Vezi şi
| Situri arhelogice | | Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Boian
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Brădeni
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Brateiu
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Buzd
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate de la Moardăş
Ansamblul fortificaţiei de la Laz - Cetatea de lemn. Cetatea se află la sud-est de satul Laz, pe vârful pintenului de deal numit de localnici Ghergheleu.
Ansamblul fortificaţiei de pământ şi lemn Ortelec de la Zalău. în centrul fostei localităţi Ortelec
Ansamblul fortificaţiei de piatră din Mediaş. în centrul municipiului Mediaş
Aşezarea dacică fortificată de la Cucuiş- Vârful Berianului. pe o înălţime la sud-est de sat
Aşezarea din epoca medievală de la Oroftiana - Cetatea Saşilor. Situl se află extravilan, la 1800 m sud-sud-vest de Movila La Onceni şi la 700 m nord-est de Movila Corbana, în partea nordică a Pădurii Frunzei.
Aşezarea fortificată Cucuteni de la Truşeşti - Ţugueta. Situl se află extravilan, pe malul stâng al Jijiei, la 4750 m sud-sud-est de biserica satului Truşeşti şi la 1500 m nord de satul Măşcăteni (comuna Albeşti).
Aşezarea fortificată de la Chesinţ - Pârâul Roşia. Obiectivul arheologic se află la 2,7 km E de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 2,3 km NE de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2,27 km V de biserica catolică din Neudorf şi la 150 m S faţă de versantul stâng al Pârâului Valea Ţiganilor.
Aşezarea fortificată de la Girov - Sărăţica
Aşezarea fortificată de la Săcalu de Pădure - Cetate
Aşezarea fortificată de la Săvârşin - Dealu Cetăţuia-2. Situl arheologic se află la 470 m SV de biserica ortodoxă din Săvârşin; la 2,4 km NNV de biserica ortodoxă din Valea Mare; la 220 m S de E 68 (DN 7) şi la 870 m N de versantul drept al Râului Mureş.
Aşezarea fortificată de la Teliţa-Edirlen. Platoul Edirlen, pe care se află fortificaţia, este cea mai proeminentă formă de relief din zonă, de pe el fiind vizibile, în zilele senine, spre nord-vest vadul de trecere de la Isaccea, aflat la circa 17 km, spre sud-est dealurile Babadagului, iar spre
Aşezarea fortificată de tip quadriburgium de la Peceneaga- Valea Hogii. Fortificaşia se află la 4 km N de Ostrov.
Aşezarea fortificată medievală de la Corlăteni-Dealul Cetăţii. Sit în xtravilan, situat la 1300 m nord-est de sat, pe culmea Dealului Cetăţii şi la 900 m nord de drumul comunal Corlăteni-Vlădeni
Aşezarea fortificată medievală de la Dersca-La Pisc. Aşezarea se află în extravilan, situată pe un promontoriu înalt, la E şi în paralel cu aşezarea fortificată de la Berezna, între pâraiele Potici (Gârla lui Ilie sau Gârla Stânei) la est şi Buhăiaş la vest.
Aşezarea medievală fortificată de la Turdaş - Gară. În dreptul gării Turdaş
Aşezarea romană fortificată de la Domneşti - Tabla pietroasă. în stânga Şieului, în spatele grădinilor satului
Aşezarea şi fortificaţia de la Stejărenii - Poarta Fânaţei. Punct situat la 5 km S de sat.
Aşezare fortificată de tip promontoriu barat de la Borlovenii Vechi - Dealul Leu. Situl arheologic se află la 1,2 km NV de biserica ortodoxă din Borlovenii Vechi; la 1,4 km N de biserica ortodoxă din Pătaş; la 4,6 km NE de biserica ortodoxă din Prilipeţ şi la 50 m E de versantul stâng al Râului Nera.
Aşezare medievală fortificată de la Rupea - Cetatea Rupea. pe Dealul Cohalmului, la vest de localitate
aşezare şi fortificaţie
aşezare şi fortificaţie
aşezare şi fortificaţie
aşezare şi fortificaţie
aşezare şi fortificaţie
Bastionul Cizmarilor de la Cluj-Napoca - Strada Avram Iancu 13
Bastionul Cojocarilor de la Braşov. Cetatea Braşovului
Bastionul Croitorilor de la Cluj-Napoca. Bastionul se află la intersecţie cu str. Avram Iancu şi Piaţa Baba Novac.
Bastionul de la Cădaciu Mic -Muntele lui Podhard
Bastionul de la Târgovişte- Micro IV. intersecţia str. Ctin. Brâncoveanu cu şanţul şi valul cetăţii
Bastionul Fierarilor de la Braşov. Cetatea Braşovului
Bastionul Frânghierilor de la Braşov. Cetatea Braşovului
Bastionul Haller de la Sibiu. Se află colţ cu str. Pasteur.
Bastionul Măcelarilor de la Braşov. lângă Bastionul Fierarilor, latura nord
Bastionul Mercenarilor de la Sibiu. Bastionul este situat colţ cu str. Alba Iulia.
Bastionul Porţii Thorbastei de la Braşov. în spatele curţii
Bastionul Postăvarilor de la Braşov. Cetatea Braşovului
Bastionul Postăvarilor de la Cluj-Napoca - Strada Avram Iancu 9
Bastionul ţesătorilor de la Braşov. latura de V a Cetăţii Braşovului
Brazda lui Novac de Nord de la Cornăţelu-Crângul Turcului şi Puţul Predescului. Fortificaţie se află la N şi NV de localitate.
Brazda lui Novac de Nord. la sud de Dealul Teişului, în apropierea punctului Dezbenzinare
Brazda lui Novac de Nord-Pădurea Răscăieţi
Burgus roman de la Negrileşti - Cetatea lui Negru Vodă. Situl se află în vatra satului.
Burgus roman de la Perişor - Vârful Comoara. La 100 de m sud de Vârful Hotarului (cota 765 m) şi la 1 km nord de localitate.
Burgus-ul de la Satu Mare - Dealul Ţechend. Fortificaţia se află pe drumul spre Miercurea Ciuc, mai sus de km. 35.
Burgus-ul roman de la Brebi - La şcoală. la dreapta şoselei Zalău - Creaca
Burgus-ul roman de la Eremitu (cetatea Tompa). Burgus-ul este situat pe culmea Tâmpa (Tompa), pe partea sud-vestică a înălţimii
Burgusul roman de la Şiclod - Piatra Şiclodului. Burgus-ul se află în apropiere de interfluviu.
Burgus-ul roman de la Zalău - Fântâna Suşigului. pe panta de N a dealului Măguriţa, în dreptul ultimei case din cartierul Ortelec
Carantina din perioada modernă de la Olteniţa-pasarela peste Argeş. Carantina se află pe partea stângă a râului Argeş, la cca 100 m de râu, aproape de confluenţa cu Dunărea, în dreptul pasarelei create de ţevile de aducţiune a apei potabile la Uzina de Apă.
Castelul Kálnoki de la Valea Crişului. în centrul satului
Castrele romane de la Cioclovina - Ponorici. La capatul de nord al zidului principal
Castrul roman de la Albota-La Stadion. Situl se află la cca 500 m sud-est de satul Albota şi la vest de DN 65 (Albota-Cerbu), pe malul drept al Pârâului Ursului, în pădure
Castrul roman de la Brusturi - Certiae
Castrul roman de la Federi- Dealul Padeş. la cca. 400 m est de cătun
Castrul roman de la Petrila - Vârful cu Ocol. Pe muntele Jigorul mare
Castrul roman de la Petrila - Vârful lui Pătru. la 12 km distanţă, în linie aeriană directă, spre sud-vest de fortificaţiile de pe Dealul Comărnicelului
Castrul roman de la Piatra Olt-Acidava
Castrul roman de la Sighişoara - Podmoale. Castrul roman se află la 3 km NV de oraş, pe şoseaua Sighişoara - Mediaş.
Castrul roman de la Subcetate - Casa Florescu. În hotarul localităţii, la est de drum, la baza Măgurii Curate
Castrul roman Zernes-Dierna de la Orşova. Conform hărţii lui Marsigli, castrul se află la vest de râul Cerna.
Cazarma 90 de la Sibiu Piaţa Unirii. Cazarma se află în Piaţa Unirii.
Cazemata nr. 1 de la Ingăreşti
Cazemata nr. 2 de la Ingăreşti. LLa N de sat, la circa 750 m distanţă de drumul spre Timişeşti, pe partea stângă a acestuia, pe aceeaşi linie cu Cazemata nr. 1,
Cazemata nr. 3 de la Ingăreşti. La N de sat, la aproximativ 500 m distanţă de drumul spre Timişeşti, în stânga acestuia
Cazemata nr. 4 de la Ingăreşti. La 130 m N de sat şi la aproximativ 530 m distanţă de drumul spre Timişeşti, în stânga acestuia
Cazemata nr. 5 de la Ingăreşti. La 450 m N de sat şi la aproximativ 600 m distanţă de drumul spre Timişeşti, în stânga acestuia
Cazemata nr. 6 de la Ingăreşti. La 500 m N de sat şi la aproximativ 750 m distanţă de drumul spre Timişeşti, în stânga acestuia
Cetatea Aradului - fortificaţii VAUBAN. cartier Subcetate, U.M. 01380
Cetatea dacică de la Covragiu- Piatra Coziei
Cetatea dacică de la Făgetu - Vârful Prisacu. Situl se află pe o poziţie dominantă la cca 350 m SV de sat, la vest de râul Telejean
Cetatea dacică de la Gura Vitioarei-Movila. Situl se află la SE de sat, la SV de Valea Danciului şi pe partea estică a râului Teleajen
Cetatea dacică de la Ocolişu Mic - La Vămi. la 300m depărtare de Turnul lui Mihu, spre Luncani
Cetatea dacică de la Ocolişu Mic - Turnul lui Mihu. În apropierea drumului actual care leagă gura Văii Făeragului de Luncani- Târsa, la 300 m de punctul La Vămi
Cetatea dacică de la Stârciu - Valea Ragului
Cetatea de la Găleşti - Singervára. Cetatea se află pe un deal situat în partea de S a fostului sat Sânvăsii.
Cetatea de la Tălmaciu - Landskrone. Urmele cetăţii sunt vizibile pe o înălţime ce domină regiunea de la ieşirea transilvăneană a Defileului Oltului.
Cetatea de pământ de epocă necunoscută de la Alioş
Cetatea getică de la Oltina - Piscul Blaborului. Cetatea este situată pe Dealul Muzait, la aproximativ 3 km sud de celălalte aşezări întărite situate pe deal, lângă Movila Comoara, pe malul de vest al Lacului Vederoasa, în punctul Piscul Blaborului ( sau Chiscul Blabarului).
Cetatea Kustaly de la Ocland-Kustaly. în partea de E a satului
Cetatea Latene de la Corni-Albeşti. la cca 2,5 km est de sat şi la 300 m S-SV de locul fostul schit Vladnic (în pădure)
Cetatea Lotrioara de la Turnu Roşu. Cetatea Lotrioara se găseşte în pasul Turnu-Roşu, la vărsarea Lotrioarei în Olt, pe malul drept al Oltului.
Cetatea medievală de la Alioş - Cetatea Turcească. Cetatea este situată extravilan, la 2,1 km SE faţă de biserica ortodoxă din Alioş; la 4,65 km NE faţă de biserica ortodoxă din Maşloc, la 6,5 km SV faţă de biserica ortodoxă din Chesinţ şi la 200 m N de versantul drept al pârâului Valea Afundă, afluent st
Cetatea medievală de la Avrig - La Cetate. Cetatea medievală aşezată pe o culme ce coboară din vârful Suru al Munţilor Făgăraş, la o altitudine de 846 m, între localităţile Avrig şi Racoviţa (judeţul Sibiu).
