica ortodoxă din Fibiş; la 3,9 km SV de biserica ortodoxă din Remetea Mică; la 1 km ESE de halta CFR Fibiş şi la 360 m S de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Fibiş - Fibiş N. Situl arheologic se află la 3,28 km NNV de biserica ortodoxă din Fibiş; la 3,44 km VNV de biserica ortodoxă din Maşloc; la 3,6 km SE de biserica ortodoxă din Firiteaz şi la 600 m S de versantul stâng al Pârâului Măgheruş.

Situl arheologic de la Fibiş - Fibiş SV. Situl arheologic se află la 3,82 km SSV de biserica ortodoxă din Fibiş; la 6,62 km NNE de biserica ortodoxă din Pişchia; de o parte şi de alta a DJ 691 Pişchia - Fibiş şi la 250 m NV de actualul versant drept al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Fibiş - Fost CAP Sud. Situl arheologic se află la 2,9 km SSE de biserica ortodoxă din Fibiş; la 4,3 km SV de biserica ortodoxă din Remetea Mică; la 850 m SE de halta CFR Fibiş şi la 560 m S de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Fibiş - Valea Adam S. Situl arheologi este situat la 4,6 km S de biserica ortodoxă din Fibiş; la 3,5 km NNV de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 7,1 km NE de biserica ortodoxă din Pişchia şi la 300 m S de versantul stâng al Pârâului Valea Adam.

Situl arheologic de la Fibiş - Zomoniţ Sud. Situl arheologic se află la 3,43 km SSV de biserica ortodoxă din Fibiş; la 7 km NE de biserica ortodoxă din Pişchia; la 50 m E de DJ 691 Pişchia - Fibiş şi la 215 m V de versantul drept al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Fierbinţi-Târg - Malul Roşu. chiuveta lacului de acumulare Dridu, la NNV de vatra satului, în lunca Ialomiţei, pe un martor de eroziune, lacul de acumulare Dridu

Situl arheologic de la Filiaş - Dealul Pietros. Pe terasa joasă, plată, deasupra drumului ce duce spre Mureni, pe malul drept al pârâului Füzes

Situl arheologic de la Filiaş - Komjáca. În gura văii pârâului Komjáca

Situl arheologic de la Finţeşti - dealul Vătvoiu - Solescu. la NNV de sat, pe dealul Vătvoiu - Solescu

Situl arheologic de la Finţeşti - în centrul satului. în centrul satului, la fostul sediu al CAP, în jurul magazinului, la Luca Georgescu, la V de drumul dinspre sudului satului, spre Nichideanu

Situl arheologic de la Firiteaz - Dealul Golumbului. Situl arheologic se află la 2 km SV de biserica ortodoxă din Firiteaz; la 4,2 km NE de biserica ortodoxă din Seceani; la 4,2 km SE de biserica ortodoxă din Hunedoara Timişană; pe un bot de terasă de la 100 m V de confluenţa a două pâraie fără nume, afluen

Situl arheologic de la Firiteaz - Fibişeni NE. la 3,6 km SV de biserica ortodoxă din Firiteaz; la 2,7 km Ne de biserica ortodoxă din Seceani; la 6 km VNV de biserica ortodoxă din Fibiş şi pe versantul drept al obârşiei unui pârâu fără nume, afluent dreapta al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Firiteaz - Firiteaz ESE. Situl arheologic se află la 2,8 km VSV de biserica ortodoxă din Firiteaz; la 2,37 km SE de biserica ortodoxă din Hunedoara Timişană; la 4,55 km NNE de biserica ortodoxă din Seceani şi la 100 m E de versantul drept al unuia dintre izvoarele Pârâului Valea

Situl arheologic de la Firiteaz - Firiteaz SV. Situl arheologic se află la 2,8 km SV de biserica ortodoxă din Firiteaz; la 2,6 km SE de centrul localităţii Hunedoara Timişană; la 4,3 km NE de biserica ortodoxă din Seceani şi la 50 m V de versantul stâng al unuia dintre izvoarele Pârâului Valea Ardelen

Situl arheologic de la Firtănuş - Mács-Ortoványa. Situl se află la V de sat, pe partea stângă a pârâului Goagiu.

Situl arheologic de la Floreşti - Cetatea Fetei. pe malul drept al Someşului Mic, la sud de satul Floreşti;

Situl arheologic de la Floreşti - Şapca Verde. Situl se află la 100 m, în stângă DN1-E60 şi la 85 m vest de Valea Gârbăului. Este mărginit la vest de V. Gârboului, iar la sud de Dealul Razoarele care continuă, de-a lungul Văii Boşorului, spre sud, sub numele de Dealul Gârboului.

Situl arheologic de la Floreşti - Tarisnyas. la poalele de est ale dealului Tarisnyas, pe o terasa putin mai inalta

Situl arheologic de la Foeni-Gomila. Situl se află 2 km vest de comuna Foeni şi la 200 m de şosea.

Situl arheologic de la Foeni - În Gomilă. Situl arheologic se află la 3,14 km NV de biserica ortodoxă din Foeni; la 4,57 km NNV de biserica ortodoxă din Cruceni; la 2,62 km SE de frontiera de stat cu Republica Serbia şi la 1,45 km de versantul drept al Canalului Timişat.

Situl arheologic de la Foeni-Odaia Noua. Acest punct se află la circa 600 m NV de localitate.

Situl arheologic de la Foeni-Sălaş. Situl este situat la 3 km nord de sat, lângă drumul de legătură Foeni - Ionel.

Situl arheologic de la Foeni-Staţia de Gaz

Situl arheologic de la Foeni - Staţia de gaz NV. Situl este localizat la 3,17 km NV de biserica ortodoxă din Foeni; la 4,68 km NNV de biserica ortodoxă din Cruceni; la 2,71 km SE de frontiera de stat cu Republica Serbia şi la 1,37 km V de versantul drept al Canalului Timişat.

Situl arheologic de la Foieni - Grajduri CAP. Grajduri CAP, curtea şi terenul din vecinătatea nordică; terasa stângă a Pârâului Negru

Situl arheologic de la Foieni-Nisipăria nouă. La 4 km nord de sat pe malul pârâului Mogyoros

Situl arheologic de la Foieni -Sultész tag. La 2 km de Foieni pe drumul Berei, la 100 m est de pârâul Berea

Situl arheologic de la Folt- Sub Vii. La est de sat, pe a doua terasă de pe malul din dreapta râului mureş

Situl arheologic de la Fotinu - Movila de la Baltă. la 2,5 km NNV de sat spre Balta Voctinu

Situl arheologic de la Frasin Deal - Biserica Copăceni. Aşezarea se află la SV de biserică, în vatra satului.

Situl arheologic de la Frăsinetu - Balta Frăsinet. Situl arheologic se află la nord de Lacul Frăsinet.

Situl arheologic de la Frăsinetu - Baraj Frăsinet II. Situl a fost identificat pe terasa înaltă a pârâului Frăsinet, la sud de acesta.

Situl arheologic de la Frăsinetu - Baraj Frăsinet I. Situl a fost identificat pe terasa înaltă a pârâului Frăsinet, la sud de acesta.

Situl arheologic de la Frăsinetu. Situl arheologic se află pe terasa înaltă a pârâului Frăsinet la nord de acesta.

Situl arheologic de la Frasinu - Între ziduri. Situl se află la 2 km N de localitate, pe malul stâng al pârâului Crivăţ.

Situl arheologic de la Frumuşeni-Fântâna Turcului. Situl cercetat se află la circa 1 km NE de localitate.

Situl arheologic de la Fundătura - Şesul Mare. Situl se află la N de sat, pe DN 1 , între km 33+155 şi 33+400, între satul Fundătura şi comuna Iclod, pe marginea stângă a drumului naţional DN 1C, Cluj-Napoca-Gherla; 2 km N de Someşul Mic.

Situl arheologic de la Găgenii de Sus - Movila Găgenii de Sus. la 0,6 km N de sat, la E de şosea

Situl arheologic de la Galaţii Bistriţei - La Hrube. la marginea de SE a satului, în apropierea cimitirului

Situl arheologic de la Galaţi. între str. Traian, Faleza Dunării, str. Roşiori, promontoriul aferent bisericii "Precista"

Situl arheologic de la Galaţi - Tirighina. promontoriul "Tirighina" şi versanţii de la V de aceasta, la 300 m N de gara Barboşi

Situl arheologic de la Gălbinaşi-Centrul satului. La marginea satului Gălbinaşi, spre gară, pe maul stâng al Dâmboviţei la circa 150 m sud-vest de şcoala generală şi în continuare de-a lungul terasei, lîngă primărie şi în cartierul Moara Nouă

Situl arheologic de la Gălbinaşi. La marginea de nord a satului, pe marginea terasei râului Dâmboviţa, aproape de şoseaua Budeşti- Pantelimon

Situl arheologic de la Gălbinaşi. La marginea de sud a comunei Gălbinaşi, pe marginea terasei stângi a râului Dâmboviţa, la 600 m sud de sat, pe un bot de terasă

Situl arheologic de la Gălbinaşi - Movilele Berceni. la cca. 2,8 km SV de sat

Situl arheologic de la Gânţaga- Dâmbulea. Situl se află pe un platou aflat deasupra Streiului, de o parte şi alta a drumului ce coboară din Gânţaga spre vadul de trecere la Plopi, la nord-est de grajdurile CAP

Situl arheologic de la Gârbeşti - Şes Cerneşti. Situl se află extravilan, la nord de satul Gârbeşti, pe interfluviul cuprins între pâraiele Sitna la sud şi Cozancea la nord.

Situl arheologic de la Gârceiu - La Glimele

Situl arheologic de la Gârleşti-Surupătoare

Situl arheologic de la Garvăn - Dealul Crăcănele. la poalele Dealului Crăcanele care coboară lin spre Cetatea Dinogeţia, pe malul fostelor bălţi ale Dunării, la 2.3 km nord-nord-vest de ieşirea din sat

Situl arheologic de la Gearmata - Baraj-2

Situl arheologic de la Gearmata - Câmpu Behelei V

Situl arheologic de la Gearmata - Cerneteaz E

Situl arheologic de la Gearmata - Cerneteaz SE

Situl arheologic de la Gearmata - Coturi NE

Situl arheologic de la Gearmata - Dealu Morii V

Situl arheologic de la Gearmata - Fabrica "Hella Corporate" E

Situl arheologic de la Gearmata - Gearmata E

Situl arheologic de la Gearmata - Halta Cerneteaz V

Situl arheologic de la Gearmata - Luchin

Situl arheologic de la Gearmata - Pădurea Darvas E

Situl arheologic de la Gearmata - Pădurea Darvas E-2

Situl arheologic de la Gearmata - Pădurea Darvas E-3

Situl arheologic de la Gearmata - Pe Izlaz S

Situl arheologic de la Gearmata - Satu bătrîn V-2

Situl arheologic de la Gearmata - S.M.T. Giarmata / Halta Cerneteaz E

Situl arheologic de la Gelmar-Gelmar II-km 1+850 - 2+050 variantei de ocolire Deva-Orăştie. Situl se află în extravilanuş localităţii şi la 320 m sud de râul Mureş, fiind amplasat pe prima terasă.

Situl arheologic de la Geoagiu-Băi - Dâmbul romanilor. la N de actualul ştrand termal

Situl arheologic de la Geoagiu- Dealul Cetăţuie

Situl arheologic de la Geoagiu- Dealul Pedeapsa

Situl arheologic de la Geoagiu- Peştera Geoagiu. În partea de NV a localităţii, pe pantele Dealului Natău, în locul numit Piatra lui Gotar, se observă o bordură calcaroasă de calcar şi travertin, lungă de 70-80 m şi înaltă de 5-7 m, în care se deschid câteva grote. Obiectivul este localizat în Munţii Me

Situl arheologic de la Geoagiu- Sălaşul Sârbilor

Situl arheologic de la George Enescu - La Rădoaia. Situl se află extravilan, în marginea de NE a satului, panta SV a dealului din partea stângă a pârâului Tricova.

Situl arheologic de la Gheorghieni - Cetatea lui Boţ. Situl se află pe culmile dealului Coasta Cetăţii, între Pârâul Cetăţii şi Pârâul Békény.

Situl arheologic de la Gheorghieni - Pusta Grofului. Situl se află la cca 1500 m SE de sat.

Situl arheologic de la Gherăeşti - La Biserică. în vatra satului

Situl arheologic de la Gherăseni. În colţul de N al fostului sat Cremenea

Situl arheologic de la Gherăseni - Movila Cremenea. În colţul de N al satului, pe malul drept al pârâului Călmăţui

Situl arheologic de la Gherla - Lunca. Situl se află la N de oraş, pe o terasă a Someşului Mic, înaltă de 21 m.

Situl arheologic de la Ghilad-Liceul Agricol. Situl se află la est de fostul Liceu Agricol Ciacova, la 2,5 km est de drumul Ciacova-Ghilad, 2 km nord de canalul Lanca-Birda şi 3 km nord-est de primăria comunei Ghilad şi la 700 m nord-vest de cursul actual al canalului Lanca-Birda

Situl arheologic de la Ghindari - Ascuţişul cetăţii. Situl se află la S de sat, pe malul râului Târnava Mică.

Situl arheologic de la Ghiroda-Sălişte. Situl se află la 170 m ENE de intersecţia str. Lemnari cu Str. Caprei, la 190 m N de str. Aleea Ghirodei, la 1,57 km SV de biserica ortodoxă din Ghiroda, şi la 300 m SE de versantul stâng al pârâului Canalul Behela.

Situl arheologic de la Ghizela - Dealu Osnaşului S. Situl arheologic se afl[ la 3,35 km NV de biserica ortodoxă din Ghizela; la 1,57 km SV de biserica ortodoxă din Hisiaş; la 3 km E de biserica ortodoxă din Lucareţ şi la 550 m NE de versantul stâng al Pârâului Chizdia.

Situl arheologic de la Ghizela - Ghizela Vest. Situl arheologic se află la 1,16 km VNV de biserica ortodoxă din Ghizela; la 1,9 km SSE de biserica din Hisiaş, la 50 m NE de punctul de intersecţie al DJ 609 A Şanoviţa - Paniova cu drumul comunal spre Ghizela şi la 680 m NE de confluenţa Pârâului Hisiaş

Situl arheologic de la Giarmata - Dealu Bătrân Sud. Situl arheologic de la 5,6 km NNE de biserica ortodoxă din Giarmata; la 4 km SV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 4,3 km NNV de biserica ortodoxă din Ianova şi la 160 m V de versantul drept al unui pârâu temporar fără nume, afluent dreapta al Pâ

Situl arheologic de la Giarmata - Dealul Morii V

Situl arheologic de la Giarmata - Satu Bătrân. Situl arheologic se află la 790 metri NV de DJ 691Dumbraviţa - Giarmata; 4,38 km SV faţă de biserica ortodoxă din Giarmata; 3,09 km NE faţă de biserica ortodoxă din Dumbrăviţa; 1,7 km SSE faţă de biserica ortodoxă din Cerneteaz; 2,8 km faţă de biserica d

Situl arheologic de la Giarmata - Satu Bătrîn E

Situl arheologic de la Giarmata-Sit 1, Km 48+120-48+250, lot 1 Autostrada Timişoara-Lugoj - Baraj-1. situl se află la 3,2 km SEE de biserica ortodoxă din Giarmata, 4,75 km vest de biserica ortodoxă din Ianova; 6,4 km NNNV de biserica ortodoxă din Remetea Mare, amplasat pe ambele maluri ale Pârâului Bencec.

Situl arheologic de la Giarmata-Sit 2, Km 50+140 - 50+310, lot 1 Autostrada Timişoara-Lugoj - Canal irigaţie. situl se află la 6 km NV de biserica ortodoxă din Giarmata Vii, 4,6 km NNNE de biserica ortodoxă din Remetea Mare; 4 km SE de biserica ortodoxă din Ianova şi 1,8 km sud-est de albia actuală a pârâului Bencec.

Situl arheologic de la Giarmata - Tarlaua Sarad. Situl arheologic se află la 2 km S de biserica ortodoxă din Pişchia; la 5,15 km NNE de biserica ortodoxă din Giarmata; în versantul stâng al Pârâului Beregsău, la 800 m SSE de talvegul acestuia.

Situl arheologic de la Giarmata - Valea Bencecului NV-1. Situl arheologic se află la 3,5 km NV de biserica ortodoxă din Ianova; la 5,3 km NE de biserica ortodoxă din Giarmata; la 4,5 km SV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus şi la 200 m V de versantul drept al unui pârâu fără nume, afluent dreapta al Pârâul

Situl arheologic de la Giarmata - Valea Bencecului NV-2. Situl arheologic se află la 3,77 km NV de biserica ortodoxă din Ianova; la 4,75 km SV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 5 km NE de biserica ortodoxă din Giarmata şi la 110 m E de versantul stâng al unui pârâu fără nume, afluent dreapta al Pârâul

Situl arheologic de la Gilău - Biserica reformată. Biserica reformată.

Situl arheologic de la Gilău - str. Cimitirului f.n.. str. Cimitirului f.n.

Situl arheologic de la Giroc - Mescal. Situl se află la 5,62 km SE faţă de biserica ortodoxă din Giroc, la 3,6 km SV faţă de biserica ortodoxă din Urseni, la 1,8 km NE faţă de latura estică a Pădurii Giroc, în faleza malului drept al Râului Timiş.

Situl arheologic de la Giroc - Sălişte. Situl se află la 4,14 km SSE de biserica ortodoxă din Giroc şi la 1,4 N de versantul drept al râului Timiş

Situl arheologic de la Glina-Canalul Colector. Situl se află pe malul drept al Dâmbovişei, de la cca. 205 m est spre şoseaua Glina-Căţelu, spre marginea de nord a satului pe malul sudic al bălţii Leordeni

Situl arheologic de la Glina. Situl se află pe terasa înaltă a râului Dâmboviţa, pe partea dreaptă, la 1000 m NE de satul Glina, pe marginea unei văi şi în continuare până la teel-ul eneolitic

Situl arheologic de la Glina. Situl se află pe terasa înaltă a râului Dâmboviţa, pe partea dreaptă, la cca 300 m est de satul Glina, aproape e marginea unei văi.

Situl arheologic de la Goga - La Liziera Pădurii. Situl se află la N de satul Goga, între râul Dâmbu şi liziera estică a pădurii Râfov.

Situl arheologic de la Gogoşari - Cariera de nisip. la sud vest de cimitirul localităţii Gogoşari, pe malul gârlei

Situl arheologic de la Gogoşari - Gârla Gogoşari. la SV de sat, la SV de gârla Gogoşari

Situl arheologic de la Gogoşari - Silişte / Cimitirul satului

Situl arheologic de la Gomoeşti - la SV de sat. la SV de sat, la 0,7 km de Budişteni, pe drumul vechi

Situl arheologic de la Gornea - Dealul Păzărişte. la 2 km SE de sat, la intrarea în localitate dinspre Dunăre, pe malul din stânga al Pârâului Cameniţei

Situl arheologic de la Gorneşti - Spre hotar

Situl arheologic de la Grădina. în perimetrul întregii localităţi

Situl arheologic de la Gradinari-Sălişte. Situl a fost identificat în hotarul localităţii, în lunca joasă a râului Caraş.

Situl arheologic de la Grădiştea de Munte - Peştera 1 din Culmea Vârtoapelor. Pe platoul calcaros Vârtoapele, la sud, între Valea Rea şi Valea Anineş, la sud de Dealul lui Cocoş

Situl arheologic de la Grădiştea de Munte - Tâmpu. Pe terasele de pe muntele Tâmpu

Situl arheologic de la Grădiştea de Munte - Vârful Muncel

Situl arheologic de la Gratia - GRT 17. Situl arheologic se află la cca. 1,4 km est de biserica din Gratia, 1,5 km est-sud-est de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 200 m sud de DJ 611.

Situl arheologic de la Gratia - GRT 19. Situl arheologic se află la cca. 1,6 km est de biserica din Gratia, 1,7 km est-sud-est de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia) şi 160 m sud de DJ 611.

Situl arheologic de la Gratia - GRT 21. Aşezarea este amplasată la limita administrativă dintre Gratia şi Sârbeni, la cca. 370 m sud de DC 4, 470 m vest de biserica din Udeni şi 3,1 km vest-nord-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia).

Situl arheologic de la Gratia - GRT 26. Aşezarea se află la cca. 100 m nord de DJ 611, 230 m nord-est de podul de peste Jirnov (pe DJ 611), respectiv 690 m vest-nord-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia).

Situl arheologic de la Gratia - GRT 27. situl arheologic se află la cca. 100 m sud de DJ 611, 100 m nord-est de podul de peste Jirnov (pe DJ 611), respectiv 700 m vest-nord-vest de intersecţia dintre DJ 701 şi DJ 611 (la Gratia).

Situl arheologic de la Gruiu - Maidan

Situl arheologic de la Gura Ialomiţei. la N de DN 2A Bucureşti - Constanţa, km 102 (10 ha)

Situl arheologic de la Gurghiu - Dealul Cetăţii. Cetatea Gurghiului se află pe un deal (500 m), amplasat în mijlocul satului Gurghiu, acoperit de pădure foioasă mixtă, compusă din mai multe specii. Dealul este format dintr-o rocă compusă din pietre legate cu un material nisipos, aceasta fiind foarte sol

Situl arheologic de la Hagieni - Chirana. la 1 km SE de pădurea Chirana şi la cca. 1,5 km SV de satul DJ Chirana - Vlădeni, la N de râul Ialomiţa

Situl arheologic de la Halmeu - Kiraly Domb. în nordul comunei Halmeu (jud. Satu Mare), pe frontiera româno-ucrainiană, la cca. 500 m est de punctul Halmeu-"Vamă".

Situl arheologic de la Halta Dodeşti - Grădină de zarzavat. Situl arheologic este situat la 300 m vest de sat, pe terasa joasă a Bârladului.

Situl arheologic de la Halta Dodeşti - Nord. Situl arheologic se află la 1,5 km nord de sat, pe o terasă joasă din stânga râului Bârlad.

Situl arheologic de la Halta Dodeşti - Vest. Situl se află la 500 m. vest de sat, pe un grind.

Situl arheologic de la Hăneşti - Râpa Ţurcanului. Situl se află extravilan, în marginea de V a satului, pe un teren aflat între şoseaua Hăneşti-Dângeni şi Râpa Ţurcanului.

Situl arheologic de la Hârşova - La Tabie/La Releu. Situl se află pe terasa stânga a Dunării, la cca. 5 km nord de tell-ul aflat în curs de cercetare.

Situl arheologic de la Hârşova. Situl se află în zona staţiei PECO şi în perimetrul Str. Vadului, Crinului, Concordiei, în zona Geamiei, Str. Alexandru cel Bun, zona Laminorului.

Situl arheologic de la Hârşova - Tell. Situl se află în zona de SE a oraşului, între vestigiile cetăţii Carsium şi platforma industrială.

Situl arheologic de la Hăţăgel - Vatra Satului. La 500m de biserică, pe drumul spre Peşteniţa

Situl arheologic de la Haţeg- Câmpul Mare. Aşezare este situata la vest de oraş, pe o terasă înaltă ce mărgineşte pe dreapta şoseaua care conduce spre localitatea Unirea

Situl arheologic de la Haţeg - Grădiştea. Pe malul din stânga Râului Mare, la circa 1km nord-est de oraşul Haţeg

Situl arheologic de la Heliade Rădulescu. în zona de N a satului de o parte şi de alta a drumului dinspre Râmnicu Sărat, pe cele 9 movile

Situl arheologic de la Herăşti - Grădina IAS. la E de satul Hereşti, la N de râul Argeş

Situl arheologic de la Hereclean - Dâmbul Iazului. la NE de şoseaua Zalău - Şimleul Silvaniei-Satu Mare

Situl arheologic de la Herendeşti. Acest sit este localizat în hotarul de nord al satului, în lunca râului Cernobora.

Situl arheologic de la Hilişeu-Cloşca - Dealul Urlei. Situl se află extravilan.

Situl arheologic de la Hisiaş - Hisiaş Sud. Situl arheologic se află la 1,38 km S de biserica ortodoxă din Hisiaş; la 1,7 km NV de biserica ortodoxă din Ghizela; la 385 m NNV de intersecţia drumurilor spre Ghizela şi spre Hisiaş şi la 200 m E de versantul stâng al Pârâului Hisiaş

Situl arheologic de la Hodoni - La Pocioroane. Situl se află la 865 m S de biserica ortodoxă din Hodoni, la 6,24 km V-SV de biserica ortodoxă din Carani, la 7,7 km N-NV de biserica ortodoxă din Sânandrei şi la 350 m V de versantul drept al Pârâului Iercici.

Situl arheologic de la Hodoni - Obiectiv 4. situl se află la 2,54 km sud-est de biserica romano-catolică din Hodoni, 5,03 km NNE de biserica romano-catolică din Dudeştii Noi, 5,97 km nord-vest de biserica ortodoxă din Sânandrei şi la 310 m NE de pârâul Iercici.

Situl arheologic de la Hodoni - Pustă. Situl se află la 1,2 km N de biserica ortodoxă din Hodoni, la 6,52 km V de biserica ortodoxă din Carani, la 4 km SE de biserica ortodoxă din Satchinez şi la 340 m V de versantul drept al Pârâului Iercici.

Situl arheologic de la Hoghiz - La Cetate. la 1 km V de sat, pe malul stâng al Oltului

Situl arheologic de la Hoghiz. pe teritoriul satului

Situl arheologic de la Horia - Bodron. Situl se află în extravilan, la 4500 m SV de sat şi la 4600 m E de satul Nichiteni, comuna Coţuşca.

Situl arheologic de la Horodiştea - Dealul Păltiniş. Situl se află la 2500 m S de biserica satului, pe partea dreaptă a pârâului Işnovăţ.

Situl arheologic de la Hrişcani - Stânca Stearpă. Situl se află extravilan, la 1400 m nord-est de sat, pe un platou înalt, mărginit la nord-est şi nord-vest de pante abrupte, produse de alunecări de teren.

Situl arheologic de la Hudeşti - La Carieră. Situl se află intravilan, pe drumul dintre satele Hudeşti şi Alba, la NV de dispensarul uman, pe panta sudică a Dealului Ţurcani.

Situl arheologic de la Hunedoara- Buituri. Pe terasa înaltă a râului Cerna

Situl arheologic de la Hunedoara - Chizid

Situl arheologic de la Hunedoara- Creasta din faţa turnului Neboisa

Situl arheologic de la Hunedoara-Gara Mică. Situl se află în partea de sud-vest a municipiului Hunedoara, în vecinătatea Castelului Corvinilor, pe malul stâng al pârâului Zlaşti, la confluenţa cu Cerna, pe rama de est a Munţilor Poiana Ruscă

Situl arheologic de la Hunedoara- Piaţa Obor

Situl arheologic de la Hunedoara - Strada Elisabeta Mărgineanu

Situl arheologic de la Hunedoara - Strada Toamnei. între Dealul Sânpetru şi latura vestică a Grădinii Castelului

Situl arheologic de la Hunedoara- str. Viilor, nr. 6 C

Situl arheologic de la Hunedoara Timişană - Hunedoara Timişană Est. Situl arheologic se află la 200 m E de latura estică a localităţii Hunedoara Timişană; la 3,7 km NV de biserica ortodoxă din Firiteaz; la 4,9 km SE de biserica ortodoxă din Şagu şi la 950 m N de versantul drept al Pârâului Valea Ardelenilor

Situl arheologic de la Hunedoara Timişană - Hunedoara Timişană N. Situl arheologic se află la 330 m N de latura de NE a localităţii, dincolo de fostele grajduri CAP; la 4,45 km SE de biserica ortodoxă din Şagu; la 4 km NV de biserica ortodoxă din Firiteaz şi la 1,75 km N de versantul drept al Pârâului Valea Ardelenilor.

Situl arheologic de la Hunedoara Timişană - Hunedoara Timişană Sud. Situl arheologic se află la 1,05 km SE de centrul localităţii Hunedoara Timişana; la 3,72 km VNV de biserica ortodoxă din Firiteaz; la 5,4 km SE de biserica ortodoxă din Şagu; pe un bot de terasă format de două văi torenţiale de la obârşia versantului dre

Situl arheologic de la Ia Iaz-Ţigănaşi. Punctul este imprecis localizat în hotarul localităţii.

Situl arheologic de la Iam - Macovişte - Sat Bătrân. Situl e plasat pe a doua terasă a râului Vicinic în dreapta drumului Berlişte - Iam; râul Vicinic

Situl arheologic de la Ianova - Ianova Est. Situl arheologic se află la 2,5 km NE de biserica ortodoxă din Ianova; la 5,2 km VSV de biserica ortodoxă din Herneacova; la 3,9 km SSE de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus şi la 180 m N de versantul drept al Pârâului Gherteamoş.

Situl arheologic de la Ianova - Ianova Est. Situl arheologic se află la 2 km NE de biserica ortodoxă din Ianova; la 5,3 km NNV de biserica ortodoxă din Izvin; la 5,95 km VSV de biserica ortodoxă din Herneacova şi la 370 m NV de versantul drept al Pârâului Gherteamoş.

Situl arheologic de la Ianova - Ianova NV. Situl arheologic se afl[ la 2,64 km NV de biserica ortodoxă din Ianova; la 3,8 km SV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 6,35 km ENE de biserica ortodoxă din Giarmata şi la 300 m SE de versantul stâng al Pârâului Valea Bencecului.

Situl arheologic de la Ianova - Lac Ianova Vest. Situl arheologic de la 3,44 km NE de biserica ortodoxă din Ianova; la 4,4 km SV de biserica ortodoxă din Herneacova; la 450 m V de barajul Ianova de pe Valea Gherteamoşului şi la 250 m N de versantul drept al Pârâului Gherteamoş.

Situl arheologic de la Iaşi - Mănăstirea Bărboi

Situl arheologic de la Iaz - C.A.P.. Situl a fost identificat lângă grajdurile fostei CAP Iaz.

Situl arheologic de la Iaz-La Capelă. Situl este imprecis localizat.

Situl arheologic de la Iaz - Rovină. Punctul se află în continuarea terasei Dâmb, în apropierea oraşului Caransebeş.

Situl arheologic de la Iaz-Staţia de transformare. Situl a fost identificat pe partea din stânga drumului dinspre Caransebeş.

Situl arheologic de la Ibăneşti - La Curte. Situl se află în extravilan, la 1100 m S de biserica satului, pe culmea Dealului Crucii, de o parte şi de alta a drumului Ibăneşti-Dorohoi.

Situl arheologic de la Ibrianu - Movila Cornească. Situl arheologic se află pe malul drept al pârâului Crivăţ, la 1 km E de localitate (cota 148,2).

Situl arheologic de la Icloda-La Gomilă. Situl se află localizat la hotarul dintre Icloda şi Unip, la circa 2,5 km NV de sat, pe malul Pogănişului Sec.

Situl arheologic de la Icloda - Petrişte-II. Situl arheologic se află la 1,56 km SV de biserica ortodoxă din Icloda; la 4 km SE de biserica ortodoxă din Unip; la 3,55 km NNV de biserica ortodoxă din Stamora Română şi la 780 m V de versantul stâng al Râului Pogăniş.

Situl arheologic de la Icloda - Petrişte-I. Situl arheologic se află la 1,90 km SV de biserica ortodoxă din Icloda; 3,3 km NV de biserica ortodoxă din Stamora Română; la 4,15 km SE de biserica ortodoxă din Unip şi la 780 m V de malul stâng al Râului Pogăniş.

Situl arheologic de la Icloda. Situl arheologic se află la 850 metri VSV de biserica din Icloda, 50 metri V de malul stâng al Pogănişului, pe partea dreaptă a drumului de ţară care porneşte din Icloda spre vest, către Stamora Română, Liebling şi Unipş la 50 m V de versantul stâng al Râ

Situl arheologic de la Iclod - Balastieră. pe malul Someşului, în hotarul cu Livada, la gura văii de hotar

Situl arheologic de la Iclod - Curtea Muzeului. Situl se află la 500 m de gară, vatra satului - în curtea Muzeului.

Situl arheologic de la Iclod - În Rît. în partea inferioară a Văii Satului 9Valea Alunişului), pe partea dreaptă

Situl arheologic de la Iclod - Tabla Popii. Situl se află între satul Fundătura şi comuna Iclod, pe marginea stângă a drumului naţional DN 1C, Cluj-Napoca-Gherla.

Situl arheologic de la Ictar-Budinţi-La Cetate. Punctul este situat pe terasa superioară a râului Timiş.

Situl arheologic de la Ictar-Budinţi. Situl este localizat pe islazul comunal din hotarul de NE al satului

Situl arheologic de la Iepureşti- La Izlaz. în lunca Neajlovului, la aproximativ 700 m de cursul acestuia şi la cca. 100 m N de drumul judeţean care leagă satele Stâlpu de Iepureşti.

Situl arheologic de la Iernut - Bedee

Situl arheologic de la Iernut - Fundu Bedeelor. Situl se află la SV de localitate, spre Sălcud.

situl arheologic de la Iernut - Sit III - km 8+680 - 8+500, Autostrada Transilvania, Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii. Situl denumit generic III, a fost identificat şi delimitat în apropierea drumului judeţean Iernut-Sălcud, la circa 250 metri sud de calea ferată, începând din imediata latură stângă a şoselei.

situl arheologic de la Iernut - Sit II - km 9+300 - 8+800, Autostrada Transilvania, Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii. Situl arheologic se află în apropierea drumului judeţean Iernut-Sălcud, la circa 250 metri sud de calea ferată; în dreptul kilometrului 9+300 - 8+800.

Situl arheologic de la Ieud - La Mănăstire. la 2,5 km NE de centrul satului

Situl arheologic de la Iezureni-Varianta de ocolire Târgu-Jiu, km 13+530-13+600 Est şi km 0+100-0+160 pe DJ 665, Lunca Iezurenilor-1 (Sit 4). Cercetarea arheologică s-a aflat în extravilanul localităţii, în punctul numit "Lunca Iezurenilor"; la est de Iezureni; pe malul stâng al pârâului Iazului

Situl arheologic de la Ilidia - Dealul Obliţa. la SV de sat, la intrarea în localitate, pe partea din dreapta satului Ilidia se ridică Dealul Obliţa

Situl arheologic de la Ilieni - Dealul Mare. în pădurea Ilieni, în valea pârâului Ilieni, la poalele Dealului Mare

Situl arheologic de la Ilişeni - Cotul Corogei. Situl se află extravilan, la 1450 m est de sat, pe malul drept al pârâului Corogea.

Situl arheologic de la Ingăreşti- Movila Găunoasă. La N de sat, pe partea dreaptă a drumului spre Timişeşti, la circa 200 m distanţă de acesta, pe un rest de terasă

Situl arheologic de la Însurăţei - Ferma Rubla. două popine, notate Popina I şi Popina II, situate la 7 km NV de Însurăţei şi la 1 km în amonte de podul Rubla în lunca Călmăţuiului la cca. 1 km V de ferma I.A.S.

Situl arheologic de la Însurăţei - Terasă. pe terasa stângă a râului Călmăţui, la nord-vest de ferma "Rubla"

Situl arheologic de la Ionăşeni - La Temelii. Situl se află extravilan, la vest de sat, pe un martor de eroziune din albia majoră a pârâului Sireţel, la 500 m sud de ferma de taurine a fostului CAP Ionăşeni.

Situl arheologic de la Ionăşeni - La Ţintirim. Situl se află extravilan, la 1800 m vest de Ţugueta, pe partea dreaptă a căii ferate Dorohoi-Iaşi.

