construcție

construcție

Nume:

construcție

Situri arhelogice: [505]

Amfiteatrul roman de la Casian. la 1,5 km SV de sat

Amfiteatrul roman de la Tomis. în zona hotelului cu rotondă (Ibis), în perimetrul str. Mircea cel Bătrîn, Ecaterina Varga, Negru Vodă, Dragoş Vodă

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Iacobeni

Ansamblul bisericii fortificate din Valea Viilor

Ansamblul Brăiloiu Cornea de la Târgu Jiu

Ansamblul castelului Brukenthal

Ansamblul Curtea Domnească de la Piatra Neamţ. Ansamblul se află în centrul municipiului Piatra-Neamţ, în zona delimitată de strada Dimitrie Ernci şi latura de sud a Pieţei Libertăţii, jurul monumentului de arhitectură Sf. Ioan, între răul Bistriţa şi pârâul Cuejdi.

Ansamblul Curţii domneşti de la Hârlău

Ansamblul curţii lui Iane Vistiernicul - Bucşeneşti-Lotaşi. Situl se află lângă biserica "Sf. Nicolae-Hârteşti", în cimitir

Ansamblul de apeducte romane de la Adamclisi. la marginea de nord a satului, pe coasta de S a dealului ce uneşte satul, spre N, începând de la cişmeaua satului

Ansamblul de arhitectură de la Criş

Ansamblul de arhitectură medievală - Colegiul Naţional Nicolae Grigorescu. Situl se află în incinta Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu"la intersecţia Căii Doftana cu str. Mihai Eminescu

Ansamblul de arhitectură medievală - Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu". Situl se află în incinta Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu", str. Mihai Eminescu.

Ansamblul fostului conac Manu de la Popeşti-Leordeni

Ansamblul hidrotehnic al cetăţii Timişoara - Ecluza Mică-Piaţa "700". Situl se află la V de cartierul Cetate, delimitat la nord de Clădirea D a City Business Center, la sud de strada Coriolan Brediceanu, la est de strada Nikolaus Berwanger, iar spre vest de linia de cale ferată şi la cca. 750 m N-NE de versantul drept râulu

Ansamblul Palatului Brâncovenesc de la Potlogi

Ansamblul Palatului Episcopiei romano-catolice din Alba Iulia

Ansamblul Turnul Ştefan de la Baia Mare-Piaţa Cetăţii. În zona centrului istoric

Ansamblul urban Str. Domnească de la Galaţi. Pe partea dreaptă a străzii Domneştii, de la nr 24 până la Grădina Publică; pe partea stângă de la str. General Iacob Lahovary (parcul municipal Mihai eminescu), până la nr 141, Muzeul de Artă

Ansamblul vămii de la Bran

Apeductele romane de la Măgheruş - Dealul Măgheruş

Apeducte romane la Tomis. plaja "Modern", portul Tomis, P-ţa Ovidiu, Edificiul roman cu mozaic şi Bd. Marinarilor

Apeductul de la Cuza Vodă. în zona de SSV a satului

Apeductul de la Negureni. la 500 m V de aşezare

Apeductul medieval de la Târgovişte- Casa de cultură a sindicatelor. Casa de cultură a sindicatelor

Apeductul medieval de la Târgovişte. intersecţia străzii Pârvan Popescu cu Mr. Eugen Brezişeanu

Apeductul medieval de la Târgovişte- Liceul Constantin Carabella

Apeductul medieval de la Târgovişte- Micro III. Şcoala Generală nr. 3

Apeductul medieval de la Târgovişte- Primărie

Apeductul Podul Turcilor de la Topleţ

Apeductul roman de la Clopotiva

Apeductul roman de la Densuş- Strada Aurel Vlaicu. în zona caselor de vacanţă

Apeductul roman de la Niculiţel-La Izvor. Situl se află la cca 10 km NE de Niculiţel şi la cca 300 SV de villa rustica de pe Valea Capacliei, înregistrată cu codul RAN 161044.02

Aşezarea Sântana de Mureş de la Sântimbru-Conacul Henter. Situl cercetat se află pe teritoriul satului Sântimbru pe prima terasă a Oltului, pe malul stâng (estic), la limita sudică a intravilanului, la cca. 270 m la V de DN Sântimbru - Sântsimion, în strada Kuria

Aşezarea Schneckenberg de la Bărcut- CAP. in incinta sediului fostului C. A. P.

Atelier de sticlărie de la Dopca-Valea Mare. Situl se află în zona secată a barajului de acumulare aflat în vecinătatea localităţii. Cercetarea a fost realizată la o distanţă de 432 m E faţă de baza interioară a digului şi la aproximativ 61 m N faţă de marginea pădurii aflată la S de baraj, un promo

Atelierul de epocă romană de la Bucium-Orlea - Hotar. la intersecţia drumului spre Linu cu drumul roman, lângă pârâu

Atelierul de prelucrat fier din epoca modernă de la Lăpuş - Podoroi. La nord de localitate, pe terasa înaltă din stânga Lăpuşului

Atelierul din epoca bronzului de la Timişoara. în hotarul localităţii

Baia romană şi basorelieful lui Hercule de la Băile Heculane. la subsolul Hotelului Roman

Băile de la Nuntaşi. la 1 km N de Băile Nuntaşi, cca. 400 m SV de intersecţia şoselei spre Histria cu DJ Năvodari - Mihai Viteazu