Cetatea medievală de la Bistriţa. Zona delimitată de bd. republicii, latura de sud-vest a hotelului "Coroana de Aur", Piaţa Unirii, latura nordică a parcelei din str. Bistricioarei nr. 1, str. Bistricioarei, Liviu Rebreanu, Ecaterina Teodoroiu (latura vestică a parcelelor), str.Ecaterina
Cetatea medievală de la Cehu Silvaniei
Cetatea medievală de la Dragşina. Situl se află pe teritoriul localităţii.
Cetatea medievală de la Felnac. Urmele cetăţii medievale se găsesc pe un mic dâmb aflat în apropierea localităţii şi a Mureşului.
Cetatea medievală de la Orăştie. Aprox. în mijlocul oraşului, pe o înălţime.
Cetatea medievală de la Orşova
Cetatea medievală de la Sadu. La V de comună, pe culmea dealului, se văd ruinele unei cetăţi medievale.
Cetatea medievală de la Ştei. La confluenţa văilor Fierului şi Măşcaşului
Cetatea medievală I de la Gladna Româna-Cetate. Situl arheologic se află în extravilan, pe versantul nord-vestic al munţilor Poiana Ruscă, în bazinul izvoarelor râului Bega, la aproximativ 870 m SE de limita sud-estică a satului într-o zonă împădurită; Situl se află la 215 m S de versantul din stânga a
Cetatea Neamţului de la Târgu Neamţ-Dealul Cetăţii. pe Dealul Cetăţii, pe stânca Timuş, muntele Pleşu
Cetatea şi aşezarea medievală de la Gătaia - Dealul Şumig. Situl se află la 4, 72 km S-SV de biserica Romano-Catolică din Gătaia, la 3, 76 km N de biserica Mânăstirii Săraca din Şemlacu Mic, la 5,83 km SE de biserica ortodoxă din Berecuţa şi imediat la V de drumul judeţean DJ588, înainte de cotirea drumului spre
Cetatea Veche de la Lugoj. Pe malul din dreapta râului Timiş, în unghiul pe care acesta îl formează cu şoseaua naţională Lugoj - Timişoara, s-au descoperit urmele zidurilor cetăţii Lugoj.
Cetăţuia de la Cluj-Napoca - Cetăţuia. Fortificaţia se întinde pe terasa superioară de pe malul stâng al Someşului; zona delimitată de: limita estică a parcelei din Strada Dragalina nr. 70, Strada Şerpuitoare nr. 1-27, fundul de parcelă, Strada Şerpuitoare şi Strada Augustin Bunea, Strada Călă
Circumvalaţia preistorică de la Daneş - Cetate
Complexul arheologicde la Mălăncrav - Dealul Cetăţii. Forticaţia de pământ se află extravilan, pe Burgberg (Dealul Cetăţii), la ieşirea din sat înspre S, pe vârful unui deal cu poziţie dominantă, pe malul din dreapta al văii principale.
Drumul de epocă romană de la Jac. Drumul roman dinspre Românasi spre Porolissum trece prin hotarul satului pe partea din stânga Pârâului Pomet.
Fortficaţia liniară de pământ de la Şiştovăţ - Valea Glocă E. obiectivul arheologic se află la 1,88 km NV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 4,97 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova; la 300 m VSV de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ şi la 210 m V de versantul stâng al Pârâului Valea Şiştarovăţului.
Forticaţia de la Valea Viilor - Cetatea Popilor. Fortificaţia este menţionată pe un deal numit Pfaffenburg (Cetatea Popilor), ce se ridică la SE de sat, în direcţia Motiş.
Forticaţie dacică la Ciumani - Dealul Cetăţii
Fortificaşia de pământ circulară de la Corneşti - Iarcuri-3. Fortificaţia se află la 2,74 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 4,4 km SE de biserica ortodoxă din Orţişoara; la 3 km E de E 671 Timişoara - Orţişoara şi la 210 m N de versantul drept al Pârâului Lac.
Fortificaşia de pământ de la Firiteaz - Ţârvenca. Situl arheologic se află la 2,42 km SSV de biserica ortodxă din Firiteaz; la 4,16 km NE de biserica ortodoxă din Seceani; la 5,5 km NV de biserica ortodoxă din Fibiş şi la 880 m NV de versantul drept al Pârâului Măgheruş.
Fortificaţia anexă - cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi. în zona de SE a cetăţii, extra muros, adosată zidului de incintă, între turnurile 20 şi 21
Fortificaţia Brazda lui Novac - Bârla. La N de sat, către Mozăceni
Fortificaţia circulară de pămînt de la Corneşti - Iarcuri, Incinta 1 Nord. Fortificaţia se află la 3,4 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 3,8 km SE de biserica ortodoxă din Orţişoara; la 3,1 km E de DN 69 (E671) Timişoara - Orţişoara şi la 150 m S de versantul stâng al Pârâului Caran.
Fortificaţia dacică de la Arănieş. Sit arheologic aflat în hotarul localităţii
Fortificaţia dacică de la Băieşti- Gruniul Măgurii. Fortificaţia se află la est de sat, pe malul din dreapta Streiului
Fortificaţia dacică de la Cioclovina- Ponorici. Fortificaţia se află pe culmea dealului Mesteacănului spre Vârful lui Vârfete
Fortificaţia dacică de la Clopotiva- Vârful Pietrei. la 300m vest de Vârful Pietrii
Fortificaţia dacică şi tezaurul roman de la Bozovici
Fortificaţia de epoca bronzului de la Alioş - Valea Alioşu. La 2,7 km NE de biserica ortodoxă şi la 300 m sud de versantul drept al pârâului Valea Alioşu
Fortificaţia de epoca bronzului de la Laslea - La Brazi. Fortificaţia a fost descoperită la extremitatea nordică a păşunii din Laslea, aproape de şoseaua naţională, pe un deal masiv parţia împădurit.
Fortificaţia de epocă dacică de la Boşorod - Valea Stupăriei
Fortificaţia de epocă dacică de la grădiştea de Munte- Dealul Arieşului. La vest de Vârful lui Hulpe, pe dealul Arieşului
Fortificaţia de epocă daco-romană de la Cerneteaz. Pe teritoriul localităţii.
Fortificaţia de epoca fierului de la Herneacova-Între Salcâmi. Situl este imprecis localizat.
Fortificaţia de epocă medievală de la Căpâlnaş-Coasta Cimernic. Între şoseaua care duce la Făget şi drumul spre Groşi
Fortificaţia de epocă necunoscută de la Asuaju de Jos - Cetăţeaua
Fortificaţia de epocă necunoscută de la Lăpuş - Pe Poieni. La cca 2 km sud-est de terasa Podanc, în zona de dealuri relativ înalte
Fortificaţia de epocă romană de la Bugeac. Fortificaţia este situată la aproximativ 1,5 km în aval de gura de vărsare a pârâului Canlia în Dunăre, pe coama dealului din aproprierea Dunării.
Fortificaţia de epoca romană de la Jebel-Lunca, Selişte. Situl este plasat la 1 km E de localitate.
Fortificaţia de epocă romană de la Jebel. Situl este plasat la 4 km N de localitate, acolo unde valul roman traverseaza Timişul Mort.
Fortificaţia de epocă romană de la Treznea - Culmea Ciungii 1. la 800 m spre nord de observatorul geodezic din vârful Osoiul Ciontului
Fortificaţia de la Boroşneu Mic - Muntele Ladoc. pe muntele Ladoc, în apropierea staţiunii "Pârâului Mare" ("Nagypatak")
Fortificaţia de la Breazova - Tapae. Porţile de Fier ale Transilvaniei, pe versantul SE al dealului (parţial în loc. Bucova, jud. CS)
Fortificaţia de la Calina - Moghila''
Fortificaţia de la Călineşti - Dealul Zamca. la cca. 500 m E de sat
Fortificaţia de la Cameniţa - Dealul Moşului''
Fortificaţia de la Chibed - Csombod. Fortificaţia se află la NV de sat.
Fortificaţia de la Cozmeni - Piscul cu Şa. între Casinul Nou şi Cozmeni
Fortificaţia de la Dej - Cziczhegy. Urmele fortificaţiei pot fi observate pe pantele dealului.
Fortificaţia de la Drencova - La Cetate. la 1,5 km spre Cozla pe malul Dunării.
Fortificaţia de la Duleu - ,,Ariniş''. Situl se află la 2 km SV de sat, malul stâng al pârâului Pogăniş.
Fortificaţia de la Dumbrăvioara - Pădurea Réva. Fortificaţia se află pe un promontoriu situat la E de localitate.
Fortificaţia de la Ghelinţa - Vârful cetăţii celei mari. la 8 km de sat, între pâraiele Ghelinţa Mică şi Ghelinţa Mare
Fortificaţia de la Iacobeşti - Dealul Ocup. la cca. 3 km de Iacobeşti
Fortificaţia de la Ion Corvin. Între Cuzgun şi Aliman
Fortificaţia de la Munar - Munar Est. Fortificaţia se află la 1,13 km E de biserica ortodoxă din Munar; la 1,56 km SV de biserica ortodoxă din Sânpetru German; la 50 N de DJ 682 Munar - Sânpetru German şi la 240 m S de versantul stâng al Pârâului Aranca.
Fortificaţia de la Ocna Dejului - Huhui. Urmele fortificaţiei pot fi observate la N de suburbia Viile Dejului.
Fortificaţia de la Pâncota - Cetatea Turcească. Situl arheologic se află la 1,10 km NE de biserica ortodoxă din Pâncota; la 4 km NNE de biserica ortodoxă din Măderat; la 6,04 km SSV de biserica ortodoxă din Seleuş şi la 1,17 km SSV de versantul drept al Pârâului Măderatului.
Fortificaţia de la Petreu - Cetatea din afară. la 1 km E de limita localităţii
Fortificaţia de la Porumbenii Mici - Platoul Gallaţ. deasupra satului, pe Valea Târnavei Mari (alt. 764 m)
Fortificaţia de la Praid - Cetatea Rapsonné. în valea Juhodului (Praidului), de la km. 5 pe DN 13B, la cca. 2,5 - 3 km
Fortificaţia de la Racu - Cetatea Păgânilor. la NV de sat, malul stâng al pârâului Cetăţii
Fortificaţia de la Rigmani - Coasta trocilor. Fortificaţia se află la N de sat.
Fortificaţia de la Satu Nou. Posibila fortificaţie se află la o distanţă de cca. 300-550 m NV de localitatea Satu Nou.
Fortificaţia de la Săvădisla - Cetatea Păuca. Fortificaţia se află pe platoul "Cetatea Păuca".
Fortificaţia de la Şimoneşti -Vârful lui Pothard
Fortificaţia de la Solduba-Cetatea Pintii. Pe "Culmea Codrului", la hotarul dintre judeţele Satu Mare şi Maramureş
Fortificaţia de la Stoiana. Urmele fortificaţiei se pot observa la N de sat.
Fortificaţia de la Şura Mare - Valea Rechgraben
Fortificaţia de la Tulcea - Bazin apă I. Fortificaţia se află la aproximativ 50 m de bazinul de apă, pe acelaşi promontoriu stâncos menţionat pentru situl "Bazin apă"-cod RAN 159623.33; pe DJ 222C.