Situl arheologic de la Iordăcheanu - La Ţarna Iordăcheanu. Situl se află la intrarea în localitate, la 500 m SE de şcoală, pe botul terasei primare a Văii Iordăcheanului, de-a lungul acesteia, la N de valea Vărzarilor.

Situl arheologic de la Iorga - La Biserica Şerpeniţa. Situl se află în extravilan, la 1200 m NE de sat, la 200 m E de biserica şi cimitirul satului Şerpeniţa, inundate de apele Prutului.

Situl arheologic de la Ip - Dealul Bisericii. în spatele clădirii poştei

Situl arheologic de la Ip - Din jos de fântână. în hotarul localităţii Ip, pe malul stâng al Barcăului, pe traseul viitoarei Autostrăzi Transilvania, pe Tronsonul 3C, Jud. Sălaj (Km. 1+000 1+300)

Situl arheologic de la Istriţa de Jos - La movilă. în luncă, la cca. 1 km la S de sat

Situl arheologic de la Istriţa de Jos - Movila Bariera. la 0,1 km S de bariera spre Găgeni, la V de şoseua asfaltată

Situl arheologic de la Ivrinezu Mare. situată la 4.2 km nord-vest de sat, pe malul nord-estic al fostului Lac Cochirleni, de o parte şi de alta a Văii Puţul lui Bobârnac, pe pantele line care coborau spre lac.

Situl arheologic de la Izlaz. În vecinătatea de V a castrului Verdea, pe terasa Dunării, pe malul Bălţii Geraiu, la cca. 3,5 km V de primăria din Islaz şi 2,9 km S de DN 54

Situl arheologic de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 1,1 km V de primăria din Islaz şi 3,4 km S de DN 54, în partea de SE a satului

Situl arheologic de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 1,9 km SV de primăria din Islaz şi 3,2 km S de DN 54, pe o distanţă de cca. 120 m pe direcţia E-V.

Situl arheologic de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 4,3 km V de primăria din Islaz şi 2,4 km S de DN 54

Situl arheologic de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 5 km V de primăria din Islaz şi 2,1 km S de DN 54

Situl arheologic de la Izvin - Dealu Mare Nord-Vest. Situl arheologic se afl[ la 5,2 km N de biserica ortodoxă din Izvin; la 2,9 km ENE de biserica ortodoxă din Ianova; la 5 km VSV de biserica ortodoxă din Herneacova şi la 200 m S de versantul stâng al Pârâului Gherteamoş.

Situl arheologic de la Izvin - Dealu Ţiganului Vest. Situl arheologic se află la 4,25 km NNE de biserica ortodoxă din Izvin; la 4,3 km NNV de biserica ortodoxă din Recaş; la 4,9 km E de biserica ortodoxă din Ianova; pe un bot de terasă de la confluenţa a două pâraie fără nume care formează obârşia Pârâului

Situl arheologic de la Izvin - După Vii-2. Situl arheologic se află la 4,6 km NNE de biserica ortodoxă din Izvin; la 4,4 km E de biserica ortodoxă din Ianova; la 3,6 km VSV de biserica ortodoxă din Herneacova şi la obârşia Pârâului Vale şi la 1,2 km S de versantul stâng al Pârâului Gherteamoş.

Situl arheologic de la Izvin - Izvin Vest. Situl se află la 1,35 km SV de biserica ortodoxă din Izvin; la 5,2 km NE de biserica ortodoxă din Remetea Mare; la 200 m S de E 70 (DN 6) Remetea Mare - Izvin şi la 1,45 km N de versantul drept al Canalului Bega.

Situl arheologic de la Izvin-Livezi, Selişte peste Bega şi Vatra Satului.. Situl se găseşte în hotarul satului, cu vestigii în punctele amintite.

Situl arheologic de la Izvoare - La Izvoare - Ferma Plantavorel. Situl arheologic se află la 1 km E de sat, pe terasa mijlocie a râului Bistriţa.

Situl arheologic de la Izvoarele-Km fluvial 860,5. în apropierea km. Fluvial 860,5

Situl arheologic de la Izvoru Dulce - cartier Bărcăniţa. în cartierul Bărcăniţa, în gospodăriile locuitorilor Bogdan Aurel, Rădulescu Ştefan, Băcioiu Vasilica şi în continuare spre Npână în dreptul fostei case Dănescu,precum şi la V de şoseaua dintre satele Izvoru Dulce - Nenciuleşti 120 m, pe acelaşi tronson

Situl arheologic de la Izvoru Dulce - Cerchez. în loturile dintre şoseaua spre Şarânga şi drumul spre Valea Botei şi pe terenul aflat în marginea de S a satului Valea Botei

Situl arheologic de la Izvoru Dulce - Pe Coturi. la S de sat, unde pârâul Sărata face meandre numeroase şi adânci

Situl arheologic de la Izvoru Mare- Cişmea. în zona cişmelei din sat, sub geamie, până la gardul şcolii din sat, inclusiv pe pantă (unde au ajuns datorită acţiunii pluviale).

Situl arheologic de la Jabăr-Cotun. Situl se găseşte la 1 km NV de localitate, pe stânga drumului judeţean Jabăr - Sârbova.

Situl arheologic de la Jac - Pe Cămnin. la ESE de complexul arheologic Porolissum, pe partea stângă a Văii Pometului, la cca. 300 m deasupra satului Jac

Situl arheologic de la Jeledinţi - Măgura

Situl arheologic de la Jijila. la 3 km SE de sat

Situl arheologic de la Jupa- Livezi. La aproximativ 800-900 m N de punctul Triaj, pe marginea celei de-a doua terase a Timişului

Situl arheologic de la Jupa-Triaj. La E de Halta Jupa, pe terasa a doua a Timişului, la aproximativ 150 m SE de heleşteul din izlazul satului.

Situl arheologic de la Jurilovca - intervallar. pe latura vestică a cetăţii romano-bizantine, între valurile de apărare

Situl arheologic de la Jurilovca-Zimbru 2. Situl se află la poalele dealului Ivan Bair, în apropierea staţiei de pompare de pe malul lacului Razelm

Situl arheologic de la Labaşinţ - Domba Mică NV. obiectivul arheologic se află la 2,78 km S de biserica ortodoxă părăsită din Labaşinţ; la 4,05 km ENE de biserica ortodoxă din Coşarii; la 3,21 km NV de biserica ortodoxă din Crivobara şi la 90 m E de versantul stâng al unui pârâu fără nume.

Situl arheologic de la Labaşinţ - Valea Ilinţ-1. obiectivul arheologic se află la 2,89 km SSV de biserica ortodoxă părăsită din Labaşinţ; la 2,37 km ENE de biserica ortodoxă din Coşarii; la 3,32 km NV de biserica ortodoxă din Cuveşdia şi la 120 m V de versantul drept al Pârâului Valea Ilinţ.

Situl arheologic de la Labaşinţ - Valea Ilinţ-2. obiectivul arheologic se află la 3,2 km SSV de biserica ortodoxă părăsită din Labaşinţ; la 3,78 km VNV de biserica ortodoxă din Coşarii; la 3,10 km NV de biserica ortodoxă din Crivobara şi la 80 m V de versantul drept al Pârâului Valea Ilinţ.

Situl arheologic de la Labaşinţ - Valea Ilinţ V. obiectivul arheologic se află la 2,53 km SSV de biserica ortodoxă părăsită din Labaşinţ; la 3,98 km ENE de biserica ortodoxă din Coşarii; la 3,51 km NV de biserica ortodoxă din Crivobara şi la 100 m V de versantul drept al Pârâului Valea Ilinţ.

Situl arheologic de la Lanurile - la est de sat. la E de sat, pe panta de pe malul drept al gârlei Valea Bătrână, vizavi de complexul de vaci şi raţe

Situl arheologic de la Lanurile - Movila Bătvina. la 0,5 km E de sat

Situl arheologic de la Lăpuşel - Tedeş. La cca 2 km nord-est de localitate, la hotarul cu satul Coltău, pe terasa joasă din stânga râului Lăpuş, în apropiere de Staţia de pompare a apei

Situl arheologic de la Lăpuş - La Arini. La aproximativ 2 km vest de marginea sud-vestică a localităţii, în stânga drumului Târgu Lăpuş - Băiuţ, în imediata vecinătate a locului de vărsare a pârâului Tinoasa în Lăpuş

Situl arheologic de la Lăpuşnicel - Cetate. Situl este plasat la 2 km N de sat, pe terasa dealului Vineşti.

Situl arheologic de la Laslău Mare - Halta C.F.R.. În spatele haltei C.F.R. Laslău, spre NE, în punctul "Fântânele", pe o terasă situată pe malul stâng al Târnavei Mici, se află o întinsă aşezare cu mai multe niveluri de locuire.

Situl arheologic de la Lăzarea - intravilan. În mijlocul satului la poalele de sud al dealului Szarmany, pe malul stâng al pârăului Csinod

Situl arheologic de la Lăzarea - Nyir kert. În extravillan pe partea stângă a drumului spre Ghiduţ, la nord-vest de sat, vis-a-vis cu movila Tătarilor, pe malul stâng al pârâului Lăzarea

Situl arheologic de la Lazu - Lazu Est 1. Autostrada A4 - Km 21,250, la vest de bazinul de decantare de la sud de A4

Situl arheologic de la Lazu - Lazu Est 2. Autostrada A4 - Km 20,500, la vest şi est de A4

Situl arheologic de la Lazuri. la 3,5 km S-E de centrul satului

Situl arheologic de la Lazuri - Lubi Tag. în Câmpia Someşului inferior, la 2,5 km NV de centrul localităţii, în partea nordică a şoselei Lazuri-Peleşu Mare

Situl arheologic de la Lechinţa - Sălişte. Punct situat la V de sat, la cca. 500 m de Podei, la S de râul Mureş, la N de pârâul Comlod.

Situl arheologic de la Leliceni - Terasă. pe terasa dintre sat si platoul dealului "Muntele de Piatră"

Situl arheologic de la Lemniu - Ştiubei. la hotarul satului, la 2,2 km de biserică

Situl arheologic de la Leorda - Lanul Puciosu. Situl se află extravilan, la 1300 m N de halta CFR Belcea, pe partea dreaptă a pârâului Puciosul şi la E de pădurea Vasileancea.

Situl arheologic de la Lescoviţa- Săliştea Mare. Punctul este situat la NE de vatra actuală a satului, pe malul drept al Nerei.

Situl arheologic de la Letea Veche - Sit 5. Situl arheologic se află pe direcţia variantei ocolitoare a Mun. Bacău între Km 8+480- 8+680.

Situl arheologic de la Letea Veche - Sit 6. Situl arheologic se află pe direcţia variantei ocolitoare a Mun. Bacău între Km 9+140-9+200.

Situl arheologic de la Letea Veche - Sit 7. Situl arheologic se află pe direcţia variantei ocolitoare a Mun. Bacău între Km 10+250 - 10+320.

Situl arheologic de la Libcova. Situl menţionat se află în hotarele localităţii.

Situl arheologic de la Liborajdea- Locul lui Brăilă. în faţa Magazinului Alimentar din localitate, fostul pichet de grăniceri, lângă şoseaua Orşova-Moldova Veche

Situl arheologic de la Liiceni-Valea Oslenilor. La SE de sat între DN 6 şi pârâul Gologanu, pe malul drept al Văii Ozleni

Situl arheologic de la Limanu - Cetate. în perimetrul satului, spre limita sa estică, la 220-230 m sud de malul Lacului Mangalia.

Situl arheologic de la Limanu- Lacul Mangalia. la numai 180-200 m de sat, se află pe platoul de deasupra intrării în Peştera de la Limanu.

Situl arheologic de la Limba - Coliba Barbului. În Podişul Secaşelor, la SV de Limba, pe partea stângă a DJ 107C

Situl arheologic de la Lipia-La Pod II. pe malul sud-vestic al lacului Căldăruşani, la dreapta şoselei Moara Vlăsiei-Lipia

Situl arheologic de la Lipia-La Pod I. pe malul drept al pârâului Cociovaliştea, la stânga şoselei Moara Vlăsiei-Lipia

Situl arheologic de la Lipia - Movila Olacolu. la 0,8 km V de staţia CFR şi la cca. 0,9 km V de intersecţia şoselei care leagă satul Lipia cu DN 1B

Situl arheologic de la Lipia-Staţia Meteo. pe malul sudic al lacului Căldăruşani

Situl arheologic de la Lipova-Ciornabara. Situl este localizat în hotarul localităţii, spre Şiştarovăţ.

Situl arheologic de la Lipova - Lipova-Băi. Situl este localizat la circa 1 km sud de Băile Lipova, pe Pârâul Şiştarovăţ.

Situl arheologic de la Lipova - Pârâul Ţârnobara N. obiectivul arheologic se află la 3,24 km SV de biserica ortodoxă din Lipova; la 4,26 km E de biserica catolică din Neudorf; la 450 m SE de DJ 682 Neudorf - Lipova şi la 80 m E de versantul drept al Pârâului Valea Ţârnobara.

Situl arheologic de la Lipova - Pârâul Ţârnobara NV. obiectivul arheologic se află la 3,38 km SV de biserica ortodoxă din Lipova; la 3,97 km E de biserica catolică din Neudorf; la 240 m SE de DJ 682 Neudorf - Lipova şi la 200 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Ţârnobara.

Situl arheologic de la Lipova - Valea Cremenişte-1. obiectivul arheologic se află la 4,72 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova; la 4,69 km NE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 3,72 km E de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ şi la 30 m N de versantul drept al Pârâului Valea Cremenişte.

Situl arheologic de la Lipova - Valea Cremenişte-2. obiectivul arheologic se află la 4,74 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova; la 4,59 km NE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 3,72 km E de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ şi la 30 m E de versantul stâng la Pârâului Valea Cremenişte.

Situl arheologic de la Lipova - Valea Drăuţ-1. obiectivul arheologic se află la 3,33 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova; la 4,3 km NNE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 2,06 km E de DJ 572 Băile Lipova - Şiştarovăţ şi la 170 m N de versantul drept al Pârâului Valea Drăuţ.

Situl arheologic de la Lipova - Valea Drăuţ-2. obiectivul arheologic se află la 3,61 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova; la 4,17 km NNE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 2,08 km NE de DJ 572 Băile Lipova - Şiştarovăţ, respectiv la 250 m SE de Lipova şi la 110 m N de versantul drept al P

Situl arheologic de la Lisnău - Cetatea lui Barabas. lângă pârâul Heveder

Situl arheologic de la Lişteava - La Livezi. la 500 m V de km 58 al şoselei Craiova - Bechet

Situl arheologic de la Lita - sediul CAP. la sediul CAP

Situl arheologic de la Livezile. Situl a fost identificat în hotarul localităţii.

Situl arheologic de la Locusteni-Peste Predeşti

Situl arheologic de la Lompirt - Kertek alja. la 400 m de ultimele case de pe str. Nova, pe stângă drumului

Situl arheologic de la Loturi - Iazul lui Bogdan. Situl se află în extravilan, la 1300 m S de cimitirul satului Liveni, la 600 m NV de satul Loturi.

Situl arheologic de la Lucareţ-Cîrjna. La 2,3 km ESE de biserica ortodoxă din Lucareţ şi la 380 m SV de versantul drept al pârâului Chizdia

Situl arheologic de la Lucianca - Movila. Situl arheologic se află la circa 2 km vest de biserică, pe o movilă.

Situl arheologic de la Ludeştii de Jos - Piscul Cetăţeaua

Situl arheologic de la Luduş - Fabrica de zahăr. Situl arheologic se află pe terenul fabricii de zahăr şi al topitoriei de in.

Situl arheologic de la Lueta

Situl arheologic de la Lugoj-Gomilă. Punctul se găseşte în fapt în hotarul comunei Boldur.

Situl arheologic de la Lugoj. Situl este plasat în hotarul localităţii.

Situl arheologic de la Lugoj-Ştiuca Veche. Situl arheologic se află în marginea pârâului Ştiuca Veche care este situat la 2 km SE de Lugoj.

Situl arheologic de la Lumea Nouă-Centrul creştin P.I.E.

Situl arheologic de la Luna - Tarlaua nr. 1. Terenul supus investigaţiei arheologice se află situat în imediata apropiere a sitului arheologic de la Luna - Nod Rutier

Situl arheologic de la Lunca - Bahnă. Situl se află în extravilan, în dreapta şi stânga şoselei Lunca-Suliţa, la 2000 m V-NV de satul Lunca.

Situl arheologic de la Lunca. la sediul CAP şi la Drăguţa Simion; la 2,5 km V de sat, pe movila Nehoiu

Situl arheologic de la Lunca - Morişca. Situl se află în extravilan, la 500 m NV de sat, pe partea sud-estică a Dealului Cheliş, pe un platou cuprins între Valea Seacă la E şi pârâul Sitna la S.

Situl arheologic de la Lunca - Movila Nehoiu. la 2,5 km V de sat, imediat la S de drumul spre Bălteni

Situl arheologic de la Lungu - Lăngă Popină. la 500 m spre nord de dunele de nisip de la "Cornul Malului", pe terasa inferioară a Călmăţuiului

Situl arheologic de la Lupşanu. La circa 5 km depărtare de satul Lupşanu, la aproximativ 2 km sud-vest de Movila Petrii I la 300 m sud de Valea Căpitanului, pe malul stâng al văii Cucuveanu

Situl arheologic de la Lupşanu. Pe partea stângă a văii Argovei, aprope de valea care merge spre Plevna, pe o pantă terasată

Situl arheologic de la Lupşanu. Pe partea stângă a văii Argovei înainte ca pârâul să facă un cot, pe o pantă

Situl arheologic de la Lupşanu. Pe partea stângă a văii Argovei, pe partea stângă a unei văi cu apă, pe o pantă

Situl arheologic de la Macovişte. pe malul din dreapta râului, aproape de hotarul dintre Ilidia şi Potoc

Situl arheologic de la Măgheruş - Csuklyán. pe dealul Csuklyán

Situl arheologic de la Măgheruş - Poalele dealului Ivanka. la nord de sat şi la 50 m de valul de pământ "Homárka"

Situl arheologic de la Măhăceni - Turdăoi (Autostrada A10: Sebeş-Turda, tronson Inoc-Turda, sit 8, km 61+500-61+750). Situl este amplasat pe terasa dreaptă a pârâului Măhăceni, la aproximativ 250 m sud faţă de acesta.

Situl arheologic de la Mailat - Mailat NV. Situl arheologic se află la 1 km NV de biserica ortodoxă din Mailat; la 5 km NE de biserica ortodoxă din Sânpetru Mic; la 5,67 km NE de biserica ortodoxă din Gelu şi la 270 m E de versantul stâng al Văii Tureghiaz.

Situl arheologic de la Mailat - Pusta Mare. Situl arheologic se află 4,5 km ENE de biserica ortodoxă din Mailat; la 6,3 km NNV de catedrala din Vinga; la 5,6 km NNE de biserica ortodoxă din Mănăştur şi la 2,2 km NV de versantul drept al Pârâului Valea Izvorin.

Situl arheologic de la Mailat - Sicsa Sud. Situl arheologic se află la 2,8 km SV de biserica ortodoxă din Mailat; la 2,9 km NE de biserica ortodoxă din Gelu; la 3,16 km E de biserica ortodoxă din Sânpetru Mic şi la 200 m S de versantul stâng al Pârâului Valea Tureghiaz.

Situl arheologic de la Malcoci-cca. 0,5 km NV de sat. cca. 0,5 km NV de sat

Situl arheologic de la Măldăreşti. la V de cule, pe platou, în lunca pârâului Luncavăţ

Situl arheologic de la Maliuc - Taraschina. Situl este amplasat pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, între Canalele Şontea şi Olguţa, în apropierea lacului Taraschina, în Delta Dunării.

Situl arheologic de la Malnaş Băi - Cariera de bazalt

Situl arheologic de la Măluşteni - Leaua. la 70 m E de sat, pe ambele maluri ale pârâului Leaua

Situl arheologic de la Mânăstirea-Scoiceni. La 1,5 km sud-vest de comuna Mânăstirea, în lunca Dunării, pe malul drept al braţului Scoiceni

Situl arheologic de la Mănăştur - Mănăştur Nord. Situl arheologic se află la 1,95 km N de biserica ortodoxă din Mănăştur; la 2,6 km SE de biserica ortodoxă din Mailat; la 5,38 km NV de catedrala catolică din Vinga şi la 700 m NV de versantul drept al Pârâului Valea Izvorin.

Situl arheologic de la Măneşti - Intrarea în sat. Situl arheologic este localizat la sud de satul Măneşti, de o parte şi de alta a D.J. Dragomireşti-Gemenea.

Situl arheologic de la Mangalia - cartier Dobrogea I. în noul cartier al Mangaliei - Dobrogea I

Situl arheologic de la Mangalia- str. Oituz nr. 2 - Şcoala generală nr. 5. Şcoala generală nr. 5

Situl arheologic de la Mangalia - str. Ţepeş Vodă

Situl arheologic de la Manoleasa - Hârtop. Situl de află în extravilan, la 2000 m SE de Căminul cultural, pe un platou în pantă uşoară, delimitat de pârâul Stanislav spre confluenţa acestuia cu Volovăţul.

Situl arheologic de la Manoleasa-Prut - Stânca Mândrului. Situl se află în extravilan, la 1700 m E de sat, pe malul drept al Prutului, la V de Valul Troian şi la 1600 m N-NV de satul Sadoveni.

Situl arheologic de la Marca - Primăria Nouă. Situl se află pe un platou aflat pe a doua terasă a malului stâng al râului Barcău, aprox. în centrul localităţii.

Situl arheologic de la Marca-Pusău-Autostrada Borş-Braşov, tronson 3 C, km. 2+300 - 4+350

Situl arheologic de la Marca-Sfărăuaş I (Autostrada Transilvania, tronson 3C, km. 4+050 - 4+250). Situl arheologic de la Marca "Sfărăuaş" I este plasat pe traseul Autotrăzii Transilvania, Tronson 3C, km 4+050 - 4+250, partea stângă a şoselei Zalău-Oradea, pe a doua terasă a râului Barcău (malul stâng).

Situl arheologic de la Margina - Autostrada Lugoj-Deva - Dealul Trâmbiţei. Situl arheologic se află la nord-est de localitatea Margina, la ieşirea din sat, pe partea stângă a drumului comunal care duce către Nemeşeşti; la Km. 46+550 - 46+900 al autostrăzii în construcţie Lugoj-Deva.

Situl arheologic de la Marin - Dâmbul Lăcuţului. de la circa 1300 m spre vest de centrul satului, pe un vârf de deal

Situl arheologic de la Mărtănuş - Sat. din cuprinsul satului

Situl arheologic de la Mărtineni. din cuprinsul satului

Situl arheologic de la Mărtineni. pe terenul lui St. Horvath

Situl arheologic de la Mărtineşti - Staţia de filtrare a apei. la S de sat

Situl arheologic de la Mărunţei - Valea Stanei/Terasa Letiţei. Situl arheologic este amplasat pe malul stâng al pârâului Vediţa, între pîrîul Vediţa şi DJ 657B.

Situl arheologic de la Mateeşti. în vatra satului

Situl arheologic de la Măteşti - Movila Măteşti. la E de sat, cca. 0, 8 km, pe marginea terasei înalte

Situl arheologic de la Mâtnicu Mare. pe terasa a doua a Timişului, la cca. 1 km E de biserica din localitate

Situl arheologic de la Măureni. lângă gara din localitate

Situl arheologic de la Mavrodin - Biserica veche. în vatra satului, în cartier Gămăneşti, pe ambele maluri ale pârâului "Apa satului", imediat la E de biserica veche (în ruină)

Situl arheologic de la Mavrodin- Vatra satului. în cartierul Gămăneşti

Situl arheologic de la Medgidia-Măgura. La cca. 200 m est de gara

Situl arheologic de la Mediaş - Baia de Nisip. Situl a fost descoperit la SV oraş.

Situl arheologic de la Mediaş - Hăşmaş. Aşezarea a fost descoperită la NV de oraş.

Situl arheologic de la Mediaş - Teba. Situl se află la extremitatea V a oraşului, pe terenul (cariera de nisip) a fabricii Vitrometan.

Situl arheologic de la Medieşu Aurit - Conducta de gaz. traseul conductei de gaz Medieşu Aurit - Păulian ce străbate un traseu aflat la cca. 150-250 m de terasa mijlocie a Someşului.

Situl arheologic de la Medieşu Aurit - Şuculeu. Situl se află la 5 km NE de localitate, la marginea sudică a satului Dumbrava, lângă drumul spre Medieşul Aurit; terasa stângă a râului Racta.

Situl arheologic de la Mehedinţa. Situl se află pe un bot de terasă înaltă, pe partea dreapta a Cricovului Sărat şi cea stânga a râului Lopatne.

Situl arheologic de la Mera - Piatra comorii, Bucătăria. Situl se află în partea de N a hotarului satului.

Situl arheologic de la Mesteacăn - Poiana Poştei. pe partea dreaptă a DC Văleni - Dâmboviţa - Boteni (jud. Argeş), la 0,8 km NV de localitate

Situl arheologic de la Miceşti - Valea Micuşului. Situl se află la 3 km NE de centrul satului.

Situl arheologic de la Miercurea Ciuc - Piscul Cetăţuii. la cca. 3 km spre nord de Dealul Cetăţii, în apropierea oraşului Miercurea Ciuc, pe malul drept al Oltului, în imediata apropiere a acestuia, lângă grajdurile fostului CAP, pe un promontoriu stâncos

Situl arheologic de la Miercurea Ciuc - piscul Şumuleul Mic. pe piscul muntelui, legat de o şa de Şumleu Mare

Situl arheologic de la Miercurea Sibiului - Gura Văii. Situl arheologic este situat extravilan, la 3 km V de sat, între pârâul Gârbova (pe malul stâng al pârâului Gârbova) şi DN Miercurea Sibiului - Gârbova.

Situl arheologic de la Miercurea Sibiului - Petriş. Situl se află pe piciorul pantei ramei de N a terasei din stânga râului, la aprox. 50 m N de şoseaua Sibiu-Sebeş şi la 300 m N de râul Secaş.

Situl arheologic de la Mihai Viteazu - Drumul văii

Situl arheologic de la Milcoveni - Grădinile din Deal. În grădinile de pe dealul ce mărgineşte satul

Situl arheologic de la Milcoveni- Prâsleaua

Situl arheologic de la Milcoveni- Vână

Situl arheologic de la Mileanca - Dealul Sârbu. Situl se află extravilan, la 600 m SE de sat, pe partea stângă a pârâului Podriga şi la 900 m NE de drumul Furului (Mileanca-Ştiubieni).

Situl arheologic de la Mintia - Micia. Situl arheologic se află în stânga Mureşului, în dreptul termocentralei Mintia.

Situl arheologic de la Miorcani-Iazul Mare. Situl se află în extravilan, la circa 1000 m sud de sat, în marginea de est a iazului, pe pantele vestice ale Dealului Rotăriei.

Situl arheologic de la Miorcani - În Ponoară. Situl se află extravilan, la 1400 m E de sat, pe partea dreaptă a Prutului.

Situl arheologic de la Miron Costin - Pârâul Budăilor. Situl se află extravilan, pe un teren vălurit de pe stânga şoselei Hăneşti-Săveni, în dreptul iazului mic de la Hăneşti.

Situl arheologic de la Mironeşti-cimitirul satului. În buza terasei râului Argeş, la marginea de nord a cimitirului actual al satului

Situl arheologic de la Mironeşti-fostul pod Mironeşti. Pe partea dreapta drumului care mergea spre vechiul pod, pe terasa înalta, pe dealul Goştinari, la 1,5 km vest de satul Mironeşti, pe malul drept al râului Argeş

Situl arheologic de la Mironeşti. La 700 m NV de satul Mironeşti, pe malul drept al râului Argeş, la vest de punctul "Pe Coastă", pe un bot de terasă, pe malul stâng al unei vâlcele

Situl arheologic de la Mironeşti-La Ruine. În vatra satului, pe terasa înaltă a râului Argeş, la est de biserica satului

Situl arheologic de la Mironeşti - La Târle. La 3 km sud de satul Mironeşti, pe Valea Chiriei în punctul "La Târle, pe partea dreaptă a văii, pe un bot de terasă

Situl arheologic de la Mirşid - Fântâna Albă. în dreptul podului drumului comunal ce duce spre satul Firminiş, conflenţa pârâului Lupilor cu pârâul Valea Sărată

Situl arheologic de la Mitoc - La Bâtci. Situl se află în extravilan, la 2700 m S de biserica satului Mitoc, pe terasa din dreapta Prutului, aflată la S de pârâul lui Istrate.

Situl arheologic de la Mitoc - Valea lui Stan. Situl se află în extravilan, la 1800 m V de capătul nordic al satului Mitoc, pe partea dreaptă a văii pârâului Stan şi la aprox. 1 km est de satul Horia.

Situl arheologic de la Mizil - Lunca Mizilului

Situl arheologic de la Mlăjet - Lunca Topilei. la cca. 50 m E (pe stânga), spre podul de la Şeţu

Situl arheologic de la Moara Jorii - La Rusu. Situl se află extravilan, la E şi N de sat, pe terasa din dreapta Başeului şi în aproprierea podului peste râu.

Situl arheologic de la Moftinu Mare - Hamiliz. Situl este înconjurat la nord culoarul Crasnei şi la sud valea pârâului Mergheş. La vest grindul este delimitat de valea pârului Murai, care desparte grindul Hamiliz de un alt grind, locuit şi el în epoca târzie a bronzului.

Situl arheologic de la Moglăneşti-Pârâul Baicăului. la poalele de sud-vest a dealului Mănăstirii (Ia intrarea în Toplita, pe platoul din spatele Motelul Cherestea, în arătură din apropiere, pe partea dreaptă a drumului E578, pe malul stâng a părâului Baicăului

Situl arheologic de la Mogoşani - Frăsineni. Situl arheologic se află în stânga pârâului Răstoaca, la 1 km SE de localitate, în bucla râului.

Situl arheologic de la Mogoşoaia-Chitila Fermă. pe malul sudic al lacului Mogoşoaia, la E de CFR Bucureşti-Ploieşti

Situl arheologic de la Moigrad-Porolissum - Măgura Moigradului. la SE de sat, între văile Pometului, Ortecului şi Agrijului

Situl arheologic de la Moldova Nouă- Casa Finanţelor

Situl arheologic de la Moldova Nouă- Sălişte. Către Dunăre, la ieşirea din Moldova Nouă, pe drumul spre Măceşti

Situl arheologic de la Moldova Veche - Insula ostrovul Mare. Pe o dună de nisip

Situl arheologic de la Moldova Veche - Ostrovu Moldova Veche. Obiectivul arheologic se află la 4 km SSE de biserica ortodoxă din Moldova Veche; la 3,85 km VNV de biserica ortodoxă din Pescari; la 3,63 km NV de stânca Babacai, pe o insulă în mijlocul Dunării.

Situl arheologic de la Moldova Veche - Rât. Sub hotelul nou de pe malul Dunării, în faţa terasei Valurile Dunării, la 150 m nord de km 102 al şoselei Orşova- Baziaş

Situl arheologic de la Moldova Veche - Sat. În vatra satului

Situl arheologic de la Moldova veche - Spitz. În partea de vest a insulei

Situl arheologic de la Moldova Veche - Vinograda

Situl arheologic de la Moldoveneşti - Dealul Cetăţii. Situl se află la NV de sat, pe malul drept al Arieşului.

Situl arheologic de la Moldoveni - Dealul Gabăra. fostul sat Porceşti, la 2 km E de sat, pe terasa inferioara dreaptă a râului Siret, pârâul Sârbilor

Situl arheologic de la Moreşti - Citfalău. Situl poate fi identificat în jurul bisericii cătunului dispărut Citfalău. Punct situat la circa 1 km E de aşezarea fortificată "Podei".

Situl arheologic de la Moşniţa Veche-Obiectiv 16-Dealul Sălaş. Situl arheologic este amplasat la o distanţă de 1,9 km V faţă de biserica ortodoxă din Moşniţa Veche, 1,9 km NV faţă de biserica ortodoxă din Moşniţa Nouă şi 3,8 km ENE de sensul giratoriu din zona AEM, a oraşului Timişoara.

Situl arheologic de la Movila Banului - Movila Mare. în colţul de NE al satului

Situl arheologic de la M Situl arheologic de la Mânerău - Dealul Gilii. În sud-estul localităţii, pe a doua terasă a râului Cerna

Situl arheologic de la Murani - Drumu Jadanilor Est. Situl se află : la 2,65 km NV de biserica ortodoxă din Murani; la 6,67 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 3,7 km SV de biserica ortodoxă din Seceani şi la 500 m NE de obârşia Pârâului Valea Viilor.

Situl arheologic de la Murani - Murani NV-1. Situl arheologic se află la 2,6 km NV de biserica ortodoxă din Murani; la 6,3 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 6,3 km NNV de biserica ortodoxă din Pişchia; de o parte şi de alta a firului stâng de obârşie al Pârâului Valea Viilor.

Situl arheologic de la Murani - Murani NV-2. Situl arheologic se află la 2,4 km NNV de Murani; la 4 km SV de biserica ortodoxă din Seceani; la 6,7 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti şi la 500 m E de obârşia unuia dintre izvoarele care formează Pârâul Valea Viilor.

Situl arheologic de la Murani - Murani Vest. Situl arheologic se află la 1 km V de biserica ortodoxă din Murani; la 4,44 km NV de biserica ortodoxă din Pişchia; la 5,3 km ENE de biserica ortodoxă din Corneşti şi la 1 km V de versantul drept al Pârâului Luda Bara.

Situl arheologic de la Murani - Muşuroaie SE. Situl arheologic se află la 2,14 km SSV de biserica ortodoxă din Murani; la 3,47 km V de biserica ortodoxă din Pişchia; la 5,5 km ESE de biserica ortodoxă din Corneşti şi la 430 m N de versantul drept al Pârâului Măgheruş

Situl arheologic de la Murani - Muşuroaie S. Situl arheologic se află la 3,13 km SV de biserica ortodoxă din Murani; la 4,17 km V de biserica ortodoxă din Pişchia; la 5 km ESE de biserica ortodoxă din Corneşti şi la 400 m NV de versantul drept al Pârâului Măgheruş.

Situl arheologic de la Murani - Muşuroaie Sud. Situl arheologic se află la 2,75 km SV de biserica ortodoxă din Murani; la 4,14 km V de biserica ortodoxă din Pişchia; la 4,93 km ESE de biserica ortodoxă din Corneşti şi la 450 m NV de versantul drept al Pârâului Măgheruş.

Situl arheologic de la Murani. Situl arheologic se află la 3,25 km NNE de biserica ortodoxă din Murani; la 3,15 km SSV de biserica ortodoxă din Seceani; la 9 km VSV de biserica ortodoxă din Fibiş şi : la 700 de metri V de versantul drept al firului de vale principal al Pârâului Luda Ba

Situl arheologic de la Murgeni - Iancobescu. Situl este situat la cca 200 de m în marginea de N-E a oraşului Murgeni, în faţa fostei Fabricii de lactate, pe un promontoriu lung de 700-800 m de pe dreapta râului Elan şi de pe dreapta drumului DJ 244 B spre Giurcani.

