Informaţii despre

Nume locuire civilă

Vezi şi

Situri arhelogice Ansamblul curţii domneşti de la Bacău Ansamblul curţii domneşti de la Curtea de Argeş. obiectivul 3 - pe latura sud; obiectivul 4 - pe latura nord Ansamblul medieval urban fortificat de la Bistriţa. Zona delimitată de bd. Republicii, latura de sud-vest a hotelului "Coroana de Aur", Piaţa Unirii, latura nordică a parcelei din str. Bistricioarei nr.1, str. Liviu Rebreanu, Ecaterina Teodoroiu (latura vestică a parcelelor), str. Ecaterina Teodoroiu nr. 1 Aşezara postromană de la Drăgăneşti - Drăgăneasca. pe malul râului Prahova Aşezarea 1 din epoca bronzului de la Apaţa. la est de unitatea militară, de o parte şi de alta a şoselei spre Ormeniş Aşezarea 2 de epoca bronzului de la Apaţa. la ieşirea din sat spre Măieruş Aşezarea 3 din epoca bronzului de la Apaţa. între Măieruş şi Apaţa, în stânga drumului modern Aşezarea Ampelum de la Pătrângeni. la marginea satului Aşezarea antică de la Livezeni - Comori. Aşezarea se află în partea de S a localităţii. Aşezarea aparţinând culturii Boian de la Luptători. În partea de NE satului Luptători, pe malul de V al lacului Mostiştea, pe terasa înaltă Aşezarea aparţinând culturii Coţofeni de la Dedrad - Grajdurile fostei C.A.P Aşezarea aparţinând epocii Latene de la Căpâlna de Sus Aşezarea Ariuşd de la Bodoc - Cimitirul Catolic. pe locul vechiului cimitir romano-catolic Aşezarea Ariuşd de la Bodoc - Pădurea mestecenilor Aşezarea Ariuşd de la Olteni - Marginea satului. la marginea de N a satului, la 2 km N de În Dosul Cetăţii, pe malul drept al Oltului Aşezarea Babadag de la Muchea - Popină. în nordul Câmpiei Brăilei, la cca. 1 km NV de DN 2B Brăila-Focşani, la cca. 2 km NV de sat şi la NV de poligonul de tragere de la Muchea, pe malul drept al Buzăului, la cca 7 km de confluenţa Buzău-Siret Aşezarea Basarabi de la Duleu - ,,Dâmp''. Situl se află la ieşirea din sat, spre fostele saivane. Aşezarea Basarabi de la Duleu - ,,Grădina lui Vasi Gheorghe''. Situl este imprecis localizat însă după nume pare a fi plasat în vatra satului. Aşezarea Basarabi de la Fizeş - ,,Gorgane'' Aşezarea Basarabi de la Gornea - ,,Sub Bişteg'' Aşezarea Basarabi de la Şuţeşti - Popină. pe o popină, la cca. 500 m NV de sat, lângă şoseaua Brăila - Râmnicu Sărat; pe malul drept al Buzăului Aşezarea Bodrogkeresztur de la Ciumeşti Aşezarea Bodrogkeresztur de la Ciumeşti Aşezarea Bodrogkeresztur de la Ciumeşti Aşezarea Bodrogkeresztúr de la Luduş - Fabrica de Spirt. Aşezarea se află pe malul stâng al Mureşului. Aşezarea Bodrogkeresztur de la Pâncota- Totani Aşezarea Bodrogkeresztur de la Pecica- Forgaci C Aşezarea Bodrogkeresztur de la Sânpetru German - Fântâna vacilor. la 300 m NV de localitate Aşezarea Boian de la Băeşti. la 0,8 km V de sat Aşezarea Boian de la Borduşani - Şuviţa Golani. la SV de satul Borduşelu, la S de râul Ialomiţa, pe terasă Aşezarea Boian de la Cândeşti - Curături. la S de sat, în stânga şoselei Cândeşti-Bordeşti Aşezarea Boian de la Covasna-Izvorul Arpad Aşezarea Boian de la Făcăeni. la cca. 500 m de cartierul Găiţa (fost sat Darmaţi), la NE de satul Făcăeni, la V de Braţul Borcea, pe terasă Aşezarea Boian de la Ghimpaţi. la cca. 2-300 m E de sat, la N de râul Câlniştea Aşezarea Boian de la Muchea - Conac. pe un bot de terasă, în lunca Siretului, lângă sediul S.C. "Agrosil" S.A., pe malul drept al Buzăului, la cca 7 km de confluenţa Buzău-Siret Aşezarea Boian de la Potigrafu - Malu Roşu. Situl este amplasat pe malul râului Pahova, pe terasa primară Aşezarea Boian de la Râmnicu Sărat. cartier Dărâmaţi Aşezarea Boian de la Scorţoasa - Valea Balaurului. la cca. 4 km de centrul satului Aşezarea Boian de la Tomşani - Staţia CFR. Aşezarea se află la 500 m E de staţia CFR. Aşezarea carpică de la Bahna - În Livezi. la 500 m SE de sat, pe pârâul Turbata, în fostul sat G. Mortun Aşezarea carpică de la Berbinceni - Sub Silişte. la cca. 500 m NE de sat Aşezarea carpică de la Cârligi - La Pod la Bulgari. Situl se află la cca. 1,5 km NE de sat, pe malul drept al pârâului Turbata Aşezarea carpică de la Faraoani. la SE de sat Aşezarea carpică de la Pietroasele - La Grădiniţă. În curtea grădiniţei de copii Aşezarea civilă de la Capidava - sector XII. la V de cetate, în curbura traseului Dunării, sub malul înalt, în preajma staţiei de pompare - irigaţii Aşezarea civilă de la Crâmpoia - Reduta Tătarilor. Aşezarea civilă este situată la Sud şi la Vest de Castrul roman de aici, înregistrat în RAN cu cod sit nr.126415.01 Aşezarea civilă Latene de la Breaza. la poalele dealului Cetăţuia, între pârâiele Pojorâta şi Brescioara Aşezarea civilă Romula - Malva. Aşezarea se află la 500 m V de cabana de vânătoare, la 800 m N de drumul Stoeneşti-Fărcaşele, la 2 km V de Olt, la 1 km N de pârâul Teslui. Aşezarea Coslogeni de la Deduleşti - Popină. pe o popină, la 2 km NE de sat, pe malul drept al Buzăului, la cca. 1 km de cursul apei Aşezarea Coslogeni de la Dorobanţu - La Belu. Aşezarea este situată la 350 m S de şoseaua Olteniţa-Călăraşi, pe malul de E al lacului Mostiştea, în partea de V a satului Dorobanţu, în dreptul cotului pe care îl face privalul Bătrâna (care asigura legătura între lacul Mostiştea şi fostul lac Boian), î Aşezarea Coslogeni de la Stelnica - Grădiştea Stoicii. lângă IAS - Ferma 2, la 5 km E de sat, la E de braţul Borcea, în Balta Ialomiţei Aşezarea Coslogeni de la Ţăndărei - La spital. la E de Spitalul orăşenesc, pe terasa de la N de râul Ialomiţa Aşezarea Coţofeni de la Agrij - La Piatre. la cca. 1,5 km NV de şcoală Aşezarea Coţofeni de la Anina - Peştera Anina(?)'' Aşezarea Coţofeni de la Băcâia - Pasul spre Cib Aşezarea Coţofeni de la Balşa. peştera din Valea Şuncuiuşului, între Balşa şi Mada Aşezarea Coţofeni de la Batoş - Valea Luţului. Aşezarea este situată la ieşirea din comună, la cca 1 km de Batoş spre Monor; terasa inferioară a văii Luţului. Aşezarea Coţofeni de la Bâzdâna - La Bâzdâna. la 500 m NE de sat Aşezarea Coţofeni de la Bogăltin - Vârful Gogâltan. deasupra şoselei Băile Herculane - Baia de Aramă, km.14 Aşezarea Coţofeni de la Braneţ - Piscul Rusului. la 600 m N de sat Aşezarea Coţofeni de la Căprioara - Tarniţa-Lupoaia Aşezarea Coţofeni de la Caraşova - Peştera Mărghitaş''. la circa 2,5-3 km de Lacul Mărghitaş, pe malul drept al Buhuiului Aşezarea Coţofeni de la Cărbunari - Moara Turcului'' Aşezarea Coţofeni de la Cărbunari - Padina Seacă'' Aşezarea Coţofeni de la Cărbunari - Tâlva Bălanului'' Aşezarea Coţofeni de la Castrele Traiane - La Cetate. la 300 m E de sat Aşezarea Coţofeni de la Cojocna - Hăciug. La distanţa de circa 1 km spre N de centrul comunei se înalţă dealul numit "Felmenieş", care are două ramnificaţii mai importante spre E şi NE. Prima este numită "Tăbărişte", a doua "Hăciug". Pe aceste ramnificaţii se află aşezările Coţofeni. Aşezarea Coţofeni de la Cornereva - Piatra Ilişovei. la 3 km N de sat, pe muntele Cerna; vârf lângă "Stâna lui Grecu". Aşezarea Coţofeni de la Craiva - Sfredeluş. la 1,5 km NV de Piatra Craivii Aşezarea Coţofeni de la Cristian Aşezarea Coţofeni de la Cristuru Secuiesc - Csákány. Pe malul stâng al Târnavei Mari Aşezarea Coţofeni de la Domaşnea - ,,Peştera Vârful Înalt''. în apropiere de gară Aşezarea Coţofeni de la Domaşnea - ,,Terasa calului'' Aşezarea Coţofeni de la Eftimie Murgu. Situl este plasat aproape de sat înspre sud. Aşezarea Coţofeni de la Fotoş - Sat. vatra satului Aşezarea Coţofeni de la Galaţi (Alba) - Bulbuci. la 800 m NV de sat Aşezarea Coţofeni de la Găujani. pe vârful dealului Cetăţuia Aşezarea Coţofeni de la Gherla - Valea Sărată. Aşezarea se află la sud de oraş. Aşezarea Coţofeni de la Ghimpeţeni - Gioroc Aşezarea Coţofeni de la Godineşti - Peştera de Sus. la hotarul satului Aşezarea Coţofeni de la Gornea - Bişteg. pe dealul situat în stânga văii satului Aşezarea Coţofeni de la Inelţ- Peştera nr. 61. malul stâng al Pârâului Iuta, la confluenţa cu Cerna Aşezarea Coţofeni de la Leliceni - Dealul Titalmas. la SV de sat Aşezarea Coţofeni de la Lisnău - Dealul lui Ciulac Aşezarea Coţofeni de la Lisnău - Dealul Melcilor Aşezarea Coţofeni de la Măcicaşu. spre Feiurdeni Aşezarea Coţofeni de la Mărişelu - Castauţi. la SV, pe terasa din apropierea satului, spre satul Viile Aşezarea Coţofeni de la Păsăreni - Gâtul Bozului. Aşezarea se află pe un mamelon la NE de sat (toponim - Comori). Aşezarea Coţofeni de la Petroşani Aşezarea Coţofeni de la Porumbenii Mari - Vatra Satului Aşezarea Coţofeni de la Răchita - Vârful Zăpozii. la N de satul Răchita, pe partea stângă a Văii Răchiţii Aşezarea Coţofeni de la Săcel - Chicui. la intrarea dinspre Eliseni în localitate, pe partea stângă Aşezarea Coţofeni de la Sănduleşti - punct 1. Aşezarea a fost descoperită pe drumul spre Cheile Turzii. Aşezarea Coţofeni de la Sânpetru - La Târnov. La vest de dealul Târnov Aşezarea Coţofeni de la Sântămăria de Piatră - Hotar. Pe hotarul cu Valea Sângeorgiului Aşezarea Coţofeni de la Sântămăria de Piatră - Pe Piatră Aşezarea Coţofeni de la Sântandrei - Podul Morii. la 100 m de marginea de N a intravilanului, pe malul drept al pârâului Peţa Aşezarea Coţofeni de la Sebeş - Râpa Roşie. la 2,5 km E de satul Lancrăm Aşezarea Coţofeni de la Slimnic - Cetăţeaua. Fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni au fost descoperite pe hotarul comunei, la locul numit La Cetate (a nu se confunda cu cetatea ţărănească actuală). Aşezarea Coţofeni de la Straja - Măgura. la S de sat Aşezarea Coţofeni de la Streisângeorgiu. Pe malul din dreapta Streiului, lângă pod Aşezarea Coţofeni de la Ţelna - Piatra Tăiată - Gugu. la 3,5 km V de sat, la S de pârâul Gugu Aşezarea Coţofeni de la Ţelna - Vârful Măgurii Aşezarea Coţofeni de la Uila. Aşezarea se află mai sus de şcoala din sat. Aşezarea Coţofeni de la Valea Nandrului. În hotarul localităţii Aşezarea Coţofeni de la Valea Sângeorgiului - Botul Dealului. În perimetrul localităţii Aşezarea Coţofeni de la Văleni - Mătălăul Mare Aşezarea Coţofeni de la Viştea - Arvat Aşezarea Coţofeni de la Zoltan - Urcuş Aşezarea Criş de la Buciumi - Râtul Mare. la cca. 3,5 km NE de centrul satului Aşezarea Criş de la Crizbav - Între Văi. Pe malul stâng al pârâului Valea Mare Aşezarea Criş de la Leţcani. în vatra satului, la 100 m de biserică Aşezarea Cucteni de la Ştiubieni - La Treuci-Vale. Movila este situată extravilan, la 2300 m sud-sud-vest de sat, la 3000 m est de iazul Ibăneasa. Aşezarea Cucuteni A-B de la Dochia - Iugani. La aproximativ 800 m NNV de punctul trigonometric situat pe Movila Icaşului/lucaşul, pe platoul lugani Aşezarea cucuteniană de la Adâncata - Dealul Lipovanului. În partea dreaptă a şeselei Dorohoi-Suceava, în spatele staţiei PECO Adâncata, în partea de N a satului. Aşezarea cucuteniană de la Bârsăneşti - Dealul Cârligului. Aşezarea este situată extravilan, la 300 m N de sat, pe un platou înalt de pe partea dreaptă a văii Cârligului, la E de pădurea Guranda. Aşezarea cucuteniana de la Broscăuţi - Dealul Anistoroaiei. Aşezare în extravilan, situată în marginea de sud-vest a satului, la circa 1200 m sud-vest de şcoală şi la sud-est de Iazul Ruginoasa. Aşezarea cucuteniană de la Drăguşeni - La vie. Aşezarea se află în extravilan, la 4000 m N-NE de sat, în stânga şoselei Drăguşeni-Coţuşca, la 2000 m S-SE de satul Sărata-Drăguşeni. Aşezarea cucuteniană de la Progresul - Iazul Putreda. Aşezarea este situată în extravilan, la 1200 m N de Ferma Progresul, pe versantul vestic al Iazului Putreda şi la 500 m E de şoseaua naţioanlă Dorohoi-Darabani. Aşezarea cucuteniană de la Şoimeni Aşezarea cucuteniană de la Zahoreni - La Silozuri. Aşezarea este situată în extravilan, la 400 m SE de sat, pe un platou în pantă uşoară, mărginit la V de valea Bolniţei şi în vecinătatea grajdurilor fostului CAP. Aşezarea cucuteniană de la Zahoreni - Sub Pădure. Aşezarea este situată în extravilan, la 500 m de marginea de NE a pădurii Zahoreni, la 2300 m SE de Valul din Moldova de Sus (Troianul). Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Angheluş - Grădina Secării Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Araci - Păduros Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Catalina. pe teritoriul satului Aşezarea Cucuteni-Ariuşd de la Cernat - Hărăstuş. la 4 km N de Cernatul de Sus, pe deal Aşezarea Cucuteni-Ariuşd de la Ciucsângeorgiu - Centrul Satului. Aşezarea se află pe terasa situată între pâraiele Martonos şi Fişag, în mijlocul satului. Aşezarea Cucuteni-Ariuşd de la Goagiu - Tanorok. Aşezarea se află pe un braţ al văii Zongota. Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Lisnău - Dealul Jenejek Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Lutoasa Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Malnaş - Colţul Mesteacănului. între Olt şi şosea, spre "Şesime" Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Malnaş - Pasul Stejarului Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Malnaş - Tăietură Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Moacşa - Maksahát Aşezarea Cucuteni-Ariuşd de la Olteni - În dosul Cetăţii. între şosea şi albia Oltului Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Petriceni - Baia de nisip Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Reci - Ludovic Marton. lângă şoseaua dinspre Sf. Gheorghe Aşezarea Cucuteni - Ariuşd de la Saciova. în hotarul satului Aşezarea Cucuteni-Ariuşd de la Sfântu Gheorghe - Gémvára-Avasalja Aşezarea Cucuteni-Ariuşd de la Valea Mare - Sat. în cuprinsul satului Aşezarea Cucuteni de la Adăşeni - Iazul Nou. Sit aflat în extravilan, la 1300 m sud-sud-vest de sat, pe ambii versanţi ai văii Volovăţului, în zona iazului Adăşeni Aşezarea Cucuteni de la Albiş - Punctul Lökös Aşezarea Cucuteni de la Araci - În Hater Aşezarea Cucuteni de la Arini - Dealul Popii. la E de sat Aşezarea Cucuteni de la Aurel Vlaicu-Fântâna Iftodoaiei. Sit aflat în extravilan pe partea stângă a văii La Iazul Lipoveanului, la 600 m nord-vest de sat, pe panta dealului Şerpăria Aşezarea Cucuteni de la Aurel Vlaicu-Sub Coasta Avrămenilor. Aşezare situată în extravilan, la 500 m est de sat, pe panta sud-vestică a dealului numit Coasta Avrămenilor, pe partea stângă a pârâului Bodeasa. Aşezarea Cucuteni de la Avrămeni - Dealul Şoric. Aşezare în extravilan, la 1600 m nord-est de sat, de o parte şi alta a Şleahului Ştefan cel Mare, la sud de Movila Ratoş (Şoric) Aşezarea Cucuteni de la Bălăneasa. La marginea de S a satului, la S de drumul spre satul Poiana, pe terasa inferioară a Tazlăului Aşezarea Cucuteni de la Băluşenii Noi - Podişul Mic. Aşezare în extravila, situată la 1000 m nord de biserica satului, la 500 m est de pârâul Puturosul şi la 1800 m vest de Movila din Podişul Mare (pe teritoriul comunei Blândeşti). Aşezarea Cucuteni de la Băluşeni-Pe Deal spre Draxini. Aşezare în extravilan, situată în marginea de est a satului, pe un platou aflat între pârâul Băluşenilor(Bârlădeanca) şi drumul comunal Băluşeni-Draxini Aşezarea Cucuteni de la Belcea-La Fântâna Popii. Aşezarea este situată extravilan, la NV de satul Belcea şi linia ferată Leorda-Bucecea, pe un promontoriu din partea sud-estică a Podişului Vasilencea. Aşezarea Cucuteni de la Berbinceni - Coasta Morii. Situl arheologic se află la marginea imediată de NE a satului Aşezarea Cucuteni de la Bereşti - Dealul Bulgarului. lângă drumul Bereşti - Pleşa - Bârlad, la NV de oraş Aşezarea Cucuteni de la Bicheşti - Dealul Pietroasa. la V de sat Aşezarea Cucuteni de la Bodeştii de Jos - Cetăţuia Frumuşica. la 2 km S de sat, pe malul stâng al râului Cracău Aşezarea Cucuteni de la Bordeşti - Gh. Asanache. în vatra satului, în apropierea Primăriei Aşezarea Cucuteni de la Borolea - Ocolul Vacilor. Aşezarea este situată extravilan, la 1700 m SV de sat, pe un platou întins mărginit la V de pârâul Avrămeni. Aşezarea Cucuteni de la Borzeşti - La Iaz. Aşezarea este situată extravilan, la 400 m nord-est de sat, pe partea stângă a iazului şi pârâului Ibăneasa. Aşezarea Cucuteni de la Buhăceni - Holm. Aşezarea este situată extravilan, la nord-nord-vest de sat, pe un bot de deal aflat în dreapta şoselei Buhăceni-Dângeni. Aşezarea Cucuteni de la Buzeni-Dealul Hârtop. Sit arheologic în extravila, situat între satele Coşuleni şi Buzeni, pe un platou înalt la sud-sud-vest de biserica satului Aşezarea Cucuteni de la Buzeni-La Harbuzărie. Aşezare în extravilan, situat la 800 m vest de sat, pe platoul din Dealul Muntenilor, între Valea Ţarna Şesului şi Valea Porcului şi la 600 m nord-est de şoseaua Botoşani-Iaşi Aşezarea Cucuteni de la Cacica - Salina Cacica. în curtea întreprinderii, latura de N Aşezarea Cucuteni de la Căiata - Movila Mică Aşezarea Cucuteni de la Cândeşti. în vatra satului, în dreapta şoselei Dumbrăveni-Bordeşti, la 1 km de şosea Aşezarea Cucuteni de la Copălău - Răzima. Sit în extravilan, situat în partea de nord-vest a satului, la circa 1650 m nord-vest de biserică, pe partea stângă a drumului de ţară Copălău-Băluşeni Aşezarea Cucuteni de la Cordăreni-Prosia. Aşezare în extravilan, situată la nord-est de sat, pe partea stângă a Văii Satului şi la 1600 m nord-est de biserică Aşezarea Cucuteni de la Corlăteni-Costişa Morii. Sit în extravilan, situat la vest de sat, la 900 m est de Halta Carasa, pe partea stângă a râului Jijia Aşezarea Cucuteni de la Corlăteni-La Prisacă. Sit în estravilan, situat la 1000 m nord-vest de Cetatea de pământ şi la 1300 m nord-est de sat Aşezarea Cucuteni de la Corlăteni-La Stadole. Sit în extravilan, situat la nord-est de sat, pe stânga Pârâului Putred şi la 1300 m nord-vest de Cetate Aşezarea Cucuteni de la Crăciuneşti Aşezarea Cucuteni de la Dersca-Coasta Piscului. Aşezarea este situată în extravilan la 500 m NE de satul Dersca, la 100 m E de aşezarea fortificată La Pisc, pe panta stângă a pârâului Potici şi cea stângă a pârâului Buhaiului. Aşezarea Cucuteni de la Dobârceni-La Hâlboci. Sit in extravilan situat la 300 m sud-est de sat, pe partea stângă a văii Putreda Aşezarea Cucuteni de la Domneşti-Sat - Cetăţuia. pe malul Siretului Aşezarea Cucuteni de la Domneşti-Sat - La Brazi. la 7 km de şoseaua Focşani - Adjud - Lunca Domneşti Aşezarea Cucuteni de la Dorneşti-proprietatea lui Ion Filip Aşezarea Cucuteni de la Drăguşeni - În Deal la Lutărie. Aşezarea se află în extravilan, la 800 m S de sat, pe un promontoriu cuprins între pârâul Podriga şi valea Cruceanu, pe drumul care duce de la Drăguşeni la Ştiubieni. Aşezarea Cucuteni de la Drăguşeni - La Căldare. Movila se află extravilan, la 2000 m NV de sat, pe partea dreaptă a drumului care duce la Mileanca şi la 1500 m SE de satul Scutari, comuna Mileanca. Aşezarea Cucuteni de la Drăguşeni - La Moară. Aşezarea se află în extravilan, în marginea de NV a satului, pe un platou aflat înte două pâraie, la 1300 m NV de biserică. Aşezarea Cucuteni de la Drăguşeni - La Movila din Sărături. Movila este situată în extravilan, la 3700 m N-NE de sat, la 2700 m SV de satul Sărata-Drăguşeni, pe pantele sud-estice ale Dealului La Sărături. Aşezarea Cucuteni de la Drislea-Dealul Frăsineilor. Aşezarea este situată extravilan, la 1700 m sud-sud-est de biserica din sat, pe partea dreaptă a şoselei naţionale Botoşani-Ştefăneşti. Aşezarea Cucuteni de la Dumeşti - Între pâraie. la 1 km NV de sat Aşezarea Cucuteni de la Durneşti - La Ţiclău. Aşezarea este situată extravilan, la 1200 m vest de sat, la 1200 m sud-est de valea Uicu. Aşezarea Cucuteni de la Filiaşi - Dealul Mare. la marginea de SE a satului Aşezarea Cucuteni de la Flămânzi - Vatra satului. Aşezarea este situată în extravilan, în marginea de V a satului, la circa 800 m NE de situl La Stejari. Aşezarea Cucuteni de la Găiceana - Pietroasa. Situl se află la 300 m SV de sat, pe culme Aşezarea Cucuteni de la Găiceana - Pietroasa. Situl se află la 500 m SV de sat, pe platou Aşezarea Cucuteni de la George Enescu-Vatra satului. Aşezarea este situată intravilan, în marginea de NE a satului, pe partea dreaptă a pârâului Tricova. Aşezarea Cucuteni de la Ghelăieşti - Dealul Nedeea. la 1 km E de sat Aşezarea Cucuteni de la Havârna - Dealul Cloncului. Aşezarea se află în extravilan, la 1300 m N de sat şi la 500 m V de intersecţia drumurilor Conceşti-Mileanca şi Darabani-Havârna. Aşezarea Cucuteni de la Heleşteni - Dealul Coasta. la 2 km NV de sat Aşezarea Cucuteni de la Hlăpeşti - La Dejugătoare. pe "Dealul Dactei", la marginea de S a satului Aşezarea Cucuteni de la Hoiseşti -La Pod. în dreptul podului de beton, pe drumul comunal D.C. 36 A, la intrarea dinspre nord a satului Hoiseşti, în stânga Bahluiului, aproape de confluenţa cu Sărătura Aşezarea Cucuteni de la Iaşi - Splaiul Bahluiului. pe tot sectorul cuprins între Podu Trancu şi Podu Roş Aşezarea Cucuteni de la Lupăria - Dealul Hârtop. Aşezarea se află extravilan, pe partea stângă a pârâului Hârtop şi la N de acesta, la 1200 m S de satul Lupăria. Aşezarea Cucuteni de la Lupăria - Dealul Modruz. Aşezarea se află extravilan, la 300 m SE de iazul Robului, pe o culme îngustă de deal delimitată de pante abrupte la N, V şi E, cu o şea de legătură spre platoul din partea vestică a dealului Budăilor. Aşezarea Cucuteni de la Lupăria - Pârâu Lupăria. Aşezarea se află la V de cartierul Lupăria Veche, pe pantele nordice ale Dealului Pârlita, în dreapta pârâului Lupăria. Aşezarea Cucuteni de la Mândreşti - Coasta Morii. Aşezarea este situată extravilan, la vest de sat, de o parte şi alta a şoselei Mândreşti-Călugăreni, pe un teren ce se întinde până pe terasa din dreapta Jijiei. Aşezarea Cucuteni de la Mândreşti - Podul lui Anton. Aşezarea este situată extravilan, la 800 m est de sat, pe partea dreaptă a căii ferate Dorohoi-Iaşi, pe un promontoriu care domină valea Jijiei. Aşezarea Cucuteni de la Mlenăuţi - Dealul Morii. Aşezarea se află extravilan, pe platoul dealului aflat la est de valea de la Fundu Moşiei şi la 4500 m sud-est de sat. Aşezarea Cucuteni de la Negriteşti - Movila Flocoasă. Situl se află pe un promomtoriu situat între Dealul Dolca (350m) la N-E şi Dealul Făget (415.7m) la S-V, în partea central-sudică a Depresiunii Cracău-Bistriţa, pe malul stâng a părăului Verdele. Aşezarea Cucuteni de la Oglinzi-Lăzăreni. Pe malul drept al pârâului Brustura, la vârsarea în el a pârâului Babete Aşezarea Cucuteni de la Orăşeni-Deal - Dealul Holm. Aşezarea se află în extravilan, la 1400 m N de biserica satului şi la 500 m V de şoseaua naţională Fălticeni-Botoşani. Aşezarea Cucuteni de la Petricani - Râpa lui Ravaru. la 500 m S de sat Aşezarea Cucuteni de la Pietroasa - Dealul Înalt. la SV de sat Aşezarea Cucuteni de la Podoleni-Dealul Frăsinel. În