Beciul domnesc de la Odobeşti. cartier Caragea

Beciul lui Zlodica

Beciurile Hanului Roznovanu de la Roznov

Beciurile unei foste prăvălii cu locuinţă de factură sătească de la Câmpina

Biserica Buna Vestire din Jina

Biserica de lemn de la Fizeşti

Biserica medievală de la Şoimuşu Mic - Casa Ciuntită. la sud de localitate

Biserica Sf. Gheorghe Nou de la Bucureşti. Între Bd. I. C. Brătianu, str. Lipscani, Băniei şi Cavafii Vechi; Biserica "Sf. Gheorghe Nou", în parcul din jurul bisericii

Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Suceava. Curtea Domnească

Biserica Sf. Procopie din Bădeuţi

Biserica şi necropola medievală de la Galaţi

Bordeiul dacic de la Prejmer. în curtea fabricii de covoare

Bordeiul de epocă medievală de la Giuleşti - Grădina lui Ştefan Feier. Pe partea opusă a uliţei Berceasca, terasa mijlocie a Marei formează un pinten delimitat spre nord şi nord-est de albia Săratei

Cărămidăria romană de la Breazova. la sud de sat, între drum şi Apa Mare

Cartierul meşteşugarilor din oraşul Potaisa de la Turda - Dealul Zânelor. Pe partea dreapta a drumului naţional DN1 Cluj-Alba Iulia, la ieşirea din municipiul Turda.

Casa Altemberger-Pempfhinger de la Sibiu. Monumentul se află în apropierea Pieţei Mari din Sibiu, înconjurată de zidul de incintă al oraşului.

Casa Angela Georgescu din Târgovişte. 300 m vest de Curtea domnească

Casa Balş-Sturdza din Iaşi

Casa Bay de la Baia Mare - Piaţa Libertăţii nr. 12

Casa Bocsay de la Cluj-Napoca

Casa Cartianu de la Cârţiu

Casa cu Lei de la Bistriţa-Str. N. Titulescu 8

Casă de la Cluj-Napoca - Bulevardul 21 Decembrie 1989 nr. 12. Obiectivul este amplasat în centrul oraşului, în lunca Someşului, în vecinătatea Canalului Morii. Este vorba despre zona nord-estică a oraşului roman Napoca şi a oraşului medieval Cluj.

Casă de la Cluj-Napoca - Piaţa Unirii nr. 6. Conţine şi Strada I.C. Brătianu 5

Casă de la Sibiu - Piaţa Huet nr. 17

Casă de la Sibiu - str. Avram Iancu nr. 1 - 3. Acces şi prin Piaţa Mică 31.

Casă de la Sibiu - str. N. Bălcescu nr. 40

Casă de la Sibiu - str. N. Bălcescu nr. 42

Casa de lemn de la Sibiel

Casa de lemn Ungureanu Samoilă (Seserman) de la Suceava

Casa din Baia Mare - Casa Lendvay (M3). În centrul istoric

Casa din Baia Mare - Casa Vulturul Negru (M1). În centrul istoric

Casa din Baia Mare - Str. Mihai Viteazul nr.17 (M2). În centrul istoric

Casa Geiger din Şeica Mică

Casa Lengyel de la Cristuru Secuiesc. În partea nordică a centrului din Cristuru-Secuiesc (platforma târgului vechi), vis-a-vis de parohia catolică

Casa medievală de la Daia

Casă medievală din Caşolţ

Casă medievală din Daia

Casa Mehmet Hagi Ismail de la Mangalia

Casa parohială a bisericii catolice de la Târgovişte

Casa parohială din Daia

Casa parohială din Dealu Frumos

Casa parohială din Şeica Mică

Casa Pârva Ioan de la Orăştie

Casa Roset de la Iaşi, azi Muzeul de Istorie Naturală

Casa Sfatului de la Braşov, azi muzeu. Cetatea Braşovului

Casa Tâmpu Ion de la Târgovişte

Casa Veniamin Costachi din Roman

Castelul Apaffi de la Coştiui

Castelul Apafy din Dumbrăveni

Castelul Apor si situl arheologic din Turia. în grădina castelului

Castelul Banffy de la Bonţida

Castelul Banffy de la Răscruci

Castelul Bathory de la Şimleu Silvaniei

Castelul Bethlem de la Criş

Castelul Bethlen de la Boiu

Castelul Bethlen de la Deva

Castelul Bethlen de la Mădăraş

Castelul Bethlen de la Vinţu de Jos

Castelul Bethlen din Beclean - Primăria Beclean

Castelul Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

Castelul contelui Jozsika de la Brănişca

Castelul Corvineştilor - Hunedoara. În partea de sud a oraşului, pe un pinten stâncos, în apropierea confluenţei dintre râul Cerna şi Zlaşti

Castelul Cserey - Fischer de la Tăşnad

Castelul de la Apalina

Castelul de la Chendu

Castelul de la Eliseni

Castelul de la Pănet

Castelul Dozsa-Baratosi de la Trei Sate

Castelul Haller de la Coplean

Castelul Haller de la Ogra

Castelul Haller de la Sânpaul

Castelul Huniade de la Timişoara. la aprox. 30 m de Piaţa Victoriei, centrul oraşului