Situl arheologic de la Murighiol-Dealul Murighiol. pe versantul nordic al Dealului Murighiol, la 2 km SE de sat

Situl arheologic de la Murighiol - Ghiolul Pietrei. între şoseaua Mahmudia - Murighiol şi malul lacului, la cca. 2 km NV

Situl arheologic de la Nadăş - La Castel SV. Situl se află la 1,7 km SV de biserica prăbuşită din Nadăş; la 1,53 km SE de biserica de biserica ortodoxă din Sălciua Nord; la 5,1 km NNE de biserica ortodoxă din Stanciova şi 460 m N de versantul drept al Pârâului Băcin.

Situl arheologic de la Nadiş - Buia Mitrului

Situl arheologic de la Nadiş - Dealul Bal

Situl arheologic de la Nădlac - Autostrada Nădlac-Arad (Km 1+285-1+510 )

Situl arheologic de la Nădlac - Autostrada Nădlac-Arad (Km 3+483-3+935 )

Situl arheologic de la Nădlac - Autostrada Nădlac-Arad (Km 8+225-8+560)

Situl arheologic de la Nădlac - Sit 1 M (Autostrada Nădlac - Arad, lot 1, km. 0+000 - 0+300). La nord de oraşul Nădlac, la cca 1 km est de frontiera cu Ungaria

Situl arheologic de la Nădlac - Sit 2 M (Autostrada Nădlac - Arad, lot 1, km. 1+125 - 1+440). La nord de oraşul Nădlac, la cca 1,25 km est de frontiera cu Ungaria

Situl arheologic de la Nădlac - Sit 3 M (Autostrada Nădlac - Arad, lot 1, km. 2+020-2+200)

Situl arheologic de la Năeni - Bătătura Vacii. la SSV de sat, spre satul Proşca, pe platou

Situl arheologic de la Naimon - Bálványvár. Într-o zonă mai înaltă, pe partea stângă a Pârâului Sălaj, nu departe de localitate

Situl arheologic de la Nandru - Peştera Joncţiunii. Peştera se află localizată la vest de sat, la 200-250m de intrarea in chei, în Munţii Poiana Ruscă, versantul din dreapta Văii Roatei

Situl arheologic de la Negreni - Lanul lui Rotariu. Situl se află extravilan, pe pantele estice ale Dealului Budăi, la 900 m sud-vest de pârâul Podriga şi la 700 m nord de valea Budăi.

Situl arheologic de la Negreşti - La Lutărie. Staţiunea arheologică este situată lângă cimitirul evreiesc, la marginea de sud est a orasului, pe terasa stângă a râului Bârlad.

Situl arheologic de la Negreşti - Pe Ţarină. Situl se află în partea de SS E a orasului, pe terasa joasă a raului Bârlad, la cca 1 km de Parpaniţa

Situl arheologic de la Negreşti. zona intrării vestice în sat, înspre sud-vest, pe malul nordic al fostei Bălţi Negreşti (astăzi secată), pe pantele line care coboară spre vale

Situl arheologic de la Nemeşeşti - Sit 5. Situl arheologic se întinde la pe partea inferioară a unei terase ce coboară lin de pe o culme a dealurilor Lipovei. Autostrada intersectează marginea de sud a sitului, pe o lungime de 200 m. Limita sudică a sitului este marcată de valea unui mic afluent

Situl arheologic de la Nenciuleşti - Dealul Ciuhoiu. din zona fostului sat Ciuhoiu spre V pe distanţa de 1,2 km; la cca. 1,5 km NV de sat şi la cca. 0,7 km NV de biserica Porumbiţa

Situl arheologic de la Nenciuleşti - În Gogoneşti. în partea de sus a satului, în curţile şi grădinile locuitorilor; în via Petreasca şi la S de sat, pe stânga gârlei Izvoru Dulce

Situl arheologic de la Nenciuleşti - La Cruce. la ieşirea de N a satului, spre pădure, în jurul crucii înalte de piatră, mai ales spre E, S, N; la cca. 1,5 km NV de sat şi cca. 0,7 km NV de biserica Porumbiţa

Situl arheologic de la Nenciu - Pîrlita. de o parte şi de alta a văii Nenciului, în dreptul caselor lui Dumitru Ungureanu, loc ce ţinea de satul Nisip

Situl arheologic de la Neudorf - Dealu Sinicot E. obiectivul arheologic se află la 3,04 km SSV de biserica catolică din Neudorf; la 2,86 km SE de biserica ortodoxă din Chesinţ şi la 3,39 km SSE de intersecţia DJ 691 Alioş - Neudorf ; DJ 682 Zăbrani - Neudorf şi la 220 m V de versantul stâng al Pârâului V

Situl arheologic de la Neudorf - Dealu Sinicot NE. obiectivul arheologic se află la 2,87 km SSV de biserica catolică din Neudorf; la 2,65 km ESE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,14 km SE de intersecţia DJ 691 Alioş - Neudorf şi DJ 682 Zăbrani - Neudorf şi la 320 m V de versantul stâng al Pârâului Va

Situl arheologic de la Neudorf - Pârâul Roşia. la circa 1,5 km vest de sat şi circa 250m vest de locul unde şoseaua Arad - Zăbrani - Lipova, pe platoul înalt de lângă Pârâul Roşia

Situl arheologic de la Neudorf - Valea Sinicotului V. obiectivul arheologic se află la 2,38 km SSV de biserica catolică din Neudorf; la 2,59 km ESE de biserica ortodoxă din Chesinţ şi la 2,67 km SE de intersecţia DJ 691 Alioş - Neudorf; DJ 682 Zăbrani - Neudorf şi la 230 m V de versantul stâng al Pârâului Va

Situl arheologic de la Nicoleni - Vatra satului

Situl arheologic de la Niculinţ- Crăguieţ. Pe malul stâng al râului Vicinic, în stânga şoselei Oraviţa - Moldova Nouă; râul Vicinic

Situl arheologic de la Niculiţel - Ceairul lui Iancu. între 3 şi 3,5 km NE de sat

Situl arheologic de la Niculiţel - Cetăţuie. la 3 km V de sat

Situl arheologic de la Nişcov - La Măntoiu. în marginea de N a satului

Situl arheologic de la Noşlac- La Mănăstire. la intrarea în localitate, pe axul SV, la aprox. 150 de m de Pompa de Apă recentă, pe malul drept al unui pârâu şi pe prima terasă a Mureşului.

Situl arheologic de la Nufăru - Dealul Curcuz. la liziera de E a pădurii şi cca. 3 km S de satul Victoria

Situl arheologic de la Nufăru-la cca. 1,5 km SE de sat. cca. 1,5 km SE de sat şi 1 km S de şoseaua Nufăru - Beştepe

Situl arheologic de la Nufăru-la cca. 1,8 km S de sat. cca. 1,8 km S de sat, pe valea Curcuz

Situl arheologic de la Nufăru-vatra satului. intravilan

Situl arheologic de la Nuşfalău - Aşezarea A. pe malul stâng al râului Barcău

Situl arheologic de la Nuşfalău - Borátrét

Situl arheologic de la Nuşfalău - Pe malul Barcăului

Situl arheologic de la Oarda - Cutina. Situl arheologic este amplasat pe partea dreapta a râului Sebeş, se află la 600 m sud-sud-est de punctul Bulza.

Situl arheologic de la Oarda - Vărăria. Situl arheologic este delimitat de Mureş la nord, de sectorul Bordane la vest şi de sectorul Vărar la est.

Situl arheologic de la Oarţa de Sus - Citere. La sud-vest de localitate, pe pantele sudice şi sud-vestice ale Dealului Crucii, în stânga Văii Fânaţe

Situl arheologic de la Oarţa de Sus - Costişa

Situl arheologic de la Oarţa de Sus - Podul Oarghii. La nord de localitate, la poalele dealurilor Ghiile Botii şi Dealul Stremţului, în dreapta pârâului Bobota

Situl arheologic de la Oarţa de Sus - Satu Bătrân. La nord-est de dealul Măgura, în stânga Văii Perilor, pe o pantă de deal cu inclinaţie sudică şi pe terenul relativ plat din apropierea văii

Situl arheologic de la Oarţa de Sus - Sub Dealul Stremţului. în dreapta şi în stânga drumului de care Oarţa de Sus-Stremţ, în vecinătatea proximă a punctului Ghiile Botii

Situl arheologic de la Ocna Sibiului - Rocoteciu. Situl arheologic se află la V de vatra oraşului.

Situl arheologic de la Ocniţa- Biserica. Situl este localizat la vest de biserica din sat.

Situl arheologic de la Ocniţa - Dealul Cosota. delimitat la N de pârâul Sărat, la V de drumul comunal, la E şi S de Valea Bradului

Situl arheologic de la Ocniţa -Dealul Măţău. împrejurul bisericii, în zona de N a localităţii

Situl arheologic de la Ocniţa - Grecea Mare. Situl arheologic se află la 1 km V de localitate, la confluenţa izvoarelor Grecea Mare cu Grecea Mică (afluent al pârâului Rogozul).

Situl arheologic de la Ocniţa- La Ştefălucu

Situl arheologic de la Odobeşti. la NV de oraş, pe malul stâng al râului Milcov

Situl arheologic de la Odoreu. La nord de localitate, pe malul unui canal de irigaţie

Situl arheologic de la Odorheiu Secuiesc - Cetatea Bud. la vest de oraş, în dreapta şoselei ce duce spre Cristuru Secuiesc, pe malul Târnavei Mari

Situl arheologic de la Ohaba-Streiului - Călanul Nou. la nord - nord-est de vatra satului Ohaba, pe o terasă joasă, aflată pe partea din dreapta Pârâului Luncani

Situl arheologic de la Ojdula. în vatra satului

Situl arheologic de la Olteni - Castelul Miko

Situl arheologic de la Olteni - Castru roman. la N de sat, pe malul drept al Oltului

Situl arheologic de la Olteniţa-Conacul Calomfirescu. Pe panta terasei înalte din faţa conacului Calomfirescu, fost sediu al IAS Olteniţa

Situl arheologic de la Olteniţa-vizavi de Coada Lupului. Vizavi de groapa de gunoi a oraşului, în partea de est, peste o văioagă cu stuf, pe malul stâng al râului Argeş

Situl arheologic de la Onceşti - Cetăţeaua. La aproximativ 4 km nord-est de localitate

Situl arheologic de la Onceşti. în imediata vecinătate vestică a cimitirului actual, tot pe terasa înaltă din stânga Izei

Situl arheologic de la Opatiţa - Coasta Sud. Situl arheologic se află la 2,58 km ENE de biserica ortodoxă din Opatiţa; la 2,81 km VSV de biserica ortodoxă din Birda; la 200 m S de DJ 588 A Opatiţa - Birda şi la 120 m E de versantul drept al Pârâului Bârdeanca.

Situl arheologic de la Opatiţa - Iarc Sud. Situl arheologic se află la 1,1 km NE de biserica ortodoxă din Opatiţa; la 3,2 km NV de biserica ortodoxă din Sângeorge; la 4,4 km VSV de biserica ortodoxă din Birda şi la 90 m V de versantul drept al Pârâului Bârdeanca.

Situl arheologic de la Opatiţa - Opatiţa NE. Situl arheologic se află la 680 m NE de biserica ortodoxă din Opatiţa; la 4,72 km VSV de biserica ortodoxă din Birda; la 60 m S de DJ 588 A Opatiţa - Birda şi la 100 m N de versantul drept al Pârâului Bârdeanca.

Situl arheologic de la Opatiţa - Opatiţa NE. Situl arheologic se află la 980 m NE de biserica ortodoxă din Opatiţa; la 4,62 km VSV de biserica ortodoxă din Birda; la 200 m N de DJ 588 A Opatiţa - Birda şi la 490 m N de versantul drept al Pârâului Bârdeanca.

Situl arheologic de la Opatiţa - Opatiţa SE. Situl se află la 925 m SE de biserica ortodoxă din Opatiţa; la 3,8 km NNV de biserica ortodoxă din Roviniţa Mare; la 2,9 km NV de biserica ortodoxă din Sângeorge şi la 630 m S de versantul stâng al Pârâului Bârdeanca.

Situl arheologic de la Opatiţa - Valu roman Est-1. Situl arheologic se află la 1 km SE de biserica ortodoxă din Opatiţa; la 4,6 km ENE de biserica ortodoxă din Deta; la 3 km NV de biserica ortodoxă din Sângeorge şi la 900 m SV de versantul stâng al Pârâului Bârdeanca.

Situl arheologic de la Opatiţa - Valu roman Est-2. Situl arheologic se află la 1,1 km ESE de biserica ortodoxă din Opatiţa; la 2,9 km NV de biserica ortodoxă din Sângeorge; la 820 m S de DJ 588 A Opatiţa - Birda şi la 320 m S de versantul stâng al Pârâului Bârdeanca.

Situl arheologic de la Oradea - Cartierul Tărgul de Vineri. la vest de şanţul vestic al cetăţii, ocupată de catedrala ortodoxă aflată în construcţie

Situl arheologic de la Oradea - Cimitir medieval Olosig. zona de intersecţie dintre Bd. Magheru - str. G. Enescu (inclusiv str. Pitagora), pe o rază de 100 m în jurul intersecţiei

Situl arheologic de la Oradea - Fântâna lui Bone. Strada Universităţii, cimitirul municipal până în faţa intrării în cimitirul evreiesc, terasa aflată la sud de şoseaua de centură.

Situl arheologic de la Oradea - FOSTA CĂRĂMIDARIE KÖBLÖS (cartierul Rogerius). zona pieţei Rogerius, pe prima terasa a Crisului Repede

Situl arheologic de la Oradea - Fosta cărămidărie Rimanoczy. cartierul Eminescu

Situl arheologic de la Oradea Ioşia-Pusta Iclod. Canalul Peţei - Calea Aradului, Calea Sântandrei, Str. Ovid Densuşanu

Situl arheologic de la Oradea - Ruinele unei biserici sau mănăstiri medievale. cartierul Velenţa, pe str. Miron Costin, în dreptul Morii Lederer

Situl arheologic de la Oradea- Salca- Gheţărie

Situl arheologic de la Oradea- Salca (Lotus Market)

Situl arheologic de la Oradea - Seleuş. cartierul Nufărul, lângă strada Iancu de Hunedoara

Situl arheologic de la Orăştie - Dealul Pemilor X10. Pe o terasă aflată imediat sub deal

Situl arheologic de la Orăştie - Dealul Pemilor X2. pe terasa din apropierea E64 la intrarea în Orăştie, pe valea Mureşului mijlociu, pe malul stâng al Mureşului

Situl arheologic de la Orăştie - Dealul Pemilor X5

Situl arheologic de la Orăştie - Dealul Pemilor X6. În partea de sud-est a oraşului Orăştie, pe platoul cuprins între Sibişel şi Valea Lipoviţa

Situl arheologic de la Orăştie - Dealul Pemilor X8

Situl arheologic de la Orăştie-kilometrul 2+100 al variantei ocolitoare Orăştie a Autostrăzii Transilvania

Situl arheologic de la Orăştie-Pârâul Stricăţii. La kilometrul 1+800 al Autostrăzii Transilvani (varianta ocolitoare Orăştie), pe malul stâng al Pârâului Stricăţii

Situl arheologic de la Oraviţa- Serele din Oraviţa

Situl arheologic de la Oreviţa Mare- La Pârâu. la 2 km E de sat

Situl arheologic de la Orlat - La Zidu. Situl se află pe vârful La Zidu, lângă pârâul Cernavodă, deasupra haltei de cale ferată situată în dreptul satului Sibiel.

Situl arheologic de la Orlea - La Grinduri. la 2 km S de sat, în zona grindurilor Muşat, Picior Gras, Măgura Grădiştei

Situl arheologic de la Orosia - Sit IV - km 13+680 - 13+580, Autostrada Transilvania, Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii. Situl arheologic se află la nord de localitatea Orosia.

Situl arheologic de la Orosia - Sit V - 14+020 - 14+480, Autostrada Transilvania, Secţiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii. Aşezarea se află în nordul localităţii Orosia, la vest de situl IV (cod de sit 116475.03)

Situl arheologic de la Orţişoara. Din punct de vedere geografic obiectivul este plasat în Câmpia Vingăi, subunitate a Câmpiei de Vest. Situl se află la 2 km NV de biserica ortodoxă din Orţişoara, la 3,7 km NE de biserica ortodoxă din Călacea, la 1,7 km V de E 671 (DN 69) Orţişoara - Vinga

Situl arheologic de la Orţişoara - Orţişoara NV-1. Situl arheologic se află la 1,9 km NV de biserica ortodoxă din Orţişoara; la 3,7 km NE de biserica ortodoxă din Călacea, la 1,3 km NV de staţia CFR Orţişoara şi pe botul de terasă de la confluenţa a două dintre pâraiele care formează obârşia Pârâului Ierc

Situl arheologic de la Orţişoara. Situl arheologic se află amplasat la la 2,36 km VNV de biserica ortodoxă din Orţişoara, la 3,13 km NE de biserica ortodoxă din Călacea, la 1,57 km N de DJ 693 Orţişoara - Călacea şi la la 380 m NE de confluenţa Pârâului Valea Poştei cu Pârâul Iercici.

Situl arheologic de la Orţişoara. Situl arheologic se află la 1,78 km NV de biserica ortodoxă din Orţişoara, la 4, 2 km NE de biserica ortodoxă din Călacea, la 476 m V de calea ferată Orţişoara - Vinga şi la 200 m E de versantul stâng al firului de obârşie al Pârâului Iercici.

Situl arheologic de la Orţişoara. Situl arheologic se află la 1,84 km SE de biserica ortodoxă din Orţişoara; la 7,3 km SV de biserica ortodoxă din Seceani, la 560 m S de DJ 693 Orţişoara - Seceani şi la la 200 m N de versantul drept al Pârâului Valea Poştei.

Situl arheologic de la Orţişoara. Situl arheologic se află la 2,6 km NV de biserica ortodoxă din Orţişoara, la 3,3 km NE de biserica ortodoxă din Călacea, la 1,9 km N de DJ 693 Orţişoara - Călacea şi la 200 m N de versantul drept al Pârâului Iercici.

Situl arheologic de la Orţişoara. Situl se află la 2,38 km NV de biserica ortodoxă din Orţişoara, la 2,96 km NE de biserica ortodoxă din Călacea şi la 1,4 km N de DJ 693 Orţişoara - Călacea şi la la 280 m E de punctul de confluenţă al pârâului Valea Poştei cu pârâul Iercici

Situl arheologic de la Orţişoara. Situl se află la 2,47 km NV de biserica ortodoxă din Orţişoara; la 3,5 km NE de biserica ortodoxă din Călacea, la 1,8 km NV de staţia CFR Orţişoara şi la la 100 m E de versantul stâng al unui fir de obârşie al pârâului Iercici.

Situl arheologic de la Orţişoara. Situl se află la 2 km V de biserica ortodoxă din Orţişoara la 2,78 km NE de biserica ortodoxă din Călacea, la 760 m N de DJ 693 Orţişoara - Călacea şi la 100 m E de versantul drept al pârâului Valea Poştei

Situl arheologic de la Orzoaia de Jos - La Tacu. Sit aflat vis-a-vis de autogară şi zona Compet, pe partea dreaptă a şoselei Urlaţi-Apostolache, la nord de Lacul lui Tacu.

Situl arheologic de la Oşlobeni- La Hulpoi. la marginea estică a satului, pe o terasă din dreapta pârâului Bereasa, în vecinătatea proprietăţii lui V. Hulpoi, la 500 m NE de podul peste Cracău

Situl arheologic de la Ostrovul Corbului. la 6 km în aval de Drobeta turnu Severin, între km fluviali 911-916

Situl arheologic de la Ostrovu Mare. pe malul Dunării, la km. fluvial 875

Situl arheologic de la Ovidiu - Ovidiu Vest 1. în apropierea parcării, la vest de A4, pe terasa câmpiei litorale, la 2 km V de oraşul Ovidiu

Situl arheologic de la Ovidiu - Ovidiu Vest 2. Situl se află la est de A4 Km 3,5 si 200 m Nord de zona de parcare si servicii

Situl arheologic de la Ozd - Teleac

Situl arheologic de la Ozun. din cuprinsul satului

Situl arheologic de la Pâclişa - La Izvoare. pe partea dreaptă a drumului Alba Iulia - Vurpăr, pe malul stăng al Mureşului

Situl arheologic de la Padina - Movila Gurigan. la 5,5 km NE de sat

Situl arheologic de la Pădureni - Biserică. lângă biserică

Situl arheologic de la Pădureni - Fundul văii

Situl arheologic de la Pădureni - Hotarul satului. din hotarul satului

Situl arheologic de la Pădureni. în dreptul şoselei naţionale Focşani-Adjud, km 209

Situl arheologic de la Pădureni. lângă biserică

Situl arheologic de la Pădureni-Pusta Mică. La 4,4 km E de biserica ortodoxă din Pădureni şi 2,5 km E de versantul stâng al pârâului temporar Timişul Mort

Situl arheologic de la Pădureni - Şanţul cetăţii. pe înălţimea "Şanţul cetăţii"

Situl arheologic de la Pădureni - Sat

Situl arheologic de la Pădureni - Valea dracului

Situl arheologic de la Pădureni - Vârful Înalt

Situl arheologic de la Pălatca - Dealul Coasta. Situl se află în partea de N a satului.

Situl arheologic de la Păltiniş - La Mangus. Situl se află în extravilan, la 1000 m SE de cartierul Griviţa, pe partea stângă a văii Odgoanelor şi la 600 m N de satul Cuza Vodă din comuna Viişoara.

Situl arheologic de la Păltiniş - Podul de Piatră. Situl se află în extravilan, la 3500 m S de biserica satului, pe partea dreaptă a văii Eşanca, în dreptul podului peste pârâul Eşanca.

Situl arheologic de la Păltiniţ- Topliţa. lângă calea ferată Caransebeş-Reşiţa, în stânga acesteia, în locul în care este tăiată de un drum de ţară

Situl arheologic de la Pănade - Sărături. situat în apropiere de vărsarea Pârâului Pănăzii (care marchează şi graniţa cu localitatea Biia) în Târnava.

Situl arheologic de la Panic - baza Dromet SA. la ieşirea din localitatea Zalău, pe a doua terasă a văii Zalăului, în partea stângă a drumului Zalău-Satu Mare

Situl arheologic de la Panic - ISCIP. pe malul din stânga Văii Zalăului, pe o terasă înaltă (a doua) de pe partea din stânga soselei Zalău - Satu Mare.

Situl arheologic de la Pantelimon - ferma Pantelimon. tarlaua 75, nr. cadastral

Situl arheologic de la Pantelimon - Pădurea Tânganu. în marginea de NV a satului Tânganu

Situl arheologic de la Pantelimon. pe malul estic al lacului Pantelimon, la sud-est de complexul Lebăda

Situl arheologic de la Parcheş - Bugeac. la 1 km V de sat

Situl arheologic de la Pârneaura. la 700 m spre Socol

Situl arheologic de la Parţa - Aşezarea 5. Pe partea din dreapta digului, aproape de Pădurea Peciului, la circa 500m mai jos de Tell-ul II

Situl arheologic de la Parţa - Bettser N-1

Situl arheologic de la Parţa - Bettser N-2

Situl arheologic de la Parţa - Govăjdia Sud. la 100m de trecerea drumului spre Petroman peste braţul Govăjdia, într-un vechi meandru

Situl arheologic de la Parţa - Halta Parţa Nord. Situl arheologic se află la 2,67 km NV de biserica ortodoxă din Parţa; la 1 km NV de halta CFR Parţa; la 3,42 km V de biserica ortodoxă din Şag şi la 2,3 km N de versantul drept al Râului Timiş.

Situl arheologic de la Parţa - Între Găvojdii. Pe o insulă aflată înainte de îmbinarea celor două ape numite Găvojdia

Situl arheologic de la Parţa - Obiectiv 6

Situl arheologic de la Parţa - Peciu Nou. Lângă Pădurea Peciu Nou, în locul în care se odihnesc vacile la amiază

Situl arheologic de la parţa - Podul Turcului B

Situl arheologic de la Parţa - Pusta Isvor-1

Situl arheologic de la Parţa - Pusta Isvor-2

Situl arheologic de la Parţa - Pusta Isvor-3

Situl arheologic de la Parţa - Pusta Isvor-4

Situl arheologic de la Parţa - Pusta Isvor Nord-1

Situl arheologic de la Parţa - Pusta Isvor Nord-2

Situl arheologic de la Parţa - Pusta Isvor Nord-3

Situl arheologic de la Parţa - Pusta Isvor S

Situl arheologic de la Parţa - Pusta Isvor SV

Situl arheologic de la Parţa - Sărtaşu

Situl arheologic de la Parţa - Surcobara. Pe un grind

Situl arheologic de la Păru-km 1+700-2+200 Autostrada Lugoj-Deva, Lot 1, Bretea de legătură. Situl se află la 460 m est de biserica greco-catolică din Păru, 5,88 km SVV de biserica ortodoxă din Nevrincea, 8,1 km NV de biserica ortodoxă din Valea Lungă Română şi la 1,1 km sud de cursul pârâului Glaviţa.

Situl arheologic de la Pătroaia Vale. terasa Argeşului, exploatarea de piatră GEABA SRL

Situl arheologic de la Păuleni - Dealul Cetăţii. Situl se află pe teritoriul satului Păuleni, pe malul drept al pârâului Remete

Situl arheologic de la Păuleştii Noi - La Fîntâni. Situl se află într-o zonă de terasă, în apropierea dealurilor, la NE de Cimitirul Eroilor.

Situl arheologic de la Păuliş - La Năidoreni. la circa 1km sud de Mureş

Situl arheologic de la Peceiu - Dealu Lat

Situl arheologic de la Peceiu - La criptă. în dreapta şoselei Crasna-Vârşolţ, la 300 m în stânga Văii Peceiului

Situl arheologic de la Peceneaga - La Piscul Sărat. pe dealurile din sud

Situl arheologic de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 18+605-18+890)

Situl arheologic de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 21+390-21+820)

Situl arheologic de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 21+820-22+155)

Situl arheologic de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 27+300-27+575)

Situl arheologic de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 28+400 - 29+100)

Situl arheologic de la Pecica - Autostrada Nădlac-Arad (Km 28+575-28+900)

Situl arheologic de la Pecica - Şanţul Mare,Şanţu Roman, Ziridava. Situl arheologic se află la 6,2 km V de biserica ortodoxă din Pecica; la 6,2 km NE de biserica ortodoxă din Semlac; la 6,4 km NV de biserica ortodoxă din Sânpetru German şi la 875 m N de versantul drept al Râului Mureş.

Situl arheologic de la Pecinişca- Peştera Gaura Ungurului. la 2 km S de sat pe partea vestică a Văii Săliştea de pe Muntele Domogled, versantul vestic

Situl arheologic de la Peciu Nou - La Vie. situl se află la 1,96 km NE de biserica romano-catolică din Peciu Nou, la 4,93 km SE de biserica ortodoxă sârbească din Diniaş, la 7 km vest de biserica catolică din Parţa, la 474 m vest de şoseaua Peciu Nou-Diniaş (591A) şi la 3,7 km NV de cursul actual

Situl arheologic de la Pelinu

Situl arheologic de la Periam - Movila cu Şanţ. Situl se află la 1,49 km V de biserica ortodoxă din Periam, la 2,37 km E de biserica ortodoxă din Sânpetru Mare, la 390 m N de DJ 682 şi la 120 m S de versantul stâng al Pârâului Aranca.

Situl arheologic de la periam - Movila Şanţului. Pe o movilă de tip tell situată la vest de comună, pe malul secat al Arancăi

Situl arheologic de la Periş-drumul Periş-Ostratu. pe malul drept al văii Pescăriei, la 450 m de drumul Periş-Ostratu

Situl arheologic de la Periş-Gospodăria Moldoveanu Lucreţia. pe malul sudic al lacului Snagov, traversat de calea ferată Bucureşti-Ploieşti

Situl arheologic de la Periş-La Saidac. bot de terasă între valea Pescăriei şi malul sudic al lacului Snagov

Situl arheologic de la Perşinari - Drumul Bordarilor. Situl se află în câmpie.

Situl arheologic de la Peşteniţa. Pe partea din stânga drumului care duce spre peşteniţa, la 200m de la trecerea de cale ferată

Situl arheologic de la Peştera - Cetate. Pe o terasă stâncoasă, la est de sat

Situl arheologic de la Peştera - Dealul Guran. terasa Văii Guran, la NV de sat

Situl arheologic de la Peştişu mare - La Ţărmure Sud. În nordul localităţii

Situl arheologic de la Peştişu mare -Tămăştilic. Pe teritoriul satului, pe o terasă dispusă în stânga râului Cerna

Situl arheologic de la Peştişu Mic. Situl se află pe o terasă joasă, plasată pe stânga pârâului Peştiş, chiar la intrarea ăn sat, venind dinspre drumul judeţean Hunedoara - Sântuhalm

Situl arheologic de la Peteni. la capătul satului, pe partea dreaptă a drumului care duce la Zăbala

Situl arheologic de la Petreştii de Jos - Crucea Cheii. Situl se află la stânga de Crucea Cheii, pe malul drept al văii Hăşdate, între comună şi Cheile Turzii.

Situl arheologic de la Petricani - Râpa lui Ravaru. lângă şcoală, în vatra satului

Situl arheologic de la Pianu de Jos - Lunca Pârâului (Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 1, Sit 9, km 20+550-20+870). Situl de la Pianu de Jos - Lunca Pârâului este amplasat pe terasa stângă a pârâului Pianu (afluent al râului Mureş), la aproximativ 600 m sud-est de hotarul satului Sibişeni.

Situl arheologic de la Pianu de Jos - Sibişeni Dealul Liştii (Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 1, Sit 11, km 21+500 - 21+800). La est de pârâul Lişca, ce trece în marginea fostului sat Sibişeni, azi înglobat în Vinţu de Jos

Situl arheologic de la Piatra Frecăţei - Cotul Celicului (Necropola şi aşezarea de la Celic Dere). la 1,5 km V de sat, la E de Dealul Mare, la 3 km V de Mănăstirea Celic Dere, pe malul drept al râului Teliţa, la 4 km S de confluenţa râurilor Celic şi Teliţa

Situl arheologic de la Piatra Neamţ-Cartier Dărmăneşti. Situl se află pe terasa râului Cuejd, pe terenul fostelor şcoli normale, la intersecţia străzilor 1 Decembrie 1918 şi Dărmăneşti.

Situl arheologic de la Piatra Olt - Nucet. cartier Piatra, la 2 km de şoseaua Piatra-Caracal

Situl arheologic de la Piatra Şoimului - Dealul Horodiştea - Calu. la 1 km NE de sat

Situl arheologic de la Pietreni. pe terenul IAS Pietreni, Sala II C2

Situl arheologic de la Pietroasa Mică - Coasta Rusului. la 0,7 km NV de sat pe piscul Coasta Rusului şi la NV de acesta pe platoul "Islaz - Dogaru"

Situl arheologic de la Pietroasa Mică - Gruiu Dării. la 1,5 km N de sat, la N de Pietroasa Mică, cota 530 m, 4 km NE de castrul roman, pe malul drept al pârâului Dara

Situl arheologic de la Pietroasa Mică - La Pirciu. la V de cartierul locuit de famiile Neculai Udroiu, Tăsică Udroiu, Io Udroiu, cca. 400 m pe platou la N şi S de acesta

Situl arheologic de la Pietroasa Mică - Pe Căliman

Situl arheologic de la Pietroasa Mică- Staţiunea de cercetări Viti-Vinicole

Situl arheologic de la Pietroasa Mică- Valea Bazinului. pe o terasă din stânga Văii Urgoaia şi la V de platoul pe care este situată localitatea Pietroasa Mică

Situl arheologic de la Pietroasele - crucea lui Avram. la 0,6 km V de cătunul Urgoaia pe platoul de deasupra satului, la cca. 350 m ESE de crucea lui Avram

Situl arheologic de la Pietroasele. în marginea de S a satului, de la fosta fânărie a fostului CAP spre V până în spatele grădinilor lui Ion Văduva şi Săndică Petre

Situl arheologic de la Pietroasele - în vatra satului şi în zona Primăriei. în vatra satului şi Primărie, până la proprietăţile Gogu Constantinescu, Nae Ionescu, M. Potec, Ion Jiganie, Fane Moldoveanu şi la magazin

Situl arheologic de la Pietroasele - La puţul Giuroiu. laa cca. 100 m E şi la 1,5 km SV de cătunul Urgoaia

Situl arheologic de la Pietroasele - Via Nedelcu. la 250 m E-NE de şcoală, la E de pârâiaşul care vine de la Saiu, zis Vâjâitoarea, din dreptul şcolii în sus până la marginea de sus a satului

Situl arheologic de la Pişchia - Autostrada Arad-Timişoara (Km.38+300 - 38+700). la SV de hotarul comunei Pişchia, la est de drumul european 69Arad-Timişoara

Situl arheologic de la Pişchia - Dealul Ţiglărie NE-1. Situl arheologic se află la 2,5 km E de biserica ortodoxă din Pişchia; la 4,8 km V de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 4,8 km NV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus şi la 700 m SE de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Pişchia - Dealul Ţiglărie NE-2. Situl arheologic este amplasat la 2,3 km E de biserica ortodoxă din Pişchia; la 5,15 km V de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 580 m S de colţul de SE al Pădurii Pişchia şi la 800 m SE de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Pişchia - Dealul Ţiglărie. Situl arheologic se află la 2 km E de biserica ortodoxă din Pişchia; la 5,18 km NV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 5,4 km V de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos şi la 730 m SE de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Pişchia - Dealul Ţiglărie S. Situl arheologic este situat la 1,47 km ESE de biserica ortodoxă din Pişchia; la 5,5 km VNV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 6,88 km NE de biserica ortodoxă din Giarmata şi la 820 m E de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Pişchia - Pădurea de Jos Sud. Situl arheologic se află la 2,8 km NE de biserica ortodoxă din Pişchia; la 4,74 km NV de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 1,8 km SSV de Halta CFR Bencec şi la 800 m S de versantul stâng al Pârului Beregsău.

Situl arheologic de la Pişchia - Pădurea Pişchia Nord. Situl arheologic se află la 5,6 km NNE de biserica ortodoxă din Pişchia; la 5,3 km NE de biserica ortodoxă din Murani; la 5,5 km SV de biserica ortodoxă din Fibiş şi la 500 m E de versantul stâng al Pârâului Măgheruş.

Situl arheologic de la Pişchia - Pădurea Pişchia SE-2. Situl arheologic se află la 3,4 km NE de biserica ortodoxă din Pişchia; la 4,25 km NNV de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 7,3 km SSV de biserica ortodoxă din Fibiş şi la 556 m V de versantul stâng al Pârâului Băcin şi la 850 m SE de versantul stâ

Situl arheologic de la Pişchia-Pădurea Pişchia sud-est-1. La 3,4 km NE de biserica ortodoxă din Pişchia şi la 556 m V de versantul stâng al pârâului Băcin

Situl arheologic de la Pişchia - Valea Dosului Sud. Situl se află la 2,7 km SE de biserica ortodoxă din Pişchia, la 4,3 km VNV de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 5,1 km VSV de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos şi la 75 m E de versantul drept al unei văi temporare fără nume, afluente dreapta Pâr

Situl arheologic de la Plopiş - Perimetru

Situl arheologic de la Plopiş - Rovină. pe a doua terasă a Pârâului Valea Mare , pe malul drept

Situl arheologic de la Plopiş - Şest Nojeşti

Situl arheologic de la Plopiş - Ţarina. dintre pâraiele Valea Mare şi Luşor, în hotarul dintre Plopiş, spre Hurez, la 500 m sud-vest de capătul comunei

Situl arheologic de la Plosca - Cabana de metal 1-2. la S de sat, pe malul de S al lacului Bistreţ

Situl arheologic de la Podari. La sud de satul Podari, pe o terasă joasă, pe malul stâng al văii Vânăta

Situl arheologic de la Podriga - Dealul Podriga. Situl se află în extravilan, la marginea de SE a satului, pe partea stângă a şoselei Dăguşeni-Săveni, la 300 m NE de râul Podriga.