Fortificaţia de la Valea Scurtă - Vârful Pólya. la 1 km N de localitate
Fortificaţia de la Volovăţ - Porcăreţ. pe Dealul Arşiţa, la ieşirea spre satul Marginea
Fortificaţia de pământ de la Armeniş. pe dealul din faţa gării CFR Armeniş
Fortificaţia de pământ de la Aţel. Urmele fortificaţiei sunt vizibile la extremitatea intravilanului. La SE de sat, spre Dupuş, pe o înălţime de pădurea Hodoş.
Fortificaţia de pământ de la Berzasca - Cetăţuia. la 2 km N de Berzasca
Fortificaţia de pământ de la Bicfalău. între pâraiele Cetăţii Melcilor şi Csuklyánpatak
Fortificaţia de pământ de la Bogata - Cetate
Fortificaţia de pământ de la Corund - Valea cea Mare. Fortificaţia se află în valea "Eszak-Nord", pe culmea dealului "Cetatea din Valea cea Mare".
Fortificaţia de pământ de la Dragşina-Sighed. La 2,2 km V de biserica ortodoxa din Dragşina şi la 150 m E de versantul stâng al râului Timiş
Fortificaţia de pământ de la Făget - Cetate-2. Fortificaţia se află la 1 km NNE de biserica ortodoxă a oraşului, la 300 m N de DJ 682 Făget - Birchiş, pe versantul drept al pârâului rezultat din confluenţa Pârâului Valea Râpelor cu Pârâul Valea Coşteiului, afluent dreapta al Râului Bega.
Fortificaţia de pământ de la Geoagiu- Tureac
Fortificaţia de pământ de la Horodnic de Sus. la cca. 2 km SE spre Suceviţa
Fortificaţia de pământ de la Miceşti. Fortificaţia se află în hotarul satului.
Fortificaţia de pământ de la Pădureni - Gura Merezului
Fortificaţia de pământ de la Petrilova - Stămiţă. Pe valea Căprişoane, care coboară dinspre sat, spre Nera
Fortificaţia de pământ de la Sânmartin - Făget
Fortificaţia de pământ de la Sânmartinu Sârbesc-Grădişte. La 1,45 km SV de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; ; la 3,42 km N de biserica ortodoxă din Ivanda şi la 4,97 km SE de biserica din Sânmartinu Maghiar şi la 300 m S de punctul de confluenţă al Canalelor Ţeba.
Fortificaţia de pământ de la Şiria - La Vonta. Situl arheologic se află : la 3 km VNV de biserica ortodoxă din Şiria; la 4 km SV de biserica ortodoxă din Galşa; la 1,24 km N de DJ 709 Horia - Şiria şi la 150 m V de versantul drept al Canalului Matca.
Fortificaţia de pământ de la Şoimuşu Mic - Dealul Cetăţii. între Şoimuţu Mic şi Şoimuşu Mare
Fortificaţia de pământ de la Târgovişte-Târgovişte Sud-1. La 1 km S de biserica ortodoxă din Târgovişte; la 2,7 km SV de biserica ortodoxă din Balinţ şi la 2,82 km SE de biserica ortodoxă din Babşa. şi la 540 m N de malul drept al râului Bega
Fortificaţia de pământ din epoca bronzului de la Petreu - Zongora. la 1 km NV de limita localităţii
Fortificaţia din epoca bronzului de la Sicheviţa- Dealul Mieilor. la NE de Sicheviţa, în hotar cu Liubcova
Fortificaţia din perioada migraţiilor de la Hăneşti - Valul Moldovei de Sus. Aşezarea se află în extravilan şi intravilan, situată şi pe teritoriul comunei Hăneşti, venind dinspre zona Zahoreni, trecând pe la S de satul Borolea şi la E de Hăneşti, ajunge pe teritoriul comunei Dângeni, după ce traversează Başeul.
Fortificaţia elenistică de la Albeşti - Dealul Albeşti. la cca. 2 km V de sat
Fortificaţia elenistică de la Albeşti. la S de cartierul tătăresc
Fortificaţia elenistică de la Coroana. cca. 500 m SV de sat
Fortificaţia elenistică de la Mangalia - str. Arcului nr. 3B/str. Mihai Viteazu nr. 10, lot 2
Fortificaţia hallstattiană de la Bălnaca - Dealul Simionului. la 1 km V de localitate, deasupra tunelului de cale ferată, pe malul drept al Crişului Repede
Fortificaţia hallstattiană de la Beia
Fortificaţia hallstattiană de la Huedin - Prolic. Fortificaţia a fost descoperită pe dealul "Cetatea de pamânt".
Fortificaţia hallstattiană de la Lipova-Coasta Rea. Situl este imprecis localizat şi se află cel mai probabil ăn hotarele localităţii.
Fortificaţia hallstattiană de la Mediaş - Pe Cetate. Aşezarea se află în marginea de N a oraşului.
Fortificaţia hallstattiană de la Obislavu - Dealu Muierii
Fortificaţia hallstattiană de la Remetea Pogănici - Pascoane. la 3 km NE de sat, pe platforma dealului din stânga drumului spre satul Scăiuş
Fortificaţia hallstattiană de la Şuşturogi - Cetăţuia. la 1 km SE de limita localităţii
Fortificaţia hallstattiană de la Teleac - Gruşeţ - Hârburi. la marginea de NE a satului
Fortificaţia Latene de la Aninoasa - Râpa Târgului. Situl arheologic se află la 2 km NE de sat şi 200 m SV de cota 496
Fortificaţia Latene de la Beştepe - Cetăţuie. la cca. 3 km NE de sat
Fortificaţia Latene de la Câmpuri-Surduc - La Mănăstire. Fortificaţia se află pe promontoriul "Cetăţuia", la N de satul Câmpuri Surduc
Fortificaţia Latene de la Căuieşti - Cetăţuia. la 500 m SE de sat
Fortificaţia Latene de la Drăgodăneşti - Podul Dâmboviţei. Fortificaţia se află la 200 m sud de podul peste Dâmboviţa, între şosea şi marginea terasei drepte a râului.
Fortificaţia Latene de la Grădiştea de Munte - Vârful lui Hulpe. Fortificaţia se află pe un deal cu cota 902 m, aflat la confluenţa Văii Anineşului, cu pârâul Prelucilor, la doar 4,5 km depărare NV (în linie dreaptă) de cetatea regală a Sarmizegetusei, în Munţii Şureanu.
Fortificaţia Latene de la Jigodin-Băi - Piscul Cetăţuia. Situl se află la cca 3 km nord de Jigodin II. Pe malul drept al Oltului, în imediata apropiere a acestuia, lângă grajdurile fostului CAP, pe un promontoriu stâncos (cota 726), cu pantele din sud, est, nord şi nord-vest accentuate. Spre VSV este legat de o
Fortificaţia Latene de la Moşna - Cetăţuia. la 1 km N de sat
Fortificaţia Latene de la Polovragi - Crucea lui Ursache. la 2 km N de sat, pe malul stâng al Olteţului
Fortificaţia Latene de la Râmetea - Piatra Secuiului. la capătul de N al muntelui Piatra Secuiului
Fortificaţia Latene de la Ruştior - La scoruş. la NV de sat, în stânga drumului spre Lunca
Fortificaţia Latene de la Sacalaşău Nou - Dealul cu bani. la 500 m SSE de limita localităţii, pe un pinten de deal; Valea Lupului la S, Valea Cherecheşului la V
Fortificaţia Latene de la Şomăneşti - Cioca cu bani. fostul sat Virt, la 1km de râul Jiu
Fortificaţia Latene de la Ţicleni - La Cetate. la 2 km SV de oraş, la 2km SV de pârâul Cioiana
Fortificaţia Latene de la Valea Ursului - Cetăţuia. la 200 m S de sat
Fortificaţia Latene de la Voivodeni - Bunghat. Fortificaţia se află pe un platou situat la 2 km NE de localitate.
Fortificaţia liniară de pămînt de la Chesinţ - Iarc, Valea Ţiganilor. Obiectivul arheologic se află la 900 m E de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 3,26 km SV de biserica catolică din Neudorf; la 2,9 km S de intersecţia DJ 691 Alioş - Neudorf cu DJ 682 Zăbrani - Neudorf şi la 170 m E de versantul drept al Pârâului Valea Ţig
Fortificaţia medievală de la Almaşu Mare. la 2 km NE de limita localităţii, în pădure, pe malul drept al râului Barcău, la 4km de acesta
Fortificaţia medievală de la Anieş - Cetate. promontoriul de deasupra satului, din dreapta râului Someş
Fortificaţia medievală de la Baia Mare. în imediata apropiere a actualei clădiri a Muzeului de Arheologie şi Istorie
Fortificaţia medievală de la Beclean - Casa de Cultură
Fortificaţia medievală de la Bixad - Cetatea Şoimilor. pe dealul Piatra Şoimilor, la confluenţa pârâului Calului cu Oltul
Fortificaţia medievală de la Boiţa - Turnul Spart. Situl arheologic de la Turnul Spart este plasat pe teritoriul satului Boiţa, la sud de acesta, în defileul Oltului. Situl este astăzi plasat pe o porţiune îngustă de mal aflată între Olt şi drumul naţional DN 7, între kilometrii 245 + 430.000 şi 245 + 520
Fortificaţia medievală de la Cădaciu. pe un promontoriu la E de sat
Fortificaţia medievală de la Căvăran
Fortificaţia medievală de la Cernat - Cetatea lui Ika
Fortificaţia medievală de la Chinari. Fortificaţia se află la 2 km NV de sat.
Fortificaţia medievală de la Corbeşti - La Cetate. la 2 km N de limita localităţii, pe malul stâng al Văii Râului
Fortificaţia medievală de la Corni - La Cetăţuie. Sit în extravilan, situat pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, la 2400 m est de sat şi la 2300 m sud de satul Balta Arsă
Fortificaţia medievală de la Dobrovăţ - Palanca. la cca. 3 km NV de sat
Fortificaţia medievală de la Domaşnea - Potoc. la 3 km NV de sat
Fortificaţia medievală de la Eremitu - Cetatea Vital. Fortificaţia se află pe culmea Becheci, la 1,2 km V-NV de dealul Tompa, deasupra confluenţei pârâurilor Valea Frunţilor (Várpatok) şi Valea Fâneţelor (Vityal-patak).
Fortificaţia medievală de la Făget
Fortificaţia medievală de la Firiteaz-Capul Boului. Situl a fost identificat la circa 1 km vest de acest punct(Capul Boului).
Fortificaţia medievală de la Gura Humorului - Pădurea Bogdăneasa. la E de oraş, cca. 300 m în dreptul şoselei Gura Humorului - Câmpulung
Fortificaţia medievală de la Halmăşd - La Zamca.Castrul Halmăsd ?. pe terasa unui deal, la nord de localitate
Fortificaţia medievală de la Ianova - Cetatea Turcească. Situl se află la 1,9 km S-SV de biserica ortodoxă din Ianova, la 4,2 km NV de biserica ortodoxă din Izvin, la 5,5 km N-NE de biserica ortodoxă din Remetea Mare şi la 350 m V de versantul drept al Pârâului Gherteamoş.
Fortificaţia medievală de la Măgherani - Cetatea lui Cocio. Fortificaţia se află pe "Dealul lui Kati" (Katihegyese).
Fortificaţia medievală de la Malnaş. la capătul de sud al satului
Fortificaţia medievală de la Mehadia. pe malul râului Belaeca, intravilan
Fortificaţia medievală de la Mehadia - Şanţul Mic. la poalele Dealului Grad
Fortificaţia medievală de la Mereşti - Masa de piatră. Fortificaţia se află la N de sat, spre Lueta, pe o culme ce desparte valea Homorodului Mare de cea a Homorodului Mic.