Castelul Josika de la Moldoveneşti

Castelul Kalnoki de la Micloşoara

Castelul Karoly de la Ardud. Pe locul Cetăţii Ardudului

Castelul Karoly de la Carei

Castelul Kemeny de la Luncani

Castelul Kendeffy de la Sântămăria Orlea

Castelul Kendy-Kemeny de la Brâncoveneşti

Castelul medieval de la Bănia - Sebeşanu''. dealul Ţântora

Castelul Nopcsa de la Zam

Castelul Pogany de la Păclişa

Castelul Rhedey de la Sângeorgiu de Pădure

Castelul Rhendey-Rothenthall de la Găneşti

Castelul Sturdza de la Miclăuşeni

Castelul Teleki de la Coltău

Castelul Teleki de la Gorneşti

Castelul Teleki de la Luna de Jos

Castelul Teleki de la Satulung

Castelul Tobias de la Boarta

Castelul Turnu Roşu de la Boiţa. Centrul de Plasament nr.18

Castelul Vecsey de la Livada

Castelul Wass - Banffy - Barcsay de la Gilău

Castelul Wass de la Ţaga

Cazarmă de la Cluj-Napoca

Cetatea fără nume de la Miercurea Ciuc. pe platoul SV al muntelui Şumuleu Mare, în centrul platoului

Cetatea medievală de la Căpâlnaş-Bârlălău. Pe dealul din localitate.

Cetatea medievală de la Tauţ- Cetatea turcească. la cca. 1 km V de sat, pe înălţime, 200 m S de biserica ortodoxă din Tauţ; 1 km V de pârâul Cigher

Cetatea sătească de la Şaroş pe Târnave. Şaroş pe Târnave

Cetatea sătească din Dealu Frumos

Cetatea sătească din Dobârca

Cetatea sătească din Hosman

Cetate sătească cu biserică (fostă Sf. Martin)

Cişmeaua de la Izvoarele - Valea cu Tei. Cişmeaua este situată la 2,5 km în aval de satul Izvoarele (fost Pârjoaia), pe Valea cu Tei (cunoscută şi sub denumirea de Valea Cutiei), la aproximativ 100 m sud de la malul Dunării.

Cişmeaua romană de la Beidaud-La cişmea. la 3 km v de sat

Clădirea din str. Armand Călinescu nr. 19, sector 2 din Bucureşti

Clădirea fostului Oficiu Poştal Tranzit de la Porumbacu de Jos

Clădirea medievală de la Densuş- Magna Curia

Clădirea medievală din Caransebeş

Clădirea prăbuşită din str. Şelari, nr. 5, sector 3 din Bucureşti. Intersecţia străzilor Şelari şi Covaci

Colegiul Bethlen - Aiud

Complexe meşteşugăreşti din epoca romană la Teliţa-Izvorul Maicilor

Complex meşteşugăresc din epoca romană la Teliţa - La Hogea. în vecinătatea sud-vestică a localităţii Teliţa, com. Frecăţei

Complexul roman de la Zăvoi - Cimitirul ortodox. în cimititul ortodox al satului şi proprietăţile particulare din zonă

Conacul Bethlen de la Ilia

Conacul Cantacuzino de la Valea Lungă - Cricov. Spitalul comunal

Conacul de la Veseud

Conacul familiei Bencser de la Medişoru Mare. la capătul nordic al localităţii

Conacul familiei Cornescu de la Corneşti- Fostul CAP

Conacul familiei Racoviţa de la Racoviţa - Movila. Pe teritoriul satului.

Conacul Miclescu de la Călineşti

Conacul Pálffi de la Tărceşti. la est de biserica unitariană, în curtea lui Pálffi Gyorgy

Conacul Pană Filipescu de la Filipeştii de Târg

Conacul Székely Mózes de la Şimoneşti (Conacul Kis). la sud de satul medieval, nord-est de drumul dintre Nicoleni şi Medişoru Mare

Conacul Székely-Potsa de la Chilieni. la 200 m V de biserica unitariană

Construcţia de epoca daco-romană de la Căprioara-Dealul Babei. Situl este plasat la SE de localitate.

Construcţia de epocă daco-romană de la Criciova-Tramnic. Situl este imprecis localizat în hotarele localităţii.

Construcţia de tip mansio de la Brebu - Gura Văii. la 3 km NE de sat, la baza Dealului Cozlarul, la 40 m de drumul Reşiţa-Caransebeş

Construcţia medievală de la Sâncrăieni - Harom. Pe dealul Harom

Construcţie romană de la Bucoşniţa - Sălişte. la cca. 300 m de gară, la 50 m de şosea, la 1,5 km de com. Bucoşniţa; 1 km E de râul Timiş

Construcţie romană de la Cărbunari - Boişte. la 5 km SE de sat, pe malul stâng al pârâului Boişte

Construcţiile de epocă romană de la Jitin-Gura Vârghii. Situl este plasat în hotarele localităţii.

Construcţii romane la Bucoşniţa - Şes''. 1 km SE de gara Vălişoara şi 1,5-2 km S de aşezarea romană

Cuptoare de reducere a minereului de fier de la Ghelari - Valea Caselor. în partea de NV a satului

Cuptoarele de olar de la Nufăru. cca. 600 m V de sat, la S de şoseaua Nufăru - Tulcea

Cuptoarele de redus minereul de la Dezeşti. la NV de sat, spre Fârliug, pe malul din dreapta al râului Pogăniş

Cuptoarele de redus minereul de la Herculian. la 2 km V de sat, pe malul stâng al râului Tölgyes

Cuptoarele medievale de la Târgovişte- Magazinul Muntenia. intersecţia B-dului Mircea cel Bătrân cu B-dul Independenţei

Cuptor de ars ceramică de tipul Sântana de Mureş descoperit la Adunaţii Copăceni. Cuptorul se află la cca 1500 m vest de şoseaua Bucureşti - Giurgiu, în zona satului Adunaţii Copăceni, pe malul drept al Argeşului