Situl arheologic de la Podu Petriş - Dealul Balaurului. la 300 m E de sat

Situl arheologic de la Poiana-Centura ocolitoare a municipiului Constanţa-km 4+500 - 4+750. Situl se află la cca. 25 km NV de marginea localităţii Poiana şi la 10 km N de incinta anticului Tomis, probabil în apropierea drumului antic ce ducea la Histria, drum aflat la 2 km V de ţărmul actualului lac Siutghiol.

Situl arheologic de la Poiana. În hotarul localităţii

Situl arheologic de la Poieneşti - Dealul Teilor. la marginea de V a satului

Situl arheologic de la Polceşti. Pe malul drept al râului Mostiştea, în partea de sud a satului, pe terasa înaltă

Situl arheologic de la Ponor - Peştera Ponorici

Situl arheologic de la Popeni-Pogoceana. La 450 m nord de satul Popeni, de o parte şi de alta a drumului judeţean DJ 244B, pe o terasă la confluenţa pârâului Pogoceana cu râul Elan.

Situl arheologic de la Porţ - Köre. La vest de sat, spre ieşirea râului Barcău din defileu

Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Câmpia peretului. la S de Lacul Racului

Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Crucea de Jos. pe ambele margini ale şoselei ce duce de la Porumbenii Mici la Porumbenii Mari, pe terasele ce se ridică deasupra văii Târnavei Mari

Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Dealul Morii

Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Grădina cu cireşi. pe marginea terasei, ce se înalţă la marginea satului

Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Printre pârâuri. o terasă aflată la confluenţa pâraielor Nagy şi Aj

Situl arheologic de la Porumbenii Mici-Galathteto. Pe malul stâng al Târnavei Mari, la sud-vest de comuna Porumbanii Mici

Situl arheologic de la Poseştii-Pământeni - La Silişte. Situl se află pe stânga drumului spre Starchiojd, la podeţ.

Situl arheologic de la Poşta. cca. 1 km NV de sat

Situl arheologic de la Poşta-în partea de NV a satului. 300 m NV de sat şi 300 m SV de şoseaua Poşta - Teliţa

Situl arheologic de la Poşta - Vatra satului. pe malul drept al Dămboviţei, de-a lungul satului

Situl arheologic de la Potopinu - Pădure II. Între canalul de irigaţii şi pădure, la nord de pârâul Potopin a fost identificat un sit arheologic. Au fost descoperite fragmente de cărămizi şi ţigle romane, respectiv fragmente de vase ceramice, concentrate pe o suprafaţă restrânsă de cca. 40x30 m. Ace

Situl arheologic de la Potopinu - Pădure I. Situl se află pe terasa înaltă a pârâului Frăsinet, la nord de acesta.

Situl arheologic de la Prăjeni - Lutărie. Situl se află în extravilan, în partea nord-vestică a satului, pe terasa din stânga Miletinului, la 1000 m SE de barajul acumulării de pe Miletin.

Situl arheologic de la Prăjeni - Nelipeşti. Situl se află extravilan, la 2800 m E de sat, pe malul stâng al Miletinului, pe dreapta şi stânga drumului Prăjeni-Plugari, la N şi E fiind mărginit de Valea Rea.

Situl arheologic de la Preuteşti - Cetăţuia. pe pârâul Brana, la 5 km de centrul satului

Situl arheologic de la Pricaz-Bidău. În hotarul localităţii, pe locul fostelor grajduri CAP

Situl arheologic de la Pricaz-Halângă. La kilometrul 4+750 al variantei ocolitoare Orăştie a Autostrăzii Transilvania, pe malul stâng al râului Orăştiei

Situl arheologic de la Pricaz-Valea Siteşului. Situl se află pe traseul variantei de ocolire Deva-Orăştie, com Turdaş, sat Pricaz, km 8+350-8+780, între satele Turdaş şi Pricaz, pe malul stâng al pîrîului Siteş şi pe cel stâng (sudic) al Mureşului

Situl arheologic de la Prislop - Valea Boului. La cca 1,5 km sud-vest de localitate

Situl arheologic de la Proşca - Dealul Proşca. spre N până la "La trei izvoare" şi 300 m mai sus de cele trei izvoare

Situl arheologic de la Proşca - Vârful Proşca. în livada de la Cruce

Situl arheologic de la Rachelu. între Dealurile Niculiţelului (sud) şi Lunca Dunării (nord)

Situl arheologic de la Racîş - Gura Jernăului. Din zona localităţii, la confluenţa pâraielor Gălpâia cu După Hotară

Situl arheologic de la Racoş - Piatra Detunată. la jumătatea distanţei dintre Augustin şi Racoşul de Jos, pe malul stâng al Oltului

Situl arheologic de la Racoş - Tipia Racoşului

Situl arheologic de la Racoviţa. la 300 m V de DC şi 400 m E de Olt

Situl arheologic de la Racoviţa - Zona Bâlea. Situl a fost indentificat în zona centrală a Munţilor Făgăraş.

Situl arheologic de la Racu - Dealul Bogat. la intrarea în Racu spre Gheoghieni, pe malul drept al Oltului

Situl arheologic de la Rădeni - La Standoală. Situl se află în extravilan, la 2100 m E-NE de Movila din Dealul Ivăşcoi pe malul stâng al pârâului Leahu şi la 700 m SV de şoseaua Câmpeni - N. Bălcescu.

Situl arheologic de la Radomireşti-vatra satului. Situl se află la în vatra satului Radomireşti, de o parte şi de alta a pârâului Călmăţuiul Mare.El a fost reperat pe traseul DN 6 de la Km 145+100 si până la Km 145+370.

Situl arheologic de la Râfov- Autostrada Bucureşti-Braşov, km. 53+000-53+600. la cca. 400 m nord-est de comuna Râfov, în apropierea drumului judeţean ce face legătura dintre localităţile Râfov şi Goga.

Situl arheologic de la Ramna- Valea Vernicului. La aprox. 1km vest de sat, în stânga pârâului

Situl arheologic de la Rapolţel - Cetăţuia

Situl arheologic de la Rapoltu Mare - Sedi. Pe prima terasă a Mureşului, pe malul din dreapta al acestui râu, la vest de localitate

Situl arheologic de la Râşeşti - Iaz. la aprox. 1,4 km, pe terasa joasă a Pruteţului, situată între Iazul Teleasa (fost Iazul CAP) şi Agromec

Situl arheologic de la Râşeşti - Lutărie. pe un lob al terasei mijlocii a Prutului (terasa Răbâia), la limita NE a satului

Situl arheologic de la Răstoci - Lazuri. la circa 250 m sud-vest de intersecţia DN 1H si calea ferată

Situl arheologic de la Râu Bărbat - Cetate. În hotarul localităţii, la 700m de sat, spre Pui

Situl arheologic de la Râu de Mori - Grădina lui Bojin. În vatra satului

Situl arheologic de la Râu de Mori - Livada lui Binder. Între drumurile spre Râu de Mori şi hidrocentrală, la 500m vest de punctul La izvor

Situl arheologic de la Râureni. între DN 67 şi albia Oltului, pe o suprafaţă de 2,5 km, la S de pasarelă

Situl arheologic de la Răuşeni - Pe Podiş. Situl se află extravilan, la 1800 m NV de sat, de o parte şi alta a şoselei Hlipiceni-Răuseni, pe terasa din partea dreaptă a Jijiei.

Situl arheologic de la Recaş - Recaş SE. Situl se afă la 2,2 km SE de biserica ortodoxă din Recaş; la 4,25 km V de biserica ortodoxă din Şuştra; la 250 m S de DN 6 Recaş - Şuştra şi la 2,1 km N de versantul drept al Canalului Bega.

Situl arheologic de la Recaş-Recaş Sud-Est. Situl arheologic se află la 2,24 km SE de biserica ortodoxă din Recaş, la 3,8 km SV de biserica ortodoxă din Şuştra, la 320 m S de drumul E70 şi la 2,2 km N de versantul drept al actualului curs al canalului Bega.

Situl arheologic de la Recaş-Recaş Sud-Est. Situl arheologic se află la 2,2 km SE de biserica ortodoxă din Recaş, la 4,25 km V de biserica ortodoxă din Şuştra, la 250 m S de DN 6 Recaş - Şuştra şi la 2,1 km N de versantul drept al analului Bega.

Situl arheologic de la Recea - Valea Călăbuciului

Situl arheologic de la Recea- Valea Sulduba. în bazinul Crasnei, la confluenţa Văii Sulduba cu un torent minor.

Situl arheologic de la Remetea Mare - Gomila lui Gabor Nord. Situl este situat la 1 km ESE de biserica ortodoxă din Remetea Mare; la 3 km NNE de biserica ortodoxă din Bucovăţ; la 5,7 km SV de biserica ortodoxă din Izvin şi la 170 m NE de versantul drept al Canalului Bega.

Situl arheologic de la Remetea mare - Gomila lui Pituţ. Pe un grind de nisip

Situl arheologic de la Remetea Mare - Sileştiu Nord Vest. Situl arheologic se găseşte la la 2 km NE de biserica ortodoxă din Remetea Mare, la 4,63 km SV de biserica din Izvin, la 520 m S de E 70, Remetea Mare - Izvin şi la : 1,23 km N de versantul drept al actualului curs al Canalului Bega.

Situl arheologic de la Remetea Mare - Viaduct Remetea Mare Sud. Situl arheologic se află la 2,2 km NE de biserica ortodoxă din Remetea Mare, la 4,38 km VSV de biserica ortodoxă din Izvin, la 300 m SSE de viaductul Remetea Mare de pe E70 şi la 1,28 km N de versantul drept al canalului Bega.

Situl arheologic de la Remetea Mică - Dealul Turturei N-1. Situl arheologic se află la 1, 7 km SV de biserica ortodoxă din Remetea Mică; la 3,25 km SE de biserica ortodoxă din Fibiş; la 4,3 km S de biserica ortodoxă din Maşloc şi la 690 m SE de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Remetea Mică - Dealul Turturei N-2. Situl arheologic este amplasat la 2,1 km SV de biserica ortodoxă din Remetea Mică; la 3,3 km SE de biserica ortodoxă din Fibiş; la 2,8 km E de gara CFR Fibiş şi la 1,1 km SE de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Remetea Mică - Remetea Mica E. Situl arheologic se află la 0,7 km ENE de biserica ortodoxă din Remetea Mică; la 4,13 km SE de biserica ortodoxă din Maşloc; la 2,8 km SV de biserica din Charlottenburg şi la 1,15 km SSE de versantul stâng al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Remetea Mică - Staţia CFR Remetea Mică NE. Situl arheologic este situat la 1,1 km NNV de biserica ortodoxă din Remetea Mică; 3,5 km E de biserica ortodoxă din Fibiş; la 2,85 km SSE de biserica ortodoxă din Maşloc şi la 200 m NV de versantul drept al Pârâului Beregsău.

Situl arheologic de la Remuş - La sera. la cca. 300 m S de sat, în apropierea mun. Giurgiu, la N de oraş, în imediata apropiere a şoselei Giurgiu - Bucureşti

Situl arheologic de la Reşca (Romula) - Dâmbul Morii. la 300 m de calea ferată

Situl arheologic de la Reşiţa. Pe culmea dealului de deasupra curbei din dreptul Triajului

Situl arheologic de la Ripiceni - Dealul Lipoveanului. Situl se află extravilan, la 2800 m V-SV de sat, la 700 m NV de Movila din Dealul Badu.

Situl arheologic de la Roeşti - Râpa Cărămizii

Situl arheologic de la Rohia - Poderei. În marginea nord-estică a localităţii, în porţiunea mai înaltă a terasei văii Rohia, foarte aproape de ultimele gospodării

Situl arheologic de la Roma - Balta lui Ciobanu. Situl se află extravilan, la 850 m SV de sat, pe un bot de deal aflat în partea sudică a Podişului Sitna, pe interfluviul Sitna-Cotârgaci.

Situl arheologic de la Roma - Coasta Starostea. Situl se află extravilan, la circa 600 m nord-est de Iazul Staroste şi la circa 400 jm sud-est de Movila din Dealul Bădărău.

Situl arheologic de la Româneşti - Dealul Viei. Pe o terasă având circa 25m altitudine faţă de râul Bega, aflată pe partea din stânga acestuia, la jumătatea distanţei dintre Româneşti şi Curtea

Situl arheologic de la Romos-Sârba/Valea Vaideilor (Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 1, Sit 1, km. 3+750 - 4+100). Situl se află în extravilanul localităţii Romos, mai exact la 1,2 km sud-sud-est faţă de DN 7 şi la sud de râul Mureş.

Situl arheologic de la Roşia de Secaş. Şcoala Generală

Situl arheologic de la Roşiori De Vede - Valea Urlui

Situl arheologic de la Roşioru - Movila Roşioru. la 400 m S de sat

Situl arheologic de la Rotăria - Pe Runc. la 1 km N de satul Rotăria din comuna Ciorteşti

Situl arheologic de la Rubla - Pe movile. pe movilele de-a lungul şoselei spre Sălcioara, de-o parte şi de alta, pe cele 9 movile

Situl arheologic de la Ruginoasa - Pe Briţcani. Situl este amplasat în extremitatea de sud-est a Dealului Bisericii, pe terasa înaltă de pe dreapta pârâului Briţcani şi este mărginit spre vest de câte un izvor, care se varsă în pârâul amintit.

Situl arheologic de la Runcu Mare - Peştera de la Runcu Mare. În peşteră

Situl arheologic de la Runcu- Silişte. în vatra satului, în partea de SE, pe partea stângă a râului Ialomicioara

Situl arheologic de la Ruşeţu - Movila Mare. spre dreapta şoselei, spre însurăţei, la 1,9 km de sat

Situl arheologic de la Rusova Nouă. La celălalt capăt al satului

Situl arheologic de la Sabangia - La Fântâna Ialnăscu. cca. 2 km N de sat, între DJ 222 şi Agighiol

Situl arheologic de la Săbăoani - Turnul de Apă. la 2 km E de sat

Situl arheologic de la Săbed - Hanurile de la Lechinţa

Situl arheologic de la Săcălaz. Între perimetrul oraşului Timişoara şi cel al localităţii Săcălaz, la S de calea ferată Timişoara - Jimbolia, pe un teren agricol

Situl arheologic de la Săcăluşeşti- Dealul Valea Seacă. la aprox. 0,5 km N de satul Săcăluşeşti, în apropierea fostului C.A.P. Tg. Neamţ, pe panta de E a dealului Valea Seacă, pe malul drept al pârâului cu acelaşi nume

Situl arheologic de la Săcele- Bâtca. la sud de cartierul Noua

Situl arheologic de la Sacoşu Mare - Burău. în Valea Codrului, la NV de localitate, la o distanţă de circa 1,5 km de localitate

Situl arheologic de la Sacoşu mare - Dâmbul lui Piciu. La limita de vest a localităţii

Situl arheologic de la Sacoşu Mare - Izvorul Mare. În vatra actuală a localităţii

Situl arheologic de la Sacoşu Mare - Ogaşu Pascului. la circa 2km NV de localitate, în Valea Codrului

Situl arheologic de la Sacoşu Mare - Valea Codrului. Într-un punct situat la NV de sat, între două dealuri plantate cu vii ( Culmea Luciului la nord şi Dealul Codrului la Sv) şi de drumul comunal spre Silagiu, la 800m est faţă de aşezarea medievală timpurie de la Burău

Situl arheologic de la Sacoşu Turcesc - Selişte. Situl arheologic se află la 1,5 km SSE de biserica ortodoxă din Sacoşu Turcesc; la 1,6 km NNE de tabela indicatoare de intrare în Otveşti dinspre Sacoşu Turcesc; la 270 m E de DJ 592 A şi la 1,8 km NE de versantul drept al Râului Pogăniş.

Situl arheologic de la Sacu- Ţărinioară - Pelcea

Situl arheologic de la Săftica - La Nisipărie II. pe malul stâng al Cociovaliştei

Situl arheologic de la Săftica - La Nisipărie I. pe malul stâng al Cociovaliştei

Situl arheologic de la Şag - La Pompă. pe malul din stânga Timişului, vizavi de terasa - restaurant de la Şag

Situl arheologic de la Şag - Mlaca-1. La 3,25 km SE de biserica ortodoxă din Şag şi la 100 m S de malul stâng al râului Timiş

Situl arheologic de la Şag. pe teritoriul localităţii, peste drum de grădina - restaurant din comună

Situl arheologic de la Şagu - Şagu Vest. Situl arheologic se află la 1,23 km VNV de biserica ortodoxă din Şagu; la 7,9 km NE de biserica catolică din Vinga; la 880 NV de gara CFR Şagu şi la 420 m SE de versantul stâng al Pârâului Valea Viilor.

Situl arheologic de la Şagu-Sit A1_1 - traseu autostradă km 19+900 - 20+620. Pe prima terasă a unei foste albii (sau a unui fost braţ) al Mureşului, la 200 m sud de jumătatea distanţei dintre Şagu şi Cruceni, pe şoseaua ce uneşte cele două localităţi.

Situl arheologic de la Săhăteni - Movila Dărăbani. la NV de sat, la cca. 0,5 km

Situl arheologic de la Săhăteni - Movila Piersicului. la cca. 600 m NE de sat

Situl arheologic de la Sălaşu de Sus - Şasa. Pe Valea Bălţii, la circa 3km nord-est de sat

Situl arheologic de la Salcia- Livezile satului

Situl arheologic de la Sălcioara. de-a lungul ţărmului, la cca. 4,5 km N de sat, între Dealul Călugăra la S şi dealul Taşburun la N

Situl arheologic de la Sălcioara. în vatra satului

Situl arheologic de la Sălciua Nouă - Dealu Şuma est. Situl arheologic este situat la 1,45 km SSE de biserica ortodoxă din Sălciua Nouă; la 2,1 km SSV de biserica prăbuşită din Nadăş; la 4,1 km N de biserica ortodoxă din Herneacova şi la 400 m NNE de versantul drept al Pârâului Băcin.

Situl arheologic de la Sânandrei - Cetăţuie NE. Situl arheologic se află la 4,28 km ENE de biserica ortodoxă din Sânandrei; la 3,43 km NV de biserica ortodoxă din Cernăteaz; la 1,63 km E de E671 (DN 69) Timişoara - Orţişoara şi la 940 m NV de versantul drept al Pârâului Măgheruş şi la 1,3 km E de versa

Situl arheologic de la Sânandrei - În Cornet NE. Situl arheologic se află situat la 6,4 km NE de biserica ortodoxă din Sânandrei; la 3,8 km SE de biserica ortodoxă din Corneşti;la 4,5 km NNV de biserica ortodoxă din Cerneteaz şi la 630 m NV de versantul drept al Pârâului Măgheruş.

Situl arheologic de la Sânandrei - La Cetăţuie SE. Situl arheologic se află la 4,58 km E de biserica ortodoxă din Sânandrei; la 2,8 km NV de biserica ortodoxă din Cerneteaz; la 780 m Se de fortificaţia Sânandrei "La Cetăţuie" şi la 200 m NV de versantul drept al Pârâului Măgheruş.

Situl arheologic de la Sânandrei. la circa 100m de Parcul 1, pe un promontoriu înconjurat cu stuf, pe traseul conductei, la circa 0,60 - 0,80m adâncime

Situl arheologic de la Sânandrei. la circa 2km spre vest pe traseul conductei

Situl arheologic de la Sânandrei - Oxenbrickel. în hotar, la 500m SE de sat

Situl arheologic de la Sânandrei - Sânandrei Vest-1. Situl arheologic este situat la 3,26 km V de biserica ortodoxă din Sânandrei; la 2,54 km NE de biserica ortodoxă din Dudeştii Noi; la 1 km N de DC 45 Sânandrei - Dudeştii Noi şi la 330 m N de versantul drept al Pârâului Surduc.

Situl arheologic de la Sânandrei - Sînandrei Lac NE. Situl este situat la 4,67 km NE de biserica ortodoxă din Sânandrei; la 3,9 km SSV de biserica ortodoxă din Corneşti; la 1,3 km E de E 671 Timişoara - Orţişoara şi la 100 m E de versantul stâng al unui pârâu fără nume, afluent stânga al Pârâului Lac.

Situl arheologic de la Sâncrâieni-Câmpul de Sus. La cca. 600 - 800 m S de la marginea satului Sâncrăieni, jud. Harghita, între DN 12 şi calea ferată Sfântu Gheorghe - Miercurea-Ciuc, 500 m NE de Olt, pe prima terasă a acestuia, pe traseul conductei de gaz metan

Situl arheologic de la Sănduleşti - Pietrele Rotate. Situl se află pe creasta stâncoasă, de răsărit, a Munţilor Petrind, lângă groapa "Zisocului".

Situl arheologic de la Sângeorgiu de Mureş - Situl 4-Sângeorgiu de Mureş (Varianta de ocolire a municipiului Târgu Mureş, km. 9+060 - 9+230). Situl arheologic se află pe centura ocolitoare a municipiului Târgu Mureş, km. 9+060 - 9+230

Situl arheologic de la Sânmartinu Sârbesc - Cremeneaş-1. Situl se află situat la 1,3 km ENE de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 6,68 km V de biserica ortodoxă din Peciu Nou; la 100 m N de DJ 593 a Sânmartinu Sârbesc - Peciu Nou şi la 1,82 km SE de versantul stâng al Canalului Ţeba.

Situl arheologic de la Sânmartinu Sârbesc - Cremeneaş-2. Situl arheologic se afl[ la 1,6 km NE de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 6,43 km E de biserica ortodoxă din Peciu Nou; la 640 m N de DJ 693 a Peciu Nou - Sânmartinu Sârbesc şi la 1,6 km SE de versantul stâng al Canalului Ţeba.

Situl arheologic de la Sânmartinu Sârbesc - Grădişte NE. Situl este situat la 1,23 km SV de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 3,6 km N de biserica ortodoxă din Ivanda; la 450 m V de extremitatea de SV a localităţii Sânmartinu Sârbesc şi la 200 m E de versantul stâng al Canalului Ţeba.

Situl arheologic de la Sânmartinu Sârbesc - Grădişte NV. Situl arheologic se află la 2 km VSV de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 4,23 km SE de biserica ortodoxă din Sânmartinu Maghiar; la 3,9 km NNV de biserica ortodoxă din Ivanda şi la 610 m NV de versantul drept al Canalului Ţeba.

Situl arheologic de la Sânmartinu Sârbesc - Grădişte SE. Situl arheologic se afl[ la 1,18 km SV de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 200 m V de cimitirul localităţii; la 3,5 km N de biserica ortodoxă din Ivanda şi la 330 m SE de versantul stâng al Canalului Ţeba.

Situl arheologic de la Sânmartinu Sârbesc - Raozda NE. Situl arheologic este amplasat la 2,2 km NE de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 6 km VNV de biserica ortodoxă din Peciu Nou;la 4,54 km SSV de biserica ortodoxă din Diniaş şi la 2 km E de versantul stâng al Canalului Ţeba.

Situl arheologic de la Sânmihaiu Român - Deal. În partea de SV a localităţii, la ieşirea spre Diniaş

Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Cărămidăria Veche. la est de fabrica de cărămidă

Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Groapa de gunoi Est. Situl arheologic se află la 1,35 km SSE de catedrala catolică din Sânnicolau Mare; la 200 m E de groapa de gunoi a oraşului; la 920 m S de stadionul oraşului şi la 900 m SSE de versantul stâng al Pârâului Aranca.

Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Odaia Lupului Vest. Situl arheologic se află la 2 km S de catedrala catolică din Sânnicolau Mare; la 1,75 km SSV de stadionul oraşului; la 730 m S de extremitatea estică a Străzii Comorii şi la 1,24 km SE de versantul stâng al Pârâului Aranca.

Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Sânnicolau Mare S. Situl arheologic se află la la 1,78 km SV de catedrala catolică din Sânnicolau Mare; la 600 m SV de extremitatea sudică a Străzii Comorii; la 430 m E de DN 59 C Sâânicolau Mare - Nerău şi la 370 m E de versantul stâng al Pârâului Aranca.

Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Sânnicolau Mare SV. Situl arheologic se află la 2,38 km SV de catedrala catolică din Sânnicolau Mare; la 800 m SSV de Strada Drumul Nerăului; la 170 m ENE de podul peste Aranca al DN 59 C Sânnicolau Mare - Nerău şi la 120 m E de versantul stâng al Pârâului Aranca.

Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Selişte NV. Situl se află situat la 2,3 km E de catedrala catolică a oraşului; la 1,8 km NE de gara CFR a oraşului; la 540 m N de DJ 682 Sânnicolau Mare - Saravale şi la 100 m V de versantul stâng al Pârâului Aranca.

Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Strada Comorii Est. Situl arheologic se află la 1,18 km SSE de catedrala catolică din Sânnicolau Mare; la 740 m S de stadionul oraşului; la 240 m E de extremitatea estică a Străzii Comorii şi la 736 m SE de versantul stâng al Pârâului Aranca.

Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Viile Promotor-2. Situl se află la la 1,9 km SSV de catedrala catolică din Sânnicolau Mare; la 590 m E de DN 59 C Sânnicolau Mare - Nerău; la 500 m N de calea ferată Sânnicolau Mare - Nerău şi la 570 m E de actualul versant stâng al Pârâului Aranca.

Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Viile Promotor E. Situl arheologic se află la 740 SE de stadionul oraşului; la 560 m NE de extremitatea sudică a Străzii Cuza Vodă; la 730 m V de DN 6 Lovrin - Sânnicolau Mare şi la 870 m SE de versantul stâng al Pârâului Aranca.

Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Viile Promotor V. Situl arheologic se află la 220 m E de extremitatea sudică a străzii Cuza Vodă; la 870 m S de stadionul oraşului; la 1,06 km V de DN 6 Lovrin - Sânnicolau Mare şi la 850 m SE de versantul stâng al Pârâului Aranca.

Situl arheologic de la Sânpetru Almaşului - Gura Corbului. la circa 2 km nord-est de sat

Situl arheologic de la Sânpetru German - Magazin. la marginea unei cariere de nisip

Situl arheologic de la Sânpetru German - Malul Înalt

Situl arheologic de la Sântămăria-Orlea - Grădinile Coliconilor. Pe un promontoriu aflat la sud de sat, pe malul din dreapta Sibişelului

Situl arheologic de la Sântămăria-Orlea - Terasa Grindanu. Pe partea din stânga şoselei spre Subcetate

Situl arheologic de la Sântămăria-Orlea - Troian. În hotarul localităţii, pe platoul dintre Sântămăria Orlea şi Ciopeia, în locul în care se termină Troianul

Situl arheologic de la Sânzieni - Odoaica. pe vărful izolatn "Odoaica", la o depărtare de cca. 12 km de sat, la nord de confluenţa "Văii cetăţii" cu "Pârâul Caşin"

Situl arheologic de la Săpânţa - Sub Scaun. pe terasa din stânga Tisei

Situl arheologic de la Săpoca - Cula Săpocii. pe marginea de S şi E a dealului

Situl arheologic de la Sărata - Bahna Sărăţii. Aşezarea este amplasată pe varianta ocolitoare a Mun. Bacău, între km. 2+500 - 3+070.

Situl arheologic de la Sărata Monteoru - Dealul Cetăţuia şi Poiana Scoruşului. Situl se află pe partea stângă a drumului de acces spre Sărata Monteoru, pe un promontoriu despădurit, în zona dealului Călugărul, pe malul stâng al pârâului Sărata.

Situl arheologic de la Sărata-Monteoru - Valea Călugărului. în Valea Călugărului, pe panta spre vale şi spre creasta Dealului Călugăru

Situl arheologic de la Sârbi - Măgura Sârbilor

Situl arheologic de la Sârbova - Dealul lui Novac. la 700m est de sat

Situl arheologic de la Sarichioi. câmpia litorală din apropierea lacului Razim

Situl arheologic de la Sarichioi - Dealul Bursuci. la limita de S a intravilanului, spre Enisala, pe dealul Bursuci

Situl arheologic de la Sarichioi-în partea de N a localităţii. limita de N a intravilanului

Situl arheologic de la Săruleşti-Gară-La pod. Pe malul stâng al văii Vânăta, la sud de satul Săruleşti-Gară, aproape de podul de la calea ferată Bucureşti-Constanţa

Situl arheologic de la Săruleşti-Gară. La sud de satul Săruleşti-Gară, la 800 m nord de calea ferată Bucureşti-Constanţa, pe malul stâng al văii Vânăta

Situl arheologic de la Săruleşti-Gară. Ppe malul stâng al văii Vânăta, vizavi de satul Săruleşti-Gară, pe o un bot de terasă joasă, la confluenţa unei văi de pe malul drept

Situl arheologic de la Sat Bătrân - Dealul Bisericii. La aprox. 3km de Slatina-Timiş, pe un promontoriu care străjuieşte intrarea în sat

Situl arheologic de la Sătuc. pe latul de terasă din faţa intrării la fabrica de sticlărie

Situl arheologic de la Sătucu. La sud-est de satul Sătucu, pe partea deaptă a văii Corâta, pe terasă, la confluenţa văii cu o altă ramificaţie a văii Corâta, pe un bot de terasă

Situl arheologic de la Sătucu. Pe partea deaptă a văii Corâta, pe terasa înaltă, acolo unde valea face un cot

Situl arheologic de la Sătucu. Pe partea deaptă a văii Corâta, pe terasa înaltă, pe un mamelon

Situl arheologic de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, la confluenţa cu o ramură a aceleaşi văi

Situl arheologic de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, la marginea de est a satului Sătucu, pe o terasă joasă, lângă o lizieră de salcâmi

Situl arheologic de la Satu Mare - La Vii. la vest de sat, în apropierea unei măguri înalte de 15m înconjurată din trei părţi de albia râului Aranca şi apărată dinspre est cu un şanţ

Situl arheologic de la Satu Mare - Piaţa de Vechituri

Situl arheologic de la Satu Mare- Teatrul de Vară

Situl arheologic de la Săuceşti - Sit 4. Situl arheologi este amplasat pe direcţia variantei ocolitoare a Mun. Bacău între Km 15+130-15+360.

Situl arheologic de la Săveni - Loturi. Situl se află intravilan, în partea de est a oraşului, în jurul liceului din localitate.

Situl arheologic de la Schineni - Sit 2. Situl arheologic se află pe varianta ocolitoare a Mun. Bacău între Km 17+180 - 17+800.

Situl arheologic de la Schineni - Sit 3. Situl arheologic se află pe varianta ocolitoare a Mun. Bacău între Km 16+700- 16+920; pe malul stâng al pârâului Rogoza.

Situl arheologic de la Scutari - La Odaie. Situl se află extravilan, la 880 m NV de satul Scutari, pe pantele sudice ale unui deal aflat în partea stângă a pârâului Podriga şi delimitat la E de Valea Odăii.

Situl arheologic de la Seceani - Izvor Valea Zorilor. Situl arheologic se află la 3,2 km NNE de biserica ortodoxă din Seceani; la 4 km SV de biserica ortodoxă din Firiteaz; la 2,8 km S de biserica ortodoxă din Hunedoara Timişană şi la 50 m ENE de unul din izvoarele Pârâului Valea Zorilor.

Situl arheologic de la Seceani - Seceani NE. Situl arheologic se află la 1,48 km NE de biserica ortodoxă din Seceani; la 7 km NV de biserica ortodoxă din Fibiş; la 4,58 km SV de biserica ortodoxă din Firiteaz şi la 360 m SE de versantul stâng al unui din firele de obârşie ale Pârâului Radoviţ.

Situl arheologic de la Şeica Mică - Cetate. Situl se află pe un promontoriu la E de sat, pe partea SV a văii Zalăului, pe partea stângă a văii Târnavei Mari, pe malul drept al pârâului Şeica.

Situl arheologic de la Seimeni - Valea Siliştei. Situl se află pe malurile nordice ale Văilor Tibrinului şi Siliştei.

Situl arheologic de la Seini - Cărămidărie. în imediata vecinătate a punctului Berenaş, într-o zonă delimitată la est de pârâul Zugău, iar la vest de pârâul Seinelul

Situl arheologic de la Seini - Moşia Brazilor. Pe terasa pârâului Seinel, la hotarul cu localitatea Apa

Situl arheologic de la Şendriceni - Pârâul Întors. Situl se află extravilan, la 3300 m est-sud-est de Movila Şendriceni, la punctul de captare al pârâului Buhai în pârâul Întors.

Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe - Cartier Simeria. în partea sudică a cartierului

Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe-Eprestetõ. lângă gară

Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe - Örkö. Situl se află pe teritoriul oraşului Sfântu Gheorghe, pe un promontoriu de gresie numit "Örkö", folosit drept carieră de piatră.

Situl arheologic de la Sfărăuaş II (Autostrada Transilvania, tronson 3 C, km. 3+782 - 3+850). Situl arheologic din punctul "Sfărăuaş 2" se află la nord-est de localitate, către satul Ip, aproximativ în zona de luncă a râului Barcău.

Situl arheologic de la Sibiu - Fântâna Rece. Situl se află în cartier Guşteriţa, la 5 km E de extremitatea intravilanului, pe Dealul Cocoşului.

Situl arheologic de la Sicheviţa - Magazinul Alimentar

Situl arheologic de la Sicheviţa- Primărie

Situl arheologic de la Sicrita - La Pădure - km. 44+400 - 44+700 - Autostrada Bucureşti - Ploieşti. La aproximativ 200 m NE de sat, pe terasa stângă a fostului curs al râului Teleajen, pe partea dreaptă a drumului judeţean dintre comunele Râfov şi Dumbrava, la km. 44+400 - 44+700 de pe Autostrada Bucureşti - Ploieşti.

Situl arheologic de la Şieu - Poduri. pe terasa înaltă din stânga Izei, în grădina lui Vasile Coja şi Floare Boie

Situl arheologic de la Sighetu Marmaţiei - Cearda-Ţărmuri. La cca 4 km nord-vest de centrul localităţii, pe prima terasă a Tisei, la confluenţa cu Valea Iepii (sau Hotarului), în imediata apropiere a şoselei Sighetu Marmaţiei-Satu Mare (DN 19)

Situl arheologic de la Sighetu Marmaţiei - Poligon. În cartierul Tepliţa

Situl arheologic de la Sighetu Marmaţiei - Str. Avram Iancu. în partea vestică a localităţii, strada Avram Iancu din cartierul Cuza Vodă

Situl arheologic de la Sighişoara - Dealul Turcului. Aşezarea se află la 2 km NV de oraş.

Situl arheologic de la Sighişoara - Dealul Viilor. Punct situat la marginea nord-estică a municipiului, pe malul drept al Târnavei Mari.

Situl arheologic de la Sighişoara - Platoul Breite. Situl se află între castrul şi aşezarea romană de pe platoul "Podmoale", la 2 km N şi necropola de la "Pârâul Hotarului", la 1,5 km S.

Situl arheologic de la Sighişoara - Platoul Câmpului. Sit integrat în cartierul Ana Ipătescu.