Fortificaţia medievală de la Miercurea Ciuc - Cetatea de sare. cartier Şumuleu, pe muntele Şumuleul Mare
Fortificaţia medievală de la Oituz-Cetatea Rakoczy. în gura pasului Oituz, pe vârful Muntelui Rakottyás
Fortificaţia medievală de la Opatiţa - Călăşturi. Fortificaţia este situată intravilan, la 0,45 km NE de biserica ortodoxă din Opatiţa, la 50 m NE de limita estică a localităţii şi la 50 m N de versantul drept al Pârâului Bârdeanca, afluent dreapta al Râului Bârzava.
Fortificaţia medievală de la Poarta Albă - La Roată
Fortificaţia medievală de la Răşinari - La Gânza. Fortificaţia se află pe dealul de lângă Valea Strezii, între satele Răşinari şi Poplaca.
Fortificaţia medievală de la Rasova. în vatra satului
Fortificaţia medievală de la Satu Nou - Burg. pe dealul Burichiul Mare, la E de sat, lângă drumul spre Cuşma Sat, la 2 km S de apa Cuşmei
Fortificaţia medievală de la Şirioara - Cetăţuia. Fortificaţia se află la SE de sat, pe terasa de deasupra luncii Şieului
Fortificaţia medievală de la Tălmăcel - La Turn
Fortificaţia medievală de la Tămăşeni - Platoul Cetate Varhedy. la 4 km NE de şcoală
Fortificaţia medievală de la Vârghiş. pe dealul Hegyes
Fortificaţia medievală de la Zălan - Csutakostetö-Pincevár. pe promotoriile Csutakostetö şi Pincevár, lângă sat
Fortificaţia medievală de la Zalnoc - Cetate
Fortificaţia medievală de la Zeicani - În Pădure
Fortificaţia medievală din punctul Cetate. Pe cursul superior al unei văi, în hotarul "Brazda Diavolului".
Fortificaţia medievală timpurie de la Luncşoara - Cetăţuia. la limita de N a localităţii, pe malul drept al pârâului Borod, la 2km
Fortificaţia medievală timpurie de la Petreu - Cetatea dinăuntru. la limita de S a localităţii, pe malul drept al Barcăului
Fortificaţia medivală de la Timişoara - Piaţa Operei
Fortificaţia postromană de la Morteni - Pădurea Cioacelor. la 3 km S de localitate
Fortificaţia preistorică de la Petreştii de Sus - La biserică
Fortificaţia romană de la Băile Homorod. la cca. 180 - 200 m sud-vest de fortificaţia de la pct. 2
Fortificaţia romană de la Baru - La fântână. Fortificaţia se află între "Dealul Comărnicelului" şi "Vârful Negru"
Fortificaţia romană de la Bozeş. În hotarul localităţii
Fortificaţia romană de la Bucoşniţa - Luncă. la 1,5 km E de comuna Bucoşniţa, la 10 m E de DN6, în dreptul bornei km 12, în lunca joasă a Timişului, la 1 km E de râul Timiş
Fortificaţia romană de la Cioclovina - Troianul. între dealul Mesteacănului şi vârful lui Vîrfete, la SE de sat
Fortificaţia romană de la Coroana - Oierie. în marginea de NE a satului
Fortificaţia romană de la Ghindăreşti- La Cetate. la NV de sat
Fortificaţia romană de la Horoatu Crasnei - Poic, La arie. La est de casele de jos ale cătunului Poic, la sud-est de drumul ce duce spre Mesteacăn, pe o pantă aflată pe malul din stânga Pârâului Poic, cam la 300 m de firul apei
Fortificaţia romană de la Ocland - Cetatea Hagymaş. 4,8 km de E-SE de centrul comunei
Fortificaţia romană de la Rachelu-în marginea de N a satului. în marginea de N a satului, pe malul drept al bălţii Dunării
Fortificaţia romană de la Rogova - La Cazane
Fortificaţia romană de la Uriu. spre capătul satului, în direcţia Ilişua, la 100 m
Fortificaţia romană de Peceneaga - La Cordon. pe dealurile din sud
Fortificaţia romano-bizantină de la Babadag - Podul Topraichioi. la 250 m V de km 30 al DN 22
Fortificaţia romano-bizantină de la Castelu. în marginea de SE a satului
Fortificaţia romano-bizantină de la Dunavăţu de Sus-în partea de N a satului. în vatra satului, sector N
Fortificaţia romano-bizantină de la Măcin
Fortificaţia romano-bizantină de la Oltina. Fortificaţia este situată între Lacul Mârleanu (acum Dunăreni) şi Lacul Vederoasa, pe Dealul Muzait, în dreptul Ostrovului Fermecatul şi a extremităţii de vest a Ostrovului Luna (sau Uzunda), la vest de Sacidava.
Fortificaţia romano-bizantină de la Ovidiu. marginea de SE a oraşului Ovidiu, pe malul lacului Siutghiol
Fortificaţia romano-bizantină de la Plopeni. la 6 km V de sat Credinţa, între acesta şi satul Plopeni
Fortificaţia romano-bizantină de la Seimeni. Fortificaţia este situată în partea de N a Fermei piscicole Domneasca, spre malul Dunării, la cca. 300 m.
Fortificatie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie
Fortificaţie (?)
Fortificaţie de pământ de la Atid - Dealul Cetăţii. Fortificaţia se observă în valea Pârâului Cetăţii, pe partea dinspre E a Delului Cetăţii.
Fortificaţie de pământ preistorică de la Beba Veche-În Şanţ. La 2,7 km VSV de biserica ortodoxă din Beba Veche şi la 3,3 km V de versantul drept al unui canal fără nume, afluent dreapta al Pârâului Aranca
Fortificaţie romană de la Băile Homorod. promontoriul Terasa Homorodului, la confluenţa dintre pârâul Cetăţii şi Valea Homorodului
Fortificaţii
Fortificaţii
Fortificaţii
Fortificaţii
Fortificaţii
Fortificaţii
Fortificaţii
Fortificaţiile Cetăţii Timişoara - Centrul istoric. Parcul Botanic, Piaţa Unirii
Fortificaţiile de la Bucova - Poarta de Fier a Transilvaniei. la 2 km E de localitate
Fortificaţiile de la Dumitra - La Cetate. la 3,5 km E de sat, pe un mamelon
Fortificaţiile de la Gura Văii - Insula Banului
Fortificaţiile de la Ilganii de Jos-limita de S a satului. limita de S a satului
Fortificaţiile de la Lipova - Lipoviţa; Coasta Rea. obiectivul arheologic se află la3,65 km ENE de biserica ortodoxă din Lipova; la 4,45 km VSV de biserica ortodoxă din Milova; la 270 m SV de DJ 682 Lipova - Ususău şi la 650 m S de versantul stâng la Râului Mureş.
Fortificaţiile de la Luncani - Dealul Piatra Roşie. la S de satul Boşorod, între Valea Luncanilor, Valea Roşie şi Valea Stângului
Fortificaţiile de la Mereşti - Dealul Cetate. la S de sat
Fortificaţiile de la Şieu-Măgheruş - Cetatea. pe dealul Hegheriş
Fortificaţiile de la Viile Tecii - Dealul Cetăţii. promontoriu la SE de sat
Fortificaţiile de la Voivodeni - Bunghart. promontoriu la 2 km NE de sat
Fortificaţiile de pământ de la Moacşa. pe un deal lângă Valea Beşineului
Fortificaţiile medievale de la Lipova - Coasta Rea, Lipoviţa. Situl este insuficient localizat.
Fortificaţiile oraşului medieval Târgovişte. între Halta Teiş, str. Alexandru Ioan Cuza la N şi V, Uzina de Utilaj Petrolier, Magazin Chindia la S, terasa înaltă a Ialomiţei spre S şi SE.
Fortificaţiile romane de la Poieni - Carpen. O porţiune de vallum cu două turnuri a fost identificată pe "Dealul Horniş" sau pe vârful "Carpen" care se află în partea de NE a acestei porţiuni.
Fortificaţiile romane de la Poieni - Cetăţuia. O porţiune de vallum cu două turnuri a fost identificată pe "Dealul Horniş" sau pe vârful "Carpen" care se află în partea de NE a acestei porţiuni. Tot în hotarul comunei Poieni se află şi urmele unui alt turn de pază şi de semnalizare roman, pe dealul "C
Fortificaţiile romane de la Poieni - Măgura Sebeşului. Turnul a fost observat la SV de gară şi la E de podul CFR.
Fortificaţii romane de la Negreni - Cetatea Turcilor. Urmele fortificaţiilor pot fi observate la V de sat.
Fortificaţii, valuri, şanţuri
Fortificaţii, valuri, şanţuri
Fortificaţii, valuri, şanţuri
Fortificaţii, valuri, şanţuri
Fortificţie
Fortul de la Tulcea - zona de sud-vest a oraşului, SC Aegyssus SRL. Pentru acest sit este dat ca reper DN 22.
Fotificaţia dela Pianu de Sus-Cetăţuia. Pe dealurile de la NE de satul Pianul de Sus. Pe botul de deal astfel denumit de săteni se poate ajunge din Pianul de Sus pe sub releul de telefonie mobilă. Ca să ajungi la locul Cetăţuii mergi din Pianul de Sus deasupra livezilor satului sau de la ieşire
Fragmente din zidul cetăţii turceşti Tabia de la Giurgiu - str. Dunării
Fragment zid de apărare de la Baia Mare. între şcoală şi râul Sasar
Latura de est din ansamblul fortificaţiilor oraşului Mediaş. Latura de est corespunde cu zidul de apărare de pe str. Mihai Viteazau 6 - 48.
Latura de nord a fortificaţiilor medievale ale oraşului Mediaş
Latura de sud a fortificaţiilor medievale ale oraşului Mediaş
Pe vârful dealului
Piaţa Aurarilor de la Sibiu
Platoul din faţa Cetăţii de Scaun-Câmpul Şanţurilor. la marginea de E a oraşului şi pe pantele de N ale dealului
Poarta Brăilei şi Buzăului de la Târgovişte
Poarta Vânătorilor de la Târgovişte
Posibila fortificaţie dacică de la Sândominic. 6 km NE de localitate; valea pârâului Locul Mare
Ruinele Cetăţii Adrian de la Sălard
Ruinele cetăţii Cheud - Cetatea Aranyos. pe malul drept al Someşului, la 2 km de centrul satului Cheud şi la 500 m de Strâmtorile ţicăului, pe dreapta
Ruinele cetăţii Ciceului de la Ciceu-Corabia - Cetatea Ciceului. La 9 km faţă de DN 17, NE de satul Ciceu-Corabia
Ruinele cetăţii Devei. pe versantul sudic al dealului, pe malul stâng al Mureşului
Ruinele cetăţii Severinului de la Drobeta-Turnu Severin. în parcul "General Dragalina"
Ruinele cetăţii Valcăului de la Subcetate. în afara localităţii, în pădure
Ruinele cetăţii Vityal de la Eremitu. Ruinele se află la confluenţa pârâului Cetăţii cu pârâul Vityal.