perimetrul proprietăţii lui Mihai Ion şi vizaviz de dealul Podiş, pe un teren înclinat spre sud-est Aşezarea Cucuteni de la Podoleni-La cot. Între drumul Podoleni-Nedriteşti şi clădirile depozitului de la Podoleni Aşezarea Cucuteni de la Popeni - În Lungul Vântului. Aşezarea este situată intravilan, pe un pinten al platoului înalt aflat la E de sat , pe partea stângă a pârâului Ibăneasa. Aşezarea Cucuteni de la Popeni-La Izlaz. Aşezare în extravilan, situată în marginea de nord-vest a satului, la circa 200 m nord-vest de şcoala din sat Aşezarea Cucuteni de la Preuteşti - La Haltă. în vatra satului, la halta CFR Aşezarea Cucuteni de la Puţureni-Hârtopu Livezii. Aşezare în extravilan, situat la 1500 vest-sud-vest de sat, pe stânga drumului comunal Puţureni-Codreni, pe platoul cuprins între văile Bodeasa şi Puţureni Aşezarea Cucuteni de la Răcăciuni - Dealul Viei. La marginea de NV a satului, la cca 300 m de DN2, pe terasa superioară a Siretului Aşezarea Cucuteni de la Rădeni - Boia. Aşezarea este situată extravilan, la 1700 m E de sat, pe panta sudică lină a Dealului Ivăşcoi, aflat la N de iazul Coada Boia. Aşezarea Cucuteni de la Ripiceni - Izvor-Sud. Aşezarea este situată extravilan, la 1450 m S de Ripiceni, pe terasa din dreapta Prutului, la 1000 m NE de situl Gura Hârtopului, la 4000 m S de cunoscuta staţiune paleolitică Ripiceni-Izvor. Aşezarea Cucuteni de la Ruginoasa - Dealul Drăghici. la 1,5 km V de staţia CFR Ruginoasa, la poalele dealului, pe un mic afluent al Siretului Aşezarea Cucuteni de la Santa Mare - Pe Hulpărie. Aşezarea este situată extravilan, în marginea de nord-vest a satului, pe terasa înaltă aflată la sud de iazul Pârâului Roşu. Aşezarea Cucuteni de la Săveni - Sat Nou. Aşezarea este situată intravilan, în marginea de nord-vest a cartierului Sat Nou, pe partea dreaptă a pârâului Podriga. Aşezarea Cucuteni de la Scânteia - La Nuci. În Podişul Central Moldovenesc la 35 km S de Iaşi, la 1,5 km SE de sat, pe drumul spre Bodeşti, în dreptul iazului artificial amenajat pe cursul unui afluent al pârâului Recea Aşezarea Cucuteni de la Scutari - La Gheţărie. Aşezarea se află în extravilan, pe partea dreaptă a pârâului Podriga, pe versantul colinei din faţa satului Scutari şi la circa 800 m SV de biserică. Aşezarea Cucuteni de la Şendriceni - Dealul Polonicului. Aşezarea este situată extravilan, pe versantul vestic al dealului Polonicului, la 600 m est de şoseaua naţională Dorohoi-Suceava. Aşezarea Cucuteni de la Silişcani - La Băltoi. Movila este situată extravilan, pe un platou aflat la 1600 m SE de sat, la 1300 m E de şoseaua Blândeşti-Silişcani. Aşezarea Cucuteni de la Stânca - Deasupra Scruntarului. Aşezarea este situată extravilan, la 700 m spre est de biserica satului, pe platoul înalt de pe malul drept al Prutului. Aşezarea Cucuteni de la Stăuceni - Dealul Holm. Aşezarea este situată extravilan, la 1900 m est de biserica satului, pe dealul aflat pe partea stângă a iazului Stăuceni şi la 300 m nord de şoseaua naţională Botoşani-Iaşi. Aşezarea Cucuteni de la Ştiubieni - La Bordei. Aşezarea este situată extravilan, la vest de sat, pe pantele joase din estul dealului Chişcărenii Vechi, pe partea dreaptă a Başeului. Aşezarea Cucuteni de la Străteni - Bahnă. Aşezarea este situată extravilan, sub stratul de turbă rămas după exploatarea industrială a Turbăriei de la Lozna aflată pe cursul pârâului Bahna, pe partea dreaptă a acestuia, la 100 m N de podul peste pârâu. Aşezarea Cucuteni de la Suharău - La Comori. Aşezarea se află extravilan, pe pantele sud-estice ale Dealului Stihi, la nord-est de sat, pe partea stângă a văii Odăii. Aşezarea Cucuteni de la Topeşti - Bahana. în apropierea satului Aşezarea Cucuteni de la Ungureni - Ciritei. Aşezarea este situată extravilan, pe un platou înalt numit Dealul Viei, aflat între valea Livezilor la est şi valea Olarului la vest, la circa 500 m sud de Spitalul comunal. Aşezarea Cucuteni de la Văculeşti - La Odaie. Aşezarea este situată extravilan, la 4000 m est de satul Văculeşti şi la 2800 m sud de satul Recia Verbia, pe un platou înalt de 30 m apărat natural prin pante abrupte pe laturile de nord, vest şi est. Aşezarea Cucuteni de la Văculeşti - La Prisacă. Aşezarea este situată extravilan, la 850 m nord-est de sat, pe partea dreaptă a drumului comunal Văculeşti-Recia Verbia, la nord-est de podul numit Podul Babei. Aşezarea Cucuteni de la Văleni - Gorgan. la 1 km SV de fostul sediu CAP Aşezarea Cucuteni de la Vânâtori - Dealul Bursucăriei. la 300 m E de sat (zona N) Aşezarea Cucuteni de la Viişoara - Piscul Corbului. La cca 1 km NV de sat, pe malul stâng al râului Trotuş Aşezarea Cucuteni de la Vlădeni-Deal - Vatra Satului. Aşezarea este situată intravilan şi extravilan, pe malul stâng şi la N de pârâul Varniţa, la 1300-1400 m V-NV de biserica satului. Aşezarea Cucuteni de la Vlădeni - La Borşa. Situl se află în intravilan, pe partea stângă a râului Jijia, în partea de sud a cătunului Sălişte, parte componentă a satului Vlădeni şi pe partea dreaptă a pârâului Borşa Aşezarea Cucuteni de la Zăpodia - Zapodia. La marginea V a satului, pe partea stângă a DN2F Zăpodia-Traian Aşezarea Cucuteni de la Zoiţani-Dealul Răchitei. Sit aflat la în extravilan, la 1000 m est de punctul La Standolă, la sud de pădurea Adăşeni, la izvoarele pârâului Răchitei Aşezarea culturii Boian de la Sultana - Staţia de irigaţie Sultana. În locul unde este construit astăzi Sistemul de irigaţie Sultana - Curcani şi anexele gospodăreşti, malul drept al lacului Mostiştea Aşezarea culturii Boian de la Sultana - Terasa Gheţărie. La marginea de nord a satului, pe terasa înaltă a lacului Mostiştea. Aşezarea culturii Coslogeni de la Curăteşti. Între Valea Orbului şi Valea Curăteştiului, pe terasa înaltă, pe versantul de nord-est al văioagei numită Valea Orbului. Aşezarea culturii Coţofeni de la Agrişteu - Dealul Cetăţii. Aşezarea se află la nord-vestul satului Agrişteu, la cca. 2,3 km, pe malul stâng al râului Târnava Mică, în imediata apropiere a barajului Coroi. Aşezarea culturii Coţofeni de la Band- La râpe. Parte de hotar situată lângă "Cetate" ("Cetatea Omlaşului"; "Omlásvára"). Aşezarea culturii Coţofeni de la Ibăneşti - Pietroasa-Isticeu Aşezarea culturii Coţofeni de la Valea Rece Măgura de Sus. Aşezarea este situată pe o înălţime de pe culmea Adăuşului. Aşezarea culturii Cucuteni de la Ghindăoani - Dealul Ivaşcu Aşezarea culturii Dridu de la Fundulea. Pe malul drept al Mostiştei, la confluenţa cu valea Belciugatele, pe partea stângă a văii Belciugatele Aşezarea culturii Dridu de la Lehliu. la 500 m N de satul Lehliu, pe malul stâng al văii Profira Aşezarea culturii Dridu de la Sineşti. între satele Cătruneşti şi Sineşti, pe malul stâng al Mostiştei, într-o livadă Aşezarea culturii Dridu de la V de satul Gagu. la marginea de V a satului Gagu, pe malul stâng al văii Mostiştea Aşezarea culturii Dridu (I) de la Hagieşti. la 800 m S de satul Hagieşti, pe malul drept al Mostiştei Aşezarea culturii Dridu (II) de la Hagieşti. marginea de S a satului Hagieşti, pe malul drept al Mostiştei Aşezarea culturii Glina de la Săruleşti. la N de comuna Săruleşti, pe drumul Săruleşti-Gară, pe malul stâng al râului Mostiştea Aşezarea culturii Gumelniţa de la Măriuţa-Movila Mică. la 200 m E de sat şi la 50 m S de tell-ul eneolitic "La Movilă", pe malul stâng al văii Mostiştea Aşezarea culturii Noua de la Săveşti-Izvoare Aşezarea culturii Noua de la Ţiptelnic - Cânepişte Aşezare a culturii Noua la Crasnaleuca-Stanişte. Sit în extravilan, situate la 1200 m sud de sat, pe terasa mijlocie din dreapta Prutului, la 3-400 m nord-vest de punctul Stanişte (Malul Roşu). Aşezarea culturii Sântana de Mureş-Cerneahov de la Sultana - Terasa Malul Roşu. În partea de NE a satului Sultana, pe malul lacului Mostiştea, în imediata vecinătate a sitului "Malul Roşu" Aşezarea culturii Sighişoara-Wiettenberg de la Bârlbăşoaia-Fundul Chizdelii Aşezarea culturii Tei de la Valea Stânii - Vărzărie. Situl se află la V de DJ 73D, pe terasa dreaptă a râului Argeşel, aproape de vărsarea acestuia în Râul Târgului, în extremitatea de sud a comunei Ţiţeşti, satul Valea Stânii şi pe limita de hotar cu oraşul Mioveni, cartier Racoviţa. Aşezarea dacică 1 de la Braşov - cartierul Bartolomeu. între cimitirul Central şi satul Stupini, în afara cartierului Bartolomeu Aşezarea dacică 1. de la Hălchiu. între podul peste Bârsa şi casele din marginea estică a satului Aşezarea dacică 2. de la Braşov - cartierul Bartolomeu Aşezarea dacică 2. de la Hălchiu. la vest de sat, spre Codlea Aşezarea dacică de la Abuş - Cetate Aşezarea dacică de la Aghireşu - La Stoguri. Aşezarea se află la 5 km nord de Aghireşu-Fabrici şi la 4 km de satul Ruginoasa, pe un mic bot de deal împădurit. Aşezarea dacică de la Bodogaia - Valea Corăbierului Aşezarea dacică de la Căpeni - Sat. în cuprinsul satului şi spre mina de cărbuni Aşezarea dacică de la Ceuaşu de Câmpie - Dâmbul Rotund. Aşezarea este situată la N de localitate, lângă Fântâna lui Tămaş. Aşezarea dacică de la Cicir - La Gropi. la 500 m S de DN Arad - Deva, la SV de localitate, pe malul fostului braţ al Mureşului Aşezarea dacică de la Cincşor. în perimetrul castrului roman Aşezarea dacică de la Cincşor - La Baraj. la NV de punctul menţionat, pe o mică terasă Aşezarea dacică de la Comolău - Dombora. la marginea ridicăturii de teren ce se prelungeşte în curtea şi grădina lui St. Dombora Aşezarea dacică de la Copăcel - La Gheorgheşti. la vest de sat, în stânga pârâului Copăceoasa Aşezarea dacică de la Coronini Aşezarea dacică de la Coslugea. La circa 6 km sud-est în linie dreaptă de  dava de la Satu Nou "Valea lui Voicu", la capătul unui deal care mărgineşte la  sud-vest  lacul  Oltina Aşezarea dacică de la Crăciuneşti Aşezarea dacică de la Cuci - Castel. Aşezarea poate fi identificată pe terasa superioară a Mureşului din zona sediului primăriei comunei. Aşezarea dacică de la Cuciulata. în apropierea grajdurilor de la fostul CAP, în vatra satului Aşezarea dacică de la Cuptoare - Sălişte''. la extremitatea nordică a satului, în lunca îngustă a Pârâului Mehadica Aşezarea dacică de la Feldioara. în vatra satului Aşezarea dacică de la Gornea - ,,Juburovăţ''. la vest de punctul Cruce, la 200 m S de marginea satului Gornea, pe stânga drumului Aşezarea dacică de la Jibert - Drumul Dacilor. la ieşirea din localitate spre Lovnic, spre V Aşezarea dacică de la Odorheiu Secuiesc. partea sudică a dealului Aşezarea dacică de la Plăieşii de Jos - Gura Pârâului Szetye. de pe terasa pârâului Aşezarea dacică de la Plăieşii de Jos - Rétpatak töve Aşezarea dacică de la Racu - Dealul cu terase. la aprox. 500 de m nord-vest de Câmpul Cetăţii; terasă înaltă a Oltului Aşezarea dacică de la Săcel - Şesul Porţi. SVV de localitate, malul drept pârâu Eliseni Aşezarea dacică de la Sâncrăieni - Grădina cu Pruni Aşezarea dacică de la Sânmartin - Lângă grajdurile CAP. terasă a pârâului Fişag Aşezarea dacică de la Sânsimion - Dâmbul Bisericii. la intrarea în sat dinspre Sânsimion Aşezarea dacică de la Sânsimion -Zona Grajdurilor Aşezarea dacică de la Sânsimon - Köháskert Aşezarea dacică de la Şimoneşti - Bencsor. malul stâng al pârâului Koves Aşezarea dacică de la Turia - Silozuri Aşezarea dacică de la Uilac - Şesul Ţiglelor Aşezarea dacică de la Vrabia. la sud de gara din localitate, pe terasa Oltului Aşezarea dacică Zidava de la Drâmbar - Dealul Gruieţ. la 4 km de Alba Iulia, deasupra "Râpii Roşii" şi a satului Teleac, pe malul stâng al Mureşului Aşezarea dacilor liberi de la Jijia-Vatra Satului. Aşezare situată în marginea de sud-vest a satului Şătrăreni (sat desfiinţat, înglobat la Jijia), în grădina locuitorului Gh. Andriescu, pe terasa superioară a Jijiei. Aşezarea daco-romană de la Bărăceni - Islaz. Aşezarea se află pe terasa înaltă a Neajlovului, lângă DC Bărăceni - Moara din Groapă, la 0,5 km SV de localitate. Aşezarea daco-romană de la Bărbosu Aşezarea daco-romană de la Bârca - La Carieră. la 2 km V de sat Aşezarea daco-romană de la Blandiana - Lunca popii. la 2 km NV de ferma IAS Aşezarea daco-romană de la Borlovenii Vechi - Balta Neagră'' Aşezarea daco-romană de la Brădişoru de Jos - Cetate''. în apropierea staţiei CFR, în hotarul localităţii Aşezarea daco-romană de la Brebu. pe coama Dealului Cerăgău, în apropierea drumului roman Aşezarea daco-romană de la Broşteni - Rovină''. lângă Pepiniera silvică Aşezarea daco-romană de la Bucureşti - Crângaşi. cartier Giuleşti, pe malul nordic al lacului Dâmboviţa, între str. Crinului, str. Pomilor şi baza de antrenament a clubului Rapid Aşezarea daco-romană de la Comorâşte - Ogaşul cu Piatră'' Aşezarea daco-romană de la Cosniciu de Jos - Valea Cerişei. în hotarul sudic al localităţii Aşezarea daco-romană de la Crăcăoani - Pe Terasă. pe partea stângă a DN 15C Târgu Neamţ-Piatra Neamţ, pe o terasă medie pe malul stâng al râului Cracău Aşezarea daco-romană de la Crivăţu - Malu Roşu I. Aşezarea se află la 1 km S de localitate, pe malul stâng al Ialomiţei. Aşezarea daco-romană de la Cruşovăţ - Luncă''. la sud de sat Aşezarea daco-romană de la Dezeşti - Valea Curţii'' Aşezarea daco-romană de la Divici - ,,Bela Reka''. În hotarul localităţii este semnalată, pe ambele maluri ale pârâului cu acelaşi nume Aşezarea daco-romană de la Dognecea - ,,Izvorul Alb'' Aşezarea daco-romană de la Fizeş - ,,Dâmbul Mare'' Aşezarea daco-romană de la Fizeş - ,,Drumul Mare'' Aşezarea daco-romană de la Ghidici - La Sisica. la 200 m de ferma zootehnică Aşezarea daco-romană de la Glăvăneşti - Cociuba-Dărmăcuşa. Situl se află la cca 2,5 km SE de sat, pe drumul comunal spre Căbeşti. Aşezarea daco-romană de la Grădinari - ,,Sălişte''. la poalele Dealului Albului, Aşezarea daco-romană de la Grădinari - ,,Valea Budoviţa'' Aşezarea daco-romană de la Iertof. În hotarul localităţii, în Lunca Vicinicului, la intrarea în sat dinspre Vrăniuţ Aşezarea daco-romană de la Locusteni - La Gropan. la 3 km S de sat Aşezarea daco-romană de la Moara Vlăsiei. între cătunul Vlăsia şi pădurea Surlari, pe malul nordic al râului Cociovaliştea Aşezarea daco-romană de la Moşuni Aşezarea daco-romană de la Mugeni - Ibortöve Aşezarea daco-romană de la Nucet - Chirigioaia. Aşezarea se află la E de sat, între localitate şi calea ferată Titu - Târgovişte, la 300 m de Drumul Comunal. Aşezarea daco-romană de la Odobeşti - Şorlea. Aşezarea se află la 0,5 km E de localitate, pe malul stâng al pârâului Spălătura. Aşezarea daco-romană de la Ostrovu Mare - Prundul Deiului. pe Dunărea Mică, în centrul insulei Aşezarea daco-romană de la Potlogi -Grădiniţa Dorobanţu, Gheorghe şi Onete Vasilica. în vatra satului Aşezarea daco-romană de la Prapor - La Delniţa. Situl arheologic se află aproximativ la 200 m S de sat. Aşezarea daco-romană de la Racoviţa - Valea grecului. Situl arheologic se află la 1,2 km V de sat, pe stânga Văii Grecului. Aşezarea daco-romană de la Rădeşti - În Ţărmuire. pe malul Mureşului, la 50 m V de sediul IAS Aşezarea daco-romană de la Ramna - Ibrilont. în lunca râului Bârzava spre rama nordică a dealurilor dintre Rama şi Berzovia pe aliniamentul liniei de înaltă tensiune Aşezarea daco-romană de la Sibioara. în apropierea fermei de animale a IAS, la V de capătul de NV al lacului Taşaul Aşezarea daco-romană de la Tecuci - Rateş I. la 1 km E de oraş pe Şoseaua Tecuci - Matca Aşezarea daco-romană de la Zănoaga. la 3 km V de sat Aşezarea daco-romană şi din epoca migraţiilor de la Cârligi - La Rădi. La NV de sat, pe malul stâng al pârâului ce trece prin sat şi se varsă în Turbata Aşezarea de epoca bronzului de la Adâncata - ,,Sub Pădure. În apropierea pădurii Adâncata, la cca. 350 de m NE de necropola tumulară contemporană, între pâraiele Pleşei şi Porcului Aşezarea de epoca bronzului de la Ateaş - Movila cu pomi. la limita de S a localităţii, în dreapta şoselei Cefa - Ateaş Aşezarea de epoca bronzului de la Avrămeşti - Piscul Şandru. Punct situat la ieşirea din Roşiori spre Avrămeşti. Aşezarea de epoca bronzului de la Băgaciu. Aşezarea este situată în partea vestică a localităţii, în imediata apropiere a acesteia. Aşezarea de epoca bronzului de la Beclean. la nord-est de sat, în dreapta pârâului Beclean Aşezarea de epoca bronzului de la Boiu - Sub Arini Aşezarea de epoca bronzului de la Brezoaele. pe malul râului Dâmboviţa Aşezarea de epoca bronzului de la Buzoineni. la N de satul Buzoieni, aproape de Autostrada Soarelui, pe malul drept al Văii Argova, la nord şi sud de un dig de eleşteu Aşezarea de epoca bronzului de la Călugăreni - Zăvoi. Aşezarea se află pe partea dreaptă a Colentinei, la 500 m SE de podul dinspre Mereni. Aşezarea de epoca bronzului de la Cehăluţ - Telek. În spatele grajdurilor CAP, pe marginea râului Cehal Aşezarea de epoca bronzului de la Cheşereu - Insula Mare. la 1 km SV de limita localităţii, pe partea dreaptă a râului Aşezarea de epoca bronzului de la Chitila - Livadă. pe malul sudic al lacului Mogoşoaia Aşezarea de epoca bronzului de la Cincu. în livada fostului IAS Aşezarea de epoca bronzului de la Corneşti - Movila lui Ion Dâlvaru. A;ezarea este localizat[ la ieşirea din sat către localitatea Păstârnacu, pe partea stângă a DN spre Ploieşti. Aşezarea de epoca bronzului de la Cristian - Fabrica de şamotă. la vest de fabrica de şamotă Aşezarea de epoca bronzului de la Ghiroda - Obiectiv 3. Situl se află la 590 m nord de calea ferată Timişoara-Lugoj, la 1,71 km SSV de biserica ortodoxă din Giarmata Vii, la 620 m vest de Aleea Uberland şi la 4,5 km SVV de biserica reformată din Dumbrăviţa; la 190 m sud faţă de un pârâu semipermanent fără nume Aşezarea de epoca bronzului de la Grebenişu de Câmpie. Aşezarea se află la ieşirea din comună spre Şăulia, în stânga şoselei, în zona pârului Hârtoape. Aşezarea de epoca bronzului de la Gurghiu - Valea Sărată Aşezarea de epoca bronzului de la Hălchiu. la 1 km. la ieşirea din sat spre Codlea, la dreapta şoselei Aşezarea de epoca bronzului de la Iclănzel. Aşezarea se află în partea de SE a localităţii, la cca. 300 m. Aşezarea de epoca bronzului de la Ilova. La aproximativ 500-600 m sud de aşezarea de la Gura Ilovei Aşezarea de epoca bronzului de la Jibert- Groapa Eroilor. la sud de sat Aşezarea de epoca bronzului de la Lăzăreşti - Nyrpatak. pe terasa nordică dintre Lăzăreşti şi Tuşnad-sat Aşezarea de epoca bronzului de la Leliceni - Pădurea Rotundă. la sud de sat, peste pârâul Borviz Aşezarea de epoca bronzului de la Luduş Aşezarea de epoca bronzului de la Lupăria - Iazul Vechi. Aşezarea este situată extravilan, pe partea stângă a pârâului Hârtop, la E de pârâul Modruz (Robului) şi la S de iazul Modruz (Robului). Aşezarea de epoca bronzului de la Malamuc. La vest de liziera de pini Aşezarea de epoca bronzului de la Mănăstirea - Mănăstire. În apropierea Mănăstirii Cobia. Aşezarea de epoca bronzului de la Mândra - La Stâne. pe pantele nord-vestice ale dealului Aşezarea de epoca bronzului de la Miercurea Ciuc - Ciuboteni. sud-vest de dealul Bisericii Sf. Petru şi Pavel din cartierul Ciuboteni, malul drept al pârâului Şumuleu Aşezarea de epoca bronzului de la Oroiu -Chiştebelea. Aşezarea se află spre punctul "Dealul Peşterii". Aşezarea de epoca bronzului de la Orşova. Aşezarea este poziţionată la intrarea în sat. Aşezarea de epoca bronzului de la Pantelimon - str. Portocalelor Aşezarea de epoca bronzului de la Peşteana - Baltă Aşezarea de epoca bronzului de la Peşteana - Movilă. la cca. 12 km sud-vest de localitatea Haţeg, pe axul nord-sud fiind interpusă între localităţile Densuş, respectiv Sarmizegetusa. Punctul numit "Măgureauă" (sau "Movilă") cum mai apare în literatura de specialitate, se prezintă sub forma unui mamelon proe Aşezarea de epoca bronzului de la Plopi Aşezarea de epoca bronzului de la Plopi Aşezarea de epoca bronzului d ela Plopi - Plopi 010 Aşezarea de epoca bronzului de la Plopi - Plopi 013 Aşezarea de epoca bronzului de la Plopi - Plopi 019 Aşezarea de epoca bronzului de la Plopi - Plopi 020 Aşezarea de epoca bronzului de la Plopi - Plopi 021 Aşezarea de epoca bronzului de la Plopi - Plopi 025 Aşezarea de epoca bronzului de la Plopi - Plopi 22 Aşezarea de epoca bronzului de la Polceşti. Aşezarea se află pe un promontoriu triunghiular, pe malul stâng al Mostiştei, la SV de satul Polceşti. Aşezarea de epoca bronzului de la Râşnov - Peştera Odweg Aşezarea de Epoca bronzului de la Săveni-Sat Nou - La Lotul Şcolii. Aşezarea este situată atât intravilan cât şi extravilan, în partea de est a satului, la vest de râul Başeu. Aşezarea de epoca bronzului de la Şoarş. într-o livadă de meri , în stânga drumului ce duce din Şoarş la Bărcuţ Aşezarea de epoca bronzului de la Şoimuşu Mare - Kérlö-mege Aşezarea de epoca bronzului de la Ţelna - Rupturi. la 500 m NE de capătul de N al satului Aşezarea de epoca bronzului de la Timişoara - Baumax. situl se află la 0,26 km vest de drumul naţional 59 Timişoara-Şag, la 5,40 km nord de biserica ortodoxă din comuna Şag, la 2,43 km est de drumul judeţean 591 Timişoara-Utvin, la 2,43 km nord de pârâul Nivelda şi 3,8 km sud de cursul actual al Canalului Be Aşezarea de epoca bronzului de la Timişoara - Selişte. situl se află la 340 m sud-vest de Calea Aradului (DN69), 700 m nord-est de Calea Torontalului (DN6), la 4 km nord de Catedrala Mitropolitană ortodoxă din Timişoara şi la 100 m sud de mlaştina asanată în prezent, aflată în zona actualului aeroport utilita Aşezarea de epoca bronzului de la Tuşnad. La marginea localităţii, la intersercţia drumurilor venind de la Vrabia, Cozmeni şi Lăzăreşti Aşezarea de epoca bronzului de la Ulmu - La Caraman 1. La marginea vestică a satului, pe malul stâng al lacului, la 200 m V de Căminul de copii din sat Aşezarea de epoca bronzului de la Valea Nandrului. La 50m nord-est de sat, pe partea stângă a pârâului, pe terasa a doua Aşezarea de epoca bronzului de la Vidacut - Două Şanţuri Aşezarea de epoca bronzului de la Vlădeni-Valea Godinescului. Sit în extravilan, situat pe partea dreaptă a văii Godinescului (sau Tălpeni), la 500 m nord-vest de sat şi la 1200 m est-nord-est de Cetate. Aşezarea de epoca bronzului din punctul Mocaia. Aşezarea se află pe o coastă de deal lină, situată între Band şi Fânţele Mădăraşului. Aşezarea de epoca bronzului - Şesul ţiglelor. Aşezarea este situată intravilan, lângă parcul Muzeului Petofi. Aşezarea de epoca bronzului şi perioadă medievală de la Obedeni - Cimitirul Vechi. la cca. 250 m NNE de intrarea în satul Obedeni Aşezarea de epoca bronzului - Sub Dealul Cetăţii. Aşezarea se află la 7 km S de Sighişoara, pe o terasă în pantă, în zona sud-estică a bazei piscului "Dealul Cetăţii", în apropierea aşezării de la "La Peri". Aşezarea de epoca bronzului timpuriu de la Mănăstirea Doamnei - Baisa. Aşezarea este situată în extravilan, la NE de sat, pe partea dreaptă a văii Negre şi la 700 m S de şoseaua naţională Botoşani-Suceava. Aşezarea de epoca dacică de la Peşteana. Pe malul din stânga Văii Zeicani Aşezarea de epoca fierului de la Independenţa - Pe Câmp, pe firul Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, km. 39+770 - 39+870 m. Aşezarea este situată pe Câmp, pe firul Autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, km. 39+770 - 39+870 m Aşezarea de epoca fierului de la Plăieşii de Jos. Între cele două poduri de pe pârâul Szetye, pe o pantă de cca. 3km Aşezarea de epocă hallstattiană de la Goreni - Valea Logigului. Aşezarea este situată în Valea Logigului, în dreapta drumului spre Logig. Aşezarea de epocă La Tène de la Ionăşeni - La pivniţe. Aşezarea este situată extravilan, la 1900 m sud-sud-est de biserica satului, la 1300 m est de Movila Ionăşeni. Aşezarea de epocă medievală de la Dumeni - La Cihir. Aşezarea este situată extravilan, la marginea de SV a fostului sat Cracalia, pe panta dealului care coboară spre valea pârâiaşului Cihir. Aşezarea de epocă medievală de la Pătârlagele - Valea Seacă?. pe platoul de la V de sat, în laturi Aşezarea de epocă medievală târzie de la Lupăria - Dealul Ciobănica. Aşezarea este situată extravilan, pe platoul cuprins între pârâul Modruz la V şi valea Budăilor la E şi la 500 m S de drumul care merge de la Câmpeni la Hârlău. Aşezarea de epoca medievală timpurie de la Dopca. între Dopca şi Bogata Olteană; stânga Oltului Aşezarea de epocă medieval timpurie de la Mateieni-Dealul Ţarnă. Aşeazarea este situată în extravilan, la 800 m S de sat, pe pantele din stânga Văii lui Ion. Aşezarea de epoca migraţiilor de la Bălteni. 