Situl arheologic de la Sighişoara - str. Consiliul Europei

Situl arheologic de la Siliştea- Conac. malul drept al Siretului, la cca. 7 km de confluenţa Buzău-Siret

Situl arheologic de la Silvaşu de Jos - Între Ogăşi. la 1km sud de sat, în dreapta drumului ce duce la Prislop, pe o terasă delimitată pe trei laturi de un pârâiaş

Situl arheologic de la Silvaşu de Jos - Între Ogrăzi. La 1km vest de fosta Fermă a CAP, pe drumul spre Prislop

Situl arheologic de la Silvaşu de Jos - La Cruce

Situl arheologic de la Simeria - În Coastă. promontoriu situat pe malul stâng al Mureşului, cu o înălţime relativă de circa 15 m faţă de lunca inundabilă a râului

Situl arheologic de la Simeria - La Vie. În vecinătatea aşezării actuale, pe o terasă înaltă de aprox. 20m, aflată pe partea din dreapta mureşului

Situl arheologic de la Simeria Veche-Ferma IAS. Între km 17 - 18 ai Autostrăzii Transilvania, varianta ocolire Orăştie, în zona Fermei I.A.S., la 700 m de halta CFR Simeria Veche, în partea dreaptă a căii ferate.

Situl arheologic de la Şimleul Silvaniei - Pământul lui Bacsadi. În intravilanul oraşului, pe partea dreaptă a str. 22 Decembrie 1989, la SV de masivul Măgura Şimleului.

Situl arheologic de la Şimleul Silvaniei-Tudor Vladimirescu 7. Situl se află amplasat pe terasa a doua neinundabilă a râului Crasna, la cca. 50 m S de cursul acestuia. Terasa este la o altitudine de 205 m faţă de nivelul mării, pe malul stâng al văii. Zona este plată, intinsă, uşor de amenajat în vederea ridicării un

Situl arheologic de la Şimleu Silvaniei - Dealul Cetăţii. La extremitatea sudică a Măgurii Şomleului (care se află la nord de oraş) pe colina cu o altitudine maximă de 372 m, legat de restul Măgurii printr-o şa lungă de cca. 100 m şi lată de 30 m, ce domină localitatea spre NE.

Situl arheologic de la Şimleu Silvaniei - Ferma pomicolă Nr. 9. spre Nuşfalău, pe partea dreaptă a drumului

Situl arheologic de la Şimleu Silvaniei - Nagy Pista. la nord-vest de oraş, spre Pericei, în apropierea unui izvor

Situl arheologic de la Şimleu Silvaniei - Strada Argeşului

Situl arheologic de la Şimleu Silvaniei - Zona Ştrand - Miliceri Tag. pe o terasă înaltă a râului Crasna, pe partea stângă a şoselei Pericei - Şimleu Silvaniei, în apropiere de ştrandul oraşului

Situl arheologic de la Şimnicul de Jos. pe un bot de deal în apropierea Luncii Jiului

Situl arheologic de la Sîntionlunca. pe malul pârâului

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - confluenţa Pârâului Valea Satului cu Pârâul Valea Şiştarovăţ. obiectivul arheologic se află la 3,23 km NV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 300 m V de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ; la 3,58 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 80 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Şiştarovăţului.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Confluenţa Valea Obloage cu Valea Selişte. obiectivul arheologic se află la 2,82 km NE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 2,66 km E de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ; la 6,11 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 160 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Selişte.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - La Cotărci. Situl arheologic se află la 140 m SE de 1,37 km NNE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 700 m E de DJ 752 Şiştarovăţ - Lipova; la 5,68 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi în punctul de confluenţă al celor două pâraie care formează Pârâul Va

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Bosniac-1. obiectivul arheologic se află la 2,29 km V de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 1,4 km NV de DJ 572 Şiştarovăţ - Cuveşdia; la 6.67 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 100 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Bosniac.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Bosniac-2. obiectivul arheologic se află la 2,53 km VSV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 1,45 km de DJ 572 Şiştarovăţ - Cuveşdia; la 4,93 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 90 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Bosniac.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Bosniac-4. obiectivul arheologic se află la 2,17 km VSV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 1,15 km VNV de DJ 572 Şiştarovăţ - Cuveşdia; la 6,79 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 110 km V de versantul drept al Pârâului Valea Bosniac.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Bucoviţa. obiectivul arheologic se află la 1,67 km VSV de biserica ortodoxă diin Şiştarovăţ; la 670 m NV de DJ 572 Şiştarovăţ - Cuveşdia; la 6,89 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 70 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Bucoviţa.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Glocă. obiectivul arheologic se află la 2 km NV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 5,04 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova; la 880 m V de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ şi la 140 m N de versantul stâng al Pârâului Valea Gloca.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Obloage. obiectivul arheologic se află la 3,21 km NE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 3,4 km E de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ; la 6,9 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 190 m NE de versantul drept al Pârâului Valea Obloage.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Satului S. obiectivul arheologic se află la 3,06 km NV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 480 m V de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ; la 3,79 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 50 m SE de versantul drept al Pârâului Valea Satului

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Selişte-1. obiectivul arheologic se află la 2,5 km NE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 2,51 km E de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ; la 6,44 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 130 m E de versantul drept al Pârâului Valea Selişte.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Selişte-2. obiectivul arheologic se află la 2,37 km NE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 2,28 km E de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ; la 6,26 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 80 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Selişte.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Selişte-3. obiectivul arheologic se află la 2,19 km NE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 2,14 km E de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ; la 6,31 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 140 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Selişte

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Seliştioara-1. obiectivul arheologic se află la 1,54 km NV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 950 m V de DJ 572 Şiştarovăţ - Lipova; la 5,53 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 60 m E de versantul drept al Pârâului Valea Seliştioara.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Seliştioara-1. obiectivul arheologic se află la 950 m VSV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 580 m NV de DJ 572 Şiştarovăţ - Cuveşdia; la 6,72 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 100 m NE de versantul drept al Pârâului Valea Seliştioara.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Seliştioara-2. obiectivul arheologic se află la 1,31 km NV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 5,99 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova; la 1,06 km V de DJ 572 Şiştarovăţ - Lipova şi la 30 m E de versantul drept al Pârâului Valea Seliştioara.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Seliştioara-2. obiectivul arheologic se află la 1 km V de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 770 m NV de DJ 572 Şiştarovăţ - Cuveşdia; la 6,57 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 70 m E de versantul drept al Pârâului Valea Seliştioarei.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Seliştioara-3. obiectivul arheologic se află la 1,2 km VSV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 720 m NV de DJ 572 Şiştarovăţ - Cuveşdia; la 6,72 km SSE de biseica ortodoxă din Băile Lipova şi la 80 m VSV de versantul stâng al Pârâului Valea Seliştioara.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Şiştarovăţului-1. obiectivul arheologic se află la 3,95 km NNV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 3,55 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova; la 100 m E de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ şi la 320 m E de versantul drept al Pârâului Valea Şiştarovăţului.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Şiştarovăţului V. obiectivul arheologic se află la 3,37 km NV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 3,44 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova; la 330 m V de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ şi la 120 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Şiştarovăţului.

Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Zubanului NE. obiectivul arheologic se află la 3,61 km NNE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 1,96 km E de DJ 572 Lipova Şiştarovăţ; la 4,07 km SE de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 160 m E de versantul drept al Pârâului Valea Zubanului.

Situl arheologic de la Slatina-Nera- Câmpul Petrilei. în hotarul localităţii, pe culmea ce desparte Valea Nerei de cea a Vicinicului

Situl arheologic de la Slava Cercheză - La Vii. la 1 km NE de sat

Situl arheologic de la Slobozia Hăneşti - La Grajduri. Situl se află extravilan, la 1300 m NV de sat, pe malul stâng al iazului Hăneşti.

Situl arheologic de la Slobozia Hăneşti - Pe Scruntar. Situl se află extravilan, la E de iazul Hăneşti şi la 500 m NV de sat, pe un platou aflat între valea Hodoroaia la S şi valea Avrămeni la E.

Situl arheologic de la Slobozia - Pădurea Slobozia. Situl arheologic se află la 2 km SSV de sat, pe terasa stângă a râului Colentina.

Situl arheologic de la Smârdioasa-SMD 02. Situl arheologic se află la o distanţă de cca. 1,7 km E de DJ506 B (la intrarea în satul Izvoarele), 550 m N de DN 51 900 m V de calea ferată Roşiorii de Vede-Alexandria-Zimnicea, terasă nordică (malul stâng) al pârâului Izvoarele.

Situl arheologic de la Smeeni - la SV de sat. la 3 km SV de sat

Situl arheologic de la Smeeni - marginea de E a satului. în marginea de E satului, de la şcoală până în Valea Călmăţuiului, spre Sălcioara

Situl arheologic de la Smeeni - Movila Ariciului. la 4,4 km SV de sat

Situl arheologic de la Snagov-pârâul Cociovaliştea. pe malul stâng al pârâului Cociovaliştea, între satul Vlăsia şi pădurea Surlari

Situl arheologic de la Socol - Krugliţa de Mijloc

Situl arheologic de la Sohatu-Balta Sohatu IV. pe malul drept al bălţii Sohatu, la 1500 m nord de podul pe care trece şoseaua Gălbinaşi - Sohatu, în dreptul celui de-al doilea dig, în luncă

Situl arheologic de la Şoimuş - Ferma Nr. 2. În hotarul localităţii, la 300m vest de punctul Teleghi

Situl arheologic de la Şoimuş - Teleghi. Pe marginea terasei de pe malul din dreapta Mureşului

Situl arheologic de la Solca - Slatina Mare. Poiana din dreptul fântânii cu slatină, la aprox 2 km N de localitate

Situl arheologic de la Şolonţ- Slatina Veche

Situl arheologic de la Soporu de Câmpie - Cuntenit. Situl se află la poalele dealului "Cuntenit", situat la circa 2 km spre S de sat.

Situl arheologic de la Soporu de Câmpie - Sânişoara. Situl se află la V de sat.

Situl arheologic de la Şoromiclea - Valea Soromiclea. Punct situat la N de valea Târnavei Mari, la 6 km NV de municipiul Sighişoara.

Situl arheologic de la Şoşdea- La Hodaie. în raza localităţii

Situl arheologic de la Spiru Haret - Movila Cornu Malului. L-25-116-A-d-2-IV

Situl arheologic de la Stâlpu - Movila Cailor. la S de sat, pe dreapta şoselei spre Costeşti, la cca. 350 m E - SE de staţia de transformare

Situl arheologic de la Stâlpu - Movila lui Pătraşcu. Movila lui Pătraşcu, la 1 km NE de sat; Movila Cucuteni, "Movila Sadelor", "Movila Cailor", "Leoteasca", "Movila Ulmului", "Movila Pietrosu", "Movila lui Răscărache", "Movila Spătarului"

Situl arheologic de la Stâlpu - Movila lui Răscărache. la 5,1 km S de sat

Situl arheologic de la Stâlpu - Movila Pietrosu. la 3,5 km SE de sat

Situl arheologic de la Stamora Română - La Ulm. Situl arheologic se află la 2,59 km NNV de biserica ortodoxă din Stamora Română; la 2 km S de biserica din Icloda; la 4,9 km SE de biserica ortodoxă din Unip şi la 1,3 km V de versantul stâng al Pâului Pogăniş.

Situl arheologic de la Stânca - Armanca. Situl se află în extravilan, la SV de biserică, pe partea dreaptă a văii Stâncii, pe pantele NE ale Dealului Mălăişte.

Situl arheologic de la Stânca - Cuciureanu. Situl se află în extravilan, la E de sat şi la 500 m NV de şoseaua Cracalia-Havârna.

Situl arheologic de la Stânca - Dealul Râşca Mare. Situl se află extravilan, la 2500 m vest de barajul lacului de acumulare de la Stânca-Costeşti, între şoseaua naţională Iaşi-Mitoc şi malul lacului.

Situl arheologic de la Stânca - Pe Stâncă. Situl se află extravilan, la SV de biserică, pe partea stângă a văii Stâncii, în partea de NE a Dealului Usturoiului.

Situl arheologic de la Stânceşti - Cetatea de la Bobeica. Situl se află în extravilan, la sud de sat, la nord-vest de şoseaua Botoşani-Suceava şi la sud-vest de biserica şi cimitirul satului Stânceşti.

Situl arheologic de la Stanciova - Selişte-1. Situl arheologic se află la 1,49 km NNE de biserica ortodoxă din Stanciova; la 5,4 km NE de biserica ortodoxă din Herneacova; la 4,1 km SE de biserica prăbuşită din Nadaş şi la 200 m V de versantul drept al Pârâului Gherteamoş.

Situl arheologic de la Stanciova - Selişte-2. Situl arheologic se află la 1,45 km NNE de biserica ortodoxă din Stanciova; la 5,26 km NE de biserica ortodoxă din Herneacova; la 3,97 km SE de biserica ortodoxă prăbuşită din Nadăş şi la 400 m V de confluenţa Pârâului Valea Andrica cu Pârâul Gherteamoş.

Situl arheologic de la Stanciova - Selişte-3. Situl se află la 1,2 km NNE de biserica ortodoxă din Stanciova; la 6,6 km SV de biserica ortodoxă din Hodoş; la 4,12 km SE de biserica ortodoxă prăbuşită din Nadăş şi la 250 m V de versantul drept al Pârâului Valea Gherteamoş.

Situl arheologic de la Ştefăneşti - Curtea Domnească. Situl se află în marginea de nord a localităţii, pe un platou înalt care domină lunca Başeului şi pe care se află şi biserica Cuvioasa Paraschiva

Situl arheologic de la Stejărenii - Valea Stejărenii. Situl poate fi identificat în valea care se deschide spre S de Târnava Mare, la cca. 5 km de Sighişoara.

Situl arheologic de la Stejaru - extravilan, Cipriciu. DJ 222, între satele Vasile Alecsandri şi Stejaru

Situl arheologic de la Stejeriş - Stejeriş II. Situl se delimita între km 65+600 şi km 65+900 limitat la Est de DN7, aproximativ pe direcţia N-S.

Situl arheologic de la Stelnica - Grădiştea Mare. Lângă IAS - Ferma 8, la E de braţul Borcea, în baltă

Situl arheologic de la Ştiubei - Movila lui Panait D. Matei. la cca. 1,6 km SSE de sat, la E de şosea

Situl arheologic de la Ştiubei - Movila Săpată. la 700 m E de intersecţia spre Ştiubei

Situl arheologic de la Stoicăneşti - Fostul IAS Boianu. Situl se află de o parte şi de alta a cursului superior al Călmăţuiului Mare, în zona fostului IAS Boianu. are o lungime de cca. 1 km şi o lăţime de cca. 100 m, de o parte şi de alta a pârâului. Terasa este mai înaltă la vest decât cea de la est de curs

Situl arheologic de la Stoicani - Cetăţuia. la marginea de E a satului, 100 m V de halta CFR Stoicani

Situl arheologic de la Stolna - Podurile Domneşti, Autostrada Braşov-Borş, tronson 2B, sector Săvădisla-Gilău, km 46+300-46+650

Situl arheologic de la Stolniceni - Buridava Romană. Situl se află la circa 7 Km sud de Râmnicu Vâlcea, vis-a-vis de Combinatul Chimic Govora, pe partea stângă a străzii Buridava, la cca. de 400 est de DN 64, Vâlcea-Drăgăşani, pe malul drept al Oltului, la cca. 100 m de acesta.

Situl arheologic de la Stolniceni - Scruntarul de la Vest de Sat. Situl se află extravilan, la 1500 m V de şcoala din sat, pe un scruntar aflat în albia majoră de pe partea stângă a Jijiei.

Situl arheologic de la Strahotin-Dealul Ponoarelor I. Situl arheologic este situat în extravilan la 800 m SV de satul Strahotin şi la 700 m SE de Movila din Dealul Ponoarelor.

Situl arheologic de la Străoşti - La CAP. Pe terasa primară din dreapta râului, la est de grajdurile fostului CAP, la 50 m S de drumul ce duce spre satul Valea Cucului

Situl arheologic de la Străteni - La Ocoale. Situl se află extravilan, la 1200 m S de turbăriea Lozna, la 1600 m SV de sat, pe partea stângă a pârâului Turbăriei (Bahnă).

Situl arheologic de la Strei - Canton CFR. Pe o terasă relativ înaltă a râului Strei, în stânga drumului care uneşte localităţile Strei de Călan

Situl arheologic de la Strei. În hotarul localităţii, în cimitir, în apropierea bisericii

Situl arheologic de la Strei. Pe o terasă a Streiului, aflată între teritoriul cimitirului localităţii şi linia ferată Simeria - Petroşani, la vest de biserica ortodoxă

Situl arheologic de la Sub Cetate - Dealul Desag. la E de drumul dintre masivul Harghitei şi masivul Gurghiului

Situl arheologic de la Subcetate -Halta Covragi. La circa 100-150m sud de punctul trigonometric

Situl arheologic de la Subcetate - Turnul Orlea. Pe un muncel, la 4km sud-est de Haţeg , în perimetrul localităţii Subcetate, la 1,5km nord-vest de sat

Situl arheologic de la Suceava-cartier Burdujeni

Situl arheologic de la Suceava- Oraşul medieval. între străzile Cetăţii, Luca Arbore, Petru Muşat, inclusiv incinta Bisericii "Sf. Gheorghe - Mirăuţi"

Situl arheologic de la Sudiţi - La Crucea lui Ştefan. la hotarul dintre satele Sudiţi şi Bălaia

Situl arheologic de la Sudiţi - Movila Boului. la V de sat, în via plantată în anii 1960 - 1970

Situl arheologic de la Sultana-între Valea Orbului şi valea Curăteşti. Pe versantul de nord-est al văioagei numită "Valea Orbului" şi valea Curăteşti

Situl arheologic de la Suplacu de Barcău-Gyertyanos I, II. pe malul stâng al Barcăului

Situl arheologic de la Suplacu de Barcău- Kizmezo

Situl arheologic de la Surducu Mic - Surducu Mic NV. Situl arheologic se află la 870 m NV de biserica ortodoxă din Surducu Mic; la 2,3 km NE de biserica ortodoxă din Săceni; la 3,3 km SSE de biserica ortodoxă din Traian Vuia şi la 930 m E de versantul drept al Pârâului Săraz.

Situl arheologic de la Surduleşti - Bălăcel. Pe versantul de nord-est al dealului Pietriş, la cca 3 km nord-nord-est de satul Surduleşti

Situl arheologic de la Susani - Deluţ. pe o insulă ceva mai ridicată faţă de nivelul luncii inundabile a Begăi, pe partea din dreapta a canalului Glaviţa, la o distanţă de circa 500m faţă de tumulul Grămurada lui Ticu

Situl arheologic de la Suştra. În hotarul localităţii

Situl arheologic de la Şuştra - Sit 3. Situl arheologic este amplasat pe latura de sud a unui grind al pârâului Isvaraşiţa; Autostrada a afectat acest sit pe o lungime de 120 m; Km 65+500- 65+620 ai autostrăzii.

Situl arheologic de la Şuţeşti-Terasă. la aproximativ 4 km SV de localitate şi 3 km SV de DN 22, pe un "pinten" al terasei înalte ce înaintează în vechea luncă a Buzăului

Situl arheologic de la Sviniţa - Km fluvial 1004. la aprox. 7 km în amonte de Sviniţa, peste Dunăre de Lepenski Vir, pe plaja fluviului

Situl arheologic de la Sviniţa - Livadiţa. în hotarul localităţii

Situl arheologic de la Sviniţa - Piatra Ilişovei. lângă pichetul de grăniceri din acest loc

Situl arheologic de la Tăcuta - Dealul Miclea. Aşezarea preistorică de pe Dealul Miclea este situată pe lobul estic al dealului cu acelaşi nume (orientat NV-SE), situat la confluenţa dintre pâraiele Cuţicna şi Valea Largă, unde formau altădată un iaz natural, azi un şes neted. Situl este amplasat la 5

Situl arheologic de la Ţaga - Valea Mileului. Situl se află într-o vale lungă de 3-4 km, largă între 1 km şi 50 m, cu un pârâiaş ce curge de la V la E, cu pante mai abrupte spre S, dar largi la V.

Situl arheologic de la Tămaşa - Coaste

Situl arheologic de la Tămaşda - Somuta

Situl arheologic de la Tapia - Tapia C.A.P. Situl arheologic se află la 1,09 km SV de biserica ortodoxă din Tapia; la 1,13 km N de biserica ortodoxă din Lugojel; la 175 m S de DJ 680 Lugoj - Tapia şi la 400 m N de versantul drept al Râului Timiş.

Situl arheologic de la Tărceşti - Panta Palfi. pe panta dealului deasupra văii

Situl arheologic de la Târgovişte. intersecţia str. Aleea Mănăstirii Dealu cu Aleea Sinaia

Situl arheologic de la Târgovişte- Liceul Ienăchiţă Văcărescu. intersecţia Căii Domneşti cu Calea Gimnaziului

Situl arheologic de la Târgovişte - Muzeul de Istorie şi Muzeul Artă. Între str. Justiţiei şi Aleea Coconilor

Situl arheologic de la Târgovişte- Şcoala Generală nr.1

Situl arheologic de la Târgovişte-Sediul Băncii Române de Dezvoltare

Situl arheologic de la Târgovişte- Sediul CONEL

Situl arheologic de la Târgovişte- Str. Căpitan Andreescu

Situl arheologic de la Târgovişte- Suseni

Situl arheologic de la Târgovişte-Suseni

Situl arheologic de la Târgovişte - Târgovişte Sud-2. Situl arheologic se află la 1,35 km S de biserica ortodoxă din Târgovişte; la 2,73 km SV de biserica ortodoxă din Balinţ; la 2,95 km SE de biserica ortodoxă din Babşa şi la 200 m N de versantul drept al Râului Bega.

Situl arheologic de la Târgovişte - Târgovişte Sud-3. Situl arheologic se află la 920 m SSV de biserica ortodoxă din Târgovişte; la 2,6 km E de biserica ortodoxă din Babşa; la 2,9 km VSV de biserica ortodoxă din Balinţ şi la 160 m E de versantul stâng al Pârâului Fădimac.

Situl arheologic de la Târgovişte- Zona blocurilor A3. intersecţia B-ului Libertăţii cu Calea Domnească

Situl arheologic de la Târgşoru Vechi - La Mănăstire. Situl se află la 9 Km S-V de oraşul Ploieşti, fiind situat la dreapta drumului judeţean Ploieşti-Strejnic-Târgşorul Vechi, întinzându-se cu precădere pe malul stâng al pârâului Leaota (astăzi secat).

Situl arheologic de la Târgu Neamţ-La Canton. Situl se află la poalele Culmii Pleşu, în partea de vest a oraşului Târgu Neamţ, pe terasa din stânga râului Neamţ

Situl arheologic de la Târgu Secuiesc - Cimitirul Catolic. pe terasa superioară

Situl arheologic de la Tariverde II. 100 m NE de podul şoselei naţionale Constanţa-Tulcea din dreptul localităţii Tariverde

Situl arheologic de la Târnava - Platoul Burg - Cetate. Situl se află pe platoul Burg - Cetate.

Situl arheologic de la Târpeşti - La Râpa lui Bodai. la 500 m E de sat

Situl arheologic de la Târsa - Platoul Târsa. În spatele Şcolii Generale din Luncani, în apropierea bisericii, pe o ridicătură de teren

Situl arheologic de la Tărtăria - Podul Tărtăriei est (Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 1, Sit 8, km. 15+100-15+350). Situl se află de-a lungul DJ 705 E şi a drumului comunal care coboară în sat, în partea de N a comunei, la o distanţa de 3,5 km de satul Săliştea. Situl denumită convenţional Tărtăria 2 este situat pe un platou, la sud de DN 7, la o distanţă de aproximati

Situl arheologic de la Tărtăria-Podul Tărtăriei vest/Valea Rea (Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 1, Sit 7, km 14+100-14+540). Situl se găseşte pe terasa superioară stângă a văii Mureşului, în partea vestică a platoului denumit Podu Tărtăriei, respectiv în perimetrul delimitat de Valea Ciorii către vest, traseul DN 7 şi calea ferată Arad-Alba Iulia către nord, Valea Rea către est

Situl arheologic de la Tărtăşeşti- Vâlceaua. pe partea de NE a satului, pe ambele maluri ale pârâului Vâlceaua

Situl arheologic de la Tătărani-Castelul cu apă. Situl se află pe partea vestică a drumului Ploiesti -Bărcăneşti, la nord de castelul de apă.

Situl arheologic de la Tătaru - Dealul Ciortea. Situl se află pe Dealul Ciortea, aflat la E de localitate.

Situl arheologic de la Techereu - Dealul Fericeu. În hotarul localităţii, în partea superioară a văii cu acelaşi nume

Situl arheologic de la Tecuci-La Plopi (Varianta de ocolire a mun. Tecuci, km. 5+900-6+200)

Situl arheologic de la Teliţa - La Amza. la 600 m NE de sat

Situl arheologic de la Ţelna - Părăuţe. Situl se află în aria satului, pe locul numit ,,Părăuţe"

Situl arheologic de la Teremia Mare - Câmpul Giucoşin

Situl arheologic de la Teremia Mare - La Movile. La 900 m sud de localitate

Situl arheologic de la Teremia Mare -Movila Mileva. Între bornele kilometrice 21,7 şi 21,5 drumul judeţean 59 C

Situl arheologic de la Teremia Mare - Viile Bătrâne. Situl arheologic se află la 2,8 km NE de biserica ortodoxă din Teremia Mare; la 2,15 km S de biserica ortodoxă din Nerău; 7, 5 km VNV de biserica din Vizejdia şi la 615 m V de versantul stâng al Pârâului Canalul Gigoşin.

Situl arheologic de la Teremia Mare - Viile Huncii. La circa 100 m NV de tumulul Hunca Mare

Situl arheologic de la Teţcoiu- La Troiţă. Situl arheologic se află pe malul drept al Tinoasei.

Situl arheologic de la Teţcoiu - Vatra satului I. Situl arheologic este amplasat pe malul drept al Tinoasei.

Situl arheologic de la Ticvaniu Mic - Gomile. la vest de sat

Situl arheologic de la Ţigăneşti-Malul drept al Ialomiţei. pe malul drept al Ialomiţei, la NE de sat

Situl arheologic de la Timişoara - Fratelia

Situl arheologic de la Timişoara - Freidorf. lângă şoseaua de legătură a cartierului Freidorf cu Calea Şagului, lângă canalul de colectare a apelor care stagnează pe terenul agricol, în imediata vecinătate a şoselei E 94.

Situl arheologic de la Timişoara - Hladik 1. situl este situat la hotarul administrativ dintre Timişoara-Freidorf şi comuna Şag, în dreptul km 10, fiind mărginit pe latura de sud-est de drumul naţional DN 59 Timişoara-Şag. Este amplasat la cca. 3,55 km nord de primăria comunei Şag, la 4,49 km sud-es

Situl arheologic de la Timişoara - Hladik 2. Situl este situat la hotarul administrativ dintre Timişoara-Freidorf şi comuna Şag, la 3,76 km nord de biserica ortodoxă din Şag, la 0,29 km vest de drumul naţional 59 Timişoara-Şag; la 3,40 km est de biserica ortodoxă din Utvin; pe versantul nordic al pâ

Situl arheologic de la Timişoara - Mehala II. Într-un teren agricol aparţinând de fostul CAP Mehala, în spatele centrului cooperativei, la vest de perimetrul oraşului la o distanţă aproximativă de 100 m, se distinge pe o mică denivelare

Situl arheologic de la Timişoara - Mehala IV. Nu departe de Mehala III, pe o suprafaţă agricolă aflată pe marginea unei albii secate

Situl arheologic de la Timişoara - Piaţa Libertăţii

Situl arheologic de la Timişoara - Ronaţ Triaj. În apropiere de gara Timişoara-Ronaţ. Situl este amplasat la 0,30 km sud-est de halta Ronaţ, la 6,15 km sud-vest de Primăria comunei Dumbrăviţa şi la 7,96 km sud de Primăria comunei Sânandrei. situl se află 1,1 km sud de pârâul Beregsău şi la 5,06 km nor

Situl arheologic de la Timişoara - Termocentrală. la SSV de localitate

Situl arheologic de la Tincova - Râpa Mare

Situl arheologic de la Tîrgovişte- Zona blocurilor A1-A5. între str. Libertăţii şi Cinema Independenţa

Situl arheologic de la Tisa Nouă - Tisa Nouă Sud-2. Obiectivul arheologic se află la 1,96 km SE de biserica ortodoxă din Tisa Nouă; la 3,75 km E de biserica ortodoxă din Cruceni; la 4 km NNV de biserica ortodoxă din Fiscut şi la 250 m N de zona de obârşie a Pârâului Valea Cruceni

Situl arheologic de la Tismana

Situl arheologic de la Tismana. pe malul Dunării, în dreptul km. fluvial 906

Situl arheologic de la Todireni - Curtea Veche. Situl se află atât extravilan cât şi intravilan, la sud-est de sat, pe un promontoriu de terasă, cuprins între pârâul Sitna la sud şi Jijia la nord.

Situl arheologic de la Todireni - Malul Negru. Situl se află extravilan, la est de cartierul Ceir, pe un grind din albia majoră a Jijiei, pe partea stângă a râului, la 7-800 m de marginea de est a cartierului Ceir.

Situl arheologic de la Todireşti - La Nuci

Situl arheologic de la Tohani - Stânca Strehan. Situl arheologic din punctul Stânca Strehan se află la nord-nord-vest de satul Tohani, nord de ferma Dumbrava şi de DJ 100H.

Situl arheologic de la Ţolici-Rusca. Situl se află în partea de nord-est a satului, pe terasa medie din stânga pârâului Ţolici şi în stânga drumului ce duce spre satul Târpeşti. Spre sud, situl este delimitat de pârâul Rusca.

Situl arheologic de la Tomnatic - Klein Hügel. La 1,9 km vest de sat, în partea din stânga drumului Comloşu Mare - Sânnicolau Mare şi în partea din dreapta drumului Tomnatic - Nerău, nu departe de malul din stânga unui fir de apă ce se varsă în Giuroşin

Situl arheologic de la Topoliţa-La Ilioi. Situl se află pe terasa a doua a râului Topoliţa, la 1 km est de livada de pe Dealul Ocea, în zona unui areal mlăştinos.

Situl arheologic de la Topoliţa - La NV de sat. la circa 800 m E de fostul C.A.P., pe un mic promontoriu de pe malul drept al pârâului Valea Seacă

Situl arheologic de la Topolovăţul Mare - Sit 2. Situl arheologic este amplasat pe terasa estică a văii Gacovinei. Autostrada a afectat acest sit pe o lungime de 240 m şi bretelele de sud ale nodului rutier. Aşezarea se află într-o poziţie secundară, uşor retrasă la cca. 8 - 10 km nord de calea principa

Situl arheologic de la Topolovăţu Mare -. La 1,5 km est de sat, înspre Iosifalău, la sud de şoseaua Timişoara - Lugoj, pe platoul superior al unui deal intersectat de şosea, perpendicular pe aceasta, în arătură

Situl arheologic de la Toteşti - Movile. La 400m sud de ferma IAS

Situl arheologic de la Treznea

Situl arheologic de la Trifeşti-Dealul Feleşti. Pe terasa de pe malul drept al râului Moldovei, în dreptul fostului sat Feleşti, pe partea dreaptă a drumului naţional 15D Piatra Neamţ-Roman.

Situl arheologic de la Trifeşti - La Curte. la marginea de E şi SE a satului

Situl arheologic de la Tritenii de Jos - Cetatea Sării. Situl se află la 2 km de sat, la poalele dealului "Cetatea Sării", pe malul drept al "Văii Scroafei".

Situl arheologic de la Truşeşti - La Grui. Situl se află extravilan, la 2100 m sud-sud-est de sat, în albia majoră a Jijiei, pe partea stângă a acesteia, pe partea dreaptă a şoselei Truşeşti-Albeşti.

Situl arheologic de la Truşeşti - La Răchită. Situl se află extravilan, la 3200 m est de capătul nordic al satului şi la 200 m vest de satul Guranda (comuna Durneşti).

Situl arheologic de la Tudora - La Ocup. Situl se află extravilan, la 2400 m nord-est de cartierul Poeni, pe un deal aflat între pârâul Ocupului la sud şi pârâul Căprioarelor la nord-vest.

Situl arheologic de la Tulcea - Bazin apă. Situl arheologic este se găseşte la nord-est de localitatea Tulcea, în apropierea sitului din punctul Via Judecătorului (159623.03), pe un promontoriu stâncos ce domină lunca Dunării; pe DJ 222C.

Situl arheologic de la Tulcea - Dealul Taberei. Situl arheologic se află pe DN 22; la NV de oraş; pe dealurile Tulcei.

Situl arheologic de la Tulcea - La N de complexul Carniprod. Situl arheologic se află la 4-5 km nord-est de localitatea Tulcea; pe un promontoriu ce domină lunca Dunării; pe DN 222C.

Situl arheologic de la Tulcea - La Via judecătorului. Situl se află la 1 km nord-est de localitate, pe panta unui promontoriu aflat în vecinătatea zonei inundabile a Dunării; în apropierea DN 222C.

Situl arheologic de la Tulcea- Str. Surorilor, nr. 16

Situl arheologic de la Tulcea- Str. Veseliei, nr. 9. proprietatea domnului Nichiforov Pavel

Situl arheologic de la Tulcea - Zona de Sud 2. Situl arheologic este amplasat în zona de sud a teritoriului administrativ al municipiului; în imediata apropiere a DJ 222 C (partea stângă).

Situl arheologic de la Tuluceşti - Râpa Bălaia. este dispus la sud-est de localitatea Tuluceşti, în dreapta DN26, pe terasa superioară a Câmpiei Covurluiului, cu o bună vizibilitate pe valea largă a Prutului

Situl arheologic de la Tunari. la 1 km V de şos. Tunari - Baloteşti şi 300 m N de aeroportul Otopeni

Situl arheologic de la Tunari - Pe terenul lui Stoianov Emil. pe malul drept al pârâului Pasărea

Situl arheologic de la Tunari. spre colţul NE al aeroportului Otopeni

Situl arheologic de la Turcoaia (Troesmis) - Igliţa. Situl se află în extravilan, la cca. 2,5 km N de limita nordică a satului, pe malul drept al braţului Măcin

Situl arheologic de la Turda - Promotoriu. Situl arheologic a fost identificat la 500 m - 1 km SE de localitatea Turda, în stânga şoselei Turda - Mihai Bravu, la cca. 300 m de cursul râului (în dreapta acestuia).

Situl arheologic de la Turdaş-kilometrul 10 al variantei ocolitoare Orăştie a Autostrăzii Transilvania. Situl se află la dreapta drumului comunal DN 7 - Turdaş, circa în dreptul kilometrului 10 al ariantei ocolitoare Orăştie a Autostrăzii Transilvania

Situl arheologic de la Turdeni - Vatra satului. loturile lui Benczedi J., Kiss A.

Situl arheologic de la Turnu - Holumbu Pietrei S. Obiectivul arheologic se află la 5,66 km E de biserica ortodoxă din Turnu; la 2,9 km SE de biserica ortodoxă din Variaşu Mare; la 4,87 km V de biserica ortodoxă din Sânpaul şi la 2,25 km NE de versantul drept al Pârâului Ier.