Cuptor de ars ceramică de tipul Sântana de Mureş descoperit la Mironeşti. Cuptorul se află la est de satul Mironeşti, lângă sediul fostului C.A.P. pe malul drept al Argeşului

Cuptorul de ars ceramică de la Târgovişte

Cuptorul de ars ceramică de la Tîrgovişte. intersecţia str. Mircea cel Bătrân cu str. Nicolae Filipescu

Cuptorul de var al lui Apostol Sabin de la Tulgheş. Valea Frumoasă, lângă casa nr. 815

Cuptorul roman de la Folt. la vest de sat

Curtea domnească de la Cotnari

Curtea nobiliară a Cândeştilor de la Suseni. Pe malul drept al Râuşorului, la marginea satului

Curtea şi Casa Coconilor lui Constantin Brâncoveanu de la Târgovişte -Muzeul Poliţiei Române şi Parcu Stadionului. Parcul Stadionului

Drumul femeilor frumoase de la Crişeni. Drumul se întinde până la "Crucea Goagiului", pe culmea dealurilor aflate pe malul stâng al văii "Homlógy".

Drumul medieval sau antic de la Turdaş. La sud de localitate în dreptul kilometrului 10+500 al variantei ocolitoare Orăştie a Autostrăzii Transilvania

Drumul roman Calea Dracului de la Leordeni. Drumul roman se întinde mai jos de sat.

Drumul roman de la Bogata

Drumul roman de la Borlovenii Noi- Iblăciua. În nordul localităţii

Drumul roman de la Brâncoveneşti - Râpă. Drumul se află la NV de castrul de la "Castel".

Drumul roman de la Bucium-Orlea - Pod. la primul pod pe drumul naţional 66 spre Bărăşti

Drumul roman de la Buneşti-casa nr. 306A. În interiorul satului

Drumul roman de la Buneşti-Pădurea Morii. La cca 30 m de liziera Pădurii Morii, în zona unde drumul coboară spre satul Buneşti, în partea de est a drumului

Drumul roman de la Călugăreni - Drumul lui Traian

Drumul roman de la Cipău - Girlahon

Drumul roman de la Corabia - str. Libertăţii. Cartierul Celeiu

Drumul roman de la Cuci - Urcuş. Drumul roman se întinde între Orosia şi Iernut.

Drumul roman de la Deda

Drumul roman de la Eftimie Murgu - La Mănăstire''. În hotarul Prilipăţului, drumul roman trecea râul Nera

Drumul roman de la Geoagiu. la NV de sat

Drumul roman de la Gherla. Urmele drumului roman sunt vizibile pe malul stâng al Someşului Mic, pe ultimile pante ale înălţimilor de la N-E de oraş, de la Livada spre Buneşti.

Drumul roman de la Gornea

Drumul roman de la Grâuşorul. Urmele drumului roman care ducea spre castul de la Călugăreni se observă în partea de N a satului.

Drumul roman de la Hădăreni - Irimul Mare. Drumul roman se întinde în aproprierea malului drept al Arieşului.

Drumul roman de la Ivăneşti - Stăvilar. Drumul romane ducea de la poalele dealului Chibeilei spre Călugăreni.

Drumul roman de la Moşuni. Urmele drumului roman au fost identificate pe teritoriul satului.

Drumul roman de la Murgeşti. Drumul se întinde între satele Murgeşti şi Riteni.

Drumul roman de la Ogra - Furci

Drumul roman de la Plopeni. în zona cetăţii de la Plopeni

Drumul roman de la Porumbenii Mici-Şosea. la est de halta Porumbenii Mici

Drumul roman de la Sânpaul. Urmele drumului roman se observă în vatra satului.

Drumul roman de la Sărăţeni - Cetatea lui Csambod. Urmele drumului roman se observă pe panta de E a dealului Cetatea lui Csambod.

Drumul roman de la Şiclod - Hotarul Monahului

Drumul roman de la Şoimuşu Mic

Drumul roman de la Stejeriş. Urmele drumului roman se găsesc la nord-est de sat.

Drumul roman de la Valea. la NE de sat

Drumul roman de la Veţca - Câmpul rotund. Urmele drumului roman se observă între satele Veţca şi Acăţari, la NV de Veţca

Drumul roman de la Vlăhiţa

Drumul roman dinspre Ocna Mureş-Uioara de Sus spre Luduş. Drumul porneşte din mijlocul localităţii, de la biserica comunei spre Cecălaca.

Drumul secundar (alee) de la Buneşti - La grajduri. Urmele drumului sunt vizibile la vest de Gherla pe malul stâng al Someşului Mic.

Drumul tătarilor de la Crişeni. Aflat la N de sat.

Edificiile publice de la Dinogetia. la c. 5 km vest de satul Garvan

Edificiu cu hipocaust de la Pietroasele. în vatra satului, cca. 450 m E de primărie în gospodăriile lui Costel Capotă, Mitică Bratu, în via lui Tăsică Capotă şi în jur

Edificiul cu picturi şi hypocaust de la Alba Iulia

Edificiul medieval de la Gura Roşiei - Troaşul Tiutiului

Edificiul roman cu mozaic de la Tomis. între P-ţa Ovidiu şi Bd. Marinarilor, faleza de SV a peninsulei

Edificiul roman de la Roşia Montană- proprietate Dalea. pe valea Nanului

Fântâna publică de la Timişoara

Fântâna romană de la Corabia

Fortificaţia elenistică de la Mangalia - str. Arcului nr. 3B/str. Mihai Viteazu nr. 10, lot 2

Fortificaţia medievală a Sighişoarei. Cetatea se află în Piaţa Muzeului: str. Cositorilor, Str. Scării, str. Cojocarilor, str. Zidul Cetăţii.