1. la 2 km V de sat, 2. în marginea de S a satului, 3. la SE de sat lângă iaz, pe movila Bălteni Aşezarea de epoca migraţiilor de la Beclean. între sat şi Olt, începând de la semafoarele CFR şi până la marginea terasei, pe prima terasă din stânga Oltului Aşezarea de epoca migraţiilor de la Bucureşti - Chitila - Livada. cartier Chitila, pe malul sudic al lacului Străuleşti Aşezarea de epoca migraţiilor de la Dara - La biserică. la biserică, în jurul cimitirului Aşezarea de epoca migraţiilor de la Eliseni - Bedecs Aşezarea de epoca migraţiilor de la George Enescu - Pe Dragulea. Movila este situată extravilan, la 600 m SV de sat, pe panta lină care coboară spre iazul Popeni, amenajat pe pârâul Ibăneasa. Aşezarea de epoca migraţiilor de la Ilidia - Măscăşeni. la N de sat, pe malul pârâului Măscăşeni Aşezarea de epoca migraţiilor de la Truşeşti - Pe Cuha. Aşezarea este situată extravilan, 1500 m nord de punctul Ţugueta, pe partea dreaptă a pârâului Coţoaca, afluent de stânga al Jijiei. Aşezarea de epoca migraţiilor de la Valea Viei - La Biserică. în gospodăriile din jurul bisericii şi pe panta de peste gârlă Aşezarea de epoca neolitică de la Reci -Coasta Mesteacănului. la SSE de sat Aşezarea de epocă paleolitică de la Mitoc - La Pichet. Aşezarea este situată extravilan, la N de sat, pe terasa dreaptă a Prutului. Aşezarea de epocă romană de la Ciocmani - Pe coastă Aşezarea de epoca romană de la Fântânele. intravilan, lângă biserica ortodoxă Aşezarea de epoca romană de la Goleşti - Silişte. terasa dreaptă a râului Bratia Aşezarea de epocă romană de la Josani - La Cărămizi. Între Josani şi Nandru, pe latura din dreapta părăului Aşezarea de epocă romană de la Lunca-cca. 200 m NE de sat. cca. 200 m NE de sat şi 150 m de şoseaua Lunca - Vişina Aşezarea de epocă romană de la Lunca-la marginea de E a satului. la marginea de E a intravilanului şi la S de şoseaua Lunca - Vişina Aşezarea de epocă romană de la Lupeni. pe teritoriul localităţii Aşezarea de epocă romană de la Mintia - Fabrica de acetilenă. La poalele Munţilor Poiana Ruscă, pe malul stâng al Mureşului, la cca. 10 km vest de oraşul Deva, lângă vicusul millitar Micia Aşezarea de epocă romană de la Reea. În hotarul localităţii, lângă şoseaua Haţeg - Sramizegetusa Aşezarea de epocă romană de la Săcel - Curtea Taur. În curţile de la sud de sat, spre Sâpetru Aşezarea de epocă romană de la Sânpetru - Curtea Vulc. În vatra localităţii Aşezarea de epocă romană de la Sânpetru - Grădişte. La 500m sud-vest de Dealul Târnov, pe malul din stânga Pârâului Nucşoara Aşezarea de epocă romană de la Sarmizegetusa - Hotar. La est de pârâul din vestul satului, spre fosta fermă CAP Aşezarea de epocă romană de la Streisângeorgiu - Fermă. În hotarul localităţii, la 400m est de localitate, la circa 100-150 m distanţă de ultima casă a localităţii Streisângeorgiu, pe partea din stânga a drumului Călan - Bretea Streiului Aşezarea de epocă romană de la Valea Lupului - Stol. În hotarul localităţii Aşezarea de epocă romană de la Zeicani - Săivan. La 400m sud de sat Aşezarea de la Acâş - Râtul lui Maitini. 1 km S de moară, pe malul stâng al râului Crasna Aşezarea de la Agârbiciu - Păşunea din Deal. Aşezarea se află într-o poiană. Aşezarea de la Aiton - La Cânepi. Aşezarea se află la SE de sat. Aşezarea de la Aiton - Pârâul Şurilor. Aşezarea se află pe malul pârâului Şurilor, la E de sat. Aşezarea de la Aiud - Margina Aşezarea de la Albiş - La Movilă. tarla 74, parcela A 227, tarla 75, parcela A 230/1, S = 31,50 ha Aşezarea de la Antăş Aşezarea de la Arad - Grădişte 3 Aşezarea de la Archiud - Dâlme Aşezarea de la Archiud - Izvoare Aşezarea de la Aşchileu Mic - Pădurea Berc Aşezarea de la Atia Aşezarea de la Axente Sever. Aşezarea se află între Frâua şi Kisselyk. Aşezarea de la Băiceni - Dâmbul Morii. la marginea de NV a satului Aşezarea de la Balomir. Spre pădure, malul drept al pârâului Sztrigy Aşezarea de la Băluşenii Noi - Podişul Mare. Aşezare în extravilan, situată la circa 1500 m nord-nord-est de sat, la 1000 m nord-est de Valea Puturoasă şi la 900 m vest de Movila din acelaşi Podiş Mare (aflat pe teritoriul com. Blândeşti) Aşezarea de la Bârlea Aşezarea de la Basarabi - IAS Murfatlar. pe terenul IAS Murfatlar Aşezarea de la Basarabi. între calea ferată şi poştă Aşezarea de la Bercu- Vârcolin. Aşezarea se află la est de dealul Vârcolin Aşezarea de la Berea - Păşune Aşezarea de la Berindu. Aşezarea a fost identificată spre Cristorel. Aşezarea de la Bobâlna- Dealul Bodogo Aşezarea de la Bobeanu - Obştea Bobeanu. la 1 km V de sat Aşezarea de la Bodeşti - Dealul Roatelor. În bazinul Cracăului, pe platoul de la poalele Dealului Roatelor, în dreapta pârâului Burloaia, pe partea stângă a drumului spre Ţolici Aşezarea de la Bogata de Sus. Aşezarea se află pe teritoriul localităţii. Aşezarea de la Bonţ - Boziaş. Aşezarea se află în valea Şalului. Aşezarea de la Bonţ - Valea Holcereghii. Aşezarea a fost identificată în apropiere de izvoarele din "Valea Holcereghii", la SE de sat. Aşezarea de la Bucşani - Şcoală. la 200 m E de malul stâng al Neajlovului, în zona clădirii şcolii; pe terasa inferioară a Neajlovului Aşezarea de la Budiu Mic - Cetatea lui Lucaci. Punct situat între Budiu Mic şi Cocoşi, în vârful căruia s-au presupus urme de cetate, neconfirmate. Aşezarea de la Călugăreni - Peştera. la 500 m S de sat, pe malul stâng al Motrului Aşezarea de la Cămărzana Aşezarea de la Cărbunari - Poieni'' Aşezarea de la Cărbunari - Şagar''. punctul este situat între Cărbunari şi Şopotul Nou Aşezarea de la Cărbunari - Valea Porcului'' Aşezarea de la Cârniceni - Cimitirul Vechi. la marginea de E a satului Aşezarea de la Căţcău. Aşezarea se află în stânga şoselei Dej-Baia Mare. Aşezarea de la Cerişor - Peştera Cerişor II. la nord vest de sat Aşezarea de la Cerişor - Peştera Mare. Peştera se află pe versantul din dreapta văii Runcului, la 650 m de sat Aşezarea de la Cheia - Cabană, Poteca spre Sănduleşti Aşezarea de la Chiheru de Sus - Cetăţuia. Aşezarea este situată la 2 km de Gara Eremitu. Aşezarea de la Ciolpani - Mănăstirea Ţigăneşti. pe malul drept al Bălţii Mănăstirii, la confluenţa acesteia cu Valea Schitului Aşezarea de la Ciubanca - Valea Popii. Urme ale acestei aşezări au fost observate la S de sat, pe valea dinspre Ciubăncuţa. Aşezarea de la Ciubăncuţa - În faţă Aşezarea de la Ciucsângeorgiu - Grădina lui Potoczky. Aşezarea se află în grădina lui Potoczky, între pâraiele Martonoş şi Fişag. Aşezarea de la Ciulpăz - Peştera Bulgărelu. Versantul stâng al văii Zlaştiului, în partea de est a satului Ciulpăz Aşezarea de la Colţeşti- Dealul Cetăţii. în sat Aşezarea de la Corpadea - Ciungui Aşezarea de la Coşeiu Aşezarea de la Cozla. între Cozla şi Valea Rea Aşezarea de la Cozmeni - Köházkert. la V de sat Aşezarea de la Crăciunel - Bélmezö. la marginea intravilanului, la est de sat Aşezarea de la Craiova - ,,Hanul Doctorului''. la est de municipiul Craiova şi la V de complexul turistic Hanul Doctorului, la 400 m N de DN 65 Craiova-Piteşti, si la E de aeroportul Craiova, deasupra izvoarelor care alimentează lacurile de la Hanul Doctorului Aşezarea de la Creţeşti - La Intersecţie Aşezarea de la Crişeni Aşezarea de la Crişeni - La Hodăi Aşezarea de la Cristuru Secuiesc - Cinema/Magazin Aşezarea de la Daia - Salsen Aşezarea de la Dârja - Casa Judeţului Aşezarea de la Dej - Bungăr. Urmele aşezării au fost descoperite în pădurea Bungăr la SE de oraş. Aşezarea de la Deleni- Ţigle Aşezarea de la Dobrovăţ - Cetăţuie. la marginea de SV a satului şi la 2 km de mănăstirea Dobrovăţ Aşezarea de la Dobrovăţ - Tarlaua Velniţa. la cca. 3 km la S de sat, pe dreapta şoselei Dobrovăţ - Codăeşti Aşezarea de la Dumitreştii Gălăţii - Rachita I - II. la 200 m N de sat Aşezarea de la Fizeşu Gherlii - Kiszsedem Aşezarea de la Frăsinet Pisc. La 50 m NV de Frăsinet, pe malul lacului Frăsinet, pe un bot de terasă Aşezarea de la Fundătura - Poderei Aşezarea de la Gârbău - Dealul Babii. Aşezarea se află la S-SV de sat. Aşezarea de la Gârbău - Labul Cioroiului. Aşezarea a fost descoperită la S-V de sat. Aşezarea de la Gârbău - Labul Izvorului Aşezarea de la Gârbău - La Faţă. Aşezarea se află la V de sat, pe locul numit "Faţă". Aşezarea de la Gârbău - Valea Şardului. Aşezarea se află la E de sat, în Valea Şardului. Aşezarea de la Gârbovăţ - ,,Sălişte''. Situl este plasat în apropierea saivanului CAP. Aşezarea de la Gherghiţa - La Cercelata. Aşezarea se află în cătunul Ruptura, la NV de sat, în lunca râului Prahova. Aşezarea de la Gherla - Dealul Sf. Anton. Aşezarea se află la sud de oraş. Aşezarea de la Gligoreşti - În spatele gării. Aşezarea a fost descoperită în spatele gării, la cca 250 m. Aşezarea de la Gornea - ,,Cărămidărie'' Aşezarea de la Gornea - ,,Ogaşul Padina cu Spini''. la cca. 1500 m vest de Căuniţa de Jos şI la nord de şoseaua spre Moldova Nouă Aşezarea de la Gornea - ,,Pe Vale''. la 50 m de Moara cu Ţiglă Aşezarea de la Grădiştea de Munte - Sub Cununi. pe versantul SE al masivului Vârtoape Aşezarea de la Gura Idrici - La Coşere. la marginea de NE a satului, pe ambele maluri ale pârâului Idrici Aşezarea de la Hălmeag - În Inişte. la 4 km între Hălmeag şi Felmer; stânga pârâului Felmer Aşezarea de la Hiliţa - Dealul Hiliţei. la cca. 1 km VNV de sat Aşezarea de la Horia- La Satini Aşezarea de la Hulubeşti - La Beci. la NE de sat, la S de râul Neajlov Aşezarea de la Iernut - Lutărie Aşezarea de la Ion Roată - La Muche. la SV de vatra satului Ion Roată, la S de DN 2A, la N de râul Ialomiţa Aşezarea de la Ivrinezu Mic. la 400 - 500 m V de fortificaţie Aşezarea de la Jac- Faţa Crecii Aşezarea de la Lelei- Movilă Aşezarea de la Leliceni. între Pădurea Rotundă şi Muntele de Piatră Aşezarea de la Luna de Jos - Cort. Aşezarea se află la E de sat, pe un deal. Aşezarea de la Lutiţa - Két árok Közé. la marginea intravilanului Aşezarea de la Mada - Peştera Zidită. În partea de NV a satului Mada, pe versantul vestic al Pleşei Mari. Aşezarea de la Măderat Aşezarea de la Medişoru Mare - Pământul de Mazăre. la extremitatea de S a satului Aşezarea de la Milostea. la V de sat, pe versantul estic al dealului Coasta Mare Aşezarea de la Mironeşti - În vale. Pe terasa joasă dintre promontoriile "Malul Roşu" şi "Conacul lui Palade", aproape de albia râului Argeş Aşezarea de la Mugeni - Vislok Aşezarea de la Murighiol - Punct Lutărie. Intre Cetate si manastirea Halmyris Aşezarea de la Nandru - Peştera Curată. In Munţii Poiana Ruscă, pe versantul din drepta Văii Roatei, pe dealul Peşterii, pe valea râului Petac, la vest de sat Aşezarea de la Nandru - Peştera Spurcată. în Munţii Poiana Ruscă, versantul din dreapta Văii Roatei, la vest de sat, Aşezarea de la Năsal - Steuni Aşezarea de la Netuş Aşezarea de la Odorheiu Secuiesc - Alsólok. la ENE de zona industrială şi la vest de cartierul Kadicsfalva, la 200 m de malul nordic al Târnavei Mari, pe prima terasă joasă Aşezarea de la Onceşti - Valea Balgiului. pe versantul de SV, la SE de pârâul Diului Aşezarea de la Onceşti - Valea Diului. pe partea stângă a pârâului Diului Aşezarea de la Pasărea-Proprietatea George Iacob. tarlaua 73, parcela 269/15 Aşezarea de la Păuşeşti - Biserica Veche I şi II. la SE de Biserica veche de lemn din afara vetrei satului, pe ambele pante desparţite de o vâlcică Aşezarea de la Peceneaga - La Ceardace. Aşezarea se află la limita de SE a teritoriului administrativ al comunei Peceneaga, la graniţa cu comunele Dorobanţu şi Ostrov. Aşezarea de la Petreştii de Jos - Valea Sărăcăzii. Aşezarea se află pe panta de N a Văii Sărăcăzii. Aşezarea de la Piersica. la 300 m SV de biserică, pe terasa de la S de Ialomiţa Aşezarea de la Prundu - Lacul Greaca. la cca. 2,5 km E de Prundu, Aşezarea de la Răducăneni - Hămeiosul. la 1 km SE de sat, pe malul drept al pârâului Hămeiosul Aşezarea de la Roşieni - La viile lui Brătăşanu. pe valea pârâului Roşu, la 700 m V de sat Aşezarea de la Rupea - După Cetate. la est de cetatea medievală Aşezarea de la Săcălaia - În islaz Aşezarea de la Săftica. pe malul nordic al râului Cociovaliştea, de la V de clădirile fermei de creştere a taurinelor până la 1 km V de biserica satului Dumbrăveni Aşezarea de la Săliştea Veche - Pe vale Aşezarea de la Sâncrăieni - Borvizdomb Aşezarea de la Sânnicoară - Ferma Palocsay. Aşezarea se află pe malul Someşului, pe terenul fermei Palocsay, aproape de cotul Someşului spre aeroport. Aşezarea de la Satu Nou - Promoroace - Nord. la marginea de NV a satului, pe malul drept al Gârlei lui Ciuruc Aşezarea de la Schitu - Gaura Despei. la cca. 1 - 1,5 km SV de sat, la S de râul Câlniştea Aşezarea de la Secuieni - Locul Palatului. pe terasa de deasupra şoselei Secuieni-Vânători Aşezarea de la Sfântu Gheorghe - Valea Cacoviei. la 1,5 km înainte de intrarea în sat dinspre Băneasa, la întâlnirea văilor "Purceaua" şi "Stolfele" Aşezarea de la Siliştea Snagovului. pe malul sudic al Ialomiţei, de la fântâna - spre V, până la pct. "Fundul Strâmt" - spre E Aşezarea de la Slobozia - Râpa Bulgarilor. la cca. 1000 m S de sat, la NV de Dunăre Aşezarea de la Şoimeni (Ciomortan, Csikcsomortan)- Vardomb. 1 km NE de satul Şoimeni Aşezarea de la Soporu de Câmpie - Măzărişte Aşezarea de la Sultana - Valea Chirnogeanului. Situl se află pe malul de sud al lacului Mostiştea, la marginea de nord a satului Sultana, pe Valea Chirnogeanului Aşezarea de la Ţigănaşi - Dealul Raiu. la 1 km E de Ţigănaşi Aşezarea de la Trestenic-vatra satului. sector SV, în vatra satului Aşezarea de la Trivalea-Moşteni- Blidaru Aşezarea de la Urişor - Staţia Electro. Aşezarea se află la "Staţia Electro", pe malul drept al Someşului, de-o parte şi alta a drumului agricol care este intersectat de canale de irigaţie, la S de punctul "La Biserică". Aşezarea de la Văgiuleşti - Valea Casei. la 2km N de râul Motru Aşezarea de la Valea Poienii - La Măgura. la 1,5km NE de râul Motru Aşezarea de la Vărăşti - Hotarul Cocoanei. în fostul sat Obedeni, la N de râul Sabar Aşezarea de la Varlaam - Terasa Argeşului. la marginea de NE a satului; râul Argeş la NE Aşezarea de la Vispeşti. în marginea de NV a satului, sub Rîpa Albă Aşezarea de la Vlădeni - Movila Bortoasă. la cca. 2 km NNV de sat Aşezarea de la Vlad Ţepeş - Buturugile. la NV de sat, la S de pârâul Gurbanu Aşezarea de la Vlad Ţepeş - Dealul Oltenilor. la S de sat, pe valea Gurbanului, la N de pârâul Gurbanu Aşezarea de la Vornicenii Mari - La Şipoţel. la cca. 1 km S de sat Aşezarea de la Zalnoc - Ciureni Aşezarea de la Zau de Câmpie - La Criptă. Aşezarea a fost descoperită în direcţia spre Bărboşi. Pantă uşor domoală, situată în spatele ultimei case în stânga drumului care merge spre Bărboşi. Aşezarea de perioadă medievală de la Oroftiana - Siliştea veche. Aşezarea este situată extravilan, la sud de cartierul Oroftiana de Sus şi la nord-est de Movila La Oncani, pe partea vestică a văii Izvoraşului. Aşezarea de sec. IV de la Ineu - Grădina lui Barabás Aron. Aşezarea a fost descoperită pe teritoriul fostului CAP. Aşezarea de sec. IV de la Valea Argovei - proprietatea Păduraru Nicolae. în partea de vest a satului Valea Argovei, pe malul stâng al văii Mostiştea, pe un mic bot de terasă, în dreptul curţii lui Păduraru Nicolae şi în curtea acestuia Aşezarea de sec. IV p.Chr. de la Măriuţa. Vizavi de satul Măriuţa, pe malul stâng al Mostiştei, la baza tell-lui "La Movilă" pe o peninsulă Aşezarea de secol IV d. Chr. de la Broşteni - Ogaşul Mic'' Aşezarea de secol IV de la Aurel Vlaicu-Secţia SMA. Aşezare situată în extravilan pe malul drept al pârâului Bodeasa, la 100 m nord-vest de podul de peste Bodeasa al şoselei Săveni-Ripiceni. Aşezarea de secol IV de la Frăsinet. Aşezarea se află la marginea de S a comunei Frăsinet, pe malul de V al lacului Mostiştea, pe un bot de terasă Aşezarea de secol IV de la Săruleşti. la 1 km sud de comuna Săruleşti, malul stâng al râului Mostiştea, be un bot de terasă Aşezarea de secol IV p.Chr. (1) de la Lehliu. la 1 km S de satul Lehliu, pe malul stâng al văii Profira Aşezarea de secol IV p.Chr. (2) de la Lehliu. la 1,5 km S de satul Lehliu, pe partea dreaptă a văii Profira, lângă digul unui eleşteu Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Fântâna Doamnei (II). Pe malul stâng al văii Vânăta, la 1 km N de satul Fântâna Doamnei, pe terasă, pe malul stâng al unei văioage Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Fântâna Doamnei (I). Pe malul stâng al văii Vânăta, la 1 km S de satul Fântâna Doamnei, pe terasă Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Fundulea. Pe malul stâng al văii Belciugatele, în dreptul limitei de N a oraşului Fundulea, Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Ileana. Pe partea dreaptă a văii "Lacului de Argint" (Ileana) spre Podari, în amonte de iazul piscicol, pe marginea terasei Aşezarea de secol IV p.Chr de la Nucetu (II). la NE de satul Nucetu, pe malul stâng al văii Cucuveanu, la 1500 m S de confluenţa cu Valea Seacă, pe malul drept al unei văioage Aşezarea de secol IV p.Chr de la Nucetu (I). La marginea de NE a satului Nucetu şi la 500 m S de confluenţa cu Valea Seacă, pe un bot de terasă Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Paicu (la S de ferma piscicolă). La S de barajul Profira, şi la S de ferma piscicolă a chinezilor, până la o văioagă, pe malul drept al văii Milotina Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Siliştea. pe malul stâng al văii Vânăta, la 500 m N de Movila lui Buharu, pe panta terasei Aşezarea de secol IV şi Dridu de la Gurbăneşti. Pe malul stâng al văii Vânăta, în locul unde pârâul face un cot, într-o depresiune Aşezarea de secolul IV p.Chr. de la Paicu. La S de barajul Profira, în jurul unei ferme piscole şi zootehnice, de-a lungul malului Aşezarea de secol XVIII de la Cristeşti - cătunul Ghilăneşti. Sit în intravilan, în vatra cătunului Ghilăneşti, înglobat în Cristeşti, pe partea stângă a râului Miletin. Aşezarea de tip Cucuteni de la Darabani - Dealul Ţiganului. Aşezarea este situată în extravilan, la 500 m SV de oraş, la N de valea pârâului Podriga Aşezarea de tip Cucuteni de la Griviţa-Dealul Pâşcu. Sit în extravilan, situat la circa 2400 m nord-est de sat, la circa 800 m nord-vest de Movila Pâşcov I Aşezarea de tip elinist de la Peceneaga. Situl se află de la 6,5 km nord de Ostrov, până la cca. 4,5 km de această localitate, în dreapta şoselei ce vine de la Peceneaga. Aşezarea de tip Ipoteşti-Cândeşti de la Băleni-Români - Cota 190. Fragmentele ceramice au fost descoperite la circa 2,5 km SE de sat, în dreapta drumului ce duce la satul Cornăţelu. Aşezarea de tip Ipoteşti-Cândeşti de la Băleni-Români - Pădurea Mărceşti. Situl arheologic este amplasat la circa 3,5 km NE de sat, la poalele dealului Bucşanilor, la marginea pădurii Mărceşti. Aşezarea de tip Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti de la Băleni Sârbi Aşezarea de tip Jigodin de la Sâncrăieni - Coasta Stejarului. pe partea dreaptă a şoselei spre Jigodin Aşezarea de tip Latene de la Apaţa. între Măeruş şi Apaţa Aşezarea de tip Latene de la Braşov - Piaţa Sfatului Aşezarea de tip tell de la Petru Rareş. Tell-ul se află la nod de satul Petru Rareş Aşezarea din bronzul târziu de la Schitu - La vie Aşezarea din epoca bronzului de la Agrişu de Jos - Poderei Aşezarea din epoca bronzului de la Albeşti - Paleologu. Situl se află la N de satul Cioceni, pe terasa Cricovului Sărat. Aşezarea din epoca bronzului de la Aluniş - Cetăţuia. Dealul Leş, pe malul drept al Târnavei Mari, la intrarea în defileul dintre Dejiţiu şi Porumbenii Mari Aşezarea din epoca bronzului de la Aluniş - Tăietura. la mijlocul pantei Dealului Leş, la stângă drumului care duce spre Gheni Aşezarea din epoca bronzului de la Amărăşti. la V de sat, pe malul râului Pesceana Aşezarea din epoca bronzului de la Ampoiţa - Piatra boului. la 1 km SSE de sat Aşezarea din epoca bronzului de la Andrid - Bika Domb Aşezarea din epoca bronzului de la Andrid - Curtea C.A.P. Aşezarea din epoca bronzului de la Avrămeşti - Fântâna Ingului. Aşezarea se află pe ambele maluri ale pârâului Ing. Aşezarea din epoca bronzului de la Avrămeşti - Valea Cămăşii Aşezarea din epoca bronzului de la Bădila - La Carp. la NNV de şcoala generală Aşezarea din epoca bronzului de la Badon. în partea de E a satului, nr. 57 Aşezarea din epoca bronzului de la Băiţa - Dealul Sarazia. Aşezarea a fost identificată pe dealul "Sarazaia". Aşezarea din epoca bronzului de la Băteşti - La pod. Situl a fost descoperit la sud de pod, la est de rafinăria Brazi, la sud de linia de electrificare. Aşezarea din epoca bronzului de la Beclean. la nord-est de sat, de pe direcţia fostei mori de apă şi buza terasei din stânga