Situl arheologic de la Udeşti - La Cânepişte. la cca. 500 m N de grajdurile CAP

Situl arheologic de la Uivar - Gomilă. la SV de sat

Situl arheologic de la Ulmeni - La Gheorghin. la 2,1 km SSE de gara Ulmeni, pe cele 3 movile

Situl arheologic de la Ulmeni - Movila lui Reteşan. la confluenţa Gârla Dării - Sărata, la N de sat, pe pârâul Sărata

Situl arheologic de la Ulmi. la cca. 200m de sat

Situl arheologic de la Ungheni - Rotunda. Punct situat la NE de localitate, pe un întins podei, dincolo de calea ferată îngustă Târgu Mureş-Sovata.

Situl arheologic de la Unguroaia-Dumbrăviţa. Sit arheologic în extravilan, situat la 1200 m est de sat, pe panta nordică a Dealului Unguroaia, între pâraiele Miron şi Unguroaia

Situl arheologic de la Unguroaia - Livadă. Sit arheologic in extravilan situat la 2000 m vest-nord-vest de sat şi la 1100 m est-nord-est de Movila La Pietroi

Situl arheologic de la Unip - Cotu Mare. Situl arheologic se află la 3,76 km NV de biserica ortodoxă din Unip; la 3 km SV de biserica ortodoxă din Urseni; la 150 m S de digul stâng al Râului Timiş şi la 270 m E de versantul stâng al Râului Timiş.

Situl arheologic de la Unip - În Orezărie. Situl arheologic se află la 1,6 km NV de biserica ortodoxă din Unip; la 3,1 km SV de biserica ortodoxă din Uliuc; 3,1 km SSE de biserica ortodoxă din Urseni şi la 2 km S de versantul stâng al Râului Timiş.

Situl arheologic de la Unip - La Vişini. În hotarul localităţii, la circa 2 km SV de sat, pe vechiul curs al Pogănişului, nu departe de vărsarea lui în Timiş, pe o întindere de 2 ha,

Situl arheologic de la Unip - Ocoale-3. Situl arheologic se află la 1,2 km SSE de biserica ortodoxă din Unip; la 3,13 km VNV de biserica ortodoxă din Icloda; la 780 m S de DC 154 Uliuc - Unip şi la 2,7 km V de actualul curs al Râului Pogăniş.

Situl arheologic de la Unip - Unip S. Situl arheologic se află la 2 km SSE de biserica ortodoxă din Unip; la 3,2 km VSV de biserica ortodoxă din Icloda; la 5,7 km NV de biserica ortodoxă din Stamora Română şi la 2,7 km SV de versantul stâng al Râului Pogăniş.

Situl arheologic de la Unirea - Situl nr. 1 Unirea. Situl se află la o distanţă de 550 m de limita actuală a localităţii Unirea, pe direcţia NV. Distanţa din partea centrală a sitului, faţă de principala cale de acces este de 250 m V până la drumul E 81 Unirea-Turda. între km 57+200-57+350 ai viitoarei aut

Situl arheologic de la Urlaţi - La CAP. Situl se află pe latura de SE a lacului de la fostul CAP şi la S de liceul din localitate.

Situl arheologic de la Urlaţi - La Frâncu. Situl se află la 60 m V de puntea ce trece peste Cricovul Sărat în cartierul Arioneştii Noi, pe dreapta râului.

Situl arheologic de la Urseni - Urseni SE, faleza Timişului. Situl arheologic se află la 1,68 km SE de biserica ortodoxă din Urseni; la 2,55 km NV de biserica ortodoxă din Uliuc şi la 3,3 km NNV de biserica ortodoxă din Unip; : în faleza versantului drept al Râului Timiş

Situl arheologic de la Ursici - Mesteacăn. În grădina lui Ion Coman, la 70m est de izvor.

Situl arheologic de la Urziceni - Vade Ret (Vamă). la 2 km N de sat, în zona liberă a frontierei româno-maghiară de la Urziceni-Vamă

Situl arheologic de la Ususău - Dealu Cuzminţi N. obiectivul arheologic se află la 1,72 km VSV de biserica ortodoxă din Ususău; la 830 m S de DJ 682 Lipova - Ususău; la 6,7 km E de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 1,98 km S de versantul stâng al Râului Mureş.

Situl arheologic de la Ususău - Dealu Cuzminţi NV. obiectivul arheologic se află la 2,59 km VSV de biserica ortodoxă din Ususău; la 970 m S de DJ 682 Lipova - Ususău; la 5,84 km E de biserica ortodoxă din Băile Lipova şi la 1,75 km S de versantul stâng al Râului Mureş.

Situl arheologic de la Ususău - Dosu Munteanului N. : obiectivul arheologic se află la 1,31 km SE de biserica ortodoxă din Ususău; la 340 m V de DJ 682 Ususău - Dorgoş; la 1,63 km NV de biserica ortodoxă din Dorgoş şi la 890 m SE de versantul drept al Pârâului Valea Dorgoşului.

Situl arheologic de la Ususău - Ususău S-1. obiectivul arheologic se află la 1 km SSE de Biserica ortodoxă din Ususău; la 690 m V de DJ 682 Ususău - Dorgoş; la 2,06 km NV de biserica ortodoxă din Dorgoş şi la 420 m SE de versantul drept al Pârâului Valea Dorgoşului.

Situl arheologic de la Ususău - Ususău SV. obiectivul arheologic se află la 1,05 km SV de biserica ortodoxă din Ususău; la 870 m V de DJ 682 Ususău - Dorgoş; la 2,96 km NV de biserica ortodoxă din Dorgoş şi la 390 m NV de versantul stâng al Pârâului Valea Dorgoşului.

Situl arheologic de la Ususău - Valea Dorgoşului N. obiectivul arheologic se află la 940 m SSV de biserica ortodoxă din Ususău; la 500 m SE de DJ 682 Ususău - Dorgoş; la 2,66 km NV de biserica ortodoxă din Dorgoş şi la 200 m V de versantul drept al Pârâului Valea Dorgoşului.

Situl arheologic de la Utvin. Situl arheologic se află la 337 nord de canalul Bega, 4,48 km sud-est de primăria comunei Săcălaz, 1,83 km nord-vest de gara Timişoara Vest şi la 337 m nord de râul Bega.

Situl arheologic de la Văcăreasca - La Silişte. în vatra satului, la magazin şi la S de sat, în jurul lacului, pe valea Cotorcii

Situl arheologic de la Văcăreasca - Movila cu cruci. la S de sat

Situl arheologic de la Vadu Izei - Podină. La marginea nordică a localităţii, pe versantul vest - sud-vestic al dealului Făget, pe o terasă din apropierea Izei

Situl arheologic de la Vadu Izei - Pticuiu. Pe terasa înaltă din stânga Marei, la o altitudine relativă de cca 80 m faţă de râu, în apropiere de ieşirea dinspre sud din localitate

Situl arheologic de la Vadu Săpat - La Silişte, Hulă şi Puţul lui Burciu. pe valea pârâului Budureasca, 31 de situri pe cca. 9 kmp

Situl arheologic de la Vadu Săpat - Onceşti - Budureasca 5. Situl se află pe o terasă, la sud de cabană pe Valea Budureasca.

Situl arheologic de la Vadu Soreşti. în luncă pe drumul spre Petrişor, în marginea de NE a satului

Situl arheologic de la Vălcani - La Pruni. Situl se află la aproximativ 4,5 km sud-vest de Biserica catolică din Dudeştii Vechi, 2,9 km nord-est de Biserica ortodoxă română din Vălcani, 7,5 km nord-vest de Biserica romano- catolică din Teremia Mică şi la sud de pârâul Aranca (la est de sit mai est

Situl arheologic de la Vălcani - Obiectiv 4. Situl arheologic se află la 1,8 km est de biserica ortodoxă din Vălcani, 5,8 km sud-vest de biserica catolică din Dudeştii Vechi, 7,6 km nord-vest de biserica romano-catolică din Teremia Mică şi 418 m sud de şoseaua Dudeştii Vechi-Teremia Mică (DN59F).

Situl arheologic de la Valcău de Jos. Pe partea din stânga drumului Boghiş - Iaz, pe prima terasă a Văii Iazului

Situl arheologic de la Valea Argovei-Ferma părăsită. Pe malul stâng al Văii Argova, pe un bot de terasă, pe partea stângă a unei văioage cu stuf şi apă, care se varsă în Valea Argovei, la vest de o veche fermă părăsită datând din perioada comunistă

Situl arheologic de la Valea Argovei. La 2 km sud de şoseaua Valea Argovei-Lehliu, pe malul stâng al Văii Argova, pe terasa joasă, la sud de Ferma Piscicolă de la km 7, pe malul stâng al unei văioage

Situl arheologic de la Valea Argovei - Ostrovul La Leu. În apele lacului Obileşti, la marginea de vest a comunei Valea Argovei pe un ostrov numit de localnici "La Leu".

Situl arheologic de la Valea Crişului - Árpád Bede. în curtea lui Árpád Bede

Situl arheologic de la Valea Cucului - La Nicoreşti. Pe terasa primară a Cricovului Sărat, pe dreapta, la limita SE a satului

Situl arheologic de la Valea Cucului - La Salcâmi. Pe marginea terasei primare de pe dreapta râului, la 500 m S de punctul La Lecheş (Cruce).

Situl arheologic de la Valea Florilor - Ogăşele. Situl se află la nord de sat.

Situl arheologic de la Valea lui Mihai - Groapa nouă cu lut

Situl arheologic de la Valea lui Stan. în extravilan, pe DN 7A, pe platou şi în vatra satului

Situl arheologic de la Valea Lupului - Movila. Movila se află pe teritoriul satului, la sud de şoseaua Iaşi - Tg. Frumos, pe prelungirea dinspre sud a terasei inferioare a Bahluiului.

Situl arheologic de la Valea Mărului - Primărie. Situl arheologic a fost identificat Pe promontoriul din faţa primăriei - punct dominant pe terasa din dreapta Gerului, la circa 130-140 metri vest de pârâu.

Situl arheologic de la Valeapai - Valeapai NV. Obiectivul arheologic se află la 1 km NNE de biserica ortodoxă din Valeapai; la 5,44 km SE de biserica ortodoxă din Vermeş; la 170 m N de DC 87 Valeapai - Vermeş şi la 820 m N de versantul drept al Râului Pogăniş.

Situl arheologic de la Valea Puţului - Hula Pităresei. la S de sat

Situl arheologic de la Valea Puţului - Plaiul lui Prasa. la S de sat, pe dealul de pe stânga crevasei Valea Puţului zisă Matcă, deal denumit Plaiul lui Prasa, sub dealul Orzan (nu corespunde pe hartă)

Situl arheologic de la Valea Seacă-Ferma de vaci. Situl se află în partea de nord-est a satului, pe un promontoriu aflat pe partea dreaptă a şoselei Bălţăteşti-Târgu Neamţ, în dreapta pârâului Zimbreşti şi pe malul stâng al pârâului Sărat, vis-a-vis de fosta fermă de vaci. Pe laturile de nord-vest şi nor

Situl arheologic de la Valea Seacă - Muchia Cetăţii. pe malul drept al Pârâului Cetăţii, afluent al Caşinului

Situl arheologic de la Valea Timişului. sub casa lui Dumitru Munteanu

Situl arheologic de la Văleni-Valea Rea

Situl arheologic de la Vălioara - La Cărămizi. La 2km sud de sat, la est de drumul spre Ciula Mare

Situl arheologic de la Valu lui Traian - Valu lui Traian EST 1. la circa 1,5 km est de localitatea si la sud de DN3

Situl arheologic de la Valu lui Traian - Valu lui Traian Sud 1. la cca. 3,5 km sud-vest de intrarea de est a localităţii

Situl arheologic de la Vânători-Neamţ-La izvoare. Situl arheologic se află pe terasa a II-a a râului Neamţ, în extremitatea estică a satului Vânători-Neamţ, la poalele Dealului Olarului, în vecinătatea unor izvoare abundente

Situl arheologic de la Vărădia - Dealul Chilii. în partea nord-estică a satului, pe malul stâng al râului Caraş

Situl arheologic de la Var - În Grădini

Situl arheologic de la Var- La Dos

Situl arheologic de la Var. La sud de Dealul Panga

Situl arheologic de la Vărmaga - Lidişolm. La nord de sat, în hotarul cu Nojagul, pe un vârf stâncos

Situl arheologic de la Varniţa - Dâmbu Ciuha S. : obiectivul arheologic se află la 1,52 km SV de biserica ortodoxă părăsită din Varniţa; la 3,89 km E de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 5,08 km VSV de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ şi la 250 m N de versantul drept al Pârâului Valea Obloage.

Situl arheologic de la Varniţa - Valea Drăuţ-1. obiectivul arheologic se află la 890 m NV de biserica ortodoxă părăsită din Varniţa; la 5,04 km ENE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 3,53 km SV de biserica ortodoxă din Dorgoş şi la 90 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Drăuţ.

Situl arheologic de la Varniţa - Valea Drăuţ-2. : obiectivul arheologic se află la 840 m NNV de biserica ortodoxă părăsită din Varniţa; la 3,44 km SV de biserica ortodoxă din Dorgoş; la 5,08 km ENE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ şi la 130 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Drăuţului.

Situl arheologic de la Varniţa - Valea Obloage-1. : obiectivul arheologic se află la 1,67 km SV de biserica ortodoxă părăsită din Varniţa; la 3,87 km E de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 4,64 kkm ESE de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ şi la 70 m N de versantul drept al Pârâului Valea Obloage.

Situl arheologic de la Varniţa - Valea Obloage-2. Situl arheologic se află la 1,77 km SV de biserica ortodoxă părăsită din Varniţa; la 3,57 km E de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 4,6 km ESE de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ şi la 80 m N de versantul drept al Pârâului Valea Obloage.

Situl arheologic de la Varniţa - Valea Obloage-3. obiectivul arheologic se află la 1,8 km SV de biserica ortodoxă părăsită din Varniţa; la 3,69 km E de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 4,82 km SE de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ şi la 70 m S de versantul stâng al Pârâului Valea Obloage.

Situl arheologic de la Varniţa - Valea Stînei. obiectivul arheologic se află la 1,28 km SE de biserica ortodoxă părăsită din Varniţa; la 3,45 km SV de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ; la 4,40 km SSV de biserica ortodoxă din Dorgoş şi la 140 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Stînei.

Situl arheologic de la Varniţa - Varniţa NV-1. obiectivul arheologic se află la 780 m VNV de biserica ortodoxă părăsită din Varniţa; la 4,83 km ENE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 3,94 km SV de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ şi la 180 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Drăuţ.

Situl arheologic de la Varniţa - Varniţa NV-2. obiectivul arheologic se află la 560 m NV de biserica ortodoxă părăsită din Varniţa; la 3,37 km Sv de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ; la 5,17 km ESE de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ şi la 120 m E de versantul drept al Pârâului Valea Drăuţ.

Situl arheologic de la Vărteju - La fosta Cărămidărie. pe malul stâng al Ciorogârlei, la SE de hotarul cu comuna Bragadiru

Situl arheologic de la Vârteju - Staţia de epurare. pe ambele maluri ale Sabarului, la E de hotarul cu comuna Bragadiru

Situl arheologic de la Vârteşcoiu - Cariera de argilă. pe malul drept al râului Milcov

Situl arheologic de la Vârteşcoiu - Dealul Titila. pe malul drept al râului Milcov, Dealul Titila

Situl arheologic de la Vaţa de Jos - Peştera Prihodişte. sub Vf. Urzica. pe versantul drept al pârâului Corbului

Situl arheologic de la Victoria - Balta lui Ciocan. Situl se află extravilan, la 1300 m est de sat, pe ambele părţi ale şoselei naţionale Botoşani-Iaşi, la est de Balta lui Ciocan.

Situl arheologic de la Victoria - La Movilă. Situl se află în extravilan, la 400 m V de sat, pe un martor de eroziunea aflat pe partea stângă a râului Jijia, la circa 1000 m N pe podul de cale ferată de la Hlipiceni.

Situl arheologic de la Victor Vlad Delamarina - Izvor. La sud de localitate

Situl arheologic de la Videle. Situl se află într-un perimetru aflat la la nord-vest de str. Livezilor, la sud-vest str. Intrarea Islazului, la sud şi la sud-est de limita terasei înalte a râului Glavacioc, la nord-est de str. Intrarea Veche, până la intersecţia cu str. Salcâmilor şi s

Situl arheologic de la Viile Tecii- La Cetate. pe o înălţime situată în stânga şoselei Bistriţa - Reghin, la ieşirea din localitatea Viile Tecii, spre Teaca.

Situl arheologic de la Vinga. 1 km SE de Biserica catolică din Vinga; la 4,1 km N de biserica ortodoxă din Orţişoara; la 9,14 km VNV de biserica ortodoxă din Seceani; la 650m S de drumul DN 69 Timişoara - Arad şi la 500 m E de versantul drept al Pârâului Valea Viilor şi la 500 m S de

Situl arheologic de la Vişag - Bruk. pe un teren plantat cu meri, pe ambele laturi ale şoselei Lugoj - Reşiţa, înaintea intersecţiei acestuia cu drumul comunal spre Vişag

Situl arheologic de la Viştea - Pălută. La N-NE de sat, pe malul drept al Nadăşului, pe o terasă inferioară numită Păluta

Situl arheologic de la Viştea - Rîtul Mic

Situl arheologic de la Vlădeni-Deal - Dealul Holm. Situl se află în extravilan, în marginea de SV a satului, pe partea dreaptă a văii Cimpoierului, la 1800 m V de biserica satului.

Situl arheologic de la Vlădeni-Deal - Vatra Satului-sectorul sudic. Situl se află intravilan, pe malul drept şi la S de pârâul Varniţa, la 500 SV de biserica satului.

Situl arheologic de la Vlădiceasca. La 600 m SE de satul Vlădiceasca, în dreptul Ostrovului Mare, pe o vale

Situl arheologic de la Vlădiceasca-Ochiul lui Velicu. La 800 m SV de satul Vlădiceasca, pe malul stâng al bălţii Frăsinet

Situl arheologic de la Vlădiceasca-Ostrovul Mare. La 800 m SE de satul Vlădiceasca, în apele lacului Frăsinet pe un ostrov

Situl arheologic de la Vlădiceasca - Tâncăbeşti-Benzinărie. pe malul sudic al lacului Snagov, la est de hotarul cu comuna Periş, la vest de şoseaua Bucureşti-Ploieşti

Situl arheologic de la Vladimirescu - La Movile. la 1 km NE de localitate, pe partea stângă a şoselei Arad - Deva

Situl arheologic de la Vlăsineşti - La Ocoale. Situl se află extravilan, la 3800 m sud-sud-est de sat, pe partea stângă a văii Iazul Mare, la sud-vest de Iazul Nou.

Situl arheologic de la Voievozi - Cilogoş

Situl arheologic de la Voineşti - Mănăstire. la cca. 500 m de confluenţa Buzău-Siret, la aprox. 400 m E faţă de actuala mănăstire Măxineni

Situl arheologic de la Voiteg - Groapa cu Vulpi. Situl se află la 3,09 km NV de biserica ortodoxă din Voiteg, la 5,42 km NE de biserica ortodoxă din Ghilad, la 6,73 km SE de biserica ortodoxă sârbă din Ciacova şi la 570 m SE de versantul stâng al Canalului Lanca - Birda.

Situl arheologic de la Voiteg - La Vii. Situl arheologic se află la 1,62 km VNV de biserica ortodoxă din Voiteg; la 6,14 km E de biserica din Ghilad; la 460 m V de gara CFR Voiteg şi la 620 m S de versantul stâng al Pârâului Valea Seacă.

Situl arheologic de la Volovăţ - Silişte. la cca. 100 m SE de biserică, cca. 25 m E de drumul comunal ce vine de la Rădăuţi, pe malul drept al pârâului Volovăţ

Situl arheologic de la Voluntari- Pipera, str. Emil Racoviţă nr. 8

Situl arheologic de la Vorniceni-Odaie. Situl se află în extravilan, situat la nord de acumulările de apă de pe valea Ibăneasa, pe un platou situat la est de valea Glodul Alb.

Situl arheologic de la Vorniceni-Ţiclău. Situl se află în extravilan, situat pe un bot de deal (Botul Ţiclăului), înconjurat la vest, nord şi est de pârâul Vornicesei.

Situl arheologic de la Vrata-Drumul de piatră. Situl se află pe prima terasă a fluviului Dunărea, în partea de sud a vetrei satului la aproximativ 400 m de intersecţia DJ56C cu drumul comunal 100 pe partea dreaptă într-un perimetru cu lungimea de aproximativ 500 metri şi lăţimea de 200 metri.

Situl arheologic de la Vrata - Fostul IAS. În prima terasă a fluviului Dunărea, în partea de sud a vetrei satului la aproximativ 400 m de intersecţia DJ56C cu drumul comunal 100 pe partea dreaptă într-un perimetru cu lungimea de aproximativ 500 metri şi lăţimea de 200 metri.

Situl arheologic de la Zăbala - Movila Tătarilor. la 3,5 km vest de localitate, pe partea dreaptă a drumului care leagă Zăbala de Tămaşfalău

Situl arheologic de la Zăbrani - Bujac Sud. Obiectivul arheologic se află la 5,08 km NV de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 3,46 km SSV de biserica ortodoxă din Sâmbăteni; la 2,85 km NE de biserica ortodoxă din Aluniş şi la 550 m SV de versantul stâng al Râului Mureş.

Situl arheologic de la Zăbrani - Dealul Viilor

Situl arheologic de la Zăbrani - La Pârneavă

Situl arheologic de la Zăbrani - Peste Hotar

Situl arheologic de la Zăbrani - Sătuţ. La nord de localitate

Situl arheologic de la Zădăreni. La capătul de nord al localităţii

Situl arheologic de la Zădăreni - La Vii

Situl arheologic de la Zahareşti - Silişte. la 150 m S de biserică

Situl arheologic de la Zalha - Aninoasa

Situl arheologic de la Zalnoc - Aristrie. la confluenţa Văii Aborului cu Zănicelul

Situl arheologic de la Zalnoc - Pustă. în apropierea localităţii Zalnoc, pe malul stâng al Văii Zănicelului

Situl arheologic de la Zăpodeni - La Ţintirim. în Podişul Central Moldovenesc, pe malul stâng al Pârâului Telejna, la 17 km nord de Vaslui

Situl arheologic de la Zăuan - Temetõdomb. la marginea de NE a satului, pe dreapta drumului Zalău - Şimleu - Oradea

Situl arheologic de la Zimnicea - Cetate. promontoriu al terasei înalte a Dunării, la V de oraşul actual, la est de râul Pasărea

Situl arheologic de la Zoreşti - La Popeasca. în marginea de V a satului Valea Teancului, peste Valea Produleasa de la Crama Veche

Situl arheologic de le Mogoşoaia-Administraţie fermă. pe malul sudic al lacului, vis-a-vis de complexul Mogoşoaia

Situl arheologic de secol IV de la Negreşti - La Ţigănie. Aşezarea se află în marginea de nord-vest a oraşului, pe stânga barajului şi la nord de râul Bârlad.

Situl arheologic de. Situl arheologic se află la 1,16 km ESE de biserica ortodoxă din Bucovăţ; la 2,14 km V de biserica ortodoxă din Bazoşu Nou; la 100 m N de DJ 609 Bucovăţ - Bazoşu Nou şi la 200 m SV de un meandru fosil din bazinul hidrografic al Râului Bega.

Situl arheologic de tip Noua de la Mărtiniş. Situl se află intravilan, în mijlocul satului, în grădina învăţătorului E. Gáll.

Situl arheologic din epoca bronzului de la Comolău. din cuprinsul satului

Situl arheologic din epoca bronzului de la Gelmar- La Dig

Situl arheologic din epoca bronzului de la Mlăjet - La Balastieră. la 200 m S de podul de la Seţu, la dreapta de acestape malul al Buzăului

Situl arheologic din epoca bronzului de la Oarţa de Sus - Ghiile Botii. În zona colinară de la cca 1,5 km nord de localitate, la hotarul cu localitatea Stremţ

Situl arheologic din epoca bronzului de la Pir. la 2 km SE de centru

Situl arheologic din epoca bronzului de la Suciu de Sus - Poduri pe Coastă. la 750 m V de podul rutier peste Ţibleş, la ieşirea din sat

Situl arheologic din epoca medievală de la Afumaţi. pe malul sudic al râului Pasărea

Situl arheologic din epoca medievală de la Bucureşti - Biserica Răzvan. Între Calea Moşilor, str. Cavafii Vechi şi Florescu

Situl arheologic din epoca medievală de la Cefa - La Pădure. la marginea de NE a pădurii Rădvani, pe ambele maluri ale canalului cu acelaşi nume. La V de Canalul Crişurilor, în cuprinsul Parcului natural Cefa.

Situl arheologic din epoca medievală de la Criveşti - Vatra satului. la marginea de NV, la 400 m de Şcoala Generală

Situl arheologic din epoca medievală de la Iaşi - str. Costache Negri nr. 48. în incinta Institutului de inginerie

Situl arheologic din epoca medievală de la Nojorid - Turceana. la limita de V a localităţii, pe malul Văii Alceului

Situl arheologic din epoca medievală de la Prigoreni

Situl arheologic din epoca medievală de la Sireţel - Bulgărie. în vatra satului, la 50 m V de iazul Stuhărie

Situl arheologic din epoca medievală de la Todireşti - Silişte. 200 m N de dealul "Straja Mare", la 100 m E de grădina de legume, la 50 m E de râul Soloneţ, afluent de dreapta al Sucevei

Situl arheologic din epoca medievală de la Vraţa. Situl e afă în în incinta Fermei legumicole, pe malul Dunării

Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Brădeanu - Movila Turcului. la 2,3 km E de sat, pe şoseaua spre Pogoanele

Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Florica - Fostul CAP. la marginea de S a satului, spre Casota, în fostul sector zootehnic al C.A.P.

Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Iugani. la 3 km E de satul Iugani, pe malul stâng al pârâului Pereşchiv

Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Pietroasele. la E de castru şi de asemenea spre Sarînga, până la drumul de la Gheorghe Stoian, pe la grădiniţă, Petre Feraru până la gârlă

Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Pietroasele - Pietroasa de Sus. în vatra satului Pietroasa de Sus, la N de drumul care de la dispensarul uman până la casele popii Năstav şi până la poalele dealului

Situl arheologic din epoca romană de la Agnita

Situl arheologic din epoca romană de la Alba Iulia - str. Calea Moţilor. la cca. 200 m SE de necropola de la Alba Iulia, str. Vânătorilor

Situl arheologic din epoca romană de la Alba Iulia - str. Dealul Furcilor

Situl arheologic din epoca romană de la Alba Iulia - str. Dealul Furcilor. 50 m E de Monumentul lui Horea

Situl arheologic din epoca romană de la Apoldu de Jos - Între Apoalde. Situl se află la jumătatea distanţei dintre Apoldu de Jos şi Apoldu de Sus.

Situl arheologic din epoca romană de la Apoldu de Jos - Roştat. Situl se află pe panta estică, la 300 m S de intravilan şi la 700 m V de drumul comunal Apoldu de Jos - Apoldu de Sus.

Situl arheologic din epoca romană de la Apoldu de Sus - Levejoare. Situl se află la 1 km V de sat, sub coama versantului vestic al platoului Levejoare.

Situl arheologic din epoca romană de la Băile Herculane - Zona Cazino, Parc Central. zona cuprinsă între hotel Cerna, parcul Central şi hotel Roman

Situl arheologic din epoca romană de la Beidaud. la 3 km V de sat

Situl arheologic din epoca romană de la Boiţa - Rudele. Situl se află la 700 m E de sat, pe terasa Oltului.

Situl arheologic din epoca romană de la Bumbeşti Jiu - Vârtop. la 800 m N de castrul cu zid de piatră din punctul "Gară" şi la 1,8 km S de oraşul Bumbeşti Jiu, la 1 km E de albia râului

Situl arheologic din epoca romană de la Călan - Aquae. la 3 km Nord de oraş, în cartierul Aquae, în lunca Streiului (anticul Sargetia), pe malul stâng al acestuia, era cuprinsă în teritorium Ulpiei Traiana Sarmizegetusa; pe drumul imperial principal care lega odinioară Ulpia Traiana de Apulum şi nordul Dacie

Situl arheologic din epoca romană de la Caşolţ - Pepiniera. Situl se află între râul Valea Bradului şi şoseaua Bradu - Casolt, ca şi pe Dealul lui Dan, de o parte şi de alta a pârâul Highiului.

Situl arheologic din epoca romană de la Copăceni - La moară. la 200 m S de pârâul Clocotici, la E de drumul comunal

Situl arheologic din epoca romană de la Ioneşti

Situl arheologic din epoca romană de la Jac - Valea Lăncii. la 1km N de sat

Situl arheologic din epoca romană de la Mihai Viteazu - Valea Sândului. Situl se află la 2 km SV de Turda.

Situl arheologic din epoca romană de la Ocland - Cetatea de ceapă

Situl arheologic din epoca romană de la Rădăcineşti. în curtea Căminului Cultural, delimitat la S de pârâul Fântânii, la N şi V de pârâul Tulburoasa, la E de DC

Situl arheologic din epoca romană de la Săcelu-Turiţa. 2 km S de sat, la 100 m SV de DJ Săcelu-Tg. Jiu, la 25 km NE de Tg. Jiu, la 150 m N de râul Blahniţa (Grui), 50 m N de Blahniţa (Turiţa)

Situl arheologic din epoca romană de la Sânnicoară - La V de sat. Situl se află în partea de V a satului.

Situl arheologic din epoca romană de la Sânpaul - Cetatea. Situl se află între pârâurile Varta şi Homorod.

Situl arheologic din epoca romană de la Sărăţeni - Castru. Situl se află în vatra satului, între str. Principală, str. Jacob, str. Vârfoc, la E de biserică.

Situl arheologic din epoca romană de la Sărăţeni - Cetatea lui Csombod. Situl se află pe un bot de deal la V-N-V de Sărăţeni şi la N de DJ Sărăţeni - Sîngeorgiu de Pădure.

Situl arheologic din epoca romană de la Şimian. în viile IAS, în partea de E a satului, lângă Brazda lui Novac

Situl arheologic din epoca romană de la Târnăveni. Situl se află la N de centrul oraşului, între Strada Principală şi râul Târnava.

Situl arheologic din epoca romană de la Traian-Dealul Cale-Baie. la poalele Dealului Cale-Baie

Situl arheologic din epoca romană de la Turda - Dealul Cetăţii. Situl se află la SV de oraş, între doi afluenţi ai Arieşului, pârâul Racilor şi pârâul Sândului.

Situl arheologic din epoca romană de la Turda. sector NV, între Taiţa şi DJ, intravilan

Situl arheologic din epoca romano-bizantină de la Garvăn. terenul dintre Cetate şi Dealul Chetricica

Situl arheologic din epoca romano-bizantină de la Luncaviţa - La Milan. la 1,5 km NE de Luncaviţa

Situl arheologic din Mesteacăn - Valea Caselor

Situl arheologic din Oradea - Zidul de incintă. la limita vestică a Parcului 1 Decembrie, între str. T. Moşoiu şi str. Independenţei (inclusiv fundaţii medivale identificate pe parcela palatului Füchsl)

Situl arheologic din perioada romană şi romano-bizantină de la Callatis - str. Mihai Eminescu

Situl arheologic din peştera de la Aliman-Valea Adâncata. La 150 m nord şi nord-vest de limita staţiunii cu cod ran 61014.08, în versantul calcaros al văii, opus celui pe care se află aşezarea, se deschide gura foarte largă a unei peşteri

Situl arheologic din peştera de la Rariştea - Valea Ceairu Bazarghianului. la 500 m E-NE de sat

Situl arheologic din Potigrafu - Pădurea Curcubeu

Situl arheologic din zona complexului comercial - Bd. Tomis nr. 401. la ieşirea din municipiul Constanţa spre Palazu Mare, pe un amplasament ocupat anterior de o plantaţie de viţă de vie

Situl arheologic din zona fostei mitropolii a Proilaviei. zona cuprinsă între bd. Al. I. Cuza, Calea Călăraşilor, str. Împărat Traian, pe malul stâng al Dunării

Situl arheologic eneolitic de la Brădeanu

Situl arheologic Filiaş - Conacul Ugron. La cca. 70 m SSV de colţul sud-vesric

Situl arheologic Filiaş - intravilan. În intravilan, la est de Conacul Ugron, în grădini

Situl arheologic hallstattian de la Costeşti. în spatele morii, în marginea de E a satului

Situl arheologic hallstattian de la Cozmeni. lângă Biserică şi Primărie

Situl arheologic hallstattian de la Groşani - Movila Groşani. în latura de V a satului

Situl arheologic hallstattian de la Mahmudia-sector E. sector E, în vatra satului

Situl arheologic hallstattian de la Târgu Mureş - Dâmbul Pietros. Situl se află în zona Cartierului 1848, pe o terasă din apropierea gării mari.

Situl arheologic I de la Biled. Situl este plasat la 2 km NE de localitate.

Situl arheologic I de la Dudeştii Noi. Promontoriul (200/150 m) pe care s-au descoperit aşezările se găseşte la circa 1,2 km N de sat.

Situl arheologic I de la Frumuşeni. Situl cercetat se află la circa 2,5 km sud de localitate, pe o porţiune de teren mai înaltă.

Situl arheologic I de la Gătaia. Situl este imprecis localizat.

Situl arheologic I de la Lovrin. Situl este plasat la vest de localitate, într-o arătură.

Situl arheologic I de la Radovanu-vis-a-vis de Gorgana a II-a. În partea de nord a davei de pe "Gorgana a doua" dincolo de şanţul de fortificare

Situl arheologici de la Târsa - Vârful Secului. La nord-vest de şcoala din localitate

Situl arheologic II de epocă medievală timpurie de la Cenad. Situl este imprecis delimitat in hotarele localităţii.

Situl arheologic II de la Biled. Situl este plasat între terasamentul căii ferateşi şoseaua Biled-Şandra (în dreptul bornei cu km 587)

Situl arheologic II de la Dudeştii Noi. Situl arheologic se află la 1 km N de sat,pe un promontoriu din preajma unei cazemate.

Situl arheologic II de la Foeni. Situl a fost identificat pe teritoriul localităţii.

Situl arheologic II de la Gătaia. Situl a fost identificat în hotarele localităţii.

Situl arheologic II de la Lovrin. Situl este plasat în hotarul localităţii.

Situl arheologic II de la Radovanu-vis-a-vis de Gorgana a II-a. În partea de vest a davei de pe "Gorgana a doua" dincolo de şanţul de fortificaţie

Situl arheologic III de la Biled. Situl este plasat la aproximativ 2km E de reţeaua de stâlpi de înaltă tensiune (în dreptul stâlpilor 192-193), aproape de o cazemată de beton.

Situl arheologic III de la Dudeştii Noi. Situl cercetat se află la 1 km E de localitatea de la înregistrarea 155788.02.

Situl arheologic III de la Frumuşeni. Situl este plasat la marginea de SV a satului.

Situl arheologic III de la Gătaia-Valea Begului. Acest sit este plasat la E de întretăierea drumului agricol Gătaia - Sipet.

Situl arheologic III de la Lovrin. Situl este plasat într-un loc neprecizat aflat în hotarul localităţii.

Situl arheologic în peşteră de la Dubova-Adăpostul de sub stânca Cuina Turcului. Uriaşul adăpost sub stâncă este situat în zona Ciucarul Mare, Cazanele Mari, între Moara Dracului şi Proluca Turcului.

Situl arheologic în peşteră de la Dubova-Adăpostul lui Climente. se află în zona Ciucarul Mare, Cazanele Mari, pe Proluca lui Climente, în amonte de Peştera Ponicova şi la 120 m deasupra Peşterii Climente II, sub Peştera Climente I.