Fosta mânăstire Mislea

Fosta Prefectură a comitatului Maramureş de la Sighetu Marmaţiei

Fosta pulberărie de la Alba Iulia. la cca. 150 m N de curtina bastionului "Sf. Ştefan"

Fostul Palat Mihai Sturza de la Iaşi

Fostul Seminar al Iezuiţilor de la Sibiu

Fostului sediu al Comandamentului Grăniceresc de la Orlat

Fragmente din drumul austriac Via Carolina. La 400 m N, pe D.N.7

Fundaţiile Hanului Bisericii Sf. Ion cel Mare din Bucureşti. Sub trotuarul sudic al străzii Mihai Vodă

Fundaţiile Hanului Filaret din Bucureşti

Fundaţiile Hotelului Victoria (Hotel de France) din Bucureşti. În curţile interioare ale fostului Hotel Victoria (Hotel de France) şi în suprafaţa din imediata sa apropiere

Grădina medievală a familiei Jeddi de la Medişoru Mare

Hanul Gabroveni de la Bucureşti

Hanul lui Manuc din Bucureşti

Hanul medieval de la Băleni-Români. Hanul este amplasat la marginea satului, pe DJ Târgovişte - Bujoreanca.

Hanul medieval de la Ruginoasa

Hanul şi vama medievală de la Câmpina-Odor

Hanul Stavropoleos - Bucureşti. str. Poştei colţ cu str. Stravopoleos

Imobilul de pe str. Şepcari nr. 16, sector 3 din Bucureşti

Liceul Brukenthal de la Sibiu

Limes Transalutanus la Zlata - Valea Totiţei. La SV de sat

Locuinţa din Sibiu - Piaţa Mare

Locuinţa medievală de la Cobăteşti -Grădina Şipot. malul stâng al pârâului Konyha

Locuinţe de secol XX - Bd. Vasile Milea din Bucureşti. la limita dintre terasa malului drept al Dâmboviţei şi lunca acesteia (lângă benzinăria OMV din Bd. Vasile MIlea)

Mănăstirea Alicului de la Ghelari

Mănăstirea Golia de la Iaşi-Str. Cuza Vodă 51

Mănăstirea iezuită de la Timişoara

Mansio roman de la Marga. în hotarul cu Voislova

Moara medievală de la Jucu de Sus - Parcul Tetarom III. Parcul TETAROM III (complexul industrial Nokia) se află în hotarul comunei Jucu, în vecinătatea comunei Răscruci (com Bonţida). La est este limitat de râul Someşul Mare, iar la vest de calea ferată Cluj-Dej. Situl se întinde în colţul sud-estic al parculu

Monumentul triumfal Tropaeum Traiani. la 1,5 km NE de DN 3, pe drumul ce porneşte din DN3 la E de sat

Muzeul de Artă - Palatul Banffy de la Cluj-Napoca. Situl arheologic de la Muzeul de Artă se află în centrul vechi al oraşului.

Palatul Apollo de la Târgu Mureş

Palatul Apor de la Alba Iulia

Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia. pe D. N. Bucureşti - Târgovişte

Palatul Brukenthal de la Sibiu

Palatul Cantacuzino Paşcanu de la Iaşi

Palatul Culturii din Iaşi

Palatul din epoca medievală de la Afumaţi. La 300 m V de şoseaua Afumaţi - Petrăchioaia pe malul nordic al râului Pasărea

Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Iaşi

Palatul Episcopiei greco - catolice de la Satu Mare

Palatul Mikes de la Cluj-Napoca

Palatul Mitropolitan de la Iaşi

Palatul postelnicului Constantin Cantacuzino de la Filipeştii de Târg

Palatul Teleki de la Cluj-Napoca

Palatul Toldalay

Palatul Voievodal Turda

Piciorul de pod roman de la Corabia - Strada Libertăţii. Piciorul podului roman a fost descoperit pe vechiul talveg al Dunării, la baza malului falezei Dunării.

Pivniţă de la Jilavele. în apropierea bisericii, la N de conac, S de Balta Ratea

Pivniţa de la Şimian

Pivniţele casei cronicarului Grigore Ureche de la Iaşi. la intersecţia cu str. Adamache

Pod de piatră de la Grădinari

Pod de piatră de la Zlodica. la intersecţia drumului Cotnari - Cepleniţa

Podul de piatră de la Cârjoaia

Podul de piatră de la Cepleniţa

Podul de piatră de la Turtureşti. la cca. 500 m N de actuala şosea naţională

Podul de piatră Şoldăneşti de la Fălticeni

Posibila aşezare de la Felmer. intersecţia şoselei Făgăraş-Rupea

Posibila cetate de la Iacobeni - Mocsvár. la 4 km. est de sat, în valea pârâului Mocsvár

Posibil drum roman la Crăciuneşti. Situl se află în Munţi Metaliferi. în Măgura Băiţei-versantul Făţuţa, în Dealul Sfredel şi Dealul Ghergheleului

Posibil punct de vamă la Trestia-Dealu Mialu. Situl se află în Munţii metaliferi, bazinul Mureşului, în Dealurile Mialu sau Malu, la sud de Trestia

Punctul de observaţie dacic de la Băieşti- Cetăţuie. pe Culmea Stânişoarei, la sud-est, pe un bot de deal

Puţul Francisc de la Baia Sprie. În partea nord-vestică a localităţii, într-o zonă situată în versantul drept al Văii Borcutului, în partea de vest a minei Baia Sprie

Rămăşiţele turnului roman de la Atia. Rămăşiţele se află între Atia şi Atid, la N de valea care duce spre Atid, pe un vârf.