Ruinele turnului (cetate) de pază de la Crivadia. la cca. 100 m E de sat, pe partea stângă a D.N. 66 spre Petroşani, la intrarea în trecătoarea Merişor
Şanţul de apărare din epoca romană de la Ploieşti - str. Luminişului. cartier Bereasca Sud
Şantul şi valul de apărare de la Târgovişte
Şanţurile din epoca feudală de la Culpiu - Bocsok
Sistem de supraveghere şi apărare a limesului Daciei în sectorul castrului de la Bologa - Măgura Bologii
Sistemul de fortificaţii de la Fizeşti- Vârful Poienii. în zona Ponorâciu-Cioclovina
Situl arheologic - Dealul Şoarecelui. La ieşirea dintre Dealurile Sălajului spre Câmpia de Vest a văii Crasnei, la SSE de sat; Valea Crasnei la cca. 1,5 km în amonte de satul Supuru de Sus
Situl arheologic de epocă medievală de la Bocşa-Valea Vernicului
Situl arheologic de la Alioş - Valea Alioşu S. Situl arheologic se află la 3,15 km NE de biserica ortodoxă din Alioş; la 3,21 km SE de biserica ortodoxă din Aluniş; la 3,9 km VSV de biserica catolică din Zăbrani şi la 180 m E de versantul drept al Pârâului Valea Alioşu.
Situl arheologic de la Arcalia - La Cetate. la 3 km S de sat
Situl arheologic de la Băniţa - Dealul Bolii. Situl se află la 4km est de sat
Situl arheologic de la Bodoc - Vârful cu comoară. în dreapta satului, la 7 km nord, pe malul stâng al Oltului, sub muntele Bodoc, la cota 1195 m
Situl arheologic de la Braşov - Dealul Tâmpa. între Bastionul Ţesătorilor, Bastionul Frânghierilor şi Bastioanele Postăvarilor şi Tăbăcarilor
Situl arheologic de la Breaza - Cetate. la 5 km S de satul Breaza, pe un platou de la confluenţa Văii Pojorâţii cu Valea Brescioarei
Situl arheologic de la Buimăceni-În deal la biserică. Aşezare fortificată situată intravilan, în marginea de nord-est a satului, pe un platou înalt, înconjurat în trei părţi de pante naturale şi amenajate, la circa 200 m de drumul comunal Albeşti-Todireni, platou pe care se află biserica satului şi un cimiti
Situl arheologic de la Caşinu Mic - Muchia Cetăţii. pe un platou la 17 km NV de satul Caşinul Mic - pe Vf.Cece pe Valea Caşinului
Situl arheologic de la Chesinţ - Dealu Cîrtiţa SV. Obiectivul arheologic se ală la 4,87 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 4,42 km SE de biserica ortodoxă din Alioş; la 2,55 km NNV de biserica ortodoxă din Alitringhen şi la 60 m N de versantul stâng al Pârâului Valea Mare.
Situl arheologic de la Chesinţ-Ocob. Aşezările au fost identificate pe teritoriul fortificaţiei medievale din zonă. Obiectivul arheologic se ală la 2,17 km SV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 2,77 km SSV de biserica ortodoxă din Zăbrani; la 2,6 SSV km E de biserica ortodoxă din Alioş şi
Situl arheologic de la Codlea - Măgura Codlei. pe primul mamelon, la V de măgura, spre satul Holbav
Situl arheologic de la Corneşti - Iarcuri-1. Situl arheologic se află la 1,87 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 5,12 km V de biserica ortodoxă din Murani; la 5 km SE de biserica ortodoxă din Orţişoara şi la 525 m S de versantul stâng al Pârâului Lac.
Situl arheologic de la Costeşti- Dosul Brăiţei. la sud-vest de cetatea Costeşti
Situl arheologic de la Cotu - Poiana Costăchel. Sit în extravilan, situat la circa 1000 m vest de sat, pe un platou întins aflat la nord de aşezarea din Poiana Jorovlea
Situl arheologic de la Crizbav - La Cetate
Situl arheologic de la Divici - Grad. Situl se află localizat între km fluviali 1065-1066, pe un promontoriu stâncos de formă triunghiulară, cu axa lungă orientată SSE-NNV, având vârful din SSE orientat spre Dunăre.
Situl arheologic de la Gornea - Vodneac. pe malul Dunării la NV de sat, la vest de Ogaşul Ierii
Situl arheologic de la Horlăceni - La Cetate. Situl se află în extravilan, pe partea dreaptă a pârâului Cănăpiştea, la 1400 m vest de coada iazului Cobâlei, la 2000 m sud-vest de Movila Talpan.
Situl arheologic de la Ibăneşti - Cetatea Măgurei. Situl se află intravilan, pe promontoriul vestic al platformei care constituie Măgura Ibăneştilor, la 1500 m V de biserica satului.
Situl arheologic de la Ionăşeni - La Temelii. Situl se află extravilan, la vest de sat, pe un martor de eroziune din albia majoră a pârâului Sireţel, la 500 m sud de ferma de taurine a fostului CAP Ionăşeni.
Situl arheologic de la Ivrinezu Mic. pe platoul ce pătrunde în lacul Cochirleni, la 1,7 - 1,8 km NNV de sat
Situl arheologic de la Izvoarele - Dealul de la Cetate. Situl se află pe versantul de est al Văii lui Voicu, pe Dealul de la Cetate.
Situl arheologic de la Jigodin-Băi - Dealul Cetăţii. Pe o înălţime conică (cota 904 m) cu pante abrupte ce se află la capătul unui mic afluent de pe partea dreaptă a Oltului
Situl arheologic de la Labaşinţ - Dealul Drăgoi S. obiectivul arheologic se află la 1,56 km SSV de biserica ortodoxă părăsită din Labaşinţ; la 4,51 km NE de biserica ortodoxă din Coşarii; la 4,15 km NV de biserica ortodoxă din Crivobara şi la 330 m V de versantul drept al Pârâului Valea Ilinţ.
Situl arheologic de la Libcova. Situl menţionat se află în hotarele localităţii.
Situl arheologic de la Liteni - Cetate
Situl arheologic de la Lucăceni - Pe deal. la 1,5 km NE de Primărie
Situl arheologic de la Luna de Sus - Râpa Dracului. Situl se află pe un promontoriu de deal la vest de satul Luna de Sus, deasupra ultimelor case din localitate. satul Luna de sus, pe traseul autostrăzii Braşov-Borş, tronson 2B, km 50+200 / 50+300.
Situl arheologic de la Mangalia - Oraşul antic Callatis. Între Sanatoriul balnear, Casa de Cultură, str. Constanţei, Geamie şi intrarea în portul comercial
Situl arheologic de la Marca - Iertaşul Petacilor
Situl arheologic de la Miorcani - Zamca. Situl se află extravilan, la 3200 m SE de sat, pe partea stângă a şoselei Miorcani-Mitoc.
Situl arheologic de la Moigrad-Porolissum - Cămin. pe platoul dealului cu acelasi nume, la nord de cursul mijlociu al Văii Pomet
Situl arheologic de la Nazna. Situl se află pe un monticul, la NV de sat.
Situl arheologic de la Orlat - Cetatea Scurtă. la V de localitate, la N de DJ Orlat-Sibiel, pe Dealul Orlatului.
Situl arheologic de la Poarta Albă. prin capătul de S al satului
Situl arheologic de la Racoş - Dealul Vărăriei. la 1 km SSV de sat
Situl arheologic de la Roadeş - Dealul Cetăţii. la 1 km N de sat, în extravilanul satelor Archita, Beia şi Roadeş; Valea Scroafei
Situl arheologic de la Romita - Cetate (Castrul Certiae). pe malul drept al Văii Agrisului la nord-est de localitate, între localităţile Romita si Brusturi, în imediata apropiere a fostelor grajduri CAP Brusturi
Situl arheologic de la Sâmbriaş - Chişhed. În acest punct, vârf de deal, situat între Sâmbriaş şi Mătrici, a fost descoperit un turn de observaţie roman.
Situl arheologic de la Sărăţel - Dealul Cetate. la E de sat, în stânga Şieului
Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Şiştarovăţ SV. obiectivul arheologic se află la 690 m SV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 7,06 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova; la 180 m N de DJ 572 Şiştarovăţ - Cuveşdia şi la 370 m E de versantul drept al Pârâului Valea Seliştioara.
Situl arheologic de la Şiştarovăţ - Valea Şiştarovăţului-2. obiectivul arheologic se află la 4,11 km NV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 390 m V de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ; la 2,72 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova (repere faţă de zona mediană a traiectului valului) şi la 320 m V de versantul
Situl arheologic de la Şoşdea. Spre SE de sat
Situl arheologic de la Ştefăneşti - La Burci. Situl se află extravilan, la nord-nord-est de târg, în albia minoră a Başeului, pe un martor de eroziune.
Situl arheologic de la Tarcea - Dealul de Mijloc. la 1 km E de limita localităţii
Situl arheologic de la Târgovişte. intersecţia str. Câmpulung cu str. Pârvan Popescu
Situl arheologic de la Teliu - Dealul Cetăţii. la 1 km NV de sat
Situl arheologic de la Topolovăţu Mare-Joamba. Situl arheologic se află la 1,7 km ESE de biserica ortodoxă din Topolovăţu Mare; la 1,9 km NV de biserica ortodoxă din Ictar - Budinţi; la 1,52 km N de biserica ortodoxă din Topolovăţu Mare şi la 1,22 km N de versantul drept al Canalului Bega.
Situl arheologic de la Tudora - La Ocup. Situl se află extravilan, la 2400 m nord-est de cartierul Poeni, pe un deal aflat între pârâul Ocupului la sud şi pârâul Căprioarelor la nord-vest.
Situl arheologic de la Tulcea - La N de complexul Carniprod. Situl arheologic se află la 4-5 km nord-est de localitatea Tulcea; pe un promontoriu ce domină lunca Dunării; pe DN 222C.
Situl arheologic de la Zăbrani - La Suiş. La NE de comună, la circa 1,5 km de aceasta şi la 500 m nord de calea ferată Lipova - Timişoara, în lunca Mureşului
Situl arheologic fortificat de la Valea Crişului - Vârful cu mesteceni. între Valea Mare şi Valea Csudor, dealul Nyirteto
Situl arheologic medieval de la Târgu Mureş - Cetate. Situl se află pe dealul cetăţii, pe partea stângă a râului Mureş.
Tell-ul eneolitic de la Siliştea - Măgura Mantolea. la SE de sat
Tumulul de epoca bronzului de la Bocşa-Muntele Areniş
Turn al Porţii de la Sibiu. Turnul se află lângă Primăria Veche, la intersecţia străzilor Odobescu şi Mitropoliei.
Turn de apărare de la Braşov - str. Castelului nr. 134-135. Cetatea Braşovului, în spatele curţii
Turn de apărare de la Braşov - str. Castelului nr. 76-78. Cetatea Braşovului, în spatele curţii
Turn de apărare de la Braşov - str. Mureşenilor nr. 1. Cetatea Braşovului, în spatele curţii
Turn de apărare de la Braşov - str. Mureşenilor nr. 9. Cetatea Braşovului, în spatele curţii
Turn de apărare de la Ciacova. în zona centrală
Turn de apărare - Incinta a IV-a de la Sibiu. Turnul de apărare este înglobat în Arsenal (cazarma Kempel).
Turn de apărare - Incinta II. Acces la parterul turnului, Piaţa Mică 23.
Turn de apărare - Incinta II de la Sibiu. Acces şi prin Piaţa Aurarilor 5.
Turn de apărare - Incinta III de la Sibiu
Turn de apărare - incinta III de la Sibiu. Turnul poate fi observat la limita din fund a terenului.
Turn de apărare - Incinta III de la Sibiu. Turnul se află la limita din fund a terenului.
Turn de apărare - Incinta III de la Sibiu. Zidul poate fi observat la limita din fund a terenurilor.
Turn de cetate de la Apaţa- La Cetate. la ieşirea din localitate spre Ormeniş
Turn de la Braşov - str. Gh. Bariţiu nr. 12. Cetatea Braşovului, alipit bisericii "Sf. Treime"
Turn de observaţie al sistemului de apărare roman de la Jac- La Poiană
Turn de observaţie de la Hotărani. la 500 m V de mănăstire
Turn din epoca romană de la Negreni - Podireu. pe marginea de NV a terasei, la N de drumul judeţean
Turn roman de la Buduş. pe dealul de la E de sat (478 m)
Turn roman de la Căpâlna - Casa popii
Turn roman de la Hodişu - Vârful Rimbuşorului
Turn roman de la Hodişu - Vârful Sonului
Turn roman de la Monor - Braniştea
Turn roman de la Sălişca - Muncelul. Turnul se află pe înălţimea "Muncelul".
Turn roman în sistemul de supraveghere şi apărare a limes-ului de nord în sectorul Ciceu-Corabia - Muncelu. cota 650 m
Turn roman în sistemul de supraveghere şi apărare a limes-ului de nord în sectorul Ciceu-Corabia - Poniţa. Pe o terasă de la poalele culmii Ciceului, la cca 3 km nord de localitate.
Turn roman la Căpâlna - Cărămida
Turn roman la Căpâlna -Casa Uriaşilor
Turn roman la Căpâlna - Dealul lui Galoş
Turn roman la Căpâlna - Homorâşa
Turn roman la Căpâlna - Hotroapă
Turn roman la Ciceu-Poieni - Strunga Găvoşdenilor. Turnul se află la cca 1 km vest de localitate
Turn roman la Zalău - Vârful Păstaie. pe toată panta de S a vârfului Păstaie
Turnul Alb de la Braşov. de-a lungul Canalului Graft, pe dealul Straja (Warthe)
Turnul Archebuzierilor de la Sibiu
Turnul cizmarilor - Sebeş. în grădină
Turnul dacic de la Costeşti- Şesul Ciorii. pe o terasă pe versantul nordic al Dealului Făeragului
Turnul de apărare la Perişor-Corobană. Turnul se află la cca 600 m nord de localitate, pe terasa unui deal.
Turnul de epocă romană de la Brebi - Comorâşte. La nord - nord-vest de sat, pe panta ce urcă spre Dealul Mănăstirii,
Turnul de epocă romană de la Brebi - Dealul Mănăstirii. La nord de sat, la 300 m nord de vârful propriuzis, cam la 850 m de turnul din punctul Comorâste
Turnul de epocă romană de la Brebi - Dealul Mare. la nord-vest de sat, pe un deal împădurit
Turnul de epocă romană de la Brebi - Dealul Racova. În panta de nord-vest a dealului, aproape de capătul de jos, la 50 de m de liziera pădurii, la 1600 m de turnul din punctul Comorâste
Turnul de epocă romană de la Brebi - La Tău Valerii. La nord-vest de sat, cam în dreptul ultimelor case din Ortelec, sub Vârful Dealul Mare,
Turnul de epocă romană de la Ciocmani - Mănăstire. pe o şa, deasupra localităţii
Turnul de epocă romană de la Gâlgău - Poianu
Turnul de epocă romană de la Horoatu Crasnei - Poic, Dealul lui Gyuri. la 700 m spre nord de casele Neag si Cibenschi, pe un capăt de promontoriu
Turnul de epocă romană de la Hurez - Şanţ
Turnul de epocă romană de la Ileanda - Coama Pietrar. pe dealul Toaca Glodului, formă de relief dominantă orientată spre Podisu
Turnul de epocă romană de la Ileanda. La răsărit de Toaca Glodului
Turnul de epocă romană de la Jac - Dealul Mare
Turnul de epocă romană de la Jac - După Deal
Turnul de epocă romană de la Moigrad-Porolissum - Dealul Ferigii
Turnul de epocă romană de la Moigrad-Porolissum - La Poiană. la sud de sat, la 1525 m de turnul de la punctul Sub Druia
Turnul de epocă romană de la Muncel - Comoriţa. La poalele de vest ale dealului Comoriţa
Turnul de epocă romană de la Pria - Măgura Priei
Turnul de epocă romană de la Sângeorgiu de Meseş - La Ferice. pe Dealul Boului
Turnul de epocă romană de la Stârciu - Coasta Julii
Turnul de epocă romană de la Stârciu - Sub Cornet 2. lângă drumul spre Cornet, pe un pisc izolat, mai mic
Turnul de epocă romană de la Stârciu - Sub Cornet. La 300 m mai sus de izvorul-fântână de la ultima casă de sus a cătunului Rag, cam la 100 m de marginea pădurii
Turnul de epocă romană de la Tihău - Cota 361. Deasupra castrului Tihău, la sud de sat, peste Valea Almajului
Turnul de epocă romană de la Tihău - Pe Grădişte, deasupra castrului. La circa 2 km spre nord-est de castru, pe o culme care se ridică între văile Almasului si Brâghezului
Turnul de epocă romană de la Treznea - Gura Tedişului
Turnul de epocă romană de la Treznea - Sub Păstaie. a 950 m spre sud de Vârful Păstaie, unde valul face un cot spre sud-vest
Turnul de epocă romană de la Zalău - Dintre Druia şi Poiană. la 250 m nord de Vârful Druia, pe un vârf izolat foarte puŃin proeminent
Turnul de epocă romană de la Zalău - Sub Druia. la 1250 m de Măgura Stânii, pe un vârf secundar
Turnul de epocă romană - Pădurea Prelucanilor
Turnul de epocă romană - Piatra Prelucilor. Pe creasta de deasupra bisericii
Turnul de la Costeşti - Poiana Perţii. terasa situată pe versantul NV al Dealului Blidaru
Turnul de la Mihai Bravu - Movila Bisericuţa. la 2 km SV de sat
Turnul de la Portus Crisy (Vama sării sau Casa zmăului. Pe malul drept al Crişului Repede, în defileul de la Vad
Turnul de observaţie de la Beica de Jos. Turnul se află la cca. 2,2 km V-NV de centrul comunei, aproape de marginea terasei cu pădurea de stejari.
Turnul de observaţie de la Nădaşa - Dealul Jidovilor. Turnul se află pe vârful dealului situat la sud de Nădaşa.
Turnul de pază dacic de la Costeşti- Ciocuţa. la sud-vest de dealul Cetăţuia
Turnul de pază roman de la Dumitreni
Turnul de piatră de la Basarabi-Murfatlar. la NE de sat
Turnul de poartă al fostei Cetăţii săteşti
Turnul din epoca romană de la Jeica - Dealul Zburătorilor. la V de sat, în direcţia Posmuş
Turnul din epoca romană de la Jibou - La gropi pe Cerăt
Turnul donjon de epocă medievală de la Răchitova - Cetăţuia. la 500 m S de sat
Turnul Dulgherilor de la Sibiu
Turnul Fierarilor - Incinta IV de la Sibiu. Turnul se află în incinta Grupului Şcolar.
Turnul Gros de la Sibiu. Turnul Gros se află înspre bulevardul Corneliu Coposu.
Turnul Măcelarilor (Turnul de Muniţii) de la Baia Mare
Turnul medieval de la Remetea
Turnul Negru de la Braşov. de-a lungul Canalului Graft, pe dealul Straja (Warthe)
Turnul Olarilor de la Sibiu
Turnul Pielarilor de la Sibiu. Turnul Pielarilor este situat la intersecţia cu Str. Rimski Korsakov.
Turnul Pompierilor de la Cluj-Napoca - Strada Tipografiei 17
Turnul roman de apărare de la Vătava - Cetăţele. în extravilanul satului Vătava, la aproximativ cinci km nord de vatra satului
Turnul roman de la Bârsău Mare - La Cetăţea. la 1,7 km N de sat
Turnul roman de la Bogdana - Salhingăr. la SV de sat
Turnul roman de la Breţcu. la ieşirea din Pasul Oituzului, pe partea stângă a drumului naţional, la confluenţa pârâurilor Oituz şi Tulgheş
Turnul roman de la Buciumi - Dealul Găunos. pe coama dealului dintre izvorul Pârâului Mihăiasa si Valea Ragului
Turnul roman de la Buciumi - Groapa Mare
Turnul roman de la Buciumi - La Poiană. lângă drumul spre Şeredei, la 500 - 600 m de "Fântâna Marcului"
Turnul roman de la Buciumi - Padină 2
Turnul roman de la Buciumi - Padină. deasupra Fântânii Ţârcului
Turnul roman de la Buciumi - Vârful Padina. la 700 m sub vârful Padina
Turnul roman de la Budacu de Jos - Cetate. la 2 km N de sat
Turnul roman de la Ciceu-Poieni - Podul Milcoaiei. Turnul se află la cca 500 m vest de sat.
Turnul roman de la Ciceu-Poieni-Vârful Osoiului
Turnul roman de la Ciglean - Dealul Cigleanului
Turnul roman de la Ciglean - Vârful Cigleanului
Turnul roman de la Cliţ - Faţa Chicerii. deal la E de centrul satului
Turnul roman de la Cormeniş - Dealul Hoancelor. la N de sat
Turnul roman de la Cormeniş - Faţa Prisecii
Turnul roman de la Cormeniş - Râpa Malului. la 2200 m SSV de biserică
Turnul roman de la Corund - Râtul Cadaci. Turnul de pază se află între Corund-Atia-Atid.
Turnul roman de la Creaca - Dumbravă. La nord-vest de sat, la 1000 m spre vest de turnul din punctul Dealul Mănăstirii (sat Brebi, com.Creaca)
Turnul roman de la Creaca - Vârful Cigleanului. La vest de sat (Ciclean), deasupra soselei Creaca - Jibou, dincolo de cuptoarele pentru ars varul
Turnul roman de la Dealu - Dealul Mânăstirii
Turnul roman de la Dobricel- Vârful Lazului. Vârful Lazului
Turnul roman de la Dobric. în intravilan
Turnul roman de la Dumbrăveni - Dealul Podului. Turnul se află la cca 1300 m vest de localitate.
Turnul roman de la Dumbrăveni - Vârful Runcului. Turnul se află la 1 km de SE de sat, pe valea Conciului.
Turnul roman de la Fălcuşa - Muchia Poienii Lupului
Turnul roman de la Fălcuşa - Ţâgla Fălcuşului
Turnul roman de la Firtuşu - Péterhegyese. Pe panta lină a lui "Péterhegyese" a fost descoperită şi sondată o movilă, care ascunde ruinele turnului roman de pază şi semnalizare.