Situl arheologic în peşteră de la Dubova-Peştera Climente II. Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Preluca lui Climente, Ciucaru Mare.

Situl arheologic în peşteră de la Dubova-Peştera Climente I. Peştera a fost localizată în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Preluca lui Climente, Ciucaru Mare.

Situl arheologic în peşteră de la Dubova-Peştera Cuina Turcului. Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Ciucaru Mare, Cazanele Mari, în partea de vest a adăpostului natural de la Cuina Turcului, între Moara Dracului şi Proluca Turcului.

Situl arheologic în peşteră de la Dubova-Peştera lui Carafil. Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Ciucaru Mare, Cheile Ponicovei, malul din stânga râului Ponicova, deasupra Peşterii Ponicova.

Situl arheologic în peşteră de la Dubova-Peştera Peştera Fluturilor. Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Ciucaru Mare, Cheile Ponicovei, malul din stânga râului Ponicova, deasupra Peşterii Ponicova.

Situl arheologic în peşteră de la Dubova-Peştera Ponicova. Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Cheile Ponicovei şi Dunăre, la est de şoseaua Orşova - Moldova Veche, Cazanele Mari.

Situl arheologic în peşteră de la Dubova-Peştera Veterani. Peştera se localizează în Munţii Almăjului, bazinul Dunării, zona Porţilor de Fier, Ciucaru Mare, sub peretele numit Pânza Curii, la 500 m aval de Peştera Ponicova.

Situl arheologic IV de la Biled. Situl este plasat la E şi, respectiv, la V de stâlpul 205 din reţeaua de înaltă tensiune.

Situl arheologic IV de la Dudeştii Noi. Situl arheologic se află pe traseul unei conducte (din hotarele localităţii).

Situl arheologic IV de la Frumuşeni. Situl e plasat la nord de localitate, pe o terasă înaltă în lunca Mureşului.

Situl arheologic IV de la Gătaia. Situl e s plasat la baza versantului de N al Văii Begului, la peste 2 km E de aşezarea de la 157095.06, la 100 m de o viroagă şi la V de drumul agricol.

Situl arheologic la Gheorghieni - Pădurea Gheorgieni. Situl se află la km 8 +500 "Pădurea Gheorgieni"

Situl arheologic Latene de la Cârlomăneşti. în marginea de E a satului de S de pe terasă în grădinile gospodăriilor, începând de la marginea terasei pe distanţa de 500 - 600 m spre pădurea Salniţa

Situl arheologic Latene de la Costeşti - Cetăţuia Înaltă. la S de Cetatea Costeşti, dincolo de Valea Sasului

Situl arheologic Latene de la Izvoare - La Cioate. la 1,5 km SV de sat, pe drumul spre Buhuşi

Situl arheologic Latene de la Mastacăn. la marginea de S a satului

Situl arheologic Latene de la Murighiol-vatra satului. în vatra satului

Situl arheologic Latene de la Odăile - La Cetăţuie. spre satul Tinosu

Situl arheologic Latene de la Oţeleni - Movila lui Ştefan cel Mare. la 2,5 km SE de sat

Situl arheologic Latene de la Şarânga - La Teişanu. la S de sat, cca. 2 km, pe malul pârâului Sărata, în punctul cu două cruci, în dreptul satului Ulmeni, cca. 100 m N de podul DNIB peste Sărata

Situl arheologic Latene de la Somova - La batace

Situl arheologic Latene de la Spahii - Dealul Spahiilor. la 1 km E de sat, la 1,5km E de râul

Situl arheologic La Tene de la Vărbila - La Pădure. În pădurea situată în partea de sud a satului Vărbila, sub Culmea Vărbila

Situl arheologic Latene de la Vechea - Valea Puturoasă

Situl arheologic Latene târziu de la Ploieşti - str. Bădeşti. La E de CFR Văleni, cartier Bereasca Sud, Bătăiosu

Situl arheologic La Tène târziu de la Poiana - Deasupra Varniţei. la 500 m SE de sat

Situl arheologic medieval de la Abram- Poini. în zona Km 018+000

Situl arheologic medieval de la Bodeşti - Biserica schit. pe un bot de deal, în apropierea primăriei

Situl arheologic medieval de la Butimanu - Digul 3. Situl arheologic este situat în apropierea lacului Sterianu, la extremitatea estică a localităţii.

Situl arheologic medieval de la Căciulăteşti

Situl arheologic medieval de la Caracal - str. Mihai Viteazu, nr. 3

Situl arheologic medieval de la Chilieni - Biserica unitariană. pe o movilă de la marginea estică a satului

Situl arheologic medieval de la Cluj-Napoca - Strada Săvineşti

Situl arheologic medieval de la Cucuteni - Dealul Mănăstirea. Ruinele schitului se află la 1,5 km SV de localitate, cota 609,9 m.

Situl arheologic medieval de la Drăgoieşti - În luncă. la 200 m N de grajdurile C.A.P., pe pârâul Ciuciulea

Situl arheologic medieval de la Fântâna Mare - La Temelie. la DN 20, la km 405, la intersecţia drumului spre Piatra Neamţ

Situl arheologic medieval de la Ghirdoveni - Silişte. Siliştea se află imediat la V de sediul fostului CAP, pe malul drept al pârâului Cricov.

Situl arheologic medieval de la Gornea - Tirchevişte. la 3 km de sat, la capătul estic al terasei Căuniţa de Sus

Situl arheologic medieval de la Gura Bărbuleţului - Dealul Călugărului sau La Haldă. Ruinele sitului se găsesc în centrul satului, la confluenţa Râului Alb cu pârâul Bărbuleţu.

Situl arheologic medieval de la Iştihaza - Movila Oaselor

Situl arheologic medieval de la Lupeni - Szencsed. Situl se află lângă Dealul Gordon.

Situl arheologic medieval de la Obreja - Sat Bătrân. Pe malul din dreapta Văii Bistrei

Situl arheologic medieval de la Păuleni-Ciuc - cartier Delniţa. cartier Delniţa, lângă biserica din sat, pe locul numit Tordavölgye

Situl arheologic medieval de la Picior de Munte - Valea bisericii. Situl este amplasat la 2 km ESE de localitate, între Valea Câinelui şi Valea Caradu.

Situl arheologic medieval de la Săbăoani - La Izlaz. Situl arheologic se află pe malul drept al Siretului, la 2 km E de sat.

Situl arheologic medieval de la Şibot-(Autostrada Orăştie - Sibiu, lot 1, Sit 4, km 8+ 650 - 8+950). Situl este situat pe malul drept al văii Mureşului, la circa 2 km spre est de actualul sat Şibot.

Situl arheologic medieval de la Solacolu. Pe partea dreaptă a văii Corâta, la 1 km est de satul Solacolu, pe partea dreaptă a unei văioage

Situl arheologic medieval de la Târgovişte- Consiliul Judeţean Dâmboviţa

Situl arheologic medieval de la Târgovişte- Piaţa doi brazi. intersecţia Căii Domneşti cu str. Ctin. Brâncoveanu, respectiv intersecţia str. Ctin. Brâncoveanu cu Poet Gr. Alexandrescu

Situl arheologic medieval de la Târgovişte - Platforma industrială nord. în stânga râului Ialomiţa, la 0,3 km S de gara Târgovişte - Nord, satul Călugăreni

Situl arheologic medieval de la Târgovişte. zona blocurilor A1-A5, între str. Libertăţii şi Cinema Independenţa

Situl arheologic medieval de la Ţibăneşti- La Şanţuri. cartier Ivăneşti, la marginea de NV a satului

Situl arheologic medieval de la Văcăreşti - Beci. pe dreapta pârâului Gârliţa, la 0,5 km SV de localitate

Situl arheologic medieval de la Vârteju - Biserică. pe malul nordic al pârâului Ciorogârla, în apropierea bisericii

Situl arheologic Monteoru de la Cândeşti. în vatra satului

Situl arheologic Monteoru de la Costeşti. în marginea de S a satului până la bazin, între şoseaua spre Gherăseni şi lunca joasă a Sangărului

Situl arheologic Monteoru de la Nenciu. în spatele casei locuitorului Aurel Aldea

Situl arheologic paleolitic în peşteră de la Cuciulat. la cca. 500 m de sat, între Cuciulat şi Băbeni, pe malul drept al Someşului, la cca. 150 m de la şosea, în incinta carierei de calcar

Situl arheologic postroman de la Buftea - La Cârna. pe malul vestic al lacului Buftea

Situl arheologic preistoric de la Câlţeşti - Vladimirescu. la N şi NE de sat, pe platou

Situl arheologic preistoric de la Colibaşi - Movila Ţigăncii. la 2,5 km NV de sat, la V de şoseaua Colibaşi - Voctinu

Situl arheologic preistoric de la Cristuru Secuiesc -Timafalva - Szarkaszó. pe o vale laterală a Târnavei Mari

Situl arheologic preistoric de la Ghinoaica. în partea de S a Văii Scheii, la confluenţa Văii Riciului cu Scheianca

Situl arheologic preistoric de la Jucu de Sus - Stanişte. Situl se află în hotarul satului.

Situl arheologic preistoric de la Ostrovu Mare - Botu Piscului. în capătul din amonte al insulei

Situl arheologic preistoric de la Pietroasa Mică - Şapte fraţi. la 0,5 km N de partea de V a satului, deasupra gospodăriilor lui Ion Şelaru şi Despan N. pe platoul înalt din marginea pădurii

Situl arheologic preistoric de la Şiacu - Dealul Bungeteanu. la 2 km S de sat, la 600 m de pârâul Jilţ

Situl arheologic preistoric de la Şimoneşti - Borba. la nord - vest de biserica unitariană

Situl arheologic roman de la Gherla - Dealul Corobăi. Situl se află la intrarea în oraş dinspre Cluj.

Situl arheologic roman de la Moigrad-Porolissum - Dealul Pomet. la 300 m S de Vf. Bisericuţa al Dealului Pomet; la 400 m SV de punctul Fântânele, între văile Pometului, Ortecului şi Agrijului

Situl arheologic Româneşti - Chetriş. pe suprafaţa sitului trece drumul european E 85 (DN2), pe sit se află staţia de benzină LUKOIL, la 100 de m este bifurcaţia drumului spre Rădăuţi, la 500 m E de râul Suceava

Situl arheologic romano-bizantin de la Mangalia-Hotel Prezident

Situl arheologic-Str. Cetăţii-Autostrada Transilvania, tronson 3 C, km. 59+450-59+700

Situl arheologic str. Luncii nr. 1 de la Hârşova. Locaţia punctului se află la limita V-SV a oraşului Hârşova, pe malul drept al Dunării, pe o terasă situată la circa 200 m de fluviu şi 1200 m de cetatea Carsium.

Situl arheologic urban de la Bucureşti-Pasajul Marchitanilor. Între strada Gabroveni şi strada Lipscani, pe un teren viran

Situl arheologic Valea Cavaculei 1 de la Vasile Alecsandri. Aşezarea romană se află la N de localitatea Vasile Alecsandri, pe cursul superior al pârâului Cavacula.

Situl arheologic V de la Biled. Acest sit este localizat la 900m SE de cel înregistrat la 155920.07.

Situl arheologic V de la Frumuşeni-Sanczberg. Acest sit se află la V de sat, în partea din dreapta şoselei spre Arad.

Situl arheologic V de la Gătaia. Situl e localizat pe malul de N al Văii Begului, la aproximativ 1,5 km în aval de podul de pe drumul Gătaia - Sipet, imediat la V de un alt afluent dinspre N.

Situl arheologic VI de la Frumuşeni-Insula Hadă. Situl nu este precis localizat în hotarele localităţii.

Situl arheologic VI de la Gătaia. Situl este la aproximativ 500 m est de valul roman, pe o terasă ce se profilează pe un promontoriu care domină lunca Begului.

Situl arheologic VII de la Frumuşeni-Cetatea Bizere. Situl se află la SV de sat, în partea din dreapta şoselei spre Arad.

Situl arheologic VII de la Gătaia. Situl este plasat la 800 m de valul roman, pe versantul de S al pârâului, pe o terasă.

Situl arheologic VIII de la Gătaia. La nord de Valea Begului, la 250 m NV de podul mai sus amintit, pe un bot de deal delimitat la V de o vale.

Situl Cucuteni - Ariuşd de la Cernat - Satul lui Barta

Situl Cucuteni - Ariuşd de la Lisnău - Câmpia lui Barabas

Situl dacic de la Dalboşeţ - Gura Văii''

Situl de epocă romană de la Reci - Culmea carierei de piatră. pe dealul carierei de piatră

Situl de la Ciclova Montană - Peştera Elena''. la SE de Oraviţa, pe afluentul Ciclovei, Muntele Rol

Situl de la Cristuru Secuiesc - Strada Bem/ Spitalului, nr 19

Situl de la Cristuru Secuiesc - Strada Harghitei, nr. 48/a

Situl de la Cristuru Secuiesc - Str. Băii, nr. 12. În curtea lui Solymossi Ferenc

Situl de la Cristuru Secuiesc - Str. Băii, nr. 8. În faţa casei lui Bokor Sandor

Situl de la Cristuru Secuiesc - Str. Hargitei, nr.63. Casa lui Fulop Arpad

Situl de la Cristuru Secuiesc - Str. Hargitei, nr. 70. Casa lui Mathe Domokos

Situl de la Cristuru Secuiesc - Str. Hargitei, nr. 74. Lângă casa lui Koncz Andras

Situl de la Cristuru Secuiesc - Str. Hargitei, nr. 80. În faţa casei lui Kovacs Sandor

Situl de la Porumbenii Mici- Podul Puricilor. malul stâng al pârâului Bolhás

Situl de la Satul Nou - Pe Terasă. Situl se află pe o terasă înaltă la E de sat şi la N de pârâul Bucoveţ.

Situl de la Varniţa - Lângă Cimitir. Situl se află la Sud de şoseaua ce leagă Cocorăşti de Varniţa, la intrarea în sat dinspre Coceanca, la Nord-Vest de cimitirul satului.

Situl din epoca bronzului de la Corund - Lapos-Plat

Situl din epoca bronzului de la Hăghig - Gatyafenék

Situl din epoca bronzului de la Jigodin - Galerie. în curtea Galeriei şi în faţa casei natale a lui Nagy Imre

Situl din epoca bronzului de la Moacşa - Pivniţa Urieşilor

Situl din epoca bronzului de la Reci - Cartierul Kanat

Situl din epoca migraţiilor de la Şercaia - Pârâu. în stânga Oltului şi a râului Şinca

Situl getic de la Albinari - La Palanga. Situl se află extravilan, la V de sat, pe o muchie de deal.

Situl geto-dacic de la Mihăileni - Kerekparlag

Situl geto-dacic de la Ozun - Sat. în capătul de NE al satului

Situl geto-dacic de la Ozun - Strada Márk

Situl geto-dacic de la Porumbenii Mari - Patru fântâni. pe malul drept al pârâului Aj

Situl geto-dacic de la Porumbenii Mari - Somos. pe malul stâng al pârâului Aj

Situl geto-dacic din Voluntari. malul estic al bălţii Pipera

Situl hallstattian de la Hăghig - Şapte Pante

Situl hallstattian de la Mihăileni - Consiliul Popular. Situl se află în bazinul Ciucului, în centrul comunei Mihăileni, la confluenţa a două pârâuri, Rakos şi Cibre în curtea în curtea Conacului Minier, în care a funcţionat Consiliul Popular, azi sediul Poştei.

Situl Latene de la Peceneaga - Dealul Cazacului. pe dealurile din S

Situl medieval al Cetăţii săteaşti şi al bisericii evanghelice fortificate de la Drăuşeni

Situl medieval de la Câmpineanca - punctul Zamfirescu. intersecţia com Câmpineanca cu str. Vâlcele Focşani; vechea albie a pârâului Milcovel şi Balta Crăciuna

Situl medieval de la Ciocăneşti - Centrul satului. Conacul se află în centrul satului, în mijlocul unui parc de stejari.

Situl medieval de la Cobăteşti - Berek-alja. partea stângă a pârâului Konyha

Situl medieval de la Cobăteşti -Grădina bucătăriei. malul drept al pârâului Konyha

Situl medieval de la Ditrău - Culmea Tasoc sau Tesac. Situl se află la 14-15 km N de sat, înspre Jolotca.

Situl medieval de la Floresti - La Fermă. În marginea de SV a satului şi la cca 150 m NE de ferma agricolă.

Situl medieval de la Sibiu - Piaţa Mică

Situl medieval de la Tărceşti - Vatra satului. la ESE de punctul precedent

Situl medieval timpuriu de la Avrămeşti - Zsidán. Situl se află pe terasa stângă a gurii văii Zsidán, pe panta sudică a dealului.

Situl neolitic de la Arcuş - Vadea. la V de sat

Situl neolitic de la Măgheruş - Losonczi. lângă pârâu

Situl Noua de la Miercurea Ciuc -Casa Inginerilor

Situl Noua de la Moacşa - Cimitirul reformat

Situl paleolitic de la Boineşti-Coasta Boineşti. Aşezarea, aflată la o distanţă de 1250 m de Remetea Şomoş, se situează pe locul cel mai înalt al unui pinten vulcanic, orientat SV-NE; una din laturile sale domină la SE de o manieră abruptă pârâul Valea Rea, iar cealaltă latură se prezintă sub forma unei

Situl paleolitic de la Ciuperceni - La tir. la 1,5 Km NE de comuna Ciuperceni, pe malul râului Tir

Situl paleolitic de la Hăghig - Faţa umbrită

Situl preistoric de la Andreeni - Grădina lui Fülöp. Situl se află pe o pantă accentuată spre NE, pe malul drept a pârâului Magyarós.

Situl preistoric de la Belin - Cetatea Ciorii. pe un bot de deal situat la sud de localitate

Situl preistoric de la Chichiş - Între Anini

Situl preistoric de la Ciucsângeorgiu - Locul Preotului

Situl preistoric de la Clocotici. La extremitatea sudică a depresiunii Pârâului Gelug

Situl preistoric de la Cristuru Secuiesc - Vale. îÎn gura văii care se deschide pe latura nordică a fabricii IOSF, la cca. 80-120 m N de gară

Situl preistoric de la Filiaş - Gurghiu. În partea de hotar inclusă în cea a satului Cristur, după dispariţia satului Gorgeny

Situl preistoric de la Filiaş - Sukoró. Pe marginea sudică a terasei înalte, cu o pantă spre NNV, pe malul stâng al pârâului Sukoró

Situl preistoric de la Marghita

Situl preistoric de la Mărtănuş - Coasta Mesteacănului

Situl preistoric de la Mărtiniş - Lodoc. Situl se află în pârâul Lodoc.

Situl preistoric de la Miercurea Ciuc - Băi

Situl preistoric de la Porumbenii Mici-Lacul Rogoz. malul stâng al pârâului Bolhás

Situl preistoric de la Sălacea - Dealul Cetăţii

Situl preistoric de la Şimoneşti -Grădina parohiei reformate. între pârâul Nyiko şi şanţul morii în grădina parohiei reformate

Situl preistoric de la Şimoneşti - Lok. 20-25 m SE de malul stâng al pârâului Nyiko

Situl preistoric de la Şimoneşti -Stăvilar. malul drept al pârâului Nyiko

Situl preistoric de la Şimoneşti -Tiboldi - tag. pe latura de nord-vest a drumului spre Nicoleni

Situl preistoric de la Tărceşti - Staţia de gaz metan. la est de drumul spre Cehăţel, cca. 20 m est de staţia de gaz metan

Situl preistoric de la Tărceşti - Vatra satului. malul stâng al pârâului Konyha

Situl preistoric şi cel medieval de la Sfântul Gheorghe - Pap. la S de oraş, la cărămidăria lui D. Pap

Situl roman de la Ciucsângeorgiu - Uriaş

Situl roman de la Şibot - În Obrej (Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 1, Sit 5, km. 9+650-10+150). Punctul "În Obrej" este amplasat între comuna Şibot şi satul Balomiru de Câmp, la cca. 1,5 km est de localitatea Şibot, 0,5 km est de malul râului Cugir şi la 3 km sud de râul Mureş. Zona în care se află situl este mărginită la sud de dealul cunoscut sub

Situl scitic de la Sfântu Gheorghe - Gimnaziu. pe teritoriul vechiului gimnaziu

Situl se află între Km 75+720-75+920 ai autostrăzii Timişoara-Lugoj, Lot 2

Situl Wietenberg de la Cernat. în centrul comunei Cernat, pe malul drept al pârâuli Cernat

Spălătoria antică de la Oraviţa

Staţiunea paleolitică de la Coşava-Dâmbu Pleş. La 1 km E de biserica ortodoxă din Coşava; la 972 m NV de versantul drept al pârâului Homojdia şi la 2,88 km NE faţă de biserica ortodoxă din Curtea şi la 100 m V faţă de DN 68A Lugoj - Ilia.

Statuie menhir din epoca bronzului de la Gherla - Ferma Perint. Statuia a fost descoperită la sud de Dealul Sfântul Anton, lângă drumul ce duce spre Săcălaia.

Tell-ul de epoca bronzului de la Foeni-Gomila Lupului. Punctul amintit se află circa 3 km nord de sat, pe malul din stânga Timişaţului, la confluenţa cu Bega Mică.

Tell-ul de la Balaci-Măgura de lângă Gârlă. Este amplasat în extremitatea sud-vestică a satului, în lunca pârâului Glavacioc, în zona confluenţei acestuia cu un alt pârâu care izvorăşte din lacul Braniştea, fiind practic aproape înconjurat de apă.

Tell-ul de la Blejesti-Măgura de Baltă. Tell-ul Gumelniţa este amplasat la 400 m nord-nord-est de sat, tăiat de drumul Turnu Măgurele - Piteşti, pe cuprinsul fostei Bălţi Balaci din apropierea pârâului Burdea.

Tell-ul de la Opatiţa - Iarc Sud. Situl arheologic se află la 1,16 km NE de biserica ortodoxă din Opatiţa; la 3,28 km NV de biserica ortodoxă din Sângeorge; la 100 m S de DJ 588 A Opatiţa - Birda şi la 100 m NV de versantul drept al Pârâului Bârdeanca.

Tell-ul de la Sperieţeni - Bostănărie II. Tell-ul este localizat la nord de localitate.

Tell-ul de la Tomsani - la NE de Tomşani. Tell-ul este situat la NE de Tomşani şi la SE de satul Satuc.

Tell-ul eneolitic de la Bucşani - Pepinieră. Tell- ul este amplasat pe malul drept al Neajlovului (pl. 7/A), la 650 m nord de tell-ul de la Pădure şi 740 m sud-sud-vest de podul peste Neajlov din dreptul Pepinierei Bucşani. De asemenea, este amplasat la 1,24 km sud de tell-ul Bucşani La Zgârci (Deal

Tell-ul Gumelniţa de la Bucşani-Zgârci. Tell-ul Gumelniţa este situat la 200 m sud-vest faţă de intrarea sudică în satul Dealu (com. Crevedia), la 25 m sud-vest de podeţul peste Neajlov, în luncă, pe malul drept al râului, la 1,24 km nord de tell-ul de la Pepinieră.

Tell-ul Gumelniţa de la Crevedia Mare-Cetatea Fetei. Tell-ul este amplasat la gura Văii Chiricanului care debuşează în lunca Neajlovului în apropierea staţiunii, lângă terasa înaltă, la 1.2 km sud-sud-vest de sat.

Tell-ul neolitic de la Neajlovu - Pădurea Cioacelor. Tell-ul este situat la circa 4 km sud de sat, la izvoarele Văii lui Pălălău, în partea de nord-vest a pădurii.

Tell-ul neolitic de la Surduleşti - Movila de la Eleşteu. În partea de est a satului, la 30 m sud est de podul comunal, pe malul drept al apei Burdea

Termele romane ale castrului de la Bumbeşti. la 45,70 m S de castrul de piatră

Tezaurul monetar de la Dalnic - Dealul Frumos. pe Dealul Frumos

Tezaurul monetar de la Dalnic - Veresmart

Tezaurul monetar de la Hilib - curtea lui Gal Francisc. în centrul localităţii, pe malul drept al unui pârâu care se varsă în Râul Negru

Tumulul de la Parepa - Movila Parepa. Tumulul se află la cca. 2,6 km nord est de sat.

Tumulul şi aşezarea de la Vermeş - Moara lui Nelu NV. Situl arheologic se află la 2,24 km VSV de biserica ortodoxă din Vermeş; la 1,78 km NNE de biserica ortodoxă din Ersig; la 3,25 km SE de biserica ortodoxă din Izgar şi la 100 m N de versantul drept al Râului Pogăniş.

Turnul şi aşezarea romană de la Vălenii de Mureş - Faţa Cetăţii

Urmele preistorice şi romane de la Cârjelari. Locuirea se află pe un platou înalt, la aproximativ 500 m sud-vest de localitatea Cârjelari, în imediata vecinătate sudică a drumului comunal DC 39

Urme preistorice şi getice la Izlaz. Pe terasa Dunării, într-o ruptură a malului, la cca. 4,1 km V de primăria din Islaz şi 2,5 km S de DN 54

Valul roman de la Şag. la 200m est de localitate

Varianta de ocolire Târgu-Jiu, km 13+800-13+850 şi 13+950-14+030, Lunca Iezurenilor-2 (Sit 5). Obiectivul arheologic se află la est de localitatea Iezureni; pe malul stâng al pârâului Valea Iazului la confluenţa sa cu un pârâu a cărui albie a fost regularizată în anii '70 ai secolului XX.

Vatra fostului sat Valea Seacă de la Nucet. La NV de satul Nucetu pe malul drept al văii Cucuveanu

Vatra medievală de la Sâmbăteni - Sălişte

Vatra medievală de la Vârciorova - Seliştea Ţarovăţ. La vest de Ilova

Vatra satului dispărut Ardealu - Situl 13. Satul dispărut se găseşte pe un platou înalt, la aproximativ 1500 m nord-est de localitatea Dorobanţu.

Vestigii medievale de la Braşov - Piaţa Enescu

Vicus roman la Ţichindeal. Aşezarea se află pe teritoriul localităţii, pe valea Rotbavului, la aproximatic 4 km în amonte de vărsarea acestuia în Hârtibaci.

Vicus-ul militar roman de la Cigmău- Luncă. Aşezarea se află între Geoagiu şi Cigmău.

Villa rustica de la Călacea. În hotarul localităŃii

Villa rustica de la Cluj-Napoca - Dealul Lombului. Villa se află la N de cartierele Dâmbul Rotund şi Iris.

Villa rustica de la Hobiţa - Dealul Hobenilor. În arealul localităţii, la 200m nord de sat, pe malul din dreapta Pârâului Hobiţa

Villa rustica de la Isaccea. Situl arheologic se află la cca 2,5 km SV de Isaccea, pe un platou ce domină valea Acik Tepe, la poalele Dealului lui Telic.

Villa rustica de la Jeledinţi- Tihuţa. Pe teritoriul localităţii, la 2km sud-vest de sat, în dreapta drumului ce duce spre Măgura

Villa rustica de la Miercurea Sibiului - Coşcane. Villa se află la extremitatea hotarului comunei Miercurea dinspre platoul Secaş, pe o pantă a podişului Secaşelor.

Situri arhelogice: [414]

Ansamblul clădirilor medievale din Piaţa Mică (Circulus Parvus) de la Sibiu. Ansamblu se află aproape de autogară, intersecţia cu str. Blănarilor.

Aşezarea Coţofeni de la Caraşova - La Mori''. în capătul estic al Caraşovei

Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Valea Seacă. din cuprinsul satului

Aşezarea Cucuteni de la Mândreşti - Coasta Morii. Aşezarea este situată extravilan, la vest de sat, de o parte şi alta a şoselei Mândreşti-Călugăreni, pe un teren ce se întinde până pe terasa din dreapta Jijiei.

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Cioaca lui Alexandru

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Culmea Anineşului

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Curmătura Comărnicelului Cetei. pe o terasă

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Dealul Cugereanului

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- Dosul Dealului. coborând de La Arie, spre Costeşti

Aşezarea dacică de la Grădiştea de Munte- La Arie. spre Costeşti, 300 m în stânga de la Fântâna lui Floran

Aşezarea de epoca bronzului de la Săcele. la N de satul Săcele, pe malul drept al Mostiştei, pe terasa înaltă

Aşezarea de epoca migraţiilor de la Folea. Acest sit a fost identificat într-un loc neprecizat din hotarul localităţii.

Aşezarea de la Coronini. între marginea satului şi Culă, pe malul din stânga Dunării

Aşezarea de la Cristuru Secuiesc - Cartierul Kossuth Lajos I. Colţul sudic al cartierului

Aşezarea de la Cristuru Secuiesc - Cinema/Magazin

Aşezarea de la Gherla - Dealul Sf. Anton. Aşezarea se află la sud de oraş.

Aşezarea Dridu de la Izvoru Dulce - Aprodeşti. la E de drumul spre Vâlcele, până la Gârla Sărăţii

Aşezarea eneolitică de la Mercheasa

Aşezarea hallstattiană de la Cornuţel. la est de castrul roman, în dreapta drumului Reşiţa-Caransebeş

Aşezarea hallstattiană de la Cozmeni - Daragita

Aşezarea Latene de la Boroşneu Mic - Brod. în apropierea satului

Aşezarea medievală de la Medişoru Mare -Urcuşul cimitirului. la SSE de cimitirul satului

Aşezarea paleolitică de la Căvăran - Dealu Păning. cca. 2 km NNE de podul peste Timiş

Aşezarea pluristratificată de la Tămădăul Mic. La NE de sat, lângă podul ce traversează Mostiştea, la S de DN 3

Aşezarea romană de la Sinoie - sat. la 1 km SSE de şcoala din sat

Aşezare din epoca bronzului de la Câmpia - Via lui Ioanovici''

Descoperire neolitică la Vărzari- Pârâului Vărzărel. Pe malul Pârâului Vărzărel

Descoperirile din epoca bronzului de la Dalnic - Poiana Apei

Descoperirile din epoca bronzului de la Petriceni - Grădina Mare

Descoperirile geto-dacice de la Catalina - Eleşteu. la S de sat

Descoperirile Noua de la Sfântu Gheorghe - Liceul Mikes. în grădina Liceului Mikes

Descoperirile preistorice de la Neaua

Descoperirile preistorice de la Petriceni - Sat

Descoperirile preistorice de la Reci - fostul sat Comalău

Descoperirile Sântana de Mureş - Cerneahov de la Sânzieni. din cuprinsul satului

Descoperirile Starcevo - Criş de la Sita Buzăului - Satul Cremenea. pe teritoriul fostului sat Cremenea

Grădina medievală a familiei Jeddi de la Medişoru Mare

Locuirea Ciomortan de la Sântionlunca - Cariera de nisip. pe malul Pârâului Negru

Locuirea Cucuteni de la Poian - Sat. din cuprinsul satului

Locuirea de epoca bronzului de la Filiaş - Pământul lui Adam. La capătul de E al satului

Locuirea de secol III p. Chr. de la Buftea - Biserica Veche

Locuirea din epoca bronzului de la Saciova - Şes

Locuirea din epoca medievală târzie de la Târgovişte-Platforma industrială COS. Şoseaua Găeşti

Locuirea din epoca migraţiilor timpurii de la Sfântu Gheorghe - Kökönyes. pe malul pârâului Kökönyes

Locuirea getică de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 4 km V de primăria din Islaz şi 2,5 km S de DN 54, într-o ruptură a terasei

Locuirea hallstattiană de la Cârna-La târlă. pe malul de sud al fostei bălţi Nasta (actualmente Bazinul 4), situat la circa 500 m V de puctul "La butoi"

Locuirea hallstattiană de la Coşeni. în albia răului Olt

Locuirea hallstattiană de la Icafalău. în sat

Locuirea hallstattiană de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 4 km V de primăria din Islaz şi 2,5 km S de DN 54 au fost identificate în ruptura terasei

Locuirea Latene de la Alexandria-Strada Fabricii. Strada Fabricii

Locuirea medievală de la Târgovişte

Locuirea medievală de la Târgovişte. de la Str. Pârvan Popescu până la Şcoala Generală nr. 1

Locuirea medievală de la Târgovişte. intersecţia str. Pârvan Popescu cu str. Poet Gr. Alexandrescu

Locuirea medievală de la Târgovişte- Terasa Hotel Valahia

Locuirea medievală târzie de la Vârtop - Nămaş. La SSE de Valea Vârtopului sau Izvorului

Locuirea medieval târzie de la Alexandria-Str. Negru Vodă la intersecţia cu str. V. Antonescu

Locuirea medieval târzie de la Târgovişte-Platforma industrială Oţel Inox. Şoseaua Găeşti

Locuirea medieval timpurie de la Alexandria-Str. Mihăiţa Filipescu. Str. Mihăiţa Filipescu la intersecţia cu str. Al. Dimitrie Ghica

Locuirea neolitică de la Ip-La Concasoare (Autostrada Transilvania, tronson 3C, km. 0+000 - 0+150). Situl este amplasat pe a doua terasă a râului Barcău, pe partea stângă a acestuia.

Locuirea neolitică de la Tuşnad-Băi

Locuirea neolitic de la Aninoasa - Kutsara

Locuirea Noua de la Hătuica

Locuirea Noua de la Imeni

Locuirea Noua de la Târgu Secuiesc - Oborul de vite

Locuirea preistorică de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 5,7 km VNV de primăria din Islaz şi 1,9 km S de DN 54

Locuirea preistorică de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 6,4 km VNV de primăria din Islaz şi 1,6 km S de DN 54

Locuirea preistorică de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 7,1 km VSV de primăria din Islaz şi 1,3 km S de DN 54

Locuirea preistorică de la Râu Alb de Jos - Şcoala de Jos. Situl se află la 100-150 m E de şcoală, pe o proprietate particulară.

Locuirea preistorică de la Sighişoara - Platoul Stejăriş. Urmele au fost identificate la V de municipiu, la N de platoul Breite.

Locuirea preistorică şi medievală de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 2,6 km VSV de primăria din Izlaz şi 3,2 km S de DN 54

Locuire Cucuteni la Malnaş-Pasul strigoiului

Locuire Cucuteni la Moacşa-Bobâlna

Locuire eneolitică la Gherla - Centrul oraşului

Locuire eneolitică la Miercurea Ciuc - Poligon

Locuire medievală

Locuire medievală la Cristuru Secuiesc - Poşta

Locuire medievală timpurie de la Târgovişte- Suseni

Locuire neo-eneolitică la Vadu Crişului - Peştera nr.1. sub Peştera Dervenţ

Locuire neolitică de la Miercura Ciuc-dealul Nagy

Locuire neolitică de la Miercura Ciuc-Fodorkert

Locuire neolitică de la Miercura Ciuc-Liceu

Locuire neolitică de la Miercura Ciuc-Şumudeu

Locuire neolitică de la Miercura Ciuc-Toszeg telek

Locuire neolitică la Angheluş-Kutpataka

Locuire neolitică la Angheluş-la casa lui Forro Zoltan

Locuire neolitică la Angheluş-proprietatea C. Bojthe

Locuire neolitică la Sânnicoară - Ţigla, Pripor. Aşezările se află în apropiere de sat.