Reşedinţa boierească de la Pogoneşti-La Beci

Reşedinţa medievală de la Strei

Ruine de beci de la Hulubeşti

Ruine de casă la Miercurea Sibiului

Ruine Hanul Roşu de la Făgetu

Ruinele apeductului Sub Iorgovan de la Topleţ. pe linia ferată

Ruinele casei şi pivniţelor brâncoveneşti de la Valea Mare-Podgoria

Ruinele casei Ştirbei de la Bălceşti - Codrişoare. în NV satului, la 200 m E de pârâul Ciocadia

Ruinele caselor logofătului Costache Ghica de la Oneşti

Ruinele castelului Bocskay de la Aghireşu

Ruinele castelului de la Batăr - Insula Biserica Turcilor. la limita de E a localităţii, în dreapta şoselei Batăr - Tăut, lângă digul din dreapta al Crişului Negru

Ruinele castelului Episcopului Ioan Pruis de la Balc. la 4 km NE de staţia CFR Balc

Ruinele castelului familiei Toldy de la Sânnicolau Român

Ruinele castelului Kornis de la Mânăstirea

Ruinele castelului Lonyai de la Medieşu Aurit

Ruinele clădirilor din str. Avram Iancu nr. 11 - Sibiu

Ruinele Conacul de la Cocorăştii Caplii. Situl se află la est de sat pe terasa vestică a râului Prahova, la cca 550 m est de sat.

Ruinele conacului Andras de la Sâncrăieni - Karimósarka. marginea estică a localităţii

Ruinele conacului Brâncoveanu-Mavrocordat de la Tătărani

Ruinele conacului logofătului Vlaicu Piscanu de la Piscani - Dealul Iudei

Ruinele Conacului postelnicului Constantin Cantacuzino de la Mărginenii de Jos

Ruinele conacului Sándor de la Văcăreşti

Ruinele curţii boierului Luca Arbore de la Şipote

Ruinele curţii Brâncoveneşti de la Doiceşti

Ruinele Curţii Domneşti de la Brâncoveni

Ruinele curţii logofătului Ioan Tăutu de la Bălineşti. la 80 m E de Biserica Sf. Nicolae

Ruinele curţii lui Radu Şerban de la Mironeşti

Ruinele Foişorului din Bucureşti

Ruinele hanul Şerban Vodă din Bucureşti-Banca Naţională a României

Ruinele Hanului Cantacuzino - Paşcanu de la Buhalniţa

Ruinele Hanului Hurez de la Craiova

Ruinele Hanului Ternoveschi de la Stolniceni-Prăjescu

Ruinele Oficiului de vamă de la Gheorgheni. Ruinele pot fi observate în partea nordică la cca. 12 km distanţă de oraş.

Ruinele Palatului familiei Cantacuzino - Paşcanu de la Paşcani

Ruinele podului de peste Telejean de la Zănoaga

Ruinele romane de la Şiclod - Dealul Viilor

Ruinele şi fundaţiile castelului Apaffi de la Tomeşti - Carina

Ruinele Topitoriei pentru extragerea aurului de la Cavnic - La Roata. Situl se află la intersecţia drumurilor spre Băiuţ - Budeşti - Cavnic

Şanţurile de la Sălard - Valea Fărcaşului-Autostrada Braşov-Borş-km 54+150-54+350. Pe malul stâng al Văii Fărcaşului, în zona extravilană a satului Sălard, între km 54+150-54+350 a autostrăzii Braşov-Borş

Şcoala domnească de la Câmpina

Situl arheologic Ansamblul castelului de la Bran

Situl arheologic de la Adamclisi. La cca. 7 km SE de Adamclisi, la capătul de E al Văii Ghiolpunar

Situl arheologic de la Baia Mare - Piaţa Libertăţii nr. 14. în proximitatea intersecţiei cu strada Ţibleşului, în spatele hotelului Diafan

Situl arheologic de la Bucureşti-Casa Eliad

Situl arheologic de la Bucureşti - Piaţa Sf. Anton. Între str. Şepcari şi str. Franceză

Situl arheologic de la Bucureşti- Sf. Sava

Situl arheologic de la Hârşova - Edificiul. Situl se află în extremitatea sudică a localităţii.

Situl arheologic de la Iam - La castel. Prima terasă a râului Vicinic în dreapta drumului Berlişte - Iam; râul Vicinic.

Situl arheologic de la Iernut - Castelul feudal. Situl se află în grădina şi curtea castelului.

Situl arheologic de la Lăzarea - Castelul Lazăr. În mijlocul satului la poalele de sud a dealului Szarmany, pe malul drept al pârăului Csinod.

Situl arheologic de la Lozna - Turbărie. Situl se află în extravilan, în cadrul turbăriei, pe partea dreaptă a pârâului Bahnă, la 800 m în amonte de podul de peste pârâu.

Situl arheologic de la Miceşti - Cigaşe. la 500 m V de Bărăbanţ, la 600 m E de Miceşti; vechea albie a râului Ampoi

Situl arheologic de la Miercurea Sibiului. Situl se află la S de actuala staţiunea Miercurea Băi, pe malul pârâului Barcu, afluent al Secaşului.