Oltului, în dreapta pârâului Beclean Aşezarea din epoca bronzului de la Berislăveşti Aşezarea din epoca bronzului de la Berzasca - Spiţ II. la 150 m de punctul "Spiţ I", la 1,5 km de sat, sub apă Aşezarea din epoca bronzului de la Blăjenii de Jos. la intrarea în sat, în dreapta DJ Şintereag - Blăjenii de Jos Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdan Vodă - La Podeţ. la 2,5 km de sat, lângă drumul spre Bocicoel, în terenul lui I. Secăreanu "Chiştol" Aşezarea din epoca bronzului de la Boholt - La Ciuta. Aşezarea se află pe o colină a satului Boholţ Aşezarea din epoca bronzului de la Boiu - La Măgulicea. Aşezarea se află pe coastele de SSV şi NV ale satului Aşezarea din epoca bronzului de la Borla - Kertteteje. la 200 m de biserica reformată spre vii, între cimitir şi pârâul Papfolyoka Aşezarea din epoca bronzului de la Bradu. Aşezarea se află în intravilan, pe o veche terasă a Oltului. Aşezarea din epoca bronzului de la Braşov - Schneckenberg. intravilan Aşezarea din epoca bronzului de la Brăteştii de Jos - Izvorul Ibalaca. la 0,5 km V de cătunul Bărbuleşti, pe dreapta pârâului Gârliţa Aşezarea din epoca bronzului de la Bucureşti - Pepiniere Toboc. pe malul de V al văii Saulei, la S de calea ferată Bucureşti - Constanţa Aşezarea din epoca bronzului de la Budacu de Sus - Râpa Mare. la 3 km NE de sat, pe malul drept al râului Budac Aşezarea din epoca bronzului de la Călacea. în localitate Aşezarea din epoca bronzului de la Căldăraru - Colţul Pădurii Căldăraru. pe malul vestic al lacului Cernica, vis-à-vis de ştrandul Cernica Aşezarea din epoca bronzului de la Calfa-vatra satului. intravilan actual Aşezarea din epoca bronzului de la Căpâlna - Izvoarele cele mari, Izvoarele cele mici. la SE de sat, deasupra Cantonului CFR Aşezarea din epoca bronzului de la Căpâlna - Podul Delniţii. la cca. 1,5 km E-SE de sat Aşezarea din epoca bronzului de la Cartojani - La Troiţă. în vatra satului, la N râul Argeş Aşezarea din epoca bronzului de la Cecheşti - Petö-szöge. Aşezarea se află pe malul stâng al pârâului Goagiu. Aşezarea din epoca bronzului de la Chegea - La Cetate. la 4 km NV de sat Aşezarea din epoca bronzului de la Chiochiş - Pe Cleja. în vatra satului, în spatele cimitirului Aşezarea din epoca bronzului de la Cleja - Lanul Curţii. La E de sat, la cca 1,2 km distanţă de malul drept al Siretului Aşezarea din epoca bronzului de la Cociu - La grivă. la NE de sat, în dreapta căii ferate Aşezarea din epoca bronzului de la Corneşti - Podeiul Mic. Aşezarea se află pe un bot de deal, la E de sat. Aşezarea din epoca bronzului de la Coslogeni - Popina lui Ilie. Aşezarea este situată la 1,5 km E de "Grădiştea Coslogeni"; la 2,5 km de Borcea şi 2 km N de Dunăre. Aşezarea din epoca bronzului de la Crăinimăt. la ieşirea din sat, în dreapta DJ Crainimăt - Şieu Aşezarea din epoca bronzului de la Crişeni - Grădina lui Mate. Urmele aşezării au fost identificate pe o terasă înălţată a pârâului Cuşmed, în grădinile caselor nr.90-94. Aşezarea din epoca bronzului de la Crişeni - Valea de Jos. Aşezarea a fost descoperită în valea laterală a pârâului Cuşmed. Aşezarea din epoca bronzului de la Crişeni - Vatra Satului Nr.187. Aşezarea a fost descoperită pe marginea terasei a doua din stânga pârâului Cuşmed. Aşezarea din epoca bronzului de la Culciu Mare - Sub grădini. în SV satului Aşezarea din epoca bronzului de la Cuşma - Cetatea. la 1,5 km de marginea de NV a satului Aşezarea din epoca bronzului de la Dalboşeţ - Dealul Blidaru'' Aşezarea din epoca bronzului de la Deva - Magna Curia. în partea de SE a Dealului Cetăţii, lîngă Arhivele Statului, la S de râul Mureş Aşezarea din epoca bronzului de la Diviciorii Mari - Grajduri. Aşezarea se află în vatra satului. Aşezarea din epoca bronzului de la Dobroteşti - Lacul cu cremene. la 2 km V de sat, zona Burlesca Aşezarea din epoca bronzului de la Domoşu - Vârful Turdanului Aşezarea din epoca bronzului de la Dridu-Snagov. la V de vatra satului Dridu - Snagov, pe terasa de la N de râul Ialomiţa Aşezarea din epoca bronzului de la Feldioara - Ciurgău Aşezarea din epoca bronzului de la Feldioara - La Fermă. cca. 1,5 km V de sat, pe malul stâng al pârâului Vulcăniţa Aşezarea din epoca bronzului de la Fieni - Izlaz. Aşezarea este situată la 1 km NNV de localitate, pe terenul Fermei zootehnice, pe stânga râului Ialomicioara (cota 600). Aşezarea din epoca bronzului de la Firtănuş - Dealul Laz. Aşezarea se află pe terasa de la NE de drumul spre Medişoru Mic, pe malul drept al pârâului Laz. Aşezarea din epoca bronzului de la Firtănuş - Középláb. Aşezarea se află la marginea de V a satului, pe o terasă aflată la 70-80 m deasupra şoselei. Aşezarea din epoca bronzului de la Fodora - Vârful Cetăţii, Chelemenescu si Faţa cea Brudărească / Brudească. pe nişte dealuri aflate spre sudvest de centrul satului Aşezarea din epoca bronzului de la Gălăţeni - Gyepüszegárka. Aşezarea este situată pe dealul din marginea satului. Aşezarea din epoca bronzului de la Gârbou. în sat, în spatele casei ing. Vultur Aşezarea din epoca bronzului de la Gârla Mare - La Gârloacă. la 200 m S de sat, în luncă Aşezarea din epoca bronzului de la Ghidfalău. în extremitatea nordică a intravilanului Aşezarea din epoca bronzului de la Giuluş - Lângă Biserică Aşezarea din epoca bronzului de la Glăvile. în vatra satului, pe ambele maluri ale râului Pesceana Aşezarea din epoca bronzului de la Glina - Abator. pe malul sudic al bălţii Leordeni Aşezarea din epoca bronzului de la Gornea - ,,Sălaşul lui Ion Sârbu'' Aşezarea din epoca bronzului de la Gornea - ,,Şumiţa''. pe malul Dunării Aşezarea din epoca bronzului de la Groşii Ţibleşului - Ograde. La cca 200 m nord-est de capătul sud-estic al localităţii, în stânga râului Suciu (Ţibleş), la începutul pantei unui deal Aşezarea din epoca bronzului de la Groşii Ţibleşului - Tăuşor. La aproximativ 6 km nord-est de localitate, în zona premontană a Ţibleşului, la est de Valea Minghetului, la o altitudine de peste 800 m Aşezarea din epoca bronzului de la Hanu lui Pală - Pădurea Baracu. la 1 km SE de localitate, în colţul de NE al pădurii Aşezarea din epoca bronzului de la Havârna - La Bulgărie. Aşezarea se află în extravilan, la 2200 m SE de sat şi la 1600 m V de satul Balinţi, pe partea stângă a văii Balinţi. Aşezarea din epoca bronzului de la Havârna - La iaz. Aşezarea este situată extravilan, la 750 m V de sat, pe partea de E a Iazului de la Ochi. Aşezarea din epoca bronzului de la Huseni - Într-a grofului. la SSV de grădina de pomi a fostului CAP Aşezarea din epoca bronzului de la Ighiel - Piatra Poienii. la 300 m N de şcoala Aşezarea din epoca bronzului de la Ileanda - Dealul Măguriţa. La capătul dinspre Bizusa a comunei, în grădina casei cu numărul 233 Aşezarea din epoca bronzului de la Inucu - Nadic Aşezarea din epoca bronzului de la Ioneşti - Vărsarea Neajlovelului. Aşezarea se află imediat la E de podul peste Neajlov al DC Morteni - Ioneşti. Aşezarea din epoca bronzului de la Iratoşu Aşezarea din epoca bronzului de la Izvoru. Aşezarea este situată intravilan, în vatra satului. Aşezarea din epoca bronzului de la Jibou - Tulso nagyárok Aşezarea din epoca bronzului de la Jigodin - Capătul Digului Aşezarea din epoca bronzului de la Jigodin - Coasta Stejarului. În capătul satului, în stânga drumului ce duce spre Sâncrăieni, pe dealul Coasta Stejarului Aşezarea din epoca bronzului de la Ladeşti Aşezarea din epoca bronzului de la Lăpuşel - Mociar II. La cca 1 km sud de localitate, pe terasa râului Lăpuş, lungă pe axa est- vest de 400 m, delimitată pe latura nordică şi estică de pârâul Arieşel Aşezarea din epoca bronzului de la Lechinţa - La Savinca. la 1 km de sat, în dreapta DJ Lechinţa - Matei Aşezarea din epoca bronzului de la Lechinţa - Poderei. la NV de sat, pe terasa dintre Chiraleş şi zona grajdurilor CAP Aşezarea din epoca bronzului de la Manolache. în marginea SE a satului Aşezarea din epoca bronzului de la Manolache. la NE de sat, pe malurile unei vâlcele secate Aşezarea din epoca bronzului de la Miorcani - Treuci. Aşezarea este situată extravilan, la 900 m NE de Movila Miorcani şi la 1200 m S de cotul Prutului. Aşezarea din epoca bronzului de la Mitreni. la S de comuna Mitreni, malul stâng al râului Argeş, marginea de SE a satului Mitreni, la N de linia ferată Olteniţa-Bucureşti, pe malul de S al lacului Valea Roşie Aşezarea din epoca bronzului de la Mogoşeşti - La Cimitir. la V de satul Mogoşeşti, fiind flancată la S de DJ 412 A, la E de gospodăriile sătenilor şi o râpă mai puţin pronunţată, la N de Lunca Argeşului, iar la V de o râpă adâncă ce separă acest promontoriu al terasei înalte (cca. 28 m) din dreapta Argeşului de Aşezarea din epoca bronzului de la Mogoşoaia. la S de pădurea "Moţoc", pe malul nordic al lacului Mogoşoaia Aşezarea din epoca bronzului de la Morteni - Puţul lui Iordache. Aşezarea se află la 1 km S de localitate, la confluenţa Văii Glodului cu Valea lui Coman. Aşezarea din epoca bronzului de la Muncel. în grădina casei cu nr. 60 Aşezarea din epoca bronzului de la Negoieşti - Castelul de apă. situl a fost localizat la vest de sat, la 50-100 m SV de ,,Castelul de apă" Aşezarea din epoca bronzului de la Odaia Turcului - Hoaga. pe terasa stângă înaltă a Sabarului, la 0,5 km NV de sat şi la S de DN 7 (cca. 0,2 km). Aşezarea din epoca bronzului de la Păsăreni - Kincses. Punct situat în NE localităţii, terasă uşor înclinată spre pârâul Văii Mari. Aşezarea din epoca bronzului de la Petreştii de Sus - La Pădure. Aşezarea se află în pepinieră. Aşezarea din epoca bronzului de la Petroşniţa. în dreapta şoselei europene Băile Herculane - Caransebeş, între calea ferată şi şosea, pe terasa a doua a Timişului Aşezarea din epoca bronzului de la Podeni - Gruiul Ungurilor Aşezarea din epoca bronzului de la Popeşti Leordeni. în marginea estică a satului, la sud de Palatul Manu Aşezarea din epoca bronzului de la Poşta Elan-Dealul lui Ţugui Aşezarea din epoca bronzului de la Potău - La Ciuncaş. la 3 km de sat Aşezarea din epoca bronzului de la Proşca - La Căşărie. pe dealul Proşca Aşezarea din epoca bronzului de la Purani - PUR 08. pe malul stâng al Glavaciocului, pe terasa înaltă, de nord, la o distanţă de cca. 780 m nord DJ 503, 700 m nord-est de biserica din Puranii de Sus şi 1,2 km est-nord-est de primăria Purani Aşezarea din epoca bronzului de la Purani-PUR-V 001. Aşezarea se află pe terasa secundară a râului Teleorman Aşezarea din epoca bronzului de la Râmnicu Vâlcea-cartier Căzăneşti. între biserica Bârseşti la sud şi fostul sediu CAP la nord, pe malul drept al râului Olt Aşezarea din epoca bronzului de la Roşu. pe malul drept al Dâmboviţei, în colţul pădurii Aşezarea din epoca bronzului de la Săcueni - Cetatea Boului. la 2 km N de limita localităţii, în partea stângă a Ierului Aşezarea din epoca bronzului de la Săhăteni. la N de sat la podul peste pârâul Năianca Aşezarea din epoca bronzului de la Sânmartin - Dealul Corhan. la 500 m S de limita localităţii Aşezarea din epoca bronzului de la Sânnicolau Mare - Viile Promotor-1. Situl se află la 950 m S-SE de biserica catolică din Sânnicolau Mare, la 680 m S de stadionul oraşului, la 1,1 km V de DN 6 Sânnicolau Mare - Lovrin şi la 615 m SE de versantul stâng al Pârâului Aranca. Aşezarea din epoca bronzului de la Sântioana - Fântâna Turcului Aşezarea din epoca bronzului de la Satu Nou - Aluneasa. în jurul grajdurilor IAS Aşezarea din epoca bronzului de la Săveni. pe terasa SE Aşezarea din epoca bronzului de la Scăeni - La Sălişte. pe dreapta pârâului Murătoarea Aşezarea din epoca bronzului de la Şieu-Sfântu - Peste Ape. terasa de lângă Apa Şieului Aşezarea din epoca bronzului de la Sighetu Silvaniei - Fântâna Ursului. la marginea satului Aşezarea din epoca bronzului de la Şilea Nirajului - Palota. Aşezarea se află la 1,5 km S de sat, pe terasa pârâului Şugău, care se varsă în Niraj. Aşezarea din epoca bronzului de la Siliştea - Pe Cetăţuie. în partea de NV a Piscului Cetăţuia - Siliştea şi la S de fostul sat Bîrjoveni (azi unificat cu Siliştea) Aşezarea din epoca bronzului de la Silivaşu de Cîmpie - Budiştea Aşezarea din epoca bronzului de la Şiria- Hotar Aşezarea din epoca bronzului de la Slobozia - Drumul lui Rainea. la 80m E de sat în stânga drumului ce duce la Ferma Piscicolă Aşezarea din epoca bronzului de la Socodor Aşezarea din epoca bronzului de la Sperieţeni - Bostănărie. Aşezarea se află imediat la E de localitate, pe terasa înaltă a pârâului Şuţa, probabil Valea lui Arsenie, pe partea dreaptă (la cca. 0,20 km de biserică). Aşezarea din epoca bronzului de la Stremţ - Valea Bercului. la 1,2 km SV de sediul CAP Aşezarea din epoca bronzului de la Suciu de Jos - Gura Boii. în centrul localităţii, în apropiere de malul stâng al râului Suciu (Ţibleş), pe panta estică, dinspre râu, a dealului numit Gura Boii Aşezarea din epoca bronzului de la Suciu de Jos - Izvorişte. În marginea sud-estică a localităţii, pe terasa relativ joasă din dreapta râului Suciu (Ţibleş) Aşezarea din epoca bronzului de la Suciu de Jos -Pe Şes. la 2 km N de podul peste Ţibleş, la aproximativ 500 m de capătul sud-estic al localităţii, în lunca înaltă din stânga râului Suciu (Ţibleş), pe o parte şi alta a drumului Suciu de Sus- Groşii Ţibleşului Aşezarea din epoca bronzului de la Sucutard. Aşezarea a fost descoperită în vatra satului. Aşezarea din epoca bronzului de la Şuncuiuş - Peştera Unguru Mare. în defileul Şuncuiuş - Vad, pe malul stâng al Crişului Repede Aşezarea din epoca bronzului de la Târgşoru Vechi - La moară. la 500 m V de moară Aşezarea din epoca bronzului de la Topeşti - Cetate. la 1,5 km N de sat, la 500m de pârâul Pârgravu Aşezarea din epoca bronzului de la Troaş - Dâmbul Tătarilor. la 5 km E de sat Aşezarea din epoca bronzului de la Tunari. între CC II şi Cd 4, la cca. 1 km E de şoseaua Tunari - Baloteşti Aşezarea din epoca bronzului de la Tureni - Poderei II. Aşezarea este situată pe terasa Poderei, din interiorul Cheilor. Aşezarea din epoca bronzului de la Ulmi - Depozit. la 0,3 km NE de râul Ilfov, pe dreapta DC Lazuri - Văcăreşti, la 1 km N de satul Bungetu Aşezarea din epoca bronzului de la Văcăreşti - Băjeşti. în stânga pârâului Gârliţa, imediat la V de sat Aşezarea din epoca bronzului de la Vadaş - Bozod Aşezarea din epoca bronzului de la Vad - Fântâna Vlădichii. Aşezarea se află în apropierea izvorului numit "Fântâna Vlădichii", lângă dealul "Ţicloaie", situat la circa 1 km SV de comună. Aşezarea din epoca bronzului de la Valea Calului Aşezarea din epoca bronzului de la Valea Rece - Cheptar Aşezarea din epoca bronzului de la Valea Rece - Podul Trandafirilor. Aşezarea este situată pe coasta dealului Văii Reci. Aşezarea din epoca bronzului de la Vălişoara - Prâsnel. pe înălţimea Prâsnelului, pe platoul dinspre S Aşezarea din epoca bronzului de la Vechea - Islaz Aşezarea din epoca bronzului de la Vierşani - Valea Gilortului Aşezarea din epoca bronzului de la Viile Tecii - Peste vale. la SV de sat, în stânga Văii Dipşei Aşezarea din epoca bronzului de la Viile Tecii - Slatină. la 3 km E de centrul localităţii Aşezarea din epoca bronzului de la Vişina - La Magazii. pe malul drept al pârâului Holboca, la 0,3 km NE de pădurea Vişina şi 0,5 km S de localitate Aşezarea din epoca bronzului de la Zalău - bd. Mihai Viteazu Aşezarea din epoca bronzului de la Zalău - Locul lui Winkler. în partea de NV a oraşului, la confluenţa Văii Mitii cu Valea Zalăului Aşezarea din epoca bronzului de la Zăuan - Banffy - Tag. la capătul de SE al satului, în valea Barcăului Aşezarea din epoca bronzului târziu de la Baraolt - Cariera de Nisip II. pe malul stâng al Baraoltului Aşezarea din epoca bronzului târziu de la Luncaviţa Aşezarea din epoca bronzului timpuriu de la Fântânele. cătunul sub deal Aşezarea din epoca bronzului timpuriu de la Puranii de Sus - PUR 13. pe malul drept al Văii de Margine, pe terasa înaltă, de vest, la cca. 500 m est de DJ 503, 1 km nord de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 1,3 km nord-vest de biserica din Puranii de Sus Aşezarea din epoca bronzului timpuriu, epoca geto-dacică şi epoca medievală timpurie de la Puranii de Sus - PUR 17. se află pe malul stâng al Văii de Margine, pe terasa înaltă, de est, la cca. 790 m est de DJ 503, 1,1 km nord-nord-est de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 1,3 km nord-nord-vest de biserica din Puranii de Sus Aşezarea din epoca brozului timpuriu de la Socu-Dealul lui Istrate Aşezarea din epoca fierului de la Băeşti. la cca. 200 m SV de sat Aşezarea din epoca fierului de la Largu - Pogoanele satului. în partea de nord-vest a comunei Largu, pe ogorul lui Toader Iordache Aşezarea din epoca fierului de la Livada Mică - La două cuie. la N de sat, între drumul spre Funduri şi cel spre Murgeşti, pe mamelonul Cuiul Mare şi la poalele acestuia, pe locul lui Barbu Costache zis şi Odălaşu Aşezarea din epoca medievală de la Popeşti Leordeni. Situl se află la sud de şoseaua Bucureşti-Olteniţa (DN 4), pe traseul conductei de aducţiune a apei în lacul Văcăreşti Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Badon - La răstignire. Situl se află în partea dreaptă a şeselei Zalău-Badon Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Bucureşti - Vatra Nouă. cartier Băneasa, la N de şoseaua Străuleşti şi la S de şos. Gheorghe Ionescu-Siseşti (fostă Străuleşti) Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Cioranca. în latura de NE a satului Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Curăteşti. La NE de biserica părăsită de pe malul lacului Mostiştea, la 500 m nord-est de fosta vatră a satului Curăteşti, pe teresa înaltă. Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Oradea- Salca Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Sfântu Gheorghe - Biserica reformată. la marginea de S a turnului pe care se găseşte biserica reformată fortificată Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Sfântu Gheorghe - Grădina lui Kula Aşezarea din epoca migaţiilor de la Izvoare - Hărmăneşti. la 2 km NE de sat Aşezarea din epoca migraţiiilor de la Ghidfalău - Şanţul Adânc Aşezarea din epoca migraţiilor de la Albeşti-Paleologu-La podul CFR. Punct aflat la 200 m sud de podul CFR, pe terasa primară de pe partea stângă a râului Cricovul Sărat. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Apaţa. în stânga şi dreapta şoselei Ormeniş-Racoş Aşezarea din epoca migraţiilor de la Arcuş - Groapa Roşie Aşezarea din epoca migraţiilor de la Arsanca. la V de localitate, pe versant Aşezarea din epoca migraţiilor de la Avrămeni-La Grădină. Aşezare în extravilan la 1200 m nord-est de sat, pe panta sudică a dealului Siliştea şi pe partea dreaptă a drumului Avrămeni-Panaitoaia Aşezarea din epoca migraţiilor de la Avram Iancu-Livada Petrescu. Sit în extravilan, situat la 700 m vest-nord-vest de sat, la 1800 nord-vest de Movila Ştefan cel Mare. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Baba Ana. pe malul estic al Istăului, la V de sat, la S de pod, pe drumul către Boldeşti Grădiştea Aşezarea din epoca migraţiilor de la Bajura - Pădurea Conceşti. Aşezarea se află în extravilan, pe panta uşor înclinată care coboară spre pârâul Podriga sper N şi în stânga şoselei Darabani-Dorohoi şi la 1500 m S de satul Bajura. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Bălteni - La cimitir. la 2,5km E de râul Jiu Aşezarea din epoca migraţiilor de la Băteşti - Cantonul CFR 50A. Aşezarea se află în faţa cantonului CFR. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Bătrâni - Slobozia. Aşezarea este situată la intrarea în sat, pe partea dreaptă, între şosea şi malul drept al pârâului Bătrâneanca. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Bezid. Aşezarea se află pe terenul lui Raduly Ferenc. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Bod. la est-sud-est de Dealul Popilor Aşezarea din epoca migraţiilor de la Boiu Mare - Pe pusta. la 800 m S de Primărie sau la 2 km E de biserică Aşezarea din epoca migraţiilor de la Botoşani-Str. Cişmea. Aşezare în intravilan (probabil str. Pârâului, menţionat în Zaharia, Petrescu-Dîmboviţa, Zaharia 1970, p. 231), situat în partea de nord a oraşului, pe platoul cuprins între strada Cişmea şi pârâul Lipca. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Bozieni-Vatra satului. în vatra satului şi cimitirul vechi Aşezarea din epoca migraţiilor de la Braşov - Măgurele. 5 km SV de Braşov, în stânga şoselei Braşov-Câmpulung Muscel Aşezarea din epoca migraţiilor de la Brăteştii de Jos - Biserică. în cătunul Bărbuleşti, imediat la S de biserică, pe stânga pârâului Gîrliţa Aşezarea din epoca migraţiilor de la Brăteştii de Jos -IAS. în cătunul Bărbuleşti, pe dreapta pârâului Gârliţa Aşezarea din epoca migraţiilor de la Breaza - Râpa Calului. la N de sat Aşezarea din epoca migraţiilor de la Brehuieşti - Peste Iaz. Aşezarea este situată extravilan, la nord-vest de sat, pe lângă drumul de ţară care merge spre Vlădeni. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Broscăuţi-La Coşere. Aşezare în extravilan şi intravilan, situat în dreptul podului de beton al şoselei Dorohoi-Corlăteni şi al podului de fier care traversează râul Jijia Aşezarea din epoca migraţiilor de la Bucşani - Pădurea adâncă. Aşezarea este situată la 3 km N de localitate şi la S de pădurea Bucşani. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Bucureşti - Depozitul I.L.F.. cartier Chitila, pe malul sudic al lacului Chitila, la cca. 300 m V de str. Aeroportului Aşezarea din epoca migraţiilor de la Bucureşti - lacul Străuleşti. cartier Chitila, pe malul sudic al lacului Străuleşti la cca. 300 m E de str. Aeroportului Aşezarea din epoca migraţiilor de la Buneşti - După Guruieţi Aşezarea din epoca migraţiilor de la Bungetu - Hoaga. pe partea stângă a râului Ilfov, pe terasa înaltă şi la 0,6 km SE de localitate Aşezarea din epoca migraţiilor de la Calvini - În loturi. la V de sat Aşezarea din epoca migraţiilor de la Caragele - Măgura Catrinei. la E de sat Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ciocmani. la 600 m S de sat, pe malul stâng al Văii Peringăriţa Aşezarea din epoca migraţiilor de la Cipău - Ferma zootehnică Aşezarea din epoca migraţiilor de la Cireşanu - Eforie. Sit poziţonat la cca. 200 m nord de Grajdurile CAP. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Codlea Aşezarea din epoca migraţiilor de la Comana de Jos. La sud de sat Aşezarea din epoca migraţiilor de la Cosniciu de Jos - Ciuntă Aşezarea din epoca migraţiilor de la Cosniciu de Jos - Costileasa. pe a doua terasă a râului Barcău, pe malul stâng, spre Nusfalău Aşezarea din epoca migraţiilor de la Cosniciu de Jos - Sălaş. pe a doua terasă a râului Barcău, pe partea stângă, la aproximativ 1,5 km de Cosniciu de Jos, spre Nusfalău Aşezarea din epoca migraţiilor de la Criş - Fântâna de piatră Aşezarea din epoca migraţiilor de la Cristeşti - Ursoaia. Sit în extravilan, situat la 1300 nord-est de sat, pe platoul din stânga pârâului Mocanul. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Cuceu - Pe Deal Aşezarea din epoca migraţiilor de la Cuzlău - La Făgădău. Movila este situată extravilan, la E de sat, la NE de biserică, la 800 m S-SE de Prut. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Dimăcheni-Vatra satului. Aşezarea deschisă de la Dimăcheni se află în intravilan, la 200 m S de Biserica satului şi la 700 m NV de barajul Iazului La Moldovanu Aşezarea din epoca migraţiilor de la Dopca- Podul Luncii. în dreapta drumului de la Bogata Olteană la Racoş, malul stâng al Oltului Aşezarea din epoca migraţiilor de la Dorohoi-Dealul Vatamanului. Aşezarea se află în extravilan, în partea de NE a oraşului, la 900 m SE de şoseaua Dorohoi-Darabani, pe partea dreaptă a pârâului Zahorna. Aşezarea din epoca migratiilor de la Drăgăneşti-Olt - Sălişte. în N oraşului, la 500 m V de staţia de pompare Aşezarea din epoca migraţiilor de la Drăguşeni - marginea de vest a satului. Situl se află în extravilan, în marginea de V a satului, pe partea stângă a râului Jijia. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Dulceanca. în partea de SE a satului, la confluenţa râului Vedea cu pârâul Burdea Aşezarea din epoca migraţiilor de la Dumeni - Dealul Coşarelor. Aşezarea se află în extravilan, în marginea de S a satului, pe panta uşoară care coboară spre valea Chiroşcă şi la 400-500 m S de biserică. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Fântânele - Dealul Greabănu. la NV de sat Aşezarea din epoca migraţiilor de la Felmer - Dealul Viilor. la S de sat; stânga pârâiaşului Valea Viilor; stânga pârâiaşului Valea Viilor Aşezarea din epoca migraţiilor de la Finţeşti - cătun Tufe. cătun Tufe, în grădina lui Constantin Sava Aşezarea din epoca migraţiilor de la Finţeşti - Grădina lui N. Manolache. în marginea de S a satului, la vârful pietrei, în grădina lui N. Manolache Aşezarea din epoca migraţiilor de la Forotic - Valea Iepii. la 800 m NE, de localitate, între Forotic şi Brezov Aşezarea din epoca migraţiilor de la Frasinu - Islazul bisericii. Aşezarea este localizată în centrul satului, lângă biserica din localitate. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Fundeni. în vatra satului, între şosea şi pârâul Câlnău la V de linia dintre Primărie şi podul spre Zărneşti Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ghirbom - Gruiul Măciuliilor. la 2,5 km NE de sat Aşezarea din epoca migraţiilor de la Girişu de Criş - Romon. la 2 km V de centrul localităţii, pe malul stâng al Canalului Crişurilor Aşezarea din epoca migraţiilor de la Gura Câlnăului - Movila Tăbăcarului. pe terasa înaltă de deasupra cimitirului ortodox, la N de sat Aşezarea din epoca migraţiilor de la Hărman Aşezarea din epoca migraţiilor de la Icuşeni - La Brazdă. Aşezarea este situată extravilan, pe terenul din stânga drumului Icuşeni-Corni, la 400 m vest de punctul La Hlei. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Izvoare. la marginea de S a satului Aşezarea din epoca migraţiilor de la Leghia - Movila lui Buta. Aşezarea se află pe suprafaţa colinei lunguieţe numită "Movila lui Buta", aflată spre N de sat, în stânga pârâului Leghiei. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Lugoj Aşezarea din epoca migraţiilor de la Lunca Frumoasă. în vatra satului, pe malul stâng al pârâului Bălăneasa Aşezarea din epoca migraţiilor de la Lupăria - Iazul Nou. Aşezarea se află extravilan, pe partea dreaptă a pârâului Modruz (Robul), pe panta lină a dealului Strunei (Hârtop), în dreptul iazului nou. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Lupşanu. Aşezarea este situată la NE de satul Radu Vodă, pe malul stângal văii Cucuveanu, între satele Nucetu şi Radu Vodă, pe malul drept al unei văioage. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Măieruş. între halta Vadu Roşu, şoseaua Braşov-Sighişoara şi micul pârâiaş, care o traversează Aşezarea din epoca migraţiilor de la Măineasca. La 500 m V de satul Mâineasca, pe malul stâng al Mostiştei Aşezarea din epoca migraţiilor de la Mărceşti - Pădurea Mărceşti. Aşezarea se află la 2 km NE de sat, între pârâul Piscov la V şi pădure la E. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Mărtineni - Hotarul din Faţă Aşezarea din epoca migraţiilor de la Mihail Kogălniceanu-Iazul Marcului. Aşezare în extravilan, situată la 2600 m sud-sud-est de biserica satului, pe malul stâng al iazului Ichimeni. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Mizil - La Vinalcool. la limita cu jud. Buzău Aşezarea din epoca migraţiilor de la Năeni - Pârâul Proşca. la partea superioară a pârâului Proşca, sub cătunul Fântânele Aşezarea din epoca migraţiilor de la Nişcov - Gura Lupoiului. în faţa văii Lupoiului, în ultimele gospodării din sat şi în viile din jurul torentului, în marginea de NV a satului la S de drumul Măntoiu - Coman Aşezarea din epoca migraţiilor de la Nocrich Aşezarea din epoca migraţiilor de la Petrişoru - Dealul Şumurdoaia. la S de sat, spre Movila Petrişorului Aşezarea din epoca migraţiilor de la Petrişoru. la cca. 1 km SV de sat, la graniţa cu Lunca Petrişorului, în gospodării şi vii din jur Aşezarea din epoca migraţiilor de la Pietroasa Mică. la marginea de E a cătunului pe vale, în grădina lui Alexandru Zaharian şi la S de acesta, spre Tache Sîrbu Aşezarea din epoca migraţiilor de la Pietroasele. la 1 km V de cătunul Urgoaia, în viile lui Chiră Buculei, Ionel Şerbănoiu, Nelu Dumitrache şi vecinii Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ploieşti - Bariera Găgeni. La E de Vinalcool, cartier Polux (Bariera Găgeni) Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ploieşti - cartier Polux. pe malul vestic al Dâmbului, cartier Polux Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ploieşti. pe malul estic al Dâmbului, cartier Polux (b) Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ploieşti - Str. Cuptoarelor - str. Zăvoiului. cartier Bereasca nord Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ploieşti - str. Ilie Pintilie. Rondul doi, cartier Sud Aşezarea din epoca migraţiilor de la Racoş - Valea Mică. în dreapta pârâiaşului ce se varsă în Olt Aşezarea din Epoca Migraţiilor de la Ripiceni - La Mangu. Aşezarea este situată extravilan, la 3000 m S de Ripiceni, pe terasa din dreapta Prutului, la 1600 m NE de Movila La Salcâmi I. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Sânmiclăuş - Răstoci - Gruişor. la 1,5 km VNV de halta CFR "Sf. Nicolae" Aşezarea din epoca migraţiilor de la Sărata Monteoru. în vatra satului, la preotul Brătulescu şi în gospodăriile din jur Aşezarea din epoca migraţiilor de la Şendreni - Casa lui Secan. pe malul de V al bălţii Mălina, la 2 km S de satul Smârdan Aşezarea din epoca migraţiilor de la Starchiojd - La crucea lui Benea. Sit este situat la ieşirea din sat, în vale, între dealurile subcarpatice Aşezarea din epoca migraţiilor de la Străoşti - Ferma Plavia. Aşezarea se află e terasa primară din dreapta râului Cricovul Sărat, în ferma viticolă Plavia. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Surlari. Situl se află la marginea estică a satului, pe malul vestic al râului Mostiştea, pe terasa înaltă de pe malul drept al râului Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ţaga - Hrube Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ticuşu Vechi - Livadă. deal pe malul drept al Oltului, pe Valea Ticuşului Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ţigău - La Kissfaludy. în partea de V a satului Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ţinteşti. la SE de sat, în cotul spre Pîrlitura Aşezarea din epoca migraţiilor de la Vadu Săpat - Cotul Malului. Aşezarea se află la SE de sat. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Vâlcele. la N de sat, în via de sub dealul Cerchez, cca. 400 m N de puţul Dealului pe firul văiogii care urcă spre dealul Cerchez Aşezarea din epoca migraţiilor de la Valea Cucului - Biserica Veche. în vatra satului, spre sud Aşezarea din epoca migraţiilor de la Valea Scheilor - Valea Scheilor Aşezarea din epoca migraţiilor de la Vălenii Şomcuţei - Tog. la 1 km E faţă de biserică Aşezarea din epoca migraţiilor de la Vânători-Neamţ Aşezarea din epoca migraţiilor de la Vidrasău. Aşezarea se află la 1 km de sat, pe malul drept al Mureşului. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Viişoara Mică - Valea Lipanului. Aşezarea este situată extravilan, la 1400 m nord-est de sat, pe pantele estice ale Dealului Viişoara, aflat la vest de valea Lipanului (Pustoaia). Aşezarea din epoca migraţiilor de la Zădăriciu - La Cazan. la SV de sat, între drumul spre Vâlcele şi Neajlov, la NE de râul Neajlov Aşezarea din epoca migraţiilor de la Zăvoiu-La troiţă. Aşezarea se află în lunca Argeşului. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Zoreşti. în faţa casei Anicăi Văduva, în marginea de S a satului Aşezarea din epoca migraţiilor de la Zorleni-Fîntînele Aşezarea din epoca migraţiilor târzii de la Cristuru Secuiesc - Valea Caldă. Pe latura nord-estică a Pârâului Cetăţii, în gura văii Valea Caldă aşezarea din epoca migraţiilor timpurii de la Puranii de Sus - PUR 06 La Cimitir. în cimitirul satului, pe malul stâng al Glavaciocului, pe terasa înaltă, de nord, în imediata vecinătate sudică a DJ 503. Aşezarea din epoca modernă de la Băbăşeşti. Situl arheologic se situează la 500 de m SE de satul Băbăşeşti, pe malul Someşului, în exteriorul digului. Aşezarea din epoca romană de la Agighiol - NV de sat. la 1 km NV de sat Aşezarea din epoca romană de la Apoldu de Sus - Gorgan Luncă. Aşezarea se află la E de Drumul Comunal Apoldu de Jos - Apoldu de Sus; la 2 km NE de Apoldu de Sus. Aşezarea din epoca romană de la Băltenii de Jos. în vatra satului Aşezarea din epoca romană de la Boarta - Ochiuri. Aşezarea a fost identificată pe drumul ce duce de la Boarta la Buia, la ieşirea din sat, spre dreapta, peste Valea Albei, la locul numit Ochiuri de sub Dealul lui Americanu. Aşezarea din epoca romană de la Căluşeri - Fântâna Sf. Petru. Aşezarea se află în vatra satului. Aşezarea din epoca romană de la Căprioara. pe valea de la N de sat Aşezarea din epoca romană de la Casimcea - Dealul Lexanului. Situl se află la cca 800 m est de sat Aşezarea din epoca romană de la Cataloi-la cca. 500 m SE de limita satului. la cca. 500 m SE de limita satului, între DN 22 şi calea ferată Tulcea - Babadag Aşezarea din epoca romană de la Făgăraşu Nou-intravilan. intravilan Aşezarea din epoca romană de la Fetindia - Coasta Ciungii. pe păşunea de la N de sat, la 3 - 4 km V de Culmea Meseşului Aşezarea din epoca romană de la Frânceşti Aşezarea din epoca romană de la Frecăţei - La Livadă. cca. 1,6 km E de sat Aşezarea din epoca romană de la Gligoreşti - După sat. Urme ale aşezării au fost descoperite la 100 m V de sat. Aşezarea din epoca romană de la Grebleşti. la V de sat, până la albia Oltului Aşezarea din epoca romană de la Roşia Aşezarea din epoca romană de la Teliţa - Valea Morilor. Mănăstirea Celic-Dere Aşezarea din epoca romană de la Valea Nucarilor. sector SE, intravilan Aşezarea din Hallstatt-ul târziu de la Botoşani - Drumul tătarilor. Aşezare în intravilan, la est de oraş, în zona str. Drumul tătarilor, la 400 m nord-vest de fosta fermă avicolă Aşezarea din Latene de la Bod. între sat şi Olt, pe malul stâng al Oltului Aşezarea din paleoliticul superior de la Darabani-Terasa Prutului. Aşezarea este situată intravilan, în partea de N a cartierului Teioasa, la 1200 m V de Movila Teioasa. Aşezarea din paleoliticul superior de la Sadoveni - La Cot. Aşezarea este situată extravilan, pe partea dreaptă a Prutului, la 600 m de colţul nord-vestic al satului, pe o terasă înaltă. Aşezarea din paleoliticul superior de la Ştefăneşti - Podul Başeului spre Prut. Aşezarea este situată extravilan, la 200 m sud-est de Baia veche a târgului, pe un martor de eroziune aflat în meandrul Başeului de la nord-est de satul Bădiuţi. Aşezarea din perioada bronzului timpuriu de la Cristeşti - Şesul ţarinei. Sit în extravilan, situat la 500 m nord-vest de sat, pe platoul situat între drumul comunal Orăşeni Deal-Cristeşti pe stânga şi râul Miletin pe dreapta. Aşezarea din perioada de tranziţie de la Comana de Jos - Cetatea lui Mailat. la cca. 4 km E de sat Aşezarea din perioada de tranziţie la epoca bronzului de la Otomani- Înainte de insulă. 1 km NE de limita localităţii, pe malul stâng al Ierului Aşezarea din peştera de la Topalu. la 5 km N de Topalu Aşezarea din prima epocă a fierului de la Andrid - Corlat. Situl se află pe terasa stângă a Ieriului, la 100 m E de canalul Ier, lângă şoseaua Andrid-Tăşnad Aşezarea din romană de la Arad - Ceala. Calea Bodrogului, la 500 m V de oraş, la S de aeroport, pe terenul IAS Aşezarea din sec. IV de la Andreeeni - Tanorok. Aşezarea se află la SE de sat, în gura văii laterale, pe o terasă joasă cu panta spre V. Aşezarea din sec.IV de la Cecheşti - Telek-Lot. Aşezarea se află pe malul stâng al pârâului Goagiu. Aşezarea din secolele IV-V de la Bărăitaru-Rampa de Gunoi. la sud-est de satul Brăitaru Aşezarea Dridu de la Axintele - La vie. la ieşirea spre satul Horia, de o parte şi de cealaltă a drumului judeţean 313, pe terasa de la S de râul Ialomiţa Aşezarea Dridu de la Bărăitaru-În Vii. La intrarea în sat dinspre Drăgăneşti, pe partea stângă. Aşezarea Dridu de la Bărăitaru-Rampa gunoi II. la sud-est de satul Brăitaru Aşezarea Dridu de la Bărăitaru-Rampa gunoi I. Rampă gunoi, la sud-est de satul Bărăitaru Aşezarea Dridu de la Căscioarele. Situl arheologic se află la 3 km E de comună, pe terasa mijlocie şi înaltă a Dunării, dintre Chirnogi şi Căscioarele şi la 500 m E de pădurea Tufele Grecului Aşezarea Dridu de la Chirnogi. Pe terasa medie a Dunării, la 600 m est de "Fânâna Mare". Aşezarea Dridu de la Cocora - Căzăneasca. la intrarea dinspre satul Căzăneşti, în dreapta şoselei, la SE de vatra satului Cocora,la N de râul Ialomiţa Aşezarea Dridu de la Coşereni - Măgura de la Comana. la 50 m de staţia de pompare, şi la V de satul Coşereni, la NE de lacul Comana Aşezarea Dridu de la Dealul Viei. la 0,8 km SE de sat şi la E de şosea, la cca. 0,7 km Aşezarea Dridu de la Fântâna Doamnei. Pe malul stâng al văii Vânăta, la marginea de S a satului Fântâna Doamnei, pe terasă Aşezarea Dridu de la Feteşti - La Scursoare. cartier Vlaşca, la SE de oraş, la V de Braţul Borcea, pe terasă Aşezarea Dridu de la Gimbăşani. la N de sat, pe malul drept al râului Ialomiţa Aşezarea Dridu de la Luciu - E de sat. la cca. 200 - 300 m E de satul Luciu şi la E de DJ 213, la N de râul Ialomiţa, la V de fluviul Dunărea Aşezarea Dridu de la Luciu. la cca. 200 - 300 m E de satul Luciu şi la E de DJ 213, la N de râul Ialomiţa, la V de fluviul Dunărea Aşezarea Dridu de la Luciu - SE de sat. la 150 m SE de satul Luciu, la E de DJ 213, la N de râul Ialomiţa, la V de fluviul Dunărea Aşezarea Dridu de la Lunca-Vatra satului. La marginea de est a fostului sat Lunca, pe malul drept al Mostiştei Aşezarea Dridu de la Măneşti - La Drum. Aşezarea se află la 150 metri nord de DC 25A, la N de Movila Mare. Aşezarea Dridu de la Mărculeşti. lângă sat, la E de vatra satului Mărculeşti şi la N de DJ 201, pe terasa de S de râul Ialomiţa Aşezarea Dridu de la Mârşa - La ieşirea din sat. în dreapta drumului spre Obedeni şi Goleasca Aşezarea Dridu de la Mataraua. Situl se află la est de sat dincolo de Valea Livezilor, pe malul stâng al Mostiştei Aşezarea Dridu de la Mitreni - lacul Gâldău. pe malul stâng al râului Argeş, pe malul de est al lacului Gâldău, până la marginea de nord-est a satului Mitreni Aşezarea Dridu de la Paicu-Biserică. ÎN curtea bisericii din satul Paicu, pe malul drept al văii Milotina Aşezarea Dridu de la Pietroasele - La Cuptoare-Cărămidărie. la 0,6 km S de sat, pe drumul de la Săndulache Avramescu, pe lângă fostul cazan al CAP, pe stânga drumului spre gârlă Aşezarea Dridu de la Ţăndărei - La cimitir. cartier Strachina, la SV de localitatei, la V de zona cimitirului şi la S de DN 2A, pe terasa de la N de râul Ialomiţa Aşezarea Dridu de la Valea Presnei. La NE de satul Valea Presnei, la confluenţa unui mic golf cu Valea Mostiştei, pe malul drept al râului. Aşezarea Dridu de la Văleni-Dâmboviţa - Proprietatea Victor Marinescu. în vatra satului, la 0,5 km SV de centrul localităţii, la N de şoseaua principală Aşezarea Dridu din vatra satului Creaţa. În satul Creaţa (fostLeşile), înfiinţat de paharnicul Petrache Caribolu, pe malul apei şi în curţile gospodăriilor, pe malul stâng al văii Mostiştea Aşezarea Dridu I de la Siliştea. La marginea de NV a satului Siliştea, pe malul Mostiştei Aşezarea Dudeşti de la Vadu Săpat - Budureasca 21 - La Hotarul cu Malu Roşu. Situl se află în Valea Budureasca. Aşezarea elenistică de la Albeşti - Căscaia. în rezervaţia naturală Hagieni, la 2,5 km SE de sat Aşezarea elenistică de la Casian. pe malul stâng al Casimcei, la 2 km E-SE de satul Cheia Aşezarea elenistică de la Costineşti. la 2 km NE de intersecţia şoselei naţionale Constanţa - Mangalia cu drumul spre Costineşti, la 200 m de punctul electric Aşezarea elenistică de la Piatra - Răţărie. pe malul lacului Aşezarea elenistică de la Traian. la 2,5 km de sat Aşezarea elenistică de la Tulcea - Valea Tulcei.. Aşezarea este amplasată în zona de sud a teritoriului administrativ al municipiului; pe Valea Tulcei; în apropierea DJ 222 (partea dreaptă). Aşezarea eneolică de la Bonţida - Podărie. Aşezarea poate fi identificată pe locul "Podărie", între Someş şi "Valea Gădălinului". Aşezarea eneolitică de la Acâş - Crasna Veche Aşezarea eneolitică de la Agrij - Arinii Mulţi. sub Poderei Aşezarea eneolitică de la Agrişteu - Păşune. Aşezarea se află lângă Dealul Cetăţii, la SV, dincolo de valea care mărgineşte fortificaţia spre S. Aşezarea eneolitică de la Aiudul de Sus- Ieşire spre Margina Aşezarea eneolitică de la Alămor. Aşezarea se află intravilan. Aşezarea eneolitică de la Aleşd Aşezarea eneolitică de la Alungeni - Capătul Stejarului. pădurea Capătul Stejarului Aşezarea eneolitică de la Ampoiţa - Colţul Caprei. Situl se află în Cheile Ampoiţei Aşezarea eneolitică de la Apa - Ciarda Popii Aşezarea eneolitică de la Apostolache - La Povarna. Situl se află pe terasa primară a râului Cricovul Sărat, 45 km N de Ploieşti în Valea Cricovului Sărat. Aşezarea eneolitică de la Arad - Cartierul Gai Aşezarea eneolitică de la Arad - Tăuţi Aşezarea eneolitică de la Arcuş Aşezarea eneolitică de la Ariuşd - Lenkert. la 1 km NE de Dealul Tyiszk Aşezarea eneolitică de la Aşchileu Mare - La Cetate Aşezarea eneolitică de la Asinip - În Mesă Aşezarea eneolitică de la Băgaciu - Viile Băgaciului. Aşezarea se află la cca.1 km SE de localitate. Aşezarea eneolitică de la Bălnaca- Piatra Morii Aşezarea eneolitică de la Balşa - Deasupra Bisericii. în direcţia Muncel Aşezarea eneolitică de la Berea- Colina cu Măcriş Aşezarea eneolitică de la Berea- de la Târgul Jidanilor Aşezarea eneolitică de la Berea - Dolăros Aşezarea eneolitică de la Berea- Popushegy Aşezarea eneolitică de la Berea - Tagul lui Sîntgeorge Aşezarea eneolitică de la Berghin -la Podei Aşezarea eneolitică de la Berveni - Lutărie Aşezarea eneolitică de la Berveni - Malul Crasnei Aşezarea eneolitică de la Bicfalău Aşezarea eneolitică de la Bixad Aşezarea eneolitică de la Bochia- Dealul Floroiu Aşezarea eneolitică de la Bodoc. în apropiere de Cetatea Comorii Aşezarea eneolitică de la Boholţ Aşezarea eneolitică de la Boşneagu. La 250 m SE de sat, pe terasa malului estic al lacului Mostiştea Aşezarea eneolitică de la Bozieş- Poderei Aşezarea eneolitică de la Brănişca- Pe hotar. Aşezarea se află in icul format de drumul Brănişca- Bretea Mureşană şi drumul comunal spre Târnăviţa Aşezarea eneolitică de la Breaza - Ogorul lui Santa Mihaly Aşezarea eneolitică de la Buftea - La Gropi. pe malul estic al lacului Buciumeni Aşezarea eneolitică de la Buneşti - Şesul Cremenilor Aşezarea eneolitică de la Buzaş. aproape de Cetatea Pintii şi Gura Peşterii Aşezarea eneolitică de la Cadea- Câmpul Nisipos Aşezarea eneolitică de la Călata - Vârful Glimeii. Aşezarea se află la aproximativ 1 km S-SE de sat, la confluenţa văilor Călata şi Vâlcăului. Aşezarea eneolitică de la Cărand- Cărămzel Aşezarea eneolitică de la Cărăsău- La Cetate Aşezarea eneolitică de la Cermei- Drumul Sămădăului Aşezarea eneolitică de la Chedia Mică. În fosta casă a lui Borbath Dani Aşezarea eneolitică de la Cheia - Peşterile Balica Mare, Pitică, Feciorilor, Ascunsă, Binder, Ungurească, Balica Mică, Morarilor, Călăştur, La Cuptor Aşezarea eneolitică de la Chiselet - Măgura Fundeanca. Pe malul stâng al braţului Scoiceni, la 1,5 km sud-est de comuna Chiselet, în lunca Dunării Aşezarea eneolitică de la Cib- Cheile Blidar Aşezarea eneolitică de la Cicir Aşezarea eneolitică de la Cigmău - Peştera Prăbuşită Besericuţa. Peştera se află în spatele Măgurii Aşezarea eneolitică de la Ciuguzel- La Frigure Aşezarea eneolitică de la Codlea- Zeidner Berg Aşezarea eneolitică de la Comana - Valea lui Moş Ion. la V de pădurea Comana, la S de râul Neajlov Aşezarea eneolitică de la Comăneşti- Vechiul Cimitir Aşezarea eneolitică de la Comori. Aşezarea se află în partea de N a satului, în dreapta drumului care merge spre Gurghiu. Aşezarea eneolitică de la Crestur- Dâmbul Bisericii Aşezarea eneolitică de la Cubulcut - Dealul Bătrân Aşezarea eneolitică de la Cucerdea - Valea Cucerzii Aşezarea eneolitică de la Curtici- Dâmbul Popilor Aşezarea eneolitică de la Decea- La Spânzurătoare Aşezarea eneolitică de la Deva Aşezarea eneolitică de la Dezna- Dealul Coasta Robilor Aşezarea eneolitică de la Dobric- Gura Glicioii Aşezarea eneolitică de la Dobrocina- Cetăţele Aşezarea eneolitică de la Dragu- Lespezi Aşezarea eneolitică de la Drumul Carului. în zidul de brazde al fortificaţiei romane Aşezarea eneolitică de la Dud- Dealul Cioaca-Chiciora Aşezarea eneolitică de la Dud- Valea Lugojului Aşezarea eneolitică de la Escu - Zăpadea Aşezarea eneolitică de la Feldioara- Fosta Şcoală de Agricultură Aşezarea eneolitică de la Feldioara - Im Schirleng Aşezarea eneolitică de la Feldioara - La Cetate. la 200 m E de sat Aşezarea eneolitică de la Foieni-Movilă Aşezarea eneolitică de la Gârcina - Slatina-Cozla II - III. pe versantul de NNV al Dealului Cozla, la mai puţin de 1 km S de satul Gârcina, în preajma a două izvoare cu apă sărată, pe malul drept al pârâului Cuejdi. Aşezarea eneolitică de la Ghindari - Drumul de care Aşezarea eneolitică de la Ghindari - Râpa Mare. Punct situat pe panta numită "Drumul Viei" a înălţimii "Loc". Aşezarea eneolitică de la Girov - Mănoaia. terasa inferioară de pe malul stâng al Cracăului Aşezarea eneolitică de la Giurtelecu Şimleului - Dâmbu Radului Aşezarea eneolitică de la Hălchiu- Eichbrucken Aşezarea eneolitică de la Hărman - Dealul Căşăriei Aşezarea eneolitică de la Homorodu de Sus- Luncă Aşezarea eneolitică de la Hotoan- La CAP Aşezarea eneolitică de la Hulub-Dealul Strahotin. Aşezarea este situată în extravilan, la N de satul Hulub, din comuna Dângeşti, respectiv, la 1000 m NV de biserica satului. Aşezarea eneolitică de la Întorsura Buzăului Aşezarea eneolitică de la Ip - Pincedomb. la cca. 1 km SE de sat Aşezarea eneolitică de la Jacodu. Aşezarea se află intravilan. Aşezarea eneolitică de la Livada. Aşezarea se află în extravilan. Aşezarea eneolitică de la Lorău- Peştera Boiului Aşezarea eneolitică de la Medgidia - La Canton Aşezarea eneolitică de la Medişoru Mare. lângă staţia de gaz Aşezarea eneolitică de la Mehadia - Cioaca Mică. în mijlocul văii Slatina, la 4 km V de sat Aşezarea eneolitică de la Miceşti - Dealul Turzii Aşezarea eneolitică de la Mihai Bravu Aşezarea eneolitică de la Mintiu- Valea Peterchi Aşezarea eneolitică de la Mugeni - Pagyvantetö. terasă pe malul Tîrnavei Mari, aproape de confluenţa cu pârâul Béta Aşezarea eneolitică de la Muşca Aşezarea eneolitică de la Negreni. pe valea pârâului Dobrociu, la 6 km de Tătăreştii de Jos Aşezarea eneolitică de la Nimigea de Sus- Cetăţuie Aşezarea eneolitică de la Nuşeni- Pădurea de Aramă Aşezarea eneolitică de la Oarda - Dublihan. pe malul drept al râului Sebeş, la o distanţă de aprox. 