Locuire romană la Hotărani-Romula-sectorul de sud. Sectorul de sud al oraşului antic Romula

Locuiri sporadice la Tariverde - Duingi Dere, Marele cot

Locurea hallstattiană de la Zlata-Călmăţui

Posibil sit arheologic de la Vălişoara - Pe Deal - Păşune. limita răsăriteană a bazinetului străbătut de pârâul Racoş

Posibil sit arheologic la Ocolişu Mic - Cetatea Păgână

Posibilul sit arheologic de la Secuieni

Presupus atelier metalurgic din epoca bronzului de la Pădureni - Faţa. pe înălţimea "Faţa"

Ruinele conacului Andras de la Sâncrăieni - Karimósarka. marginea estică a localităţii

Ruinele curţii boiereşti de la Netezi - Brătuleţ. în marginea de N a satului

Ruine romane de la Podişu. în incinta satului, în gospodăriile nr. 85 si 85/1

Sit arheologic la Nicoleni - Sas. în grădinile de pe panta de nord, terasată

Sit preistoric la Nicoleni - Printre pârâuri. la sud de biserica unitariană, pe terasa înaltă

Situl arheologic Beteşti - Kukukk. Între halta CFR şi "Koblos-arok", pe un teren arat

Situl arheologic de epoca bronzului de la Cozmeni. între Cozmeni şi Tuşnad

Situl arheologic de la Aiton - Deasupra Morii. Situl se află la E de sat.

Situl arheologic de la Alimpeşti - Măgura. la 500 m N de Şcoala Generală, în dreapta pârâului Olteţ, la 500m

Situl arheologic de la Alunişu - Movila Filipescu. pe malul nordic al râului Ciorogârla la SV de curtea depozitului de colectare a ambalajelor

Situl arheologic de la Anina - Peştera Lungă''. sub peştera Ibex, dreapta râului Caraş

Situl arheologic de la Anina - Peştera Racoviţă''

Situl arheologic de la Apoldu de Jos - Gorganu. Situl se află în preajma şoselei Apoldu de Jos - Ludoş, la 300 m E de râul Secaş.

Situl arheologic de la Ariuşd

Situl arheologic de la Ariuşd - Valea Cetăţii

Situl arheologic de la Augustin - Tipia Ormenişului. La cca. 7 km de sat, pe direcţia NNV, pe malul stâng al Oltului

Situl arheologic de la Avrămeşti - Lok. Situl se află pe malul stâng al pârâului Geoagiu.

Situl arheologic de la Avrămeşti - Râtul Regelui. Situl se află pe o terasă joasă, de formă dreptunghiulară, pe malul drept al pârâului Geoagiu.

Situl arheologic de la Babadag - Geamia Ali-Gazi paşa. Situl se află în curtea Geamiei Ali-Gazi paşa

Situl arheologic de la Băile Tuşnad - Piscul Cetăţii. Situl se află pe malul stâng al râului Olt.

Situl arheologic de la Bancu. Situl se află la marginea satului către Ciucsângiorgiu, deasupra pârâului Fişag.

Situl arheologic de la Bâzdâna - Cetate. la 1 km NV de sat, la 11 km. de DJ 121 A

Situl arheologic de la Beciu - Cariera de argilă. în dreptul şoselei Odobeşti-Beciu, la cca 2 km de podul peste Milcov, pe terasa dreaptă a râului Milcov

Situl arheologic de la Beciu. zona de NE a satului, în dreapta râului Milcov

Situl arheologic de la Beclean - Dealul Bileag. în dreptul localităţii, 50 m de malul de N al Someşului Mare

Situl arheologic de la Bencecu De Jos - Dealu Bătrân SV. Situl arheologic se află la 2,25 km NV de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 3,75 km N de biserica ortodoxă din Bencecu de Sus; la 380 m N de DC 62 Bencecu de Jos - Pişchia şi la 550 m NV de versantul drept al Pârâului Valea Fâneţelor.

Situl arheologic de la Bencecu De Jos - Valea Inferioară a Băcinului. Situl arheologic se află la 3,25 km NV de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos; la 4,3 km NE de biserica ortodoxă din Pişchia; la 350 m SV de DC 62 Pişchia - Bencecu de Jos şi la 150 m E de versantul drept al Pârâului Băcin.

Situl arheologic de la Beştepe - Piatra lui Sava. la 2 km NE de localitate

Situl arheologic de la Biertan. Situl se află intravilan.

Situl arheologic de la Bodoc - Sat. din cuprinsul satului

Situl arheologic de la Boroşeşti - Pe Lesa. la cca. 500 m V de sat, pe versantul sudic al Dealului Boroşeştilor

Situl arheologic de la Botoşeşti-Paia - Piscul cazacilor. la 3 km V de sat

Situl arheologic de la Braniştea - Măgura Mare. la S de sat, în apropierea cimitirului, malul drept al râului Comasca

Situl arheologic de la Breaza - Moară. Situl se află în stânga şoselei care duce la Reghin, între Valea Luţului şi dosul morii.

Situl arheologic de la Bucureşti - Băneasa - La stejar. cartier Băneasa, pe malul nordic al lacului Griviţa

Situl arheologic de la Bucureşti - Foişorul Mavrocordaţilor. la intersecţia str. Foişorului cu str. Reîntregirii, spre str. Brânduşelor, pe malul stâng al Dâmboviţei

Situl arheologic de la Bucureşti - fundaţiile Teatrului Naţional

Situl arheologic de la Buhalniţa - Cetăţuia. la S şi V de sat

Situl arheologic de la Butimanu - Biserica de lemn I. Situl arheologic se află în centrul cătunului Decindea.

Situl arheologic de la Butnăreşti - La Chinaru. pe drumul spre Secuieni, la cca. 1 km SE de sat

Situl arheologic de la Căciulăteşti - La Schitul Roaba. la 500 m E de sat

Situl arheologic de la Câinenii Mari. la V de podul peste Olt şi pe malul podului

Situl arheologic de la Căldăraru - Mănăstirea Iezărul. pe malul vestic al lacului Cernica, la cca. 500 m N de sat

Situl arheologic de la Callatis - str. Vasile Pârvan nr. 10. str. Vasile Pârvan nr. 10

Situl arheologic de la Carcaliu-la 5 km E de sat. la 5 km E de sat, pe ambele părţi ale şoselei

Situl arheologic de la Cârjelari. Situl se află pe un platou înalt, în marginea de sud-est a localităţii Cârjelari.

Situl arheologic de la Cărpiniş - Şesul Cucilor (01 02 05). În vecinătatea vestică a "Troaşului Târşicuţii", la cca. 200m în linie dreaptă

Situl arheologic de la Ceamurlia de Jos-La Pod. la 200 m SE de terasamentul căii ferate Tulcea - Constanţa, la N de şoseaua Jurilovca - Slava Rusă

Situl arheologic de la Cerişor - Peştera Cauce. Situl se află în partea estică a Munţilor Poiana Ruscă, pe platoul Cerişor-Lelese, dezvoltat între valea Runcului şi valea Sohodolului

Situl arheologic de la Cernăteşti - La Cetăţuie. în Valea Malului şi Valea Plutaşului; pe muchia Săpocii, la V de sat

Situl arheologic de la Cernăteşti - Muchia Săpocii. la V de sat

Situl arheologic de la Ciceu - Cetate

Situl arheologic de la Ciclova Română - Tufă''. la marginea zonei împădurite

Situl arheologic de la Cisnădie - Cetatea. Situl se află intravilan, la E de vârful Götzenberg.

Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Someşeni - aeroport. pe terasa inferioară a Someşului Mic, în teritoriul delimitat spre V de mlaştina din spatele Băilor Someşeni .

Situl arheologic de la Copăceni - La Moară

Situl arheologic de la Cornetu - Cariera de Pietriş. Cariera cu pădurea îngropată situată pe malul stâng al Argeşului, la E de baraj, pe traseul canalului Dunăre - Bucureşti

Situl arheologic de la Coronini - Dealul Coroninului''. la sud-vest de localitate

Situl arheologic de la Coroteni - Sediul CAP. în spatele fostului sediu CAP, de-a lungul râului Vărzaru

Situl arheologic de la Coţofenii din Dos - Cetatea Jidovilor. La 3 km SSV de biserică

Situl arheologic de la Covasna. din cuprinsul oraşului

Situl arheologic de la Cozmeni - Borbélyok. în partea de vest a comunei

Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Nagy-áj. La NV de heleşteul pârâului Cristur, pe malul stâng al pârâului

Situl arheologic de la Cuci - Dâmbul Păros. Situl se află la marginea intravilanului.

Situl arheologic de la Cucuiş- Glăjărie. în partea de sud-est a satului

Situl arheologic de la Drobeta-Turnu Severin - str. Independenţei nr. 2. Pe terasa înaltă a Dunăii, la cca 50 de m de fluviu, în curtea Muzeului Regiunii "Porţilor de Fier"

Situl arheologic de la Fântânele - Movila Motoroiu. Situl arheologic se află în partea de sud-vest a satului, la graniţa cu comuna Butimanu (la circa 3 km).

Situl arheologic de la Fedeşti - Cetăţuia. la 1,5 km SV de sat

Situl arheologic de la Fegernic-Valea Almaşului. Între km 42+000-42+350 ai viitoarei Autostrăzi Transilvani, pe malul stâng al Almaşului, în partea dreaptă a şoselei Oradea-Marghita

Situl arheologic de la Firtănuş - Mács-Ortoványa. Situl se află la V de sat, pe partea stângă a pârâului Goagiu.

Situl arheologic de la Foieni -Sultész tag. La 2 km de Foieni pe drumul Berei, la 100 m est de pârâul Berea

Situl arheologic de la Frasin Deal - Biserica Copăceni. Aşezarea se află la SV de biserică, în vatra satului.

Situl arheologic de la Galaţi. între str. Traian, Faleza Dunării, str. Roşiori, promontoriul aferent bisericii "Precista"

Situl arheologic de la Galaţi - Tirighina. promontoriul "Tirighina" şi versanţii de la V de aceasta, la 300 m N de gara Barboşi

Situl arheologic de la Geoagiu-Băi - Dâmbul romanilor. la N de actualul ştrand termal

Situl arheologic de la Gheorghieni - Cetatea lui Boţ. Situl se află pe culmile dealului Coasta Cetăţii, între Pârâul Cetăţii şi Pârâul Békény.

Situl arheologic de la Gherăeşti - La Biserică. în vatra satului

Situl arheologic de la Ghindari - Ascuţişul cetăţii. Situl se află la S de sat, pe malul râului Târnava Mică.

Situl arheologic de la Gogoşari - Gârla Gogoşari. la SV de sat, la SV de gârla Gogoşari

Situl arheologic de la Gorneşti - Spre hotar

Situl arheologic de la Grădiştea de Munte - Vârful Muncel

Situl arheologic de la Gruiu - Maidan

Situl arheologic de la Gura Ialomiţei. la N de DN 2A Bucureşti - Constanţa, km 102 (10 ha)

Situl arheologic de la Herăşti - Grădina IAS. la E de satul Hereşti, la N de râul Argeş

Situl arheologic de la Iaşi - Mănăstirea Bărboi

Situl arheologic de la Iclod - Curtea Muzeului. Situl se află la 500 m de gară, vatra satului - în curtea Muzeului.

Situl arheologic de la Ieud - La Mănăstire. la 2,5 km NE de centrul satului

Situl arheologic de la Istriţa de Jos - Movila Bariera. la 0,1 km S de bariera spre Găgeni, la V de şoseua asfaltată

Situl arheologic de la Izlaz. Pe terasa Dunării, la cca. 5 km V de primăria din Islaz şi 2,1 km S de DN 54

Situl arheologic de la Izvoru Dulce - Cerchez. în loturile dintre şoseaua spre Şarânga şi drumul spre Valea Botei şi pe terenul aflat în marginea de S a satului Valea Botei

Situl arheologic de la Izvoru Dulce - Pe Coturi. la S de sat, unde pârâul Sărata face meandre numeroase şi adânci

Situl arheologic de la Jac - Pe Cămnin. la ESE de complexul arheologic Porolissum, pe partea stângă a Văii Pometului, la cca. 300 m deasupra satului Jac

Situl arheologic de la Jijila. la 3 km SE de sat

Situl arheologic de la Lăzarea - Nyir kert. În extravillan pe partea stângă a drumului spre Ghiduţ, la nord-vest de sat, vis-a-vis cu movila Tătarilor, pe malul stâng al pârâului Lăzarea

Situl arheologic de la Lazuri - Lubi Tag. în Câmpia Someşului inferior, la 2,5 km NV de centrul localităţii, în partea nordică a şoselei Lazuri-Peleşu Mare

Situl arheologic de la Lemniu - Ştiubei. la hotarul satului, la 2,2 km de biserică

Situl arheologic de la Lişteava - La Livezi. la 500 m V de km 58 al şoselei Craiova - Bechet

Situl arheologic de la Lompirt - Kertek alja. la 400 m de ultimele case de pe str. Nova, pe stângă drumului

Situl arheologic de la Lucianca - Movila. Situl arheologic se află la circa 2 km vest de biserică, pe o movilă.

Situl arheologic de la Lueta

Situl arheologic de la Măgheruş - Csuklyán. pe dealul Csuklyán

Situl arheologic de la Malcoci-cca. 0,5 km NV de sat. cca. 0,5 km NV de sat

Situl arheologic de la Măldăreşti. la V de cule, pe platou, în lunca pârâului Luncavăţ

Situl arheologic de la Malnaş Băi - Cariera de bazalt

Situl arheologic de la Măluşteni - Leaua. la 70 m E de sat, pe ambele maluri ale pârâului Leaua

Situl arheologic de la Mărtineni. din cuprinsul satului

Situl arheologic de la Mărtineşti - Staţia de filtrare a apei. la S de sat

Situl arheologic de la Mateeşti. în vatra satului

Situl arheologic de la Mera - Piatra comorii, Bucătăria. Situl se află în partea de N a hotarului satului.

Situl arheologic de la Mintia - Micia. Situl arheologic se află în stânga Mureşului, în dreptul termocentralei Mintia.

Situl arheologic de la Mirşid - Fântâna Albă. în dreptul podului drumului comunal ce duce spre satul Firminiş, conflenţa pârâului Lupilor cu pârâul Valea Sărată

Situl arheologic de la Moigrad-Porolissum - Măgura Moigradului. la SE de sat, între văile Pometului, Ortecului şi Agrijului

Situl arheologic de la Moldova Nouă - Ostrovul Decebal. insulă în apele teritoriale ale Dunării, cartierul Moldova Veche

Situl arheologic de la Moldoveneşti - Dealul Cetăţii. Situl se află la NV de sat, pe malul drept al Arieşului.

Situl arheologic de la Moldoveni - Dealul Gabăra. fostul sat Porceşti, la 2 km E de sat, pe terasa inferioara dreaptă a râului Siret, pârâul Sârbilor

Situl arheologic de la Murighiol-Dealul Murighiol. pe versantul nordic al Dealului Murighiol, la 2 km SE de sat

Situl arheologic de la Naimon - Balvanyos. la 800 m NNE de sat

Situl arheologic de la Nicoleni - Vatra satului

Situl arheologic de la Niculiţel - Ceairul lui Iancu. între 3 şi 3,5 km NE de sat

Situl arheologic de la Niculiţel - Cetăţuie. la 3 km V de sat

Situl arheologic de la Nufăru - Dealul Curcuz. la liziera de E a pădurii şi cca. 3 km S de satul Victoria

Situl arheologic de la Ocniţa- La Ştefălucu

Situl arheologic de la Odobeşti. la NV de oraş, pe malul stâng al râului Milcov

Situl arheologic de la Olteni - Castelul Miko

Situl arheologic de la Olteni - Castru roman. la N de sat, pe malul drept al Oltului

Situl arheologic de la Onceşti - Cetăţeaua. La aproximativ 4 km nord-est de localitate

Situl arheologic de la Orlat - La Zidu. Situl se află pe vârful La Zidu, lângă pârâul Cernavodă, deasupra haltei de cale ferată situată în dreptul satului Sibiel.

Situl arheologic de la Ozd - Teleac

Situl arheologic de la Pădureni. în dreptul şoselei naţionale Focşani-Adjud, km 209

Situl arheologic de la Pădureni - Sat

Situl arheologic de la Pădureni - Vârful Înalt

Situl arheologic de la Pantelimon - Colţul pădurii. La N de pădurea Pantelimon, la E de lacul omonim, la S de şoseaua naţională Bucureşti-Constanţa şi în imediata vecinătate a ramificaţiei drumului judeţean spre comuna Cernica

Situl arheologic de la Pantelimon - ferma Pantelimon. tarlaua 75, nr. cadastral

Situl arheologic de la Pantelimon - Pădurea Tânganu. în marginea de NV a satului Tânganu

Situl arheologic de la Pătroaia Vale. terasa Argeşului, exploatarea de piatră GEABA SRL

Situl arheologic de la Peceiu - La criptă. în dreapta şoselei Crasna-Vârşolţ, la 300 m în stânga Văii Peceiului

Situl arheologic de la Peceneaga - La Piscul Sărat. pe dealurile din sud

Situl arheologic de la Peştera - Dealul Guran. terasa Văii Guran, la NV de sat

Situl arheologic de la Peteni. la capătul satului, pe partea dreaptă a drumului care duce la Zăbala

Situl arheologic de la Petreştii de Jos - Crucea Cheii. Situl se află la stânga de Crucea Cheii, pe malul drept al văii Hăşdate, între comună şi Cheile Turzii.

Situl arheologic de la Petricani - Râpa lui Ravaru. lângă şcoală, în vatra satului

Situl arheologic de la Piatra Olt - Nucet. cartier Piatra, la 2 km de şoseaua Piatra-Caracal

Situl arheologic de la Piatra Şoimului - Dealul Horodiştea - Calu. la 1 km NE de sat

Situl arheologic de la Pietroasele. în marginea de S a satului, de la fosta fânărie a fostului CAP spre V până în spatele grădinilor lui Ion Văduva şi Săndică Petre

Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Câmpia peretului. la S de Lacul Racului

Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Crucea de Jos. pe ambele margini ale şoselei ce duce de la Porumbenii Mici la Porumbenii Mari, pe terasele ce se ridică deasupra văii Târnavei Mari

Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Dealul Morii

Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Grădina cu cireşi. pe marginea terasei, ce se înalţă la marginea satului

Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Printre pârâuri. o terasă aflată la confluenţa pâraielor Nagy şi Aj

Situl arheologic de la Prăjeni - Lutărie. Situl se află în extravilan, în partea nord-vestică a satului, pe terasa din stânga Miletinului, la 1000 m SE de barajul acumulării de pe Miletin.

Situl arheologic de la Preuteşti - Cetăţuia. pe pârâul Brana, la 5 km de centrul satului

Situl arheologic de la Racoş - Piatra Detunată. la jumătatea distanţei dintre Augustin şi Racoşul de Jos, pe malul stâng al Oltului

Situl arheologic de la Racoş - Tipia Racoşului

Situl arheologic de la Racu - Dealul Bogat. la intrarea în Racu spre Gheoghieni, pe malul drept al Oltului

Situl arheologic de la Remuş - La sera. la cca. 300 m S de sat, în apropierea mun. Giurgiu, la N de oraş, în imediata apropiere a şoselei Giurgiu - Bucureşti

Situl arheologic de la Reşca (Romula) - Dâmbul Morii. la 300 m de calea ferată

Situl arheologic de la Roeşti - Râpa Cărămizii

Situl arheologic de la Săbăoani - La Bisericuţă. la 2,5 km SE de sat

Situl arheologic de la Sănduleşti - Pietrele Rotate. Situl se află pe creasta stâncoasă, de răsărit, a Munţilor Petrind, lângă groapa "Zisocului".

Situl arheologic de la Sântămăria-Orlea - Terasa Grindanu. Pe partea din stânga şoselei spre Subcetate

Situl arheologic de la Sarichioi. câmpia litorală din apropierea lacului Razim

Situl arheologic de la Sighişoara - Platoul Câmpului. Sit integrat în cartierul Ana Ipătescu.

Situl arheologic de la Simeria - La Vie. În vecinătatea aşezării actuale, pe o terasă înaltă de aprox. 20m, aflată pe partea din dreapta mureşului

Situl arheologic de la Slobozia - Pădurea Slobozia. Situl arheologic se află la 2 km SSV de sat, pe terasa stângă a râului Colentina.

Situl arheologic de la Solca - Slatina Mare. Poiana din dreptul fântânii cu slatină, la aprox 2 km N de localitate

Situl arheologic de la Stejaru - extravilan, Cipriciu. DJ 222, între satele Vasile Alecsandri şi Stejaru

Situl arheologic de la Stoicani - Cetăţuia. la marginea de E a satului, 100 m V de halta CFR Stoicani

Situl arheologic de la Sub Cetate - Dealul Desag. la E de drumul dintre masivul Harghitei şi masivul Gurghiului

Situl arheologic de la Suceava- Oraşul medieval. între străzile Cetăţii, Luca Arbore, Petru Muşat, inclusiv incinta Bisericii "Sf. Gheorghe - Mirăuţi"

Situl arheologic de la Sudiţi - La Crucea lui Ştefan. la hotarul dintre satele Sudiţi şi Bălaia

Situl arheologic de la Tărceşti - Panta Palfi. pe panta dealului deasupra văii

Situl arheologic de la Târgovişte. intersecţia str. Aleea Mănăstirii Dealu cu Aleea Sinaia

Situl arheologic de la Târgu Secuiesc - Cimitirul Catolic. pe terasa superioară

Situl arheologic de la Tauţ - La Movilă. la 1 km E de sat

Situl arheologic de la Tismana

Situl arheologic de la Trifeşti - La Curte. la marginea de E şi SE a satului

Situl arheologic de la Tunari. la 1 km V de şos. Tunari - Baloteşti şi 300 m N de aeroportul Otopeni

Situl arheologic de la Tunari. spre colţul NE al aeroportului Otopeni

Situl arheologic de la Turdeni - Vatra satului. loturile lui Benczedi J., Kiss A.

Situl arheologic de la Ulmeni - La Gheorghin. la 2,1 km SSE de gara Ulmeni, pe cele 3 movile

Situl arheologic de la Văleni-Valea Rea

Situl arheologic de la Vârteşcoiu - Cariera de argilă. pe malul drept al râului Milcov

Situl arheologic de la Vârteşcoiu - Dealul Titila. pe malul drept al râului Milcov, Dealul Titila

Situl arheologic de la Viile Tecii- La Cetate. pe o înălţime situată în stânga şoselei Bistriţa - Reghin, la ieşirea din localitatea Viile Tecii, spre Teaca.

Situl arheologic de la Volovăţ - Silişte. la cca. 100 m SE de biserică, cca. 25 m E de drumul comunal ce vine de la Rădăuţi, pe malul drept al pârâului Volovăţ

Situl arheologic de la Zăpodeni - La Ţintirim. în Podişul Central Moldovenesc, pe malul stâng al Pârâului Telejna, la 17 km nord de Vaslui

Situl arheologic de la Zoreşti - La Popeasca. în marginea de V a satului Valea Teancului, peste Valea Produleasa de la Crama Veche

Situl arheologic de tip Noua de la Mărtiniş. Situl se află intravilan, în mijlocul satului, în grădina învăţătorului E. Gáll.

Situl arheologic din epoca bronzului de la Comolău. din cuprinsul satului

Situl arheologic din epoca bronzului de la Suciu de Sus - Poduri pe Coastă. la 750 m V de podul rutier peste Ţibleş, la ieşirea din sat

Situl arheologic din epoca medievală de la Afumaţi. pe malul sudic al râului Pasărea

Situl arheologic din epoca medievală de la Criveşti - Vatra satului. la marginea de NV, la 400 m de Şcoala Generală

Situl arheologic din epoca medievală de la Iaşi - str. Costache Negri nr. 48. în incinta Institutului de inginerie

Situl arheologic din epoca medievală de la Prigoreni

Situl arheologic din epoca medievală de la Sireţel - Bulgărie. în vatra satului, la 50 m V de iazul Stuhărie

Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Iugani. la 3 km E de satul Iugani, pe malul stâng al pârâului Pereşchiv

Situl arheologic din epoca romană de la Alba Iulia - str. Calea Moţilor. la cca. 200 m SE de necropola de la Alba Iulia, str. Vânătorilor

Situl arheologic din epoca romană de la Alba Iulia - str. Dealul Furcilor

Situl arheologic din epoca romană de la Boiţa - Rudele. Situl se află la 700 m E de sat, pe terasa Oltului.

Situl arheologic din epoca romană de la Copăceni - La moară. la 200 m S de pârâul Clocotici, la E de drumul comunal

Situl arheologic din epoca romană de la Jac - Valea Lăncii. la 1km N de sat

Situl arheologic din epoca romană de la Ocland - Cetatea de ceapă

Situl arheologic din epoca romană de la Săcelu-Turiţa. 2 km S de sat, la 100 m SV de DJ Săcelu-Tg. Jiu, la 25 km NE de Tg. Jiu, la 150 m N de râul Blahniţa (Grui), 50 m N de Blahniţa (Turiţa)

Situl arheologic din epoca romană de la Sânpaul - Cetatea. Situl se află între pârâurile Varta şi Homorod.

Situl arheologic din epoca romană de la Sărăţeni - Castru. Situl se află în vatra satului, între str. Principală, str. Jacob, str. Vârfoc, la E de biserică.

Situl arheologic din epoca romană de la Sărăţeni - Cetatea lui Csombod. Situl se află pe un bot de deal la V-N-V de Sărăţeni şi la N de DJ Sărăţeni - Sîngeorgiu de Pădure.

Situl arheologic din epoca romană de la Traian-Dealul Cale-Baie. la poalele Dealului Cale-Baie

Situl arheologic din epoca romano-bizantină de la Luncaviţa - La Milan. la 1,5 km NE de Luncaviţa

Situl arheologic din zona complexului comercial - Bd. Tomis nr. 401. la ieşirea din municipiul Constanţa spre Palazu Mare, pe un amplasament ocupat anterior de o plantaţie de viţă de vie

Situl arheologic Dudărie. în partea dreaptă a străzii, vis a vis de Parc, la est de calea ferată Timişoara-Moraviţa

Situl arheologic hallstattian de la Cozmeni. lângă Biserică şi Primărie

Situl arheologic I de la Frumuşeni. Situl cercetat se află la circa 2,5 km sud de localitate, pe o porţiune de teren mai înaltă.

Situl arheologic III de la Frumuşeni. Situl este plasat la marginea de SV a satului.

Situl arheologic IV de la Frumuşeni. Situl e plasat la nord de localitate, pe o terasă înaltă în lunca Mureşului.

Situl arheologic Latene de la Costeşti - Cetăţuia Înaltă. la S de Cetatea Costeşti, dincolo de Valea Sasului

Situl arheologic Latene de la Izvoare - La Cioate. la 1,5 km SV de sat, pe drumul spre Buhuşi

Situl arheologic Latene de la Mastacăn. la marginea de S a satului

Situl arheologic Latene de la Oţeleni - Movila lui Ştefan cel Mare. la 2,5 km SE de sat

Situl arheologic Latene de la Spahii - Dealul Spahiilor. la 1 km E de sat, la 1,5km E de râul

Situl arheologic Latene de la Vechea - Valea Puturoasă

Situl arheologic La Tène târziu de la Poiana - Deasupra Varniţei. la 500 m SE de sat

Situl arheologic medieval de la Căciulăteşti

Situl arheologic medieval de la Cluj-Napoca - Strada Săvineşti

Situl arheologic medieval de la Drăgoieşti - În luncă. la 200 m N de grajdurile C.A.P., pe pârâul Ciuciulea

Situl arheologic medieval de la Fântâna Mare - La Temelie. la DN 20, la km 405, la intersecţia drumului spre Piatra Neamţ

Situl arheologic medieval de la Ghirdoveni - Silişte. Siliştea se află imediat la V de sediul fostului CAP, pe malul drept al pârâului Cricov.

Situl arheologic medieval de la Gura Bărbuleţului - Dealul Călugărului sau La Haldă. Ruinele sitului se găsesc în centrul satului, la confluenţa Râului Alb cu pârâul Bărbuleţu.

Situl arheologic medieval de la Lupeni - Szencsed. Situl se află lângă Dealul Gordon.

Situl arheologic medieval de la Păuleni-Ciuc - cartier Delniţa. cartier Delniţa, lângă biserica din sat, pe locul numit Tordavölgye

Situl arheologic medieval de la Ţibăneşti- La Şanţuri. cartier Ivăneşti, la marginea de NV a satului

Situl arheologic Monteoru de la Cândeşti. în vatra satului

Situl arheologic postroman de la Buftea - La Cârna. pe malul vestic al lacului Buftea

Situl arheologic preistoric de la Cristuru Secuiesc -Timafalva - Szarkaszó. pe o vale laterală a Târnavei Mari

Situl arheologic preistoric de la Şiacu - Dealul Bungeteanu. la 2 km S de sat, la 600 m de pârâul Jilţ

Situl arheologic preistoric de la Şimoneşti - Borba. la nord - vest de biserica unitariană

Situl arheologic roman de la Gherla - Dealul Corobăi. Situl se află la intrarea în oraş dinspre Cluj.

Situl arheologic roman de la Moigrad-Porolissum - Dealul Pomet. la 300 m S de Vf. Bisericuţa al Dealului Pomet; la 400 m SV de punctul Fântânele, între văile Pometului, Ortecului şi Agrijului

Situl arheologic V de la Frumuşeni-Sanczberg. Acest sit se află la V de sat, în partea din dreapta şoselei spre Arad.

Situl Cucuteni - Ariuşd de la Cernat - Satul lui Barta

Situl Cucuteni - Ariuşd de la Lisnău - Câmpia lui Barabas

Situl dacic de la Dalboşeţ - Gura Văii''

Situl de epocă romană de la Reci - Culmea carierei de piatră. pe dealul carierei de piatră

Situl de la Ciclova Montană - Peştera Elena''. la SE de Oraviţa, pe afluentul Ciclovei, Muntele Rol

Situl de la Cristuru Secuiesc - Strada Harghitei, nr. 48/a

Situl de la Porumbenii Mici- Podul Puricilor. malul stâng al pârâului Bolhás

Situl din epoca bronzului de la Corund - Lapos-Plat

Situl din epoca bronzului de la Hăghig - Gatyafenék

Situl din epoca bronzului de la Jigodin - Galerie. în curtea Galeriei şi în faţa casei natale a lui Nagy Imre

Situl din epoca bronzului de la Moacşa - Pivniţa Urieşilor

Situl din epoca bronzului de la Reci - Cartierul Kanat

Situl din epoca migraţiilor de la Şercaia - Pârâu. în stânga Oltului şi a râului Şinca

Situl geto-dacic de la Mihăileni - Kerekparlag

Situl geto-dacic de la Ozun - Sat. în capătul de NE al satului

Situl geto-dacic de la Porumbenii Mari - Patru fântâni. pe malul drept al pârâului Aj

Situl geto-dacic de la Porumbenii Mari - Somos. pe malul stâng al pârâului Aj

Situl hallstattian de la Hăghig - Şapte Pante

Situl Latene de la Peceneaga - Dealul Cazacului. pe dealurile din S

Situl medieval de la Câmpineanca - punctul Zamfirescu. intersecţia com Câmpineanca cu str. Vâlcele Focşani; vechea albie a pârâului Milcovel şi Balta Crăciuna

Situl medieval de la Ciocăneşti - Centrul satului. Conacul se află în centrul satului, în mijlocul unui parc de stejari.

Situl medieval de la Cobăteşti - Berek-alja. partea stângă a pârâului Konyha

Situl medieval de la Cobăteşti -Grădina bucătăriei. malul drept al pârâului Konyha

Situl medieval de la Ditrău - Culmea Tasoc sau Tesac. Situl se află la 14-15 km N de sat, înspre Jolotca.

Situl medieval de la Sibiu - Piaţa Mică

Situl medieval de la Tărceşti - Vatra satului. la ESE de punctul precedent

Situl medieval timpuriu de la Avrămeşti - Zsidán. Situl se află pe terasa stângă a gurii văii Zsidán, pe panta sudică a dealului.

Situl neolitic de la Arcuş - Vadea. la V de sat

Situl neolitic de la Măgheruş - Losonczi. lângă pârâu

Situl Noua de la Miercurea Ciuc -Casa Inginerilor

Situl Noua de la Moacşa - Cimitirul reformat

Situl paleolitic de la Ciuperceni - La tir. la 1,5 Km NE de comuna Ciuperceni, pe malul râului Tir

Situl paleolitic de la Hăghig - Faţa umbrită

Situl preistoric de la Andreeni - Grădina lui Fülöp. Situl se află pe o pantă accentuată spre NE, pe malul drept a pârâului Magyarós.

Situl preistoric de la Belin - Cetatea Ciorii. pe un bot de deal situat la sud de localitate

Situl preistoric de la Chichiş - Între Anini

Situl preistoric de la Ciucsângeorgiu - Locul Preotului

Situl preistoric de la Clocotici. La extremitatea sudică a depresiunii Pârâului Gelug

Situl preistoric de la Costişa - Dealul Stanciului. Situl se află la 2 km N de punctul Dealul Cetăţuia, pe teritoriul fostului sat Sbereştii de Sus (înglobat la Costişa); pe malul stâng al Bistriţei

Situl preistoric de la Cristuru Secuiesc - Vale. îÎn gura văii care se deschide pe latura nordică a fabricii IOSF, la cca. 80-120 m N de gară

Situl preistoric de la Filiaş - Gurghiu. În partea de hotar inclusă în cea a satului Cristur, după dispariţia satului Gorgeny

Situl preistoric de la Marghita

Situl preistoric de la Mărtănuş - Coasta Mesteacănului

Situl preistoric de la Mărtiniş - Lodoc. Situl se află în pârâul Lodoc.

Situl preistoric de la Miercurea Ciuc - Băi

Situl preistoric de la Porumbenii Mici-Lacul Rogoz. malul stâng al pârâului Bolhás

Situl preistoric de la Şimoneşti -Grădina parohiei reformate. între pârâul Nyiko şi şanţul morii în grădina parohiei reformate

Situl preistoric de la Şimoneşti - Lok. 20-25 m SE de malul stâng al pârâului Nyiko

Situl preistoric de la Şimoneşti -Stăvilar. malul drept al pârâului Nyiko

Situl preistoric de la Şimoneşti -Tiboldi - tag. pe latura de nord-vest a drumului spre Nicoleni

Situl preistoric de la Tărceşti - Staţia de gaz metan. la est de drumul spre Cehăţel, cca. 20 m est de staţia de gaz metan

Situl preistoric de la Tărceşti - Vatra satului. malul stâng al pârâului Konyha

Situl preistoric şi cel medieval de la Sfântul Gheorghe - Pap. la S de oraş, la cărămidăria lui D. Pap

Situl roman de la Ciucsângeorgiu - Uriaş

Situl scitic de la Sfântu Gheorghe - Gimnaziu. pe teritoriul vechiului gimnaziu

Situl Wietenberg de la Cernat. în centrul comunei Cernat, pe malul drept al pârâuli Cernat

Stânca cu desene rupestre în culoare roşie de la Ilidia - ,,Vicinic''. La SV de vatra satului, într-o zonă cu izvoare, pe versantul din dreapta râului Vicinic

Statuie menhir din epoca bronzului de la Gherla - Ferma Perint. Statuia a fost descoperită la sud de Dealul Sfântul Anton, lângă drumul ce duce spre Săcălaia.

Urme preistorice şi getice la Izlaz. Pe terasa Dunării, într-o ruptură a malului, la cca. 4,1 km V de primăria din Islaz şi 2,5 km S de DN 54

Vestigii medievale de la Braşov - Piaţa Enescu

Villa rustica de la Miercurea Sibiului - Coşcane. Villa se află la extremitatea hotarului comunei Miercurea dinspre platoul Secaş, pe o pantă a podişului Secaşelor.