Situl arheologic de la Nazna. Situl se află pe un monticul, la NV de sat.

Situl arheologic de la Ocolişu Mic - Apa Grădiştii. la aprox. 3,5 km în amonte de cabana turistică Costeşti, aproape de confluenţa dintre Valea Rea şi Apa Oraşului

Situl arheologic de la Prihodişte - Şcoală. La nord de grădina lui Nicolae Cujerean

Situl arheologic de la Şoşdea - Giuri Can. în partea de SE a satului

Situl arheologic de la Sviniţa - Tri-Kule. la 4 km în aval de Sviniţa

Situl arheologic de la Târgovişte- Primăria municipiului Târgovişte. str. Poet Gr. Alexandrescu intersecţia cu str. Revoluţiei

Situl arheologic din epoca romană de la Dej - Podul peste Someş. Situl se află în preajma podului peste Someş, la V de oraş, în direcţia Jibou.

Situl arheologic medieval de la Fărcădin

Situl medieval Casele Băniei de la Craiova

Situl roman Treptele romane de la Brad

Spălătoria de aur antică de la Valea Mare

Spălătoria de epocă preistorică de la Turnu Ruieni

Spălătoriile din epoca medievală de la Orşova. În hotarul localităţii

Sticlăria domnească de la Vulcana-Pandele - Făgeţelu. Obiectivul este situat pe Valea Sticlăriei.

Subsolurile clădirilor de sec. XVIII - Casa Economiştilor din Bucureşti

Substrucţiile de epoca daco-romană de la Carani. Situl se află în hotarul localităţii.

Târgul medieval de la Margina Lanu Holdele Lungi. La 1 km SE de biserica ortodoxă din Margina şi la 928 m N de versantul drept al râului Bega

Teatrul Gong de la Sibiu. Teatrul se află la intersecţia dintre străzile Odobescu şi Moş Ion Roată, la poalele terasei.

Termele castrului Legiunii V Macedonica de la Turda - Potaissa. Termele se află pe platoul "Cetate", situat la SV de oraş, între doi afluenţi ai Arieşului, pârâul Racilor şi pârâul Sândului.

Termele castrului şi aşezării civile de la Călugăreni - Palat. Punct situat la V de castru, dincolo de şoseaua actuală, la 130 paşi de colţul de NV al castrului.

Termele de la Adamclisi - Poarta de vest a cetăţii. între cetate şi şoseaua naţională Constanţa - Ostrov

Termele de la Dinogetia. la c. 100 m est de cetate

Termele romane de la Breţcu. la 150 - 200 m de Cetatea doamnei Veneturne

Termele romane de la Tomis. la 150 m SE de Edificiul cu mozaic

Termele romane şi necropolele de la Capidava - sector X. Edificiul termal şi necropolele sunt situate la cca 300 E de intrarea în Cetate.

Tunelul de la Stânceşti - Valea Ulmului. Tunelul este situată extravilan, în partea estică a cetăţii, pornind din şanţul cetăţii până în viroaga adâncă formată de pârâul Ulmului, la 150 m spre nord de la lutăria aflată între drum şi pădure.

Turnul de apă din incinta Gării de Est. în incinta Gării de Est

Turnul de supraveghere de la Hârşova (1). Turnul este situat în partea de V a localităţii, pe terasa Dunării.

Turnul de supraveghere de la Hârşova (2). Turnul este situat în partea de NV a localităţii, la N de Tabia turcească la cca. 375 m, pe vechea terasă a Dunării.

Turnul roman de la Huta - Salhiger. la SV de sat

Urmele drumului roman de la Veţa. Urmele drumului au fost identificate în hotarul satului.

Valul de piatră de la Basarabi. La nord de localitate

Valul mic de pământ de la Peştera-km 169+800-171+000. Situl se află la V de Medjidia, de la Drumul Judeţean 222 Medgidia - Peştera. Pe terasa înaltă din dreapta văii Carasu a Canalului Dunăre - Marea Neagră.

Vestigiile drumului Napoca - Potaissa de la Aiton - La cruce. Vestigiile drumului roman au fost observate în vatra satului, în curtea casei nr. 130, în curtea şcolii.

Vetrele de epocă daco- romană de la Şipet. pe malul din stânga râului Ghigheduş, pe o terasă, la 3 km de Folia

Villa rustica de la Batiz. în hotarul localităţii

Villa rustica de la Beriu. Villa rustica se află la est de sat, pe partea din stânga Apei Oraşului, la cca. 100 m vest de podul mare peste acest râu

Villa rustica de la Bobâlna- Fântâna lui Părău. în hotarul localităţii

Villa rustica de la Boholt. Villa rustica se afla în hotarul localităţii, către Şoimuş

Villa rustica de la Breazova- Dealul Drăgaia

Villa rustica de la Bucium-Orlea - Linu. la sud de sat, pe malul din stânga Streiului

Villa rustica de la Căbeşti. în hotarul localităţii

Villa rustica de la Cârneşti- Mezeiniţă. în hotarul localităţii, la cca 300 m vest de sat, la sud de drumul spre Ostrov

Villa rustica de la Ciocadia. 300 m E de râul Ciocadia şi 3 km n de DN 67

Villa rustica de la Clopotiva- Gruniul Măgurii. în hotarul localităţii, pe malul din dreapta pârâului