1,5 km. De vărsarea acestuia în Mureş Aşezarea eneolitică de la Ocna Dejului Aşezarea eneolitică de la Odobeşti - Măgura. Aşezarea se află la 1-1,3 Km N de sat, pe malul lacului Spălătura. Aşezarea eneolitică de la Olari- Movilă Aşezarea eneolitică de la Oradea - Cărămidăria Szlafkay Aşezarea eneolitică de la Padina - Movila Laturi. la S de sat 3,7 km Aşezarea eneolitică de la Petreşti - Ţiglărie Aşezarea eneolitică de la Pipea Aşezarea eneolitică de la Pir- Vargansc Aşezarea eneolitică de la Pitaru - Măgura. la 1 km E de sat, lângă grajdurile CAP Aşezarea eneolitică de la Poian Aşezarea eneolitică de la Poiana Aiudului Aşezarea eneolitică de la Porţ- Pietre Aşezarea eneolitică de la Puranii de Sus - PUR 04. aşezarea se află pe malul drept al Glavaciocului, pe terasa înaltă, de sud-vest, la o distanţă de cca. 460 m sud de podul de peste Glavacioc (DJ 601 B) de la intrarea în Puranii de Sus, 1,1 km vest de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 1,3 km vest d Aşezarea eneolitică de la Răchita - Vârful Apărăţii Aşezarea eneolitică de la Rapolţel - Cetatea Păgână Aşezarea eneolitică de la Rapolţel - Dealul Aranyi Aşezarea eneolitică de la Rastolţ - Calea Oilor. la 400 m E de sat Aşezarea eneolitică de la Ratin Aşezarea eneolitică de la Reci Aşezarea eneolitică de la Roşiori - Pusta Gepiu Aşezarea eneolitică de la Roua - Între două văi. Aşezarea se află între două pâraie. Aşezarea eneolitică de la Săcalu de Pădure - Săcălel. Aşezarea este situată la N de valea satului. Aşezarea eneolitică de la Sălacea - Movila Vinerii Aşezarea eneolitică de la Sâncel. la capătul str. S. Bărnuţiu Aşezarea eneolitică de la Sângeorgiu de Mureş - Cariera de lut Gyera-alja. Punct situat pe o terasă superioară în partea de N a localităţii, în dreapta şoselei care duce spre Reghin. Separată în partea de SV, printr-o vale adâncă, de un mic deal cu o capelă, numită "Căpâlna". Ambele puncte sunt pe aceiaşi linie cu "Dealul Bunii" Aşezarea eneolitică de la Sângeru de Pădure. Aşezarea se află în grădina lui Grada Márton. Aşezarea eneolitică de la Şardu - Pârâul Ursului Aşezarea eneolitică de la Săsciori. la sud de localitate Aşezarea eneolitică de la Satu Nou Aşezarea eneolitică de la Sebeşel - Lunca de Jos. La Grajdurile fostului CAP Aşezarea eneolitică de la Sebeş - Valea Janului Aşezarea eneolitică de la Seini - Ferma 7 IAS. La capătul sud-vestic al localităţii, în dreapta râului Someş, pe teritoriul fostei Ferme IAS 7 Aşezarea eneolitică de la Sic - Valea Rechet. Aşezarea se află la SV de centrul comunei, în valea Rechet, la circa 400 m faţă de dealul Rechet, la aproximativ 200 m E faţă de Dâmbul Caloda. Aşezarea eneolitică de la Sighişoara - Valea Dracului. Punct situat pe o vale laterală la S de Târnava Mare, în dreapta pârâului "Valea Dracului", Aşezarea eneolitică de la Silivaş - Sălişte Aşezarea eneolitică de la Şimleul Silvaniei - Gară Aşezarea eneolitică de la Şimoneşti. În vatra satului, la Casele nr. 208-209 şi la Atelierele de împletit Coşuri Aşezarea eneolitică de la Şincai - Mocirla. Aşezarea se află intravilan, într-o grădină din acest punct. Aşezarea eneolitică de la Şiria- Punctele 11 şi 16 Aşezarea eneolitică de la Şoimuş - Peştean. Pe dealul Peştean din hotarul localităţii Aşezarea eneolitică de la Şoimuş - Rât Aşezarea eneolitică de la Şona. La est de sat Aşezarea eneolitică de la Stâna de Mureş- Dealul Ursului Aşezarea eneolitică de la Straja - Dealul Perilor Aşezarea eneolitică de la Suplacu de Barcău- Dealul Somalhegy Aşezarea eneolitică de la Supuru de Jos- Dealul Sentiului Aşezarea eneolitică de la Şura Mică - Cimitirul Săsesc Aşezarea eneolitică de la Târgu Mureş. Aşezarea se află pe teritoriul localităţii. Aşezarea eneolitică de la Târgu Mureş - Clinica de Oftalmologie. Aşezarea poate fi identificată în preajma Clinicii de Oftalmologie. Aşezarea eneolitică de la Târzia - La Islaz. în dreapta pârâului Tîrzia Aşezarea eneolitică de la Tăuteu- Dealul de Sus Aşezarea eneolitică de la Tecuci - La Măgură. în lunca pârâului Tecuci, la cca. 1.9 km (în linie dreaptă) SSE faţă de sat, sub Coasta Suhatului. Este situată în imediata apropiere a malului drept al pârâului Aşezarea eneolitică de la Ţolici - În Cimitir. Pe teritoriul satului, în cimitir, pe terasa stângă a pârâului Ţolici Aşezarea eneolitică de la Traian - Dealul Viei. la cca. 3,5 km SE de aşezarea de la Dealul Fântânilor, pe o terasă mijlocie a Bistriţei Aşezarea eneolitică de la Ţufalău. în cuprinsul satului Aşezarea eneolitică de la Turdaş- Coasta Furcilor Aşezarea eneolitică de la Uioara de Sus - Livadă Aşezarea eneolitică de la Uric - Peştera Aşezarea eneolitică de la Văleni - Pădurea Rotundă Aşezarea eneolitică de la Văşad- Valea Gonaşului Aşezarea eneolitică de la Vezendiu. Situl se află pe prima terasă a Ieriului (malul drept), la intrare în localitate, de o parte şi de alta a drumului Tiream-Vezendiu Aşezarea eneolitică de la Viforâta - Transformator. Situl arheologic se află la 1 km SV de localitate, aproape de transformatorul electric Târgovişte. Aşezarea eneolitică de la Viişoara Aşezarea eneolitică de la Vinerea- Ruinele Bisericii Aşezarea eneolitică de la Vişina - Măgura. pe terasa stângă a pârâului Jirnov, la 5 km S de localitate şi la 1 km ESE de podul de peste Jirnov al DC Vişina - Şelaru; la 4.7 km sud-sud-vest de sat, în interfluviul Neajlov - Dâmbovnic, la distanţă aproximativ egală între văile celor două cursuri de Aşezarea eneolitică de la Voivodeni - La şcoală. Aşezarea este situată pe terasa superioară din dreapta Mureşului, în curtea şcolii, cu mai multe orizonturi de locuire. Aşezarea eneolitică de la Zau de Câmpie - La Bufet. Aşezare descoperită în curtea unui localnic, în centrul comunei, unde a fost bufetul comunal. Aşezarea eneolitică de la Zetea Aşezărea eneolitică la Unimăt- Bâlboci, Sechereşa Aşezarea eneolitică, posibil din epoca bronzului şi epoca medievală de la Purani - PUR 10. pe malul stâng al Glavaciocului, pe terasa înaltă, de nord, în vecinătatea nordică a satului Purani, la o distanţă de cca. 790 m nord DJ 503, 990 m nord-est de biserica din Puranii de Sus şi 1,5 km est-nord-est de primăria Purani Aşezarea eneoltică de la Aita Medie - Tsza Berc Aşezarea epoca bronzului de la Tuşnadu Nou Aşezarea epocii bronzului de la Oglinzi - Faţa Slatinei Aşezarea epocii bronzului de la Săcalu de Pădure - Pârloagele. Aşezarea se află în imediata apropiere a vetrei satului. Aşezarea epocii bronzului de la Şimoneşti - Som-áj Aşezarea feudală de la Bernadea - Podei. Aşezarea se află în extremitatea vestică a platoului situat între Bahnea şi Bernadea. Aşezarea feudală de la Căluşeri - Sălişte. Aşezarea se află în Valea lui Bogdan. Aşezarea Folteşti de la Bogdăneşti - Todoscanu. Situl se află la E de sat, pe terasa superioară a Oituzului. Aşezarea fortificată Costişa de la Iteşti. La marginea de SV a satului, pe malul stâng al Bistriţei - Lac Lilieci Aşezarea fortificată Cucuteni de la Parincea - Gâtul Grecului. La cca 1,2 km V faţă de sat şi cca 800 m E faţă de drumul judeţean 252A Aşezarea fortificată Cucuteni de la Prohozeşti - Silişte. La NV de biserica de lemn, pe malul drept al râului Tazlăul Sărat Aşezarea fortificată dacică de la Cugir - Cetăţuia. la 1 km V de marginea oraşului, pe dealul Crucea lui Maniu Aşezarea fortificată de epoca bronzului de la Cheşereu - Dealul Episcopului. la 2 km SV de limita localităţii, în stânga pârâului Moca, la 500 m distanţă Aşezarea fortificată de epoca bronzului de la Crestur - Cetăţuia. la 1 km V de limita localităţii, pe malul drept al Văii Vrăjii Aşezarea fortificată de epoca bronzului de la Otomani - Cetatea de pământ. pe un grind în zona mlăştinoasă a rîului Er Aşezarea fortificată de la Ardan - Cetăţuie. la marginea de NE a satului Aşezarea fortificată de la Criveşti - La Cetate. la marginea de SV a satului (cca. 200 m), pe un picior al podişului Dealul Cetăţii Aşezarea fortificată de la Dumitriţa - Dealul Cetăţii. pe prelungirea sudică a platoului de deasupra satului Aşezarea fortificată de la Feldioara - Dealul Cetăţii Aşezarea fortificată de la Feleac - Cetatea. la 2 km SV de sat Aşezarea fortificată de la Herneacova - Cetate. Situl se află la 3,1 km N-NV de biserica ortodoxă din Herneacova, la 2 km S-SV de biserica ortodoxă din Sălciua Nouă, la 5,3 km SE de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos şi la 250 m S de versantul stâng al Pârâului Băcin. Aşezarea fortificată de la Piatra Neamţ - Dealul Cozla - Terasa Gospodinelor. Situl arheologic este situat în partea de NV a municipiului, pârâul Cuiejdi. Aşezarea fortificată de la Poiana cu Cetate - La Cetate. în marginea NV a satului Aşezarea fortificată de la Porumbenii Mici-Gura Porţii Cetăţii Aşezarea fortificată de la Rapoltu Mare - Măgura Uroiului. la baza dealului Măgura Uroiului, în dreapta Mureşului, pe a II-a terasă a acestui râu, în imediata apropiere a confluenţei sale cu Streiul. Aşezarea fortificată de la Săvârşin - Dealu Cetăţuia-2. Situl arheologic se află la 470 m SV de biserica ortodoxă din Săvârşin; la 2,4 km NNV de biserica ortodoxă din Valea Mare; la 220 m S de E 68 (DN 7) şi la 870 m N de versantul drept al Râului Mureş. Aşezarea fortificată de la Tuşnad - Cetatea cu idoli. 2 km E de Băile Tuşnad Aşezarea fortificată de tip quadriburgium de la Peceneaga- Valea Hogii. Fortificaşia se află la 4 km N de Ostrov. Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Diosig - Insula Cetăţii. la 200 m V de limita localităţii, pe malul stâng al Ierului Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Gilău - Groapa lui Puri Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Nimigea de Jos - Dealul Cetăţii Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Şilindru - Dealul Episcopiei. la 1,5 km E de limita localităţii, promontoriul de pe malul pârâului Fuzeo; t. 203, p.PS 2043/1-3, S = 6 ha Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Tarcea - Dealul Mic. la 1 km E de limita localităţii Aşezarea fortificată eneolitică de la Ariuşd - Dealul Tyiszk. la 300 de m NV de sat Aşezarea fortificată getică de la Moineşti - Cetăţuia. La NV de Moineşti, Cartier Lucăceşti, pe "Dealul Cetăţuia" la 925 m. Altitudine, la cca 1,2 km de malul drept al râul Zemeş Aşezarea fortificată geto-dacică de la Iedera - Dealul Cetăţuia. Aşezarea se află pe valea Rudei, pe platoul din stânga cişmelei artificiale, în bazinul Cricovului Dulce, afluent pe partea stângă a râului Ialomiţa. Aşezarea fortificată Latene de la Băleni-Români - Cetatea Tătarilor. Situl arheologic se află la 3 km E de sat, pe un bot de deal din pădurea Mărceşti. Aşezarea fortificată Latene de la Bretea Mureşană - La Măgura. între Bretea Mureşană şi Brănişca; râul Bozu, pe malul drept al Mureşului Aşezarea fortificată Latene de la Cândeşti. în colţul de NV al satului, la V de intersecţia drumului spre Cîrlomăneşti şi Valea Nisipoasă Aşezarea fortificată Latene de la Cozia - Vârful Piatra Coziei. între satele Cozia şi Herepeia Aşezarea fortificată Latene de la Cucuiş - Dealul Golu. la cca. 1 km V de şcoala din sat, pe dreapta Văii Cucuişului Aşezarea fortificată Latene de la Mereşti Aşezarea fortificată Latene de la Monariu - Cetatea Aşezarea fortificată Latene de la Sprâncenata - La Cetate. Aşezarea fortificată se găseşte între satele Viespeşti şi Gâlmele; de-a lungul drumului DJ 546 Slatina-Turnu M[gurele; ]ntre bornele kilometrice 49-51. Aşezarea fortificată Monteoru de la Sohodor - Cetăţuia. La cca 1,6 km NE de sat, pe partea dreaptă a drumului judeţean 252A spre Horgeşti Aşezarea fortificată Monteoru de la Valea Seacă - Dealul Titelca. La cca 2,5 km NE de sat, cca 200 m E de DN2 dintre Adjud şi Bacău şi cca 1,8 km de malul drept al Siretului. Aşezarea fortificată preistorică de la Hăşdate - Dealul Coasta. Aşezarea se află la V de oraş, la poalele dealului Coasta. Aşezarea Gava de la Foieni. colţul drumului de ţară spre Berea Aşezarea Gava de la Onceşti - Bolteni. în centrul localităţii Aşezarea getică de la Dunavăţu de Jos-la 1,5 km V de sat. cca. 1,5 km V de limita satului Aşezarea getică de la Dunavăţu de Jos-la 3 km V de marginea satului. cca. 3 km V de marginea satului şi cca. 2,5 km NE de Cetatea Zaporojeni Aşezarea getică de la Ileana. Pe partea dreaptă a şoselei Bucureşti-Constanţa, la marginea de E a satului Ileana, se află un teren viran, pe malul stâng al bălţii Darabaşi de pe pârâul Ileana Aşezarea getică de la Pescărie-Valea Coşarului. la S de sat, la E de fosta pescărie de pe malul lacului Greaca, în dreptul drumului spre Căscioarele. Aşezarea getică de la Sultana - Grădiştea Mare. În dreptul satului Sultana, în partea de nord, în apele lacului se află un ostrov cu suprafaţa de cca. 3 ha Aşezarea getică de la Sultana - Grădiştea Mică. Pe un ostrov care se afla în dreptul cătunului Odaia în lacul Mostiştea Aşezarea getică de la Trăisteni - Dealul Gherghelău. Aşezarea se află la N de sat, între râul Doftana şi Negraş. Aşezarea geto-dacică de la Alungeni. în grădina lui Kiss Gábor Aşezarea geto-dacică de la Andreeeni - Temetö. Aşezarea se află pe terasa aflată între cimitir şi pârâul Geoagiu, pe o lungime de 150 m. Aşezarea geto-dacică de la Avrămeşti - Locul Lacului. Aşezarea se află pe malul stâng al pârâului Ing. Aşezarea geto-dacică de la Bancu - Apa Dulce. Aşezarea se află pe terasa pârâului Fişag. Aşezarea geto-dacică de la Bărbuleţu - Cetăţuia. Aşezarea este situată imediat la nord de sat. Aşezarea geto-dacică de la Boroşneul Mare - Biserica Reformată Aşezarea geto-dacică de la Brădeşti - Balta de Jos. Aşezarea se află la NE de centrul satului, în stânga şoselei ce duce dinspre Miercurea Ciuc spre Odorheiu Secuiesc, pe terasa superioară a Târnavei Mari. Aşezarea geto-dacică de la Bucşani Aşezarea geto-dacică de la Cârţa - Fântâna lui Blassiu. Aşezarea se află la V de colina bisericii catolice, în punctul nordic al livezii Selymék. Aşezarea geto-dacică de la Caşinu Mic - Perkö. între biserică şi casa clopotarului, pe partea vestică a dealului Aşezarea geto-dacică de la Cătruneşti. în satul Cătruneşti, pe malul stâng al Mostiştei, pe terasa ce coboară spre malul stâng al apei Aşezarea geto-dacică de la Cernat - Biserica Reformată. în apropierea Bisericii Reformate Aşezarea geto-dacică de la Ciucsângeorgiu - Grajdurile CAP Aşezarea geto-dacică de la Codreni. pe dealul situat la S de schitul Codreni, pe malul drept al râului Mostiştea, până la digul de peste pârâul Corâta. Aşezarea geto-dacică de la Cojasca - Lunca Ialomiţei. A;ezarea se află la nord de sat. Aşezarea geto-dacică de la Comolău - Râpa Mare. în apropierea albiei râului, lângă "Râpa Mare" Aşezarea geto-dacică de la Corneşti - Dealul viilor Aşezarea geto-dacică de la Creaţa. la 200 m NV de satul Creaţa, pe malul stâng al văii Mostiştea Aşezarea geto-dacică de la Crişeni - Szilas-áj. Aşezarea a fost descoperită pe o vale laterală a vâii pârâului Lung. Aşezarea geto-dacică de la Cristuru Secuiesc - Hosszuaszó - Fântână. În mijlocul văii, la 250 m sud-est de fântână şi la nord est de părău şi drum Aşezarea geto-dacică de la Cuşmed - Hotarul Monahului. Aşezarea se află pe un mamelon cu pante accentuate, pe malul pârâului Cuşmed. Aşezarea geto-dacică de la Dalnic - Valea Mică Aşezarea geto-dacică de la Dăneşti - Cimitirul Nou Aşezarea geto-dacică de la Decindea - Fântâna Mirii. Aşezarea se află pe malul stâng al râului Colentina, în vatra satului. Aşezarea geto-dacică de la Fotoş - Grădina lui Barda Aşezarea geto-dacică de la Ghidfalău - Bedehaza. la cca. 4 km SE de sat, la 60 m în amonte de podul de cale ferată, la 2,5 km de gara Sf.Gheorghe, pe malul stâng al Oltului Aşezarea geto-dacică de la Giurgeni - La Mozacu. la cca. 1 km de sat, lângă calea ferată, la V de vatra satului Giurgeni, la V de braţul Borcea Aşezarea geto-dacică de la Goagiu - Şanţul Vargyas. Aşezarea se află pe malul drept al pârâului Várgyas. Aşezarea geto-dacică de la Goştilele. La S de satul Gostilele, vis-a-vis de fostul sat Boanca, pe malul drept al Mostiştei Aşezarea geto-dacică de la Iazu - Izvorul Snagovului. Aşezarea se află la 1 km S de sat, imediat la V de canalul Ialomiţa - Dâmboviţa. Aşezarea geto-dacică de la Icafalău - Izvor. pe movila "Izvor" Aşezarea geto-dacică de la Ilieni - Roata de Fier. la V de sat Aşezarea geto-dacică de la Jigodin-Băi - Răchitiş. în apropiere cetăţii Jigodin III, pe malul drept al Oltului Aşezarea geto-dacică de la Jigodin - Izvorul Căprioarei. între Jigodin I şi III, la 500 m SV de Olt, pe malul drept al Oltului Aşezarea geto-dacică de la Mădăraş - Hátsó Sásazó. Aşezarea se află în partea de E a satului, pe panta de SV a dealului. Aşezarea geto-dacică de la Măineasca. La S de satul Măineasca, pe malul drept al văii Mostiştea, pe o terasă înaltă. Aşezarea geto-dacică de la Mihăileni - Pallagföld Aşezarea geto-dacică de la Mitreni-Gâldău. în partea de NE a satului Mitreni, pe marginea de V a lacului Mitreni, numit de unii şi lacul Gâldău Aşezarea geto-dacică de la Moacşa - Hotarul Moacşei 1 Aşezarea geto-dacică de la Mugeni - Surpătura. malul drept al Târnavei Mari Aşezarea geto-dacică de la Nădejdea - Réth. Aşezarea se află la N de sat, pe prima terasă a pârâului Racoşu Mare. Aşezarea geto-dacică de la Oradea - Dealul Viilor. la 100 m NE de mănăstirea ortodoxă, pe malul drept al Crişului Repede Aşezarea geto-dacică de la Ozun - Cimitirul reformat. pe terenul lui M. Karácsony, o terasă înaltă situată pe latura SE a cimitirului, sectorul reformat, pe partea dreaptă a Râului Negru Aşezarea geto-dacică de la Ozun - La Bălţi. pe malul drept al Râului Negru Aşezarea geto-dacică de la Porumbenii Mari - Văgaşul Cetăţii. la S de cetate, pe malul stâng al pârâului Vagaş Aşezarea geto-dacică de la Purani-PUR-V 008. Aşezarea se află pe terasa secundară a râului Teleorman. Aşezarea geto-dacică de la Sângeorgiu - Fagul Dulce. Aşezarea se află la intrarea în sat, în lunca sud-vestică a văii orientate spre răsărit,în apropierea izvorului de apă minerală Fagul Dulce, pe terasa pârâului Fişag. Aşezarea geto-dacică de la Siliştea-Pădurea Grosu. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Aşezarea geto-dacică de la Tomeşti - Déllo. Aşezarea se află la E de sat, pe terasa înaltă a Oltului. Aşezarea geto-dacică de la Tomeşti - Fântâna Szákádut. Aşezarea se află lângă zona cu izvoare, pe terasa înaltă a Oltului. Aşezarea geto-dacică de la Tomeşti - Fundul Fântânii. Aşezarea se află la V de sat, pe o terasă situată pe malul unui pârâiaş. Aşezarea geto-dacică de la Tomeşti - Grădina Scurtă. Aşezarea se află la E de sat, pe o terasă înaltă a Oltului. Aşezarea geto-dacică de la Tomeşti - Valea Bábaszó. Aşezarea se află la E de sat, pe valea pârâului Bábaszó. Aşezarea geto-dacică de la Văcăreşti - Cariera de Piatră Aşezarea geto-dacică de la Valea Presnei. La 1,5 km la NE de satul Valea Presnei, în dreptul unui mic cot al apei Aşezarea geto-dacică de la Zăbala - Vázköz Aşezarea geto-dacică III de la Mitreni. pe malul stâng al râului Argeş, pe malul de nord al lacului Gâldău şi în continuare pe terasa lacului spre sud, pe un teren acoperit cu plantaţii de viţă-de-vie Aşezarea Glina de la Bărbuceanu. Aşezarea se află pe o terasă a râului Snagov. Aşezarea Glina de la Bungetu - Baraj lac III. pe terasa înaltă a râului Ilfov, la 0,5 km SE de localitate, lângă barajul dintre lacurile II şi III Aşezarea Glina de la Cârlogani - Botul Stârcului. Situl arheologic se află la 1 km Est de sat, mărginit la Nord-Est de pârâul Bâlşoara, la Sud-Vest de un pârâiaş afluent al Bălşoarei, lângă dealul Piscul Stârcului. Aşezarea Glina de la Cazaci - Islaz I. Aşezarea este situată pe ambele maluri ale pârâului Gârliţa, la 0,2 km E de calea ferată şi la N de linia de înaltă tensiune Cazaci - Pierşinari. Aşezarea Glina de la Drăgăneşti-Olt - Cişmeaua lui Stoenică Aşezarea Glina de la Ioneşti - Puţul de la Neajlovel. Aşezarea se află pe terasa dreaptă a pârâului Neajlovel, la 0,2 km înainte de vărsarea acestuia în râul Neajlov, imediat la N de DC Morteni - Ioneşti. Aşezarea Glina de la Mărgărităreşti. la V de Dealul Cetăţii Aşezarea Glina de la Şerbăneşti- La Fermă. la cca. 2 km S de satul Rociu, la 1 km S de DJ Piteşti - Ştefan cel Mare Aşezarea Glina de la Tâncăbeşti. în marginea sudică a pădurii Scroviştea Aşezarea Glina de la Vânătorii Mari. la cca. 500 m de sat, spre Corbeanca, la SE de râul Neajlov Aşezarea Gornea-Kalača de la Satchinez. În hotarul localităţii Aşezarea greacă de la Istria. în partea de SE a satului Istria, în vecinătatea necropolei din punctul Bent Aşezarea greco-romană de la 23 August. pe o mică peninsulă pe latura de SV a lacului Tatlageacul Mare Aşezarea greco-romană de la 2 Mai. la NV de sat, fosta grădină C.A.P. Aşezarea greco-romană de la Moşneni. In partea de sud-vest a IAS se întinde şi pe marginea drumului care duce la Peceneaga Aşezarea Gumelniţa de la Alexandria -Măgura de la podul Nanovului. la 4 km SV de oraş, pe partea dreaptă a şoselei Alexandria - Turnu Măgurele Aşezarea Gumelniţa de la Alexandru Odobescu - Ostrovul Barza. insulă în mijlocul lacului Gălăţui Aşezarea Gumelniţa de la Bălăneşti - Pe poduri Aşezarea Gumelniţa de la Belciug. la confluenţa râurilor Teleajen cu Prahova, în partea de est a râului Prahova. Aşezarea Gumelniţa de la Burdeni - La Măgura. În lunca pârâului Burdea, în imediata vecinătate a malului stâng al acestuia şi la 1 km sud-est de sat Aşezarea Gumelniţa de la Corbii Mari - Măgura. Aşezarea se află la 2 km S de sat, pe malul stâng al râului Neajlov. Aşezarea Gumelniţa de la Dobreni. la marginea de E a satului, pe malul stâng al Sabarului (albia veche) Aşezarea Gumelniţa de la Drăcşani - Măgura de la Drăcşani. Tarlaua 56 Aşezarea Gumelniţa de la Finţeşti - Dealul Nichideanu. pe dealul Nichideanu situat la cca. 3 km NV de sat Aşezarea Gumelniţa de la Lişcoteanca - Movila Olarului. L-35-104-C (A91) Aşezarea Gumelniţa de la Moara din Groapă - Măgura. Aşezarea se află pe malul stâng al Neajlovului, în lunca, la NE de sat. Aşezarea Gumelniţa de la Ocniţa - Măgura. la 1 - 1,3 km N de localitate, pe malul pârâului Spălătura Aşezarea Gumelniţa de la Olteniţa - Măgura Gumelniţa. la 4 km NE de Olteniţa Aşezarea Gumelniţa de la Piatra. insula Ostrov - Taşaul Aşezarea Gumelniţa de la Pietroasele - La puţul lui Mihăilă. la 2 km de sat pe şoseaua spre Clondiru şi la S de puţ, de o parte şi de alta a intersecţiei şoselei cu canalul Aşezarea Gumelniţa de la Ploieşti - str. Troienelor. cartier Malul Roşu, colţ cu Str. Măgurii Aşezarea Gumelniţa de la Popeşti - Vârful Măgura. la cca. 860 m de albia actuală a râului Teleorman, la cca. 400 m V de DJ 504 (km 113) Aşezarea Gumelniţa de la Puntea de Greci - Movila lui Marcu. Aşezarea se află imediat la SV de sat, în lunca din dreapta Neajlovului. Aşezarea Gumelniţa de la Seciu - La Pompieri. Situl arheologic este situat pe un bot de deal. Aşezarea Gumelniţa de la Suceveni - Stoborani. la 2 km E de sat Aşezarea Gumelniţa de la Trestenic-vatra satului. sector SV, în vatra satului Aşezarea Gumelniţa de la Umbrăreşti. la marginea de E a satului Aşezarea Gumelniţa de la Vadu Stanchii - Măgura. la E de localitate, în lunca Neajlovului, pe malul stâng Aşezarea Gumelniţa de la Zăvoiu - Movila Zăvoiul Orbului. Tell-ul se află în stânga Argeşului, la 0,5 km NV de sat, spre Mogoşani (cota 171,8). Aşezarea hallstatiană fortificată de la Cluj - Strada Câmpului FN. Aşezarea se află la intersecţia dintre strada Câmpului şi calea Mănăştur. Aşezarea hallstattiană de la Albeştii Bistriţei - Poderei. la 1 km E de sat Aşezarea hallstattiană de la Albeştii Bistriţei. terenul din preajma bisericii evanghelice Aşezarea hallstattiană de la Apaţa Aşezarea hallstattiană de la Bădeni - Apa Sărată. Aşezarea se află în hotarul satului la locul numit "Apa Sărată". Aşezarea hallstattiană de la Bălăneşti - La izvor. pe malul stâng al pârâului Coteniţa, la 3 - 4 km V de sat Aşezarea hallstattiană de la Balta Albă. cca. 3 km SE de sat, pe terasa înaltă a lacului Aşezarea hallstattiană de la Bancu - Cimitirul vechi. Aşezarea se află la N de grajdurile CAP. Aşezarea hallstattiană de la Băneasa - Dealul lui Coadă. în partea de E a satului, la cca. 0,5 km, la N de Dunăre Aşezarea hallstattiană de la Baraolt - Pârâul Hotarului Aşezarea hallstattiană de la Bărcăneşti - Dealul Căpriorii. mărginit la S de "Valea Ţigăncii", la 2 km S de sat Aşezarea hallstattiană de la Berveni - Kecskeret. la 400 m N de comună, la 200 m V de fabrica de cânepă Aşezarea hallstattiană de la Beudiu. în jurul casei, în vatra satului, 69 intravilan Aşezarea hallstattiană de la Bobâlna - Dealul Bobâlna. Aşezarea se află pe coastele de N şi V ale dealului "Bobâlna". Aşezarea hallstattiană de la Bodoc. la 20 m V de şoseaua Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc, în dreptul indicatorului Bodoc 1 km, pe traseul conductei de gaz metan Micfalău - Sfântu Gheorghe Aşezarea hallstattiană de la Botoşani-Abatorul vechi. Aşezare în extravilan, situat în sud-estul oraşului, în stânga şoselei Botoşani-Tulbureni, pe un platou aflat în stânga pârâului Teascul şi la 500 m est de grajdurile fostului regiment de cavalerie. Aşezarea hallstattiană de la Brădeşti Aşezarea hallstattiană de la Brăeşti - La Velniţă. Aşezare în extravilan, situată la nord de sat, în stânga liniei ferate Dorohoi-Botoşani şi la 500 m sud-vest de pârâul Mavrodin Aşezarea hallstattiană de la Brăteni - Colţul Tăului. la NE de sat Aşezarea hallstattiană de la Breaza. în marginea de S a satului Aşezarea hallstattiană de la Caragele. pe terasa de pe stânga Călmăţuiului, la N şi NE de sat Aşezarea hallstattiană de la Caraşova - Peştera de după Cârşe''. la intrarea dinspre sat în Valea Caraşului Aşezarea hallstattiană de la Cârna-La butoi. pe malul de Sud al fostei bălţi Nasta (actualmente Bazinul 4), situau la circa 700 m V de punctul "Groapa lui Mihalache" Aşezarea hallstattiană de la Cârna-La nea Vasile. pe grindul Prundu Măgarilor Aşezarea hallstattiană de la Casian. lângă terasa Casimcei, la 1 km de sat Aşezarea hallstattiană de la Caţa Aşezarea hallstattiană de la Chiojdeanca. în centrul satului lângă biserica veche Aşezarea hallstattiană de la Ciceu-Corabia - Măgura. pe marginea de V-NV a culmii Ciceului Aşezarea hallstattiana de la Corabia. Corabia Veche Aşezarea hallstattiană de la Cozmeni - Cetăţuia. în marginea de vest a comunei Aşezarea hallstattiană de la Cozmeni - Grădina Călăreţului Aşezarea hallstattiană de la Cristuru Secuiesc - Ponkos. Pe panta de SV a Dealului Ponkos Aşezarea hallstattiană de la Cruceni - Movila Teşită. la 4 km E de sat Aşezarea hallstattiană de la Culpiu - Măzărişte Aşezarea hallstattiană de la Dedrad - În vii. Aşezarea se află pe un deal situat în partea dreaptă a şoselei, la intrare în localitate, spre Batoş. Aşezarea hallstattiană de la Dezeşti. la jumătatea drumului spre Dezeşti, pe drumul de ţară paralel cu calea ferată Aşezarea hallstattiană de la Divici - ,,Cusatac''. 500-600 m V de marginea satului Aşezarea hallstattiană de la Dochia - Sărăţica. La 2,8 km NNE de satul Dochia şi 1 km E de satul Băluşeşti, în partea central-estică a depresiunii Cracău-Bistriţa, într-o regiune care prezintă un relief de eroziune din terase şi platouri Aşezarea hallstattiană de la Drăuşeni. începând din centrul satului şi după ultimele gospodării dinspre NV Aşezarea hallstattiană de la Drencova- Valea Mosnicului. La confluenţa Văii Mosnic cu Sirinia Aşezarea hallstattiană de la Fârliug - ,,Gruniul cu Cremene''. la vest de sat Aşezarea hallstattiană de la Fedeleşoiu. pe versantul vestic al Dealului Mare, până la albia Oltului Aşezarea Hallstattiană de la Gheorghe Doja - La Văcărie. în extravilanul com. Gheorghe Doja, la est de punctul La Cărămidărie Aşezarea hallstattiană de la Gheoroiu Aşezarea hallstattiană de la Giurgiova - ,,Valea Caraşului''. Situl este localizat la 1 km de locul descoperirii depozitului de la 52972.01 (într-un versant al Ogaşului Râmneşti). Aşezarea hallstattiană de la Giurgiţa - La Cetăţui. la 5 km de necropolă Aşezarea hallstattiană de la Grădinari - ,,Obroace'' Aşezarea hallstattiană de la Grădiştea - Dealul Grădiştei. la 5 km V de sat, la limita cu jud. Gorj Aşezarea hallstattiană de la Hoghiz - Dealul Cerului. în stânga drumului naţional, la 1 km înainte de intratrea în Braşov Aşezarea hallstattiană de la Iacobeni - Valea Grădinilor. Aşezarea se află în extravilan la vest de satul Iacobeni, pe panta de sub muchia podişului de la E de valea Costian şi la 700 m S de calea ferată Dorohoi-Iaşi. Aşezarea hallstattiană de la Iernut - Râpăsăchi. Aşezarea se află pe o terasă înaltă de deasupra unui vechi meandru mlăştinos. Aşezarea hallstattiană de la Ileana. la V de sat, cca. 0,5 km pe terasa de pe malul drept al pârâului Sărata Aşezarea hallstattiană de la Măcicaşu. Aşezarea se află în centrul satului, în dreapta drumului comunal Măcicaşu-Deuşu. Aşezarea hallstattiană de la Mădăraş - Podul cu vişini. Aşezarea este situată la cca. 30 m V de malul drept al pârului Lechinţa. Aşezarea hallstattiană de la Mahmudia- Şcoala Mahmudia. cca. 1 km V de Cetatea Salsovia, la 50 m Sud de Primăria Mahmudia, la aprox. 200 de m de malul Dunării Aşezarea hallstattiană de la Măieruş. la 500-600 m. mergând dinspre Măieruş spre Apaţa, în dreapta pârâului Hotarului Aşezarea hallstattiană de la Mihai Bravu - la cca. 2 km NV de sat. Situl arheologic se află la cca. 2 km NV de sat. Aşezarea hallstattiană de la Mihăileni - Veresmart Aşezarea hallstattiană de la Moişa. Aşezarea se află în stânga pârâului Almaş, la intrarea în sat. Aşezarea hallstattiană de la Monor. vatra satului, în parcul din apropierea Primăriei Aşezarea hallstattiană de la Mugeni - Telekutza. la 3 km S de sat, în partea superioară a vârfului Dîrjii Aşezarea hallstattiană de la Năvodari - Livadă. la 2 km de punctul Limba Oii Aşezarea hallstattiană de la Otopeni. în incinta aeroportului Otopeni, la N de capătul estic al pistei civile nr.1 Aşezarea hallstattiană de la Părău - Calea Hălmeagului. către Şercaia Aşezarea hallstattiană de la Părău - La Fântână. între localitate şi Olt Aşezarea hallstattiană de la Pârjoleşti. la N de şosea, în unghiul ce crează confluenţa pârâiaşului Valea Seacă cu pârâul Bălăneasa Aşezarea hallstattiană de la Poarta Albă. malul de E al canalului Dunăre-Marea Neagră, în dreptul punctului km 37+625 de pe traseul canalului, panta lină a văii Galeşului, aprox la jumătatea drumului dintre satele Poarta Albă şi Galeşul Aşezarea hallstattiană de la Porumbenii Mari - Várfele Aşezarea hallstattiană de la Prejmer. în curtea fabricii de covoare Aşezarea hallstattiană de la Râmnicu Vâlcea - Ostroveni. cartier Ostroveni, între râul Olăneşti la N, râul Olt la E, calea ferată la V şi zona de agrement la S Aşezarea hallstattiană de la Rupea - Blumenthal Aşezarea hallstattiană de la Rusu Bârgăului - Cetatea. pe dealul Contenita, din stânga văii Bistriţei Aşezarea hallstattiană de la Salcia. în lunca Dunării, lângă clădirea fermei piscicole Aşezarea hallstattiană de la Sălcud - Moara lui Lörinczi Aşezarea hallstattiană de la Sâncrăieni - Câmpul Mic. la 400 m. S de comună Aşezarea hallstattiană de la Sângeorgiu de Pădure - Cetăţuia. Aşezarea este situată la S de sat, în valea pârâului Küsmöd. Aşezarea hallstattiană de la Sângeorgiu de Pădure - Cseholdal. Aşezarea este situată la E de sat. Aşezarea hallstattiană de la Sânnicoară - Lângă groapa Zisocului. Aşezarea se află la V de "Tarcea Mică". Aşezarea hallstattiană de la Sânpetru - Târnov. Pe o înălţime la est de râul Sibişel Aşezarea hallstattiană de la Sarichioi - La Bursuci. la 2,5 km S de sat, zonă peninsulară delimitată de lacurile Babadag şi Razelm Aşezarea hallstattiană de la Satu Mare - Vârful Cetăţii. Aşezarea se află la N de sat, la terminaţia platoului vulcanic al Munţilor Harghita. Aşezarea hallstattiană de la Şercaia - Băluş-Vest. în capătul de vest al dealului; prima terasă din stânga Oltului Aşezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe - Arcuş. la 500 m N de ieşirea din municipiu, traversată de DN Sf. Gheorghe - Miercurea Ciuc, la 100 m S de pârâul Arcuş Aşezarea hallstattiană de la Şieu - Podul Ardanului. în zona din jurul podului peste apa Firişului Aşezarea hallstattiană de la Şilindru - Biserica greco-catolică. lângă Biserica ortodoxă Aşezarea hallstattiană de la Siliştea - Popină. pe o popină, la cca. 2 km NV de sat şi la 1 km NV de poligonul de tragere al M.Ap.N din satul Muchea, în lunca comună a Siretului şi Buzăului, la 5 km S de confluenţa Buzău - Siret Aşezarea hallstattiană de la Şoarş - La Livezi. în partea stângă a drumului modernizat de la Şoarş la Bărcuţ Aşezarea hallstattiană de la Strugureni. în zona grajdurilor C.A.P Aşezarea hallstattiană de la Stupărei - Staţia de transformare Stupărei. între DN 64 şi malul Oltului Aşezarea hallstattiană de la Subcetate - Petriş. pe dealul Petriş, la 1,5 km NV de sat Aşezarea hallstattiană de la Suceagu - La Orabda. Aşezarea a fost descoperită pe Valea Nadăşului, în imediata apropiere a şoselei Cluj-Napoca - Zalău, în imediata apropiere a grajdurilor CAP (Plantextrakt). Aşezarea hallstattiană de la Surlari. Vis-à-vis de satul Surlari şi la S de Petrăchioaia, pe malul stâng al văii Mostiştea Aşezarea hallstattiană de la Sviniţa. pe malul râului Morilor Aşezarea hallstattiană de la Ţăgşoru. în vatra satului, în apropierea grajdurilor de apă Aşezarea hallstattiană de la Ticvaniu Mare - Andru. la 500 m NE de sat,la intrarea în localitate pe partea stângă a DN 57. Aşezarea hallstattiană de la Tomeşti - Izvorul Köd. Aşezarea se află la E de sat, lângă izvorul pârâului Köd. Aşezarea hallstattiană de la Trei Sate - Dealul lui Cozma. Punctul face parte din perimetrul fostului sat Cioc (Cioca), unificat cu Trei Sate. Aşezarea hallstattiană de la Tuşnad. între Tuşnad şi Băile Tuşnad, pe panta nordică a pârâului Vârghiş Aşezarea hallstattiană de la Valea Călugărească. Aşezarea se află în via Liceului Viticol. Aşezarea hallstattiană de la Valea Mare. la N de sat, până la limita cu comuna Mateeşti Aşezarea hallstattiană de la Valea Ursului. la E de Cetăţuie Aşezarea hallstattiană de la Valea Văleni. la V de DN, la 2 km pe Valea Văleni Aşezarea hallstattiană de la Văleni- Dealul Cetăţii Aşezarea hallstattiană de la Văratici - Vârful Stogu. la N de sat Aşezarea hallstattiană de la Vârşolţ. la 400 m NV de baraj, în aval Aşezarea hallstattiană de la Vlădeni - Popina lată. la 1,5 km NE de sat şi E de DN 38, la S de râul Ialomiţa, la V de braţul Borcea Aşezarea hallstattiană de la Vrăniuţ. malul din stânga al râului Ciclova Aşezarea hallstattiană de la Zerindul Mic. la 500 m V de sat Aşezarea hallstattiană de la Zoreni - După coastă. în stânga drumului spre Sânmihaiu de Câmpie, la 1 km de sat Aşezarea hallstattiană din satul Dacia. la ieşirea din sat către V, în stânga drumului Aşezarea hallstattiană şi Latene de la Vărăşti. la ieşirea din fostul sat Obedeni spre Vărăşti, la N de râul Sabar Aşezarea hallstattiană şi medievală de la Pecica - Şanţul Mic. la 4 km V de localitate, în S şoselei Pecica - Nădlac, înainte de intersecţia spre Şemlac Aşezarea hallstattiană şi medievală de la Sântana - Cetatea Veche-1. la 6 km SV de localitate, lângă clădirea haltei CFR Aşezarea Hallstattian timpurie de la Crasnaleuca-Pe Toloacă. Aşezare în extravilan, situată la sud de sat, în apropierea carierei de prundiş, la 200 m sud de Movila Toloaca. Aşezarea halstattiană de la Sfântu Gheorghe - Cartier Simeria. La capătul de SV al cartierului, pe partea dreaptă a drumului spre Ilieni Aşezarea Hamangia de la Aliman Aşezarea Hamangia de la Cheia - Vatra satului. la 500 m N de valea Casimcei, în vatra satului Cheia, la 100 m est de cimitirul musulman, la 700 m NE de peştera La Izvor Aşezarea Hamangia de la Medgidia - Cocoaşe Aşezarea Hamangia de la Târguşor - Sitorman. la 6.3 km sud-est de sat, fiind amplasată pe Valea Sitormanului, la 500 m E-SE de saivanele din zona Târguşor Urs, în apropierea confluenţei Văii Sitorman cu un mic afluent intermitent dreapta Aşezarea Hamangia de la Techirghiol - Dealul Minerva. în marginea de SV a oraşului, pe malul lacului Techirghiol Aşezarea Hamangia la Beidaud - La Grădină. la SE de sat Aşezarea Horodiştea-Folteşti de la Asău - Cetăţuia. Situl se află la est de sat, pe un promontoriu la N de staţia de apă şi 150 m de şoseaua naţională, pe malul stâng al Trotuşului Aşezarea Horodiştea-Folteşti de la Folteşti - La Ruptură. în terasa Prutului, la 1,5 km S de sat Aşezarea Iclod de la Răscruci Aşezarea în peşteră de la Cheile Vârghişului - Peştera 9. pe malul drept al pârâului Aşezarea în peşteră de la Ohaba Ponor - Bordu Mare. Peştera se găseşte la SE de sat, în masivul Bordul Mare, la E de Valea Streiului şi Aşezarea în peşteră de la Ohaba Ponor - Peştera de pe Scoruş Aşezarea în peşteră de la Ohaba Ponor - Şura Mare Aşezarea în peşteră de la Roşcani - Peştera numărul 2 din Valea Voichii Aşezarea Ipoteşti-Cândeşti de la Cândeşti - Coasta Popii. la cca. 0,8 km V de sat, în dreptul bisericii vechi şi la 0,5 km SV de sat Aşezarea Ipoteşti - Cândeşti de la Corneşti - Pod. Aşezarea este localizată în apropierea podului peste pârâul Chileanca. Aşezarea Lăpuş de la Libotin - Dâmbul Crucii I. La aproximativ 200 m nord de localitate, în imediata apropiere de drumul ce leagă localităţile Rogoz şi Cupşeni, pe terasa înaltă din dreapta râului Rotunda (Libotin) Aşezarea Latene 2. de la Buneşti - Dealul Cetăţii. dealul de la sud de sat Aşezarea Latene de la Agighiol-1,750 km de localitate. la 1,750 km de localitate Aşezarea Latène de la Agighiol - Dealul Pietros. la 350 m V de sat, pe versantul de N al dealului Pietros Aşezarea Latene de la Agighiol-valea Tulcea. la 1,3 km NNV de sat, pe versantul de V al văii Tulcea Aşezarea Latene de la Albeni - La morminţi. la 1,5km NE de râul Gilort Aşezarea Latene de la Albeşti-La Vie Aşezarea Latene de la Apa Aşezarea Latene de la Băbeni - Dealul Rumânilor. în spatele Gării Băbeni şi a Fabricii de cherestea, pe terasa dealului Aşezarea Latene de la Baciu - Căpranţa. Aşezarea se află la V de sat, în direcţia localităţilor Rădaia şi Suceag. Aşezarea Latene de la Bala de Sus - La Fântână. la 500 m V de sat Aşezarea Latene de la Băleni Sârbi - Grajdurile CAP. Aşezarea se află la NE de localitate, la S de drumul judeţean Târgovişte-Bujoreanca, între râul Ialomiţa şi heleşteu. Aşezarea Latene de la Băltăgeşti Aşezarea Latene de la Balta - Peştera Mare. la intrarea în peşteră şi în jurul acesteia, la 500 m de sat Aşezarea Latene de la Beria de Sus-Dealul Carantinei Aşezarea Latene de la Beştepe - Piatra lui Boboc. la 2,2 km NE de sat Aşezarea Latene de la Beudiu. dealul Cioba, la 1 km E de sat Aşezarea Latene de la Bezid - Loţ. Aşezarea este situată pe malul drept al pârâului Loţ. Aşezarea Latene de la Bistriţa - Podirei. la 1 km de staţia CFR, la N de oraş Aşezarea Latene de la Bogata - Sub vii. Aşezarea este situată în apropierea drumului de ţară ce pleacă din şoseaua naţională spre Bogata, la km 220, pe malul drept al Mureşului. Aşezarea Latene de la Bogatu Român. Aşezarea se află la extremitatea intravilanului. Aşezarea Latene de la Brazii. pe malul drept al Prahovei, cca. 300 m S de şcoală Aşezarea Latene de la Bucium - Cărpeniş. între satul Bucium şi Orăştioara de Sus, în dreptul castrului roman, pe malul drept al apei Oraşului Aşezarea Latene de la Bucium - Valea Ţiganilor. la 100 m SSE de confluenţa Văii Ţiganilor cu Valea Muchii Aşezarea Latene de la Budiu Mic - Teleac. Aşezarea este situată la marginea satului, la V de drumul spre Târgu Mureş. Aşezarea Latene de la Buia. Aşezarea a fost descoperită la marginea intravilanului. Aşezarea Latene de la Buiceşti - Valea ailaltă. pe malul drept al pârâului Dârjov, la 1 km E de sat Aşezarea Latene de la Bujoreanca - Sere. Punctul se află la 0,5 km E de localitate, pe malul drept al pârâului Ialomiţa. Aşezarea Latene de la Butimanu - punct Cota 121,6. Aşezarea se situează la extremitatea de est a localităţii, în locul de confluenţă a Văii Luciu cu Valea Ceauşului. Aşezarea Latene de la Căldăraru - Gara Căţelu. pe malul vestic al lacului Pantelimon Aşezarea Latene de la Călimăneşti - Cozia Veche. la V de DN 7, între pârâul Valea Paştei şi Tabăra de Copiii Aşezarea Latene de la Călineşti - Grădina lui Avram. la marginea de NV a satului Aşezarea Latene de la Câlţeşti. la V de sat, în dreptul pîlcului de case de pe malul pârâului Gîrla Dunării pe malul stâng al pârâului Aşezarea Latene de la Călugăreni - La puţul popii. Aşezarea se află pe izvor, spre Afina Galeş, la puţul popii, pe pârâul Pucioasa. Aşezarea Latene de la Câmpu Cetăţii - Aruncătoarea. Aşezarea se află la marginea intravilanului. Aşezarea Latene de la Câmpu Cetăţii - Cetate. Mamelon către N, la confluenţa Nirajului Mare cu Nirajul Mic. Aşezarea Latene de la Capidava. la aproximativ 1,5 km NNV de castrul roman, în zona văii Albăneşti Aşezarea Latene de la Cârlomăneşti. la poalele cetăţii spre E, S şi SV, pe o rază de 200 m Aşezarea Latène de la Căscioarele. la E de pescăria de pe malul lacului Greaca, în dreptul drumului spre Căscioarele Aşezarea Latene de la Cătunu - Moviliţa. Aşezarea este amplasată pe malul stâng al râului Ialomiţa, la 1,5 km SE de sat. Aşezarea Latene de la Cernat - Câmpul lui Béla Aşezarea Latene de la Cernetu. în lunca de pe malul stâng al râului Teleorman, pe terasa împădurită Aşezarea Latene de la Cetatea Veche - Tatina Aşezarea Latene de la Chilia Aşezarea Latene de la Ciortea - Rât'' Aşezarea Latene de la Cociuba Mare - Pusta Râmului Aşezarea Latene de la Coconi-Vadul Vacilor. La 500 m SE de sat, pe terasă înaltă a malului drept al lacului Mostiştea, la marginea de vest a unei văioage Aşezarea Latene de la Coloneşti - Salahor-Putini. La cca 1,2 km NV de sat şi cca 1 km V faţă de drumul judeţean 241 Aşezarea Latene de la Constanţa. în zona industrială - depoul de tramvaie, la aprox. 7 km S-SV de zidurile vechiului Tomis Aşezarea Latene de la Cornăţelu - Vâlceaua lui Păiuş. Aşezarea este amplasată în extravilanul satului, pe valea Plapcei, la 2 km E de sat. Aşezarea Latene de la Corunca. Aşezarea se află pe dealul sondei de exploatare gaz metan de lângă sat. Aşezarea Latene de la Coşota - Valea Bradului. la E de localitate Aşezarea Latene de la Cotu Miculinţi - Staţia de pompare. Sit în extravilan, situat la 500 m sud-vest de sat, de o parte şi alta a drumului judeţean Cotu-Miculinţi-Ghireni Aşezarea Latene de la Creţu - Grajduri. Aşezarea se află pe malul drept al râului Colentina, la 0,5 km E de capătul sudic al localităţii. Aşezarea Latene de la Crevedia Mică - Podeţ. la cca. 500 m de intersecţia şoselei de Bucureşti cu cea de Găeşti, lângă "Podeţ", la N de râul Neajlov Aşezarea Latene de la Crivăţ - Islaz. la 1 km V de lacul Bondoc Aşezarea Latene de la Cucerdea. Aşezarea se află la 1 km de marginea satului şi la 250 m de şoseaua Cucerdea-Târnăveni. Aşezarea Latene de la Dacia Aşezarea Latene de la Dalboşeţ - Grădişte. la 2 km E de sat Aşezarea Latene de la Dătăşeni - Tăul Rotund. Punct situat la circa 2 km de sat, pe malul Mureşului. Aşezarea Latène de la Dobromiru din Deal. în zona crescătoriei de porci a CAP Aşezarea latene de la Dorobanţu. în dreptul km 31 de pe traseul vechiului canal Aşezarea La Tène de la Dragomireşti - La Silişte. în vatra satului, la 500 m S de şcoală Aşezarea Latene de la Dulceşti Aşezarea Latene de la Dumbrăviţa Aşezarea Latene de la Epureni - La Rîchi Aşezarea Latene de la Făcăeni - lângă Ferma Zootehnică. la cca. 2 km SE de sat, lângă ferma zootehnică, la V de braţul Borcea Aşezarea Latene de la Făcăeni - NE de sat. la cca. 50 m NE de vatra satului Făcăeni, la V de Braţul Borcea, pe terasă Aşezarea Latene de la Făurei - Grădiştea Mică. Aşezarea este situată la 200 m de satul Făurei, insulă pe lacul Mostiştea Aşezarea Latene de la Floreşti-Vatra satului. în vatra satului Aşezarea Latene de la Foieni - Cărămidăria veche. 250 m S de sat; terasa dreaptă a pârâului Negru Aşezarea Latene de la Fotin - La 2 movile. la 2,3 km de sat, spre pădurea Crângul Ursului, spre V până la Colţul Pădurii Aşezarea Latene de la Frasinu - Tota. Aşezarea este reperată imediat la N de sat, pe dealul Frasin (cota 160,9). Aşezarea Latene de la Frecăţei. la limita de SV a localităţii şi cca. 300 m S de pârâul Teliţa Aşezarea Latene de la Gheorghe Doja - La Cărămidărie. la SE de vatra satului Gheorghe Doja, pe malul lacului Fundata, la NE de acesta Aşezarea Latene de la Gilău - Pădurea Oraşului. Aşezarea se află în partea superioară a terasei dintre Someşul Rece şi Gilău. Aşezarea Latene de la Grădiştea de Munte - Faţa Cetei. pe dreapta Văii Cetei, la NE de "Vârful lui Hulpe", pe o prelungire a dealului Comărnicelul Cetei Aşezarea Latene de la Grădiştea de Munte - Feţele Albe. Aşezarea se află pe terasele din al doilea punct şi cele apropiate Aşezarea Latene de la Grădiştea de Munte - Groapa. pe masivul Vârtoape, în dreptul râului Grădiştea, aproximativ vis-a-vis de şcoala din sat la cota 933 m, pe Valea Anineşului Aşezarea Latene de la Grădiştea de Munte - Meleia. versantul de SV al culmii Meleia, dinspre Valea Petrosului Aşezarea Latene de la Grădiştea - popina Movila crestată. la cca. 3 km SE de localitate, pe malul stâng al Buzăului Aşezarea Latene de la Haţeg. pe teritoriul localităţii Aşezarea Latene de la Huşi - Corni. la marginea de N a oraşului Aşezarea Latene de la Huşi-Dealul lui Bălan. la vest de oraş Aşezarea Latene de la Izvoru Crişului - La grajduri. Aşezarea a fost descoperită la capătul de E al localităţii, pe terenurile dintre grajdurile CAP. Aşezarea Latene de la Largu - Ochiul Bolbocelului. la NV de sat Aşezarea Latene de la Licuriciu - Plai. la SE de sat Aşezarea Latene de la Liteni - La Humărie. în vatra satului Aşezarea Latene de la Luciu. la NV de sat, pe terasa inferioară a pârâului Călmăţui Aşezarea Latene de la Luciu - Vâjâitoarea. la cca. 2,5 km NE de sat în lunca Călmăţuiului, pe movilă şi în jurul ei Aşezarea Latene de la Luica - Sârbi. pe terasa râului Rasa Aşezarea Latene de la Lunca. în vatra satului Aşezarea Latene de la Lunca - Pe coastă. La 500 m S de sat, pe terasa înaltă a malului drept al Mostiştei, în direcţia satului Ostrov. Aşezarea Latene de la Luncaviţa - Pietricica. la 500 m V de sat Aşezarea Latene de la Lunguleţu - Vlăsceni. situat la 0,3 km SV de capătul de S al localităţii, pe partea stângă a pârâului Baiul, spre sat. Aşezarea Latene de la Mahmudia-cca. 4 km E de sat. cca. 4 km E de sat, de-a lungul canalului Filip Roşu Aşezarea Latene de la Mahmudia-la cca. 3,2 km E de sat. cca. 3,2 km E de sat Aşezarea Latene de la Mahmudia- pe grindul Moroianu Aşezarea Latene de la Maia - La Şcoală. la NE de vatra satului Maia, la N de DJ 101B, pe terasa de S de râul Prahova Aşezarea Latene de la Malcoci-la un km E de sat. cca. 800 - 1000 m E de sat, la S de şoseaua Nufăru - Tulcea Aşezarea Latene de la Maltezi. între Valea lui Ilie şi Maltezi, la N de vatra satului Maltezi, la E de DN 38, la V de braţul Borcea Aşezarea Latene de la Mănăstirea - La Cărămidărie. Situl se află în incinta Fermei Agricole, pe malul lacului pe un grind, la sud de Iezerul Mostiştea Aşezarea Latene de la Mărgărităreşti - La Cetate. pe dealul din marginea de V a satului, pe terasa Olteţului Aşezarea Latene de la Maxenu - Derii de Sus. grădina de zarzavat a fostului CAP Aşezarea Latene de la Merei - Dealul Călugărului. în marginea de N a satului Aşezarea Latene de la Merişani. pe malul stâng al pârâului Tecuci Aşezarea Latene de la Mihai Bravu - La Olăreasa. la NE de sat, pe malul bălţii Neajlovului Aşezarea Latene de la Milcovu din Vale - Islaz. pe terasa primară stângă a Oltului, la 200 m de sat Aşezarea Latene de la Mizil - str. Mihai Bravu Aşezarea Latene de la Moacşa - La Valea de dinainte. cătunul Eresteghin (sat înglobat în Moacşa), pe terasa dreaptă a Beşeneului Aşezarea Latene de la Mociu - Ocoliş Aşezarea Latene de la Moldoveneşti. Aşezarea se află la 2 km de cetatea de la Moldoveneşti. Aşezarea Latene de la Morteni - La Crevedia. Aşezarea se află la 3 km SV de localitate, pe terasa înaltă stângă a pârâului Crevedia, la 0,2 km NE de apă, în apropierea "Drumului hotarului". Aşezarea Latene de la Murighiol - Movila Duna. la 1,5 km V de limita satului Aşezarea Latene de la Nalbant - la 200 m SE de sat. la 200 m SE de sat Aşezarea Latene de la Nalbant - Vatra satului. în vatra satului Aşezarea Latene de la Nenciu - Dealul Nenciu. pe panta sudică a delului Nenciu în dreptul casei lui Grigore Găinaru Aşezarea Latene de la Nicoleşti - Puţul cu cumpănă. la 2 km S de sat, pe drumul spre Vîlcele Aşezarea Latene de la Ocna Sibiului. Aşezarea este situată la 5 km N de oraş. Aşezarea Latene de la Ocniţa - Hoaga. Aşezarea se află pe malul drept al pârâului Slănic, la S de localitate şi la 0,2 km E de Lacul Sărat. Aşezarea Latene de la Oituz. la extremitatea nordică a intravilanului, pe malul stâng al Oituzului Aşezarea Latene de la Olteni - Drumul cu gropi. lângă locul numit "Drumul cu gropi" Aşezarea Latene de la Oprişor - La Carieră. lângă clădirea Vinalcoolului Aşezarea Latene de la Ostrovu. La 1000 m E de satul Ostrov, pe terasa Lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea, pe peninsula care pătrunde adânc în lac Aşezarea Latene de la Piatra Olt - Gura Fleştenoagelor. cartier Bistriţa, între cimitir şi pârâu Aşezarea Latene de la Pietroşani - Reca Mare. la 1 km V de sat Aşezarea Latene de la Ploieşti - str. Andrei Mureşanu. cartier Cina, zona magazin Interex, la 500 m de intrarea în magazin, pe terasa primară a pârâului Dâmbu Aşezarea Latene de la Ploieşti - str. Mircea cel Batrân. cartier Dorobanţu Aşezarea Latene de la Plopeni-Cetatea Fetii Aşezarea Latène de la Plopi Aşezarea Latène de la Plopi - Plopi 011 Aşezarea Latene de la Popeşti - Pădurea Cioarin. Pădurea Cioarinu, în nordul satului, bot de terasă pe malul drept al Dâmboviţei Aşezarea Latene de la Porumbenii Mari - Vár. Situl se află la est de comuna Porumbenii Mari, la 800 m de DJ Odorheiu Secuiesc - Cristuru Secuiesc, la confluenţa Tîrnavei Mari cu pârâul Vargyas. Aşezarea Latène de la Preasna Veche. cca. 1 km V de satul Preasna Veche, pe malul drept al Mostiştei, la E de o mică viroagă Aşezarea Latene de la Racoş - La Comoară. nord-nord-vest de Tipia Ormenişului, în dreapta pârâiaşului Valea Racilor Aşezarea Latene de la Racoş - Mormântul Fetei Orfane. sud-est de cetate Aşezarea Latene de la Racoş - Valea Lungă Aşezarea Latene de la Radovanu - Jidovescu. e partea stângă a şoselei care merge spre comuna Crivăţ, la 1 km nord de comuna Radovanu, în dreptul bălţii numită de localnici Giroaia Aşezarea Latene de la Rahman. la 1 km N de sat Aşezarea Latene de la Râmnicelu - La Cimitir. L-35-104-A (A56), pe un bot de terasă lângă cimitirul comunei Aşezarea Latene de la Râmnicu Vâlcea - str. Pictor Tattarescu nr. 4. pe versantul de NV al dealului Petrişor, în jurul bazinului de apă şi până la baza versantului Aşezarea Latene de la Remus Opreanu. la S de canalul Dunăre-Marea Neagră, la 1 km spre V de halta CFR Aşezarea Latene de la Roşiori - Dealul Armeneasca. Aşezarea este situată extravilan, la 1500 m E-NE de Staţiunea experimentală zootehnică Popăuţi, la 700 m N de barajul iazului Gospodăriei. Aşezarea Latene de la Runcu Aşezarea Latene de la Salcia - Ţarna Ciocan. Aşezarea se află pe proprietatea lui Neagu Constantin, la 1,2 km nord-est de vârful Salcia. Aşezarea Latene de la Sălcioara. cca. 1,25 km NE de sat, pe malul lacului omonim Aşezarea Latene de la Sălicea - Creasta Feleacului Aşezarea Latene de la Sântimbru - Pomii verzi. la 1 km N de centrul satului pe o terasă a Oltului, în direcţia Sîncrăieni Aşezarea Latene de la Săpoca- Gârlă. pe marginea terasei înalte de deasupra drumului, spre biserică şi pe panta spre şoseaua asfaltată Aşezarea Latene de la Sarinasuf-cca. 800 m E de sat. cca. 800 m E de sat, între malul lacului Razem şi şoseaua Sarinasuf - Plopul Aşezarea Latene de la Săsenii Noi - Dealul Bălosu. pe drumul spre sat Aşezarea Latene de la Săsenii Noi. la VNV de "Izvorul Oarba" şi pe drumul Bălăşoiului Aşezarea Latene de la Şeica Mică - Huesen. Aşezarea se află pe dealul Hasenberg la V de sat. Aşezarea Latene de la Seimeni - Seimenii Mari. Aşezarea se situează între şoseaua Cernavodă-Topalu şi Dunăre, în sudul localităţii. Aşezarea Latene de la Siliştea Aşezarea Latene de la Şinca Veche - Dealul Pleşu. la 1 km S de sat, pe valea pârâului Creţu Aşezarea Latene de la Slava Cercheză - La Lutărie. la 800 m SE de sat Aşezarea Latene de la Slobozia - La Cazemată. la cca. 700 m de centrul satului, la NV de Dunăre Aşezarea Latene de la Slobozia - La Lutarie. pe dealul Cantemir, la 3 km N de sat Aşezarea Latene de la Stoeneşti. în vatra satului Aşezarea Latene de la Tânganu. pe malul stâng, înalt al Dâmboviţei, între satele Tânganu şi Tânganu-Moară Aşezarea Latene de la Teliţa. la NV de punctul "La Amza", pe un promontoriu orientat V-E Aşezarea Latene de la Ticu-Colonie - Pe Deal Aşezarea Latene de la Topolog Aşezarea Latene de la Ulmeni. în latura de V a satului, în zona secţiei de tâmplărie, pe ambele maluri ale pârâului Sărata, în aval şi amonte de podul peste D. N. 1 B Aşezarea Latene de la Ulmu - Cota 14. La SV de sat, pe malul de E al lacului Mostiştea, la cotitura cu cota 14 Aşezarea Latene de la Ulmu. La cca. 400 m SV de sat (cca. 200 m de punctul Caraman 2), pe malul de E al lacului Mostiştea Aşezarea Latene de la Urziceanca - Fântâna Mirii. pe malul stâng al râului Colentina, în vatra satului Aşezarea Latene de la Vadu Săpat-Budureasca 27 - Şapte Plopi. Sit poziţionat la E de Pârâul Budureasca, opus sitului Budureasca 5. Aşezarea Latene de la Vadu Săpat - Budureasca 28 - La Balaban. Situl se află în Valea Budureasca. Aşezarea Latene de la Vadu Săpat-Budureasca 29 - La Misică. Situl se află în Valea Budureasca. Aşezarea Latene de la Vadu Săpat - Combinatul de vinificaţie. Aşezarea este situată la marginea de S a satului. Aşezarea Latene de la Vadu Săpat - Spre şapte plopi Aşezarea Latene de la Valea Izvoarelor - Teleacul Mic. Aşezarea se află pe un promontoriu la marginea satului. Aşezarea Latene de la Valea Mare Aşezarea Latene de la Valea Mare. între Valea Dunavăţului şi DJ 677 A Aşezarea Latene de la Valea Puţului - Plaiul Gugeaşca. în vatra satului, în partea de S , la E (pe stânga de matcă sub dealul Poşirei) sau Poşircă pe hartă Plaiul Gugeaşca Aşezarea Latene de la Valea Puţului - Vârful Ţigănoaia. pe plaiul de la poalele vârfului Ţigănoaia la E şi S de acest vârf Aşezarea Latene de la Valea Râmnicului. în marginea de N a satului Aşezarea Latene de la Valea Viei - Vârful Stânii. pe platoul dealului Aşezarea Latene de la Vărădia - Poiana Flămânda. la 5 km NE de sat, la frontiera cu Serbia Aşezarea Latene de la Vasilaţi - Moş Neagu. pe terasa înaltă de pe malul stâng al râului Dâmboviţa Aşezarea Latene de la Vierşani (Rogojina) - Piscul Cerului. la 300 m SE de sat, la 2km SE de râul Gilort Aşezarea Latene de la Viişoara-Moşneni - La Cetate. la 1 km N de sat Aşezarea Latene de la Vlădeni - La Hatie. Aşezarea este situată extravilan, la 1000 m nord-est de sat, pe partea stângă a drumului de ţară care duce la punctul Pisc, pe partea dreaptă a pârâului Bulgăriilor. Aşezarea La Tène de la Vlădeni - La Pisc. Aşezarea este situată extravilan, la 1600 m nord-est de sat, pe un platou cuprins între pârâul Bulgăriilor la vest şi un mic afluent pe stânga al acestuia la sud-est. Aşezarea Latene de la Zădăriciu. la marginea de N a satului, pe terasa Neajlovului, la E de râul Neajlov Aşezarea Latene de la Zahla - Burzuor. pinten de deal la NNE de sat Aşezarea Latène de la Zebil Aşezarea Latene de la Zoreşti- Vârful Ţigănoaia. la V de sat peste Valea Ghenoiului Aşezarea Latène de la Zorile - Groapa albeală. la 2 km S de sat Aşezarea La Tène mijlociu de la Suharău - Ruginosul. Aşezarea este situată extravilan, la est de sat, la nord de iazul Ruginosul, pe platoul sud-estic al dealului Săliştii. Aşezarea La Tène târzie de la Mănăstireni - Strâmba. Aşezarea este situată extravilan, la est de sat, pe panta domoală a unei mici coline care se desprinde din Dealul Strâmba, la est de valea Strâmba Mică. Aşezarea Latene târziu de la Bozieni-La izvoare Aşezarea Latene târziu de la Bozovici - Cimitirul Catolic''. la marginea sud-vestică a localităţii, pe panta Dealului Beclean Aşezarea Latene Târziu de la Căciuleşti-Livada Enăchescu. LA cca. 200 de m de Livada Enăchescu Aşezarea Latene târziu de la Cândeşti - Dealul Cetăţuia. în zona de S a satului Aşezarea Latene târziu de la Duşeşti - La Velniţă. în vatra satului, între pârâul Velniţa si biserică Aşezarea La Téne târziu de la Suharău - Lotul invalizilor. Aşezarea este situată extravilan, la sud de punctul La Comori, la est de sat, pe un platou aflat între valea Odăii şi valea Satului. Aşezarea Latene târziu de la Vâlcele - la N de sat. la N de sat, dincolo de puţul dealului, la V de drumul Vîlcele - Sărăţeanca Aşezarea Latene târziu de la Vâlcele - la S de sat. în marginea de S a satului, pe dreapta drumului dinspre Ulmeni spre sat şi în primele grădini Aşezarea Latne de la Vasilaţi. în partea de N a satului Aşezarea medievală Dărăşti-Ilfov. în marginea SV a satului, pe malul Argeşului Aşezarea medievală de la Adamclisi. Pe dealul de la E de cetate Aşezarea medievală de la Adamclisi. pe versantul cuprins între DN3 şi latura de SV a cetăţii, în marginea satului Aşezarea medievală de la Adjud - Lutărie. la S de punct, în fostul sat Adjudul Vechi, actualmente cartier al oraşului Aşezarea medievală de la Agafton-Pârâul Băiceanului. Aşezarea se află în extravilan, în marginea de NV a satului, la circa 200 m V de podul peste care trece drumul comunal Agafton-Baisa. Aşezarea medievală de la Agigea. În N canalului, în zona staţiei de ascultare radio Aşezarea medievală de la Agighiol-1,6 km NNV de sat. la 1,6 km NNV de sat Aşezarea medievală de la Agighiol-1,6 km V de localitate. la 1,6 km V de localitate Aşezarea medievală de la Albeni - La biserică. la 500 m N de sat; la 1km NE de râul Gilort Aşezarea medievală de la Albeşti - Moara lui Chilcoş. la 400 m S de sat, între izvorul Gârla Morii şi pârîul Albeşti Aşezarea medievală de la Aleşd - Pusta Bisericii. tarla 83, parcela A 3795, S = 35 ha Aşezarea medievală de la Alţina. Aşezarea se află la extremitatea intravilanului. Aşezarea medievală de la Aroneanu - vatra satului. în jurul Bisericii "Sf. Nicolae - Aroneanu" şi grădinile înconjurătoare Aşezarea medievală de la Arpaşu de Sus - Luncile Glăjăriei. Situl se află la 1-1,5 km sud de Arpaşul de Sus, pe un platou situat în partea vestică a drumului forestier care duce în pădure, punct numit "La Glăjăria veche", drumul fiind cunoscut sub numele de "calea" sau "hornul Glăjăriei". Aşezarea medievală de la Avrămeşti - Tanorok. Aşezarea se află în gura văii pârâului Ing, pe o terasă joasă. Aşezarea medievală de la Avrămeşti - Vatra Satului. Fragmente ceramice medievale au fost găsite în spatele casei lui Gagyi Ida. Aşezarea medievală de la Babadag - lângă Biserica Sf. Gheorghe. lângă Biserica Sf. Gheorghe Aşezarea medievală de la Bădila - Mănăstioara. la Mănăstioara, fost schitul "Blestematele" Aşezarea medievală de la Balabancea. la SV de sat, la 500 m de sat, pe terasa de E a pârâului Taiţa Aşezarea medievală de la Bălceşti - Podul Gilortului. la 500 m S de sat, la 500m E de râul Gilort Aşezarea medievală de la Bărbuleţu - Grui. Situl se află în centrul satului, la N de biserică, pe terenul fostei ferme Bărbuleţu. Aşezarea medievală de la Bătineşti - Igeşti. la intrare în satul Igeşti Aşezarea medievală de la Berislăveşti. pe malul stâng al pârâului Coşota, în incinta mănăstirii şi pe o rază de 200 m în jur Aşezarea medievală de la Berlişte - Sălişte'' Aşezarea medievală de la Berveni IX. la 3 km N de sat, pe malul pârâului Bacholmo Aşezarea medievală de la Berveni - Terkatag. la 2 km N de sat, lângă drumul Halmoş şi la 2 km V de canalul Crasna Veche Aşezarea medievală de la Berzasca - Spiţ III. în apropiere de satul Liubcova, pe malul Dunării, km fluvial 1020 Aşezarea medievală de la Beţa. în grădina parohiei Bisericii Reformate Aşezarea medievală de la Beteşti - Grădina cu mei. Pe terasa de jos a Târnavavei Mari Aşezarea medievală de la Bodogaia Aşezarea medievală de la Bogdan Vodă - Grădina lui Cârlig. pe marginea terasei înalte de 25-30 m din stânga Izei, în perimetrul localităţii Aşezarea medievală de la Borniş - Obârşia Aşezarea medievală de la Borolea - La Grajduri. Aşezarea se află extravilan, pe terenul aflat la E de sat, pe partea dreaptă a drumului care duce la Zahoreni, la V de iazul Borolea. Aşezarea medievală de la Borolea - Pe Valea Borolea. Aşezarea se află în extravilan, la 700 m NV de şcoala satului şi la N de pădurea Borolea, pe un platou mărginit la NE de pârâul Borolea. Aşezarea medievală de la Bozieni - La Cuptoare. la 1 km de fostul cătun (înglobat) Buda Aşezarea medievală de la Bozovici - Târgovişte'' Aşezarea medievală de la Bozovici - Tăria'' Aşezarea medievală de la Brădişoru de Jos Aşezarea medievală de la Bragadiru. pe malul stâng al râului Ciorogârla, la cca. 1000 m aval de podul şos. Bucureşti - Cornetu Aşezarea medievală de la Brebu- Pustiniş. la intrarea dinspre Caransebeş, pe partea dreaptă a drumului Aşezarea medievală de la Broşteni - Siliştea satului Mălineşti. la 0,5 km la NV de localitate, pe terasa înaltă dreaptă a Neajlovului inferior, spre V, imediat la E de pădurea Mălineasa Aşezarea medievală de la Bucecea - Biserica pustie. Sit arheologic în extravilan, aflat pe terasa inferioară a Siretului; la 800 m sud-vest de şoseaua Botoşani-Siret, pe partea stângă a pârâului Sireţel Aşezarea medievală de la Buciumeni - Lunca - Crucea Buciumeni. Aşezarea se află la 500 m E de podul peste Ialomiţa dinspre satul Dealul Mare. Aşezarea medievală de la Bucov - La Tioca şi Rotari. Intravilan Aşezarea medievală de la Buftea - La Sălcii. pe malul estic al lacului Buftea Aşezarea medievală de la Buzău - Platoul Drăgaica. la S de calea ferată şi la V de şoseaua spre zona industrială Aşezarea medievală de la Buzău - str. Crizantemelor. în faţa clădirilor cu nr. 8 şi 18 - 20 Aşezarea medievală de la Buzeni-La Sandovici. Sit arheologic în extravilan, situat în partea de sud-est a satului, pe un platou în pantă de pe marginea stângă a văii Hârtop, în terenul cuprins între şoseaua Botoşani-Iaşi şi drumul comunal care urcă din şosea la Coşuleni Aşezarea medievală de la Cădaciu Mare - Vatra Satului Aşezarea medievală de la Cădaciu Mic - Vatra satului Aşezarea medievală de la Călineşti-La Helemei. Aşezare în extravilan, situat la 1500 m nord-est de sat, pe partea stângă a şoselei Bucecea-Botoşani, la 1500 m vest de Cucorăni Aşezarea medievală de la Cândeşti-Vale - Izvoarele Văii Plopului. Siliştea se află la jumătatea drumului spre satul Cândeşti Deal, pe o terasă situată la 1,5 km NE de Cândeşti, pe dealul Sfârlogi. Aşezarea medievală de la Caraorman-la V de sat. la V de sat Aşezarea medievală de la Carastelec Aşezarea medievală de la Castelu - Coada Malului. în partea de SE a comunei, pe terasa de N a Văii Carasu Aşezarea medievală de la Castelu. la 300 m S de SMA Castelu, 400 m V de noua haltă a satului, în punctul nr. 46 de pe traseul canalului Dunăre-Marea Neagră Aşezarea medievală de la Cecheşti - Lok. Valea pârâului Lok. Aşezarea medievală de la Cecheşti - Strada Bisericii. Aşezarea se află în curtea lui Demeter Istvan. Aşezarea medievală de la Cecheşti - Tanorok. Descoperiri realizate în profilul sudic al locului numit "Szükerek árka". Aşezarea medievală de la Cehăluţ - Kovacsmal. la 1 km NV de centrul comunei, la 700 m NV de râul Cehal Asezarea medievală de la Cernat - Conacul Domokos. în grădinile fostelor conace Domokos (Muzeul de Etnografie) Aşezarea medievală de la Cernavodă- Dealul Viforului. Aşezarea se situează la 300 de m de "Uzina de apă", pe dealul Viforului, în via fermei 4 IAS Cernavodă. Aşezarea medievală de la Chedia Mare - Vatra satului. în partea vestică a satului, nord-est de biserica reformată Aşezarea medievală de la Chedia Mică. în faţa casei lui B. Dani Aşezarea medievală de la Chilia Veche-la S de sat. la S de sat Aşezarea medievală de la Chiojdeanca - Magazia lui Nicu Savu Aşezarea medievală de la Cîndeşti - Vatra satului I. Aşezare în extravilan, situat la 800 m nord de Căminul cultural, pe partea dreaptă a pârâului Molniţa şi la 400 m sud de biserică. Aşezarea medievală de la Cîndeşti-Vatra Satului II. Aşezare în extravilan, situat la 300 m vest de ferma fostului CAP, la nord şi sud de drumul comunal care merge la Cândeşti- Rădăuţi şi pe partea stângă a pârâului Molniţa. Aşezarea medievală de la Cobăteşti -Grădina casei de piatră. în apropierea drumului ce duce la Tărceşti, în stânga pârâului Konyha Aşezarea medievală de la Cobăteşti -Vatra satului. nord de pârâul Nyiko Aşezarea medievală de la Conceşti-Nisipăria lui Florea. Sit în extravilan, situat în marginea de sud-est a cartierului Langa, pe partea stângă a pârâului Izvoare şi la circa 700 m est de situl arheologic Langa (Vatra Satului) Aşezarea medievală de la Corabia - Cartier Celeiu. la N de cartierul Celeiu Aşezarea medievală de la Corbşori - Coasta Frumoasă - Cârstieneşti. la 400 m N de sat, la 500 m E de râul Doamnei, la 500 m de şoseaua Corbi - Corbşori Aşezarea medievală de la Cordăreni - Silişte. Sit în extravilan, situat la sud de sat, pe partea dreaptă a pârâului Ibăneasa, la circa 500 m sud de biserică Aşezarea medievală de la Corneşti - Între gârle. Aşezarea se află la 1 km SE de sat, pe malul stâng al pârâului Cricov. Aşezarea medievală de la Cornetu - La bisericuţă. la marginea estică a satului, pe malul lacului