Turnul roman de la Huta - Arsură. la NV de piscul aflat la capătul de jos al satului
Turnul roman de la Huta - Coama pietrar
Turnul roman de la Huta -Dealu Mare. la cca. 1,5 km V de capătul de sus al satului, unde terenul coboară spre Prislop
Turnul roman de la Huta. la cca. 750 m de "Dealu lui Gyuri", pe o înălţime secundară a Meseşului
Turnul roman de la Ileanda - Ciuha. Pe un pisc secundar al dealului Ciuha
Turnul roman de la Ileanda - La Căsoi
Turnul roman de la Jibou - Dealul Dumbrava. la NV de satul Creaca
Turnul roman de la Jibou - Vârful Cigleanului. la V de satul Ciglean
Turnul roman de la Lozna - Curmăturiţa. pe şoseaua de deal ce leagă "Stanu Cornetului" cu "Cetăţeaua"
Turnul roman de la Meseşenii de Sus - Coasta Lată. la SE de sat
Turnul roman de la Meseşenii de Sus - Groapa Mare. situat între vîrfurile "Padina" la S şi "Coasta lată" la N, lângă cărarea ce duce la "Fântâna Oilor"
Turnul roman de la Meseşenii de Sus - Osoiul Ciontului. la 300 m de punctul geodezic din Vf. Osoiul (870 m)
Turnul roman de la Meseşenii de Sus -Sub groapa muierii. lângă băile din sat
Turnul roman de la Muncel - Muchia Poienii Lupului
Turnul roman de la Năsăud - Dumbrava. la N de oraş, pe malul drept al Someşului Mare
Turnul roman de la Negreni - Poiana în arbore. la 1800 m SE de biserică şi la 300 m de liziera pădurii
Turnul roman de la Negrileşti - Cetatea lui Motogna
Turnul român de la Negrileşti-Dealul Sflederului
Turnul român de la Negrileşti-Malul Cornului
Turnul roman de la Ocna de Sus - Dâmbul Kodáros. la marginea intravilanului, la 1,5 - 2 km de marginea de NE a satului
Turnul roman de la Ocna de Sus - Vizuina Vulpii. la est de sat
Turnul roman de la Păuleni - Dealul Silaş
Turnul roman de la Perii Vadului. pe teritoriul satului, în dreapta şoselei
Turnul roman de la Preluci - Holm. la V de biserica satului
Turnul roman de la Preluci - Locul Hornicilor. la V de biserică, la 50 m de locul "Holm"
Turnul roman de la Purcărete-Faţa Carpenilor
Turnul roman de la Rogna - La Bontauă. la 1,2 km NNV de biserică, pe promontoriul din stângă Someşului
Turnul roman de la Rugăşeşti - Dealul Podului
Turnul roman de la Rusu Bârgăului - Mendenţ
Turnul roman de la Săcădate - Sakadat sorco. Turnul roman poate fi observat pe limesul estic al Daciei romane.
Turnul roman de la Salva - Mocirla. promontoriu între Someşul Mare şi Sălăuţa
Turnul roman de la Sângeorgiu de Meseş - La Dealul Boului. la 2 km SV de sat
Turnul roman de la Sângeorgiu de Meseş - Măguriţa. la mijlocul dealului, pe coama spre E de sat
Turnul roman de la Sigmir. dealul dintre Sigmir şi Caila, la cota 574 m
Turnul roman de la Simioneşti - Măgura. pe dealul care domină valea Budacului
Turnul roman de la Sita - Capul Dealului. la 1,2 km NE de biserica satului
Turnul roman de la Sita - Ponoare. la câteva sute de metri N de "Casa Urieşului"
Turnul roman de la Sita - Vârful Sitii. la 900 m NNV de biserica satului
Turnul roman de la Stârciu - Dealul Secuiului. la 2,5 km S de sat, la sud-vest de cătunul Rag, la 100m de ultima casă din Stârciu
Turnul roman de la Stârciu - Frapsin. la capătul de NV al dealului, la marginea pădurii
Turnul roman de la Surduc - Podinicu deasupra tunărului. la jumătatea distanţei dintre satele Surduc şi Clit
Turnul roman de la Surduc - Valea Hrăii. pe terasa de deasupra de "Valea Hrăii", la 2 km S de la biserica din satul Băbeni
Turnul roman de la Treznea - Coasta Ciungii. la V de sat, la 100 m de drumul de culme
Turnul roman de la Treznea - Vârful Ciungii. un vârf secundar la 50 m de culme, la 800 m S de vârful Dealul Mănăstirii
Turnul roman de la Treznea - Vârful Tedişului. la V de sat
Turnul roman de la Var - Dealul Tărăbailor. la SV de sat, dincolo de Valea Seacă, pe vârful izolat şi împădurit, lângă semnul geodezic
Turnul roman de la Zagra - Dealul Belei. între punctul Ideciului şi vârful Sălanţei, la cota 548 m
Turnul roman de la Zagra - Vârful Colnicului
Turnul roman de la Zagra - Vârful Zgăului. cota 765 m, deasupra satului
Turnul roman de la Zalău - Acastău. la marginea pădurii, pe vârful împădurit
Turnul roman de la Zalău - Dealul Clocolaţ
Turnul roman de la Zalău - Dealul Dojii. la N de oraş, pe partea de S a văii Ortelecului, lângă Izvoare
Turnul roman de la Zalău - Dealul Mare. la NE de casele de pe "Deleni", în dreptul bisericii
Turnul roman de la Zalău - Dealul Pietroasa. lângă drumul de căruţe
Turnul roman de la Zalău - Dealul Poguior. lângă "La Strâmtură"
Turnul roman de la Zalău. la 500 m N de vârful "Măguriţa"
Turnul roman de la Zalău. la 50 m N de foişorul de lemn de pe Măgura Stânii
Turnul roman de la Zalău - La Strâmtură. pe panta de N a dealului Măguriţa, în zona lacului
Turnul roman de la Zalău - Măgura Stânii. în zona releului TV
Turnul roman de la Zalău - Masa Craiului. la capătul de NE al poligonului de tir
Turnul roman de observaţie de la Uila
Turnul roman de pază de la Cireşeni - Baknya. Urmele turnului se văd în partea spre Cireşeni a dealului Baknya.
Turnul roman de piatră de la Brădeşti - Láz. Urmele turnului pot fi observate lângă biserică, sub panta abruptă.
Turnul roman de piatră de la Cuşmed - Piatra Cuşmedului
Turnul roman de supraveghere de la Ibăneşti- Cetăţuia Mică. Punct situat pe o culme de deal, la cca. 2 km S de vatra satului, cu bună vizibilitate spre valea Gurghiului.
Turnul roman de supraveghere de la Şilea Nirajului - Pârâul Mierlei. Movila este situată pe o şa a interfluviului dintre Valea Nirajului şi Valea Cândului, la 4 km de Călugăreni.
Turnul roman la Hodişu - Dosul Marcului. Resturile din temelia turnului de pază pot fi observate pe dealul "Dosul Marcului".
Turnul romano-bizantin de la Sălcioara - Capul Iancina. cca. 5 km NE de sat
Turnul Scărilor de la Sibiu
Turnul Sfatului de la Sibiu
Turnul şi tezaurul monetar romane de la Tibor
Turnul Studenţilor de la Braşov. Cetatea Braşovului, în spatele curţii
Turnul teutonic de la Pârscov
Turnul Turnu-Roşu de la Turnu Roşu. Turnul se află la N de Cetatea Lotrioara, la intrarea în pas dinspre Sibiu, pe malul drept al Oltului.
Turnul Zidarilor de la Cluj-Napoca
Turnurile de epocă romană de la Muncel - Muchia Poienii Lupului. pe dealul Ţiglei,
Turnurile de epocă romană de la Negreni - La Bontauă. La vest de abruptul format de malul pârâului Negreni, în dreptul intersecţie drumului spre Jibou cu soseaua naţională Dej - Baia Mare
Turnurile de observaţie de la Gornea - ,,Dealul Stenca''. între Valea Cruşoviţa şi Padina cu Spini
Turnurile romane de la Odorheiu Secuiesc. la est de centrul Odorheiului,
Turnuri romane de la Vânâtori - Greben. Turnuri de supraveghere a limesului ce se află în diferite puncte din hotarul satului - Greben, Cociun, Dosul Turcului, Comoara, Vlăsiu, Gornea, Măgaşul.
Val de apărare de la Supur- Bondaua. Valul intersectează valea Crasnei la SE de localitatea Supuru de Sus
Val de pământ de epoca romană de la Alioş - Valea Olurocului. La 200 m nord de localitate
Vallum de pământ de la Brebi - Roata Dungii
Vallum de piatră la Zalău - Măguriţa
Val şi turn de observaţie al sistemului de apărare roman de la Jac- Citera
Val şi turn de observaţie al sistemului de apărare roman de la Jac- Dealul Fericirii
Valul de epocă necunoscută de la Deta-Pusta Pilărişte. Valul se află la E de localitatea amintită.
Valul de la Aghireşu - Ţecle. Valul poate fi identificat la 800-900 m de Consiliul Popular.
Valul de la Niculitel - Troianul
Valul de pamânt de epocă necunoscută de la Bodrogu Nou-La Hodaie. Situl este plasat la N de sat.
Valul de pământ de epocă neprecizată de la Chestinţ - Oul Lui Traian; Hunca; Movila Huncă. Obiectivul arheologic este amplasat la 2,4 km SSV de biserica ortodoxă din Chesinţ; la 5,6 km SE de biserica catolică din Neudorf; la 4,4 km SE de biserica ortodoxă din Zăbrani şi la 120 m E de versantul drept al Pârâului Valea Ţiganilor.
Valul de pamânt de epocă romană de la Iosif-Valea Tofai. Ductul valului trece la 400 m V de sat.
Valul de pamânt de epocă romană de la Iosif-Vena Mare. Ductul valului trece la 400 m V de sat.
Valul de pământ de la Aita Mare - Dealul Cetăţii. între Pârâul Cetăţii şi Păstrăvăria
Valul de pământ de la Alioş - Drumul Năzdrăvenilor-1. La 1,2 km NV de biserica ortodoxă din Alioş şi la 1 km SE de versantul stâng al pârâului Valea Giurocului
Valul de pământ de la Alungeni. la NE de sat, spre Turia
Valul de pământ de la Arcuş - Dealul Cetăţii. între pâraiele Egevsze şi Sugo, pe culmea măgurii Dealul Cetăţii
Valul de pământ de la Cleanov - Troianul
Valul de pământ de la Ghineşti. Urme ale valului de pământ se observă mai sus de localitate.
Valul de pământ de la Goagiu - Valea Iarului. Valul de pământ se află mai sus de Valea Iarului.
Valul de pământ de la Gornea - ,,Greda Înaltă''. deal situat la capătul sudic al satului Gornea
Valul de pământ de la Hodac
Valul de pământ de la Întorsura Buzăului. pe teritoriul oraşului, spre S
Valul de pământ de la Ion Corvin. între Cuzgun şi Aliman
Valul de pământ de la Lazu. pe terasa de la E de sat
Valul de pâmănt de la Măgheruş - Homárka. la N de sat, pe o lungime de 11 km, de la Râul Negru, în dreptul satului Bita, mergând spre SV între Reci şi Măgheruş, până la Lisnău
Valul de pământ de la Remetea Mare - La Hodaja. Situl este amplasat la 1,8 km NNV faţă de Biserica Ortodoxă din Remetea Mare, la 2,4 km sud faţă de Aeroportul Internaţional "Traian Vuia" din Timişoara şi la 0,38 km sud faţă de calea ferată Timişoara-Lugoj. Se află la 80 m E faţă de un canal fără nume c
Valul de pământ de la Saravale-Şanţul roman. La 1,86 km N de biserica ortodoxă din Saravale şi la 1,66 km N de malul stâng al pârâului Aranca
Valul de pământ de la Şuţeşti- Valul lui Traian. intravilan, între moară şi cimitir, L-35-103-B; malul drept al râului Buzău
Valul de pământ de la Terpeziţa - La Mese
Valul de pământ de la Uroi - Dealul Uroiului
Valul de pământ de la Vârghiş - Muntele Rika. la V de sat
Valul de pământ de la Vidacut - Brazda Dracului. între Vidacut şi Cibu
Valul de pământ din epoca migraţiilor de la Argea - Mânăstirea Sihastru. Valul de pământ intersectează DJ252 la km 47, în apropierea Mânăstirii Sihastru.
Valul de pământ din epoca migraţiilor de la Băleni
Valul de pământ din epoca migraţiilor de la Iepureni -Hotarul Boieresc. la 100 m E de sat, cu direcţia V-E spre com. Popricani
Valul de pământ din epoca migraţiilor de la Manoleasa - Valul din Moldova de Sus. Valul de pământ este situat atât extravilan cât şi intravilan, pe traseul Valea Hotarului (o viroagă aflată pe malul drept al Prutului aflat într-un meandru al acestuia), la 1200 m sud-est de satul Manoleasa, peste pârâul Volovăţ, prin pădurea Volovăţ şi
Valul de pământ din epoca migraţiilor de la Ploscuţeni - Pădure. Lângă DJ252, la km 45,1.
Valul de pământ din epoca romană de la Inand. la limita de V a satului, între satele Inand şi Cefa
Valul de pământ din epoca romană de la Traian
Valul de pământ din epoca romană de la Tuluceşti. şi pe teritoriul localităţii Cişmele, com. Smârdan
Valul de pământ drumul Tătarilor de la Dealu - Tăietura, Balta Tăieturii
Valul de pământ roman de la Cişmele
Valul de pământ roman de la Odaia Manolache
Valul de pământ roman de la Şerbeştii Vechi
Valul de piatră de la Cernavodă. Valul se găseşte până în dreptul insulei Hinog şi a Cetăţii Axiopolis de pe malul Dunării, la S de oraşul Cernavodă.
Valul de piatră de la Constanţa. Traseul Constanţa - Cernavodă: cartier Palas, la 2 km S de Valul lui Traian, prin marginea de NE a satului Valea Seacă, prîn capătul de S a satului Poarta Albă, pe lângă gara Dorobanţu, prîn Medgidia, la 1 km s de gara Mircea Vodă, prîn punctul Gura Cher
Valul de piatră de la Dorobanţu. pe lângă Gara Dorobanţu
Valul de piatră de la Medgidia. prin oraş, dispare la pct. Gura Ghermelor, reapărând 13 km la E de pct. Pietre, apoi traversează mun. Medgidia
Valul de piatră de la Mircea Vodă. la 1 km S de gara CFR Mircea Vodă
Valul de piatră de la Valu lui Traian. la 2 km S de sat
Valul din epoca migraţiilor de la Buciumeni
Valul din epoca migraţiilor de la Cârniceni. la 3 km E de sat, cu direcţia NNE spre com. Victoria
Valul din epoca migraţiilor de la Corod
Valul din epoca migraţiilor de la Cuca
Valul din epoca migraţiilor de la Cudalbi
Valul din epoca migraţiilor de la Fântânele
Valul din epoca migraţiilor de la Măcişeni
Valul din epoca migraţiilor de la Matca
Valul din epoca migraţiilor de la Plevna
Valul din epoca migraţiilor de la Popricani. la marginea de N a satului, până la cca. 200 m NE de sat, cu direcţia NE spre com. Ţigănaşi
Valul din epoca migraţiilor de la Rediu Mitropoliei. la S de sat
Valul din epoca migraţiilor de la Scânteieşti
Valul din epoca migraţiilor de la Şendreni. la 1,5 km V de sat, pe direcţia NE, până la râul Prut, în dreptul satului Tocsobeni, de pe malul stâng (Basarabia)
Valul din epoca migraţiilor de la Stoicani
Valul din epoca migraţiilor de la Suhurlui
Valul din epoca migraţiilor de la Ţepu
Valul din epoca migraţiilor de la Ţigăneşti
Valul din epoca migraţiilor de la Ţipileşti - Vatra satului. la 1,3 km V de sat, cu directia V-E
Valul din epoca romană de la Câmpul Cetăţii. Valul se întinde la 7,5 km de Vf. Dealul Cetăţii, între Vf. Scroafa (1142 m) şi dealul Caţa de Jos (1205 m).
Valul din epoca romană de la Jibou - Dealul Cerăt. La nord-est de oras, în dreptul podului peste Valea Agrijului, pe lunca si pe panta de vest a dealului
Valul hallstattian de la Cobor - Dealul Dacilor. în stânga drumului Dealul Dacilor
Valul mare de pământ de la Cochirleni - Cetatea Pătulului. pe malul Dunării, la V de Cetatea Pătulului şi la N de sat
Valul mare de pământ de la Dorobanţu. pe lângă Gara CFR Dorobanţu
Valul mare de pământ de la Medgidia - Pietre. Seminarul musulman, traversează teritoriul actual al mun. Medgidia
Valul mare de pământ de la Valu lui Traian. la 2 km N de sat
Valul medieval de la Vlăhiţa. Pe muntele Între Ape
Valul mic de pământ - Constanţa. traseul Constanţa - Cernavodă : cartierul Palas, cartierul Medeea, 2,5 km S de gara Valul lui Traian, 3 km S de satul Valea Seacă, 3 km NE de Ciocîrlia de Sus, prin marginea de S a satului Valea Dacilor, la 1,5 km de satul Remus Opreanu
Valul mic de pământ de la Ciocârlia. la 3 km NE de sat
Valul mic de pământ de la Cochirleni - Cetatea Pătulului. pe malul Dunării, la NV de sat, pe coama ridicăturii de teren situată imediat la N de Cetatea Pătulului şi la 7 km S de gara CFR Cernavodă
Valul mic de pământ de la Ivrinezu Mare. la NE de sat
Valul mic de pământ de la Remus Opreanu. la 1,5 km S de sat
Valul mic de pământ de la Valea Dacilor. prin marginea de S a satului
Valul mic de pământ de la Valul lui Traian. la 2,5 km S de gara Valul lui Traian
Valul postroman de la Ploieşti - str. Râpelor. cartier Malul Roşu
Valul roman de la Bălăciţa. se continuă spre Livezile, Şimian, Hinova şi Oreviţa Mare
Valul roman de la Castelu. la S de canalul Dunăre - Marea Neagră, pe dealul de la Castelu
Valul roman de la Chişoda - Valu roman. Valul de pământ este situat extravilan. Sectorul traseului valului "roman" din hotarul localităţii Chişoda are o traiectorie de 7,46 km, dispus între punctele notate în LMI drept Chişoda 2 A (în N - CET Timişoara) şi Chişoda 2 C (în S - lângă mănăstirea Ş
Valul roman de la Felnac. Valul a fost identificat la est de sat, spre Zădăreni.
Valul roman de la Fibiş-Maghiarod Pusta şi Valea Borduş. Situl nu are are alte puncte de reper în afară de Maghiarod Pusta şi Valea Borduş.
Valul roman de la Fibiş-Răchiţi. Valul roman trece la aproximativ 50-100 m NV de localitate.
Valul roman de la Folea-Vena Mare. Prin acest punct trece ductul valului roman purtând toponimicul Valul lui Traian.
Valul roman de la Hinova. se continuă spre Livezile, Şimian, Bălăciţa şi Oreviţa Mare
Valul roman de la Lipova-Dâlma. Valul roman care strabate Banatul se află şi în raza localităţii.
Valul roman de la Livezile. se continuă spre Hinova, Şimian, Bălăciţa şi Oreviţa Mare
Valul roman de la Moigrad - Dealul Cornistea şi Dealul Măguriţa. La hotarul Moigradului cu satul Ortelec, între cele două dealuri
Valul roman de la Oreviţa Mare. se continuă spre Hinova, Şimian, Bălăciţa şi Livezile
Valul roman de la Produleşti- Canal. la cca. 700 m E de sat
Valul roman de pământ de la Giorocuţa - Valea Crasnei. pe o lungime de cca. 4 km, din punctul de hotar "Bondau" (500 m S de intersecţia drumurilor naţionale Carei - Zalău şi Satu Mare - Zalău) până la cursul actual al râului Crasna, cca. 1500 m în amonte de satul Giorocuta
Valul roman nr. 3 de la Remetea Mare - Olympian Park Timişoara Hala 9 DN6/E70. Amplasat la 1,8 km NNV faţă de Biserica Ortodoxă din Remetea Mare, la 2,4 km sud faţă de pista Aeroportului Internaţional "Traian Vuia" din Timişoara şi la 0,38 km sud faţă de calea ferată Timişoara-Lugoj, fiind integrată, din punct de vedere administrati
Valuri de pământ postromane de la Sâmbăteni - La Iarcuri. la 1,5 km E de sat
Valurile de pământ dacice de la Federi- Izvor. la 400 m de izvor, la nord de sat, spre Pui- Ponorici
Zid de apărare de la Cluj-Napoca - Strada Avram Iancu 13 - 15
Zid de apărare de la Cluj-Napoca - Strada Emil Isac. Zidul poate fi observat în curtea Liceului G. Bariţiu.
Zid de apărare de la Cluj-Napoca - Strada G. Bariţiu. Urme ale zidului se observă în subsolul Institutului Politehnic.
Zid de apărare de la Cluj-Napoca - Strada Petroşani
Zid de apărare de la Cluj-Napoca - Strada Petroşani 3-13
Zid de apărare de la Cluj-Napoca - Strada Potaissa. Zidul de apărare este vizibil pe partea stângă a străzii Potaissa, de la strada Universităţii până la strada Napoca.
Zid de apărare de la Cluj-Napoca - Strada Săvineşti
Zid de apărare de la Sibiu. Zidul de apărare se află lângă latura de E a Mănăstirii Ursulinelor.
Zid de apărare de la Sibiu. Zidul este situat pe frontul de NV, între străzile Odobescu şi Tribunei.
Zid de apărare de la Sibiu. Zidul poate fi observat între bastionul Soldisch şi str. Mitropoliei (fostă 1 Mai).
Zid de apărare de la Sibiu. Zidul se află în curtea casei parohiale evanghelice.
Zid de apărare de la Sibiu. Zidul se află între Turnul Archebuzierilor şi Turnul Dulgherilor.
Zid de apărare de la Sibiu. Zidul se află între Turnul de apărare de la nr. 3 şi casa capitulară, în curtea nr. 2.
Zid de incintă din epoca romană şi medievală de la Cluj-Napoca - Parcul I. L. Caragiale. Urmele zidului de incintă pot fi observate în parcul I. L. Caragiale.
Zid exterior de apărare de la Sibiu. Zidul poate fi observat între bastionul Haller şi Turnul Gros.
Zidul de apărare cu arcuri butante de la Sibiu. Zidul de apărare se găseşte pe latura nordică a incintei bisericii evanghelice.
Zidul de apărare - Incinta III de la Sibiu
Zidul de apărare - Incinta III de la Sibiu. Zidul poate fi observat la limita din fund a terenului.
Zidul de apărare - Incinta III de la Sibiu. Zidul se întinde la limita din fund a terenurilor.
Zidul de apărare - Incinta III de la Sibiu. Ziul se află la limita grădinii Primăriei Vechi (Muzeul de Istorie).
Zidul de incintă al oraşului Tomis. intersecţia str. Mircea cel Bătrîn cu Dragoş-Vodă, Biblioteca pentru copii, de-a lungul bd. Ferdinand cu str. Răscoala 1907, de-a lungul Bd. Ferdinand pâna la Teatrul "Fantasio", cu prelungire pâna la intersecţia bd. Ferdinand cu str. Şt. Mihăileanu şi în
Zidul lui Filip Arabul de la Reşca. Zidul închidea în interiorul său o incintă mai mare în partea de nord între terasa înaltă a râului Olt şi pârâul Teslui. În partea de nord a oraşului, acesta a fost cercetat încă din anul 1965.
Ziduri romane de la Cerneţi - Moara Mănescului. pe malul stâng al râului Topolniţa |
|---|