Villa rustica de la Densuş- Câmpul Mare. pe un platou la sud-vest de sat

Villa rustica de la Densuş- La Ogoare

Villa rustica de la Densuş- Ţecheneu

Villa rustica de la Jucu de Sus - Râtul boilor. Parcul TETAROM III (complexul industrial Nokia) se află în hotarul comunei Jucu, în vecinătatea comunei Răscruci (com Bonţida). La est este limitat de râul Someşul Mare, iar la vest de calea ferată Cluj-Dej. Situl se întinde la cca 600 m est de calea fera

Villa Urbana de la Alba Iulia- str. Regimentul V Vânători nr.42. pe terenul d-lui Laurenţiu Muncelean

Ziduri romane de la Cerneţi - Moara Mănescului. pe malul stâng al râului Topolniţa

Situri arhelogice: [43]

Ansamblul de arhitectură medievală - Colegiul Naţional Nicolae Grigorescu. Situl se află în incinta Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu"la intersecţia Căii Doftana cu str. Mihai Eminescu

Ansamblul de arhitectură medievală - Colegiul Naţional "Nicolae Grigorescu". Situl se află în incinta Colegiului Naţional "Nicolae Grigorescu", str. Mihai Eminescu.

Ansamblul vămii de la Bran

Aşezarea Coţofeni de la Moldova Veche - Complexul Şcolar Industrial

Bordeiul dacic de la Prejmer. în curtea fabricii de covoare

Carantina din perioada modernă de la Olteniţa-pasarela peste Argeş. Carantina se află pe partea stângă a râului Argeş, la cca 100 m de râu, aproape de confluenţa cu Dunărea, în dreptul pasarelei create de ţevile de aducţiune a apei potabile la Uzina de Apă.

Casa Sfatului de la Braşov, azi muzeu. Cetatea Braşovului

Castelul Apor si situl arheologic din Turia. în grădina castelului

Cazarmă de la Cluj-Napoca

Chilia lui Daniel Sihastrul de la Putna

Colegiul Bethlen - Aiud

Complexe meşteşugăreşti din epoca romană la Teliţa-Izvorul Maicilor

Complex meşteşugăresc din epoca romană la Teliţa - La Hogea. în vecinătatea sud-vestică a localităţii Teliţa, com. Frecăţei

Construcţia de tip mansio de la Brebu - Gura Văii. la 3 km NE de sat, la baza Dealului Cozlarul, la 40 m de drumul Reşiţa-Caransebeş

Construcţia medievală de la Sâncrăieni - Harom. Pe dealul Harom

Construcţie romană de la Bucoşniţa - Sălişte. la cca. 300 m de gară, la 50 m de şosea, la 1,5 km de com. Bucoşniţa; 1 km E de râul Timiş

Construcţiile de epocă romană de la Jitin-Gura Vârghii. Situl este plasat în hotarele localităţii.

Construcţii romane la Bucoşniţa - Şes''. 1 km SE de gara Vălişoara şi 1,5-2 km S de aşezarea romană

Edificiile publice de la Dinogetia. la c. 5 km vest de satul Garvan

Edificiu cu hipocaust de la Pietroasele. în vatra satului, cca. 450 m E de primărie în gospodăriile lui Costel Capotă, Mitică Bratu, în via lui Tăsică Capotă şi în jur

Edificiul medieval de la Gura Roşiei - Troaşul Tiutiului

Fortificaţia medievală a Sighişoarei. Cetatea se află în Piaţa Muzeului: str. Cositorilor, Str. Scării, str. Cojocarilor, str. Zidul Cetăţii.

Fosta pulberărie de la Alba Iulia. la cca. 150 m N de curtina bastionului "Sf. Ştefan"

Fundaţiile Hanului Filaret din Bucureşti

Hanul medieval de la Băleni-Români. Hanul este amplasat la marginea satului, pe DJ Târgovişte - Bujoreanca.

Hanul medieval de la Ruginoasa

Hanul Stavropoleos - Bucureşti. str. Poştei colţ cu str. Stravopoleos

Instalaţia de preparare a vremii de la Cavnic - Logolda. în apropiere de drumul judeţean Baia Sprie-Cavnic

Locuinţa din Sibiu - Piaţa Mare

Locuinţa medievală de la Cobăteşti -Grădina Şipot. malul stâng al pârâului Konyha

Monumentul triumfal Tropaeum Traiani. la 1,5 km NE de DN 3, pe drumul ce porneşte din DN3 la E de sat

Poarta Vânătorilor de la Târgovişte

Ruinele romane de la Şiclod - Dealul Viilor

Situl arheologic de la Bucureşti- Sf. Sava

Situl arheologic de la Hârşova - Edificiul. Situl se află în extremitatea sudică a localităţii.

Situl arheologic de la Miercurea Sibiului. Situl se află la S de actuala staţiunea Miercurea Băi, pe malul pârâului Barcu, afluent al Secaşului.

Situl arheologic de la Sviniţa - Tri-Kule. la 4 km în aval de Sviniţa

Situl arheologic de la Târgovişte- Primăria municipiului Târgovişte. str. Poet Gr. Alexandrescu intersecţia cu str. Revoluţiei

Situl arheologic medieval de la Fărcădin

Spălătoria antică de la Oraviţa

Sticlăria domnească de la Vulcana-Pandele - Făgeţelu. Obiectivul este situat pe Valea Sticlăriei.

Subsolurile clădirilor de sec. XVIII - Casa Economiştilor din Bucureşti

Substrucţiile de epoca daco-romană de la Carani. Situl se află în hotarul localităţii.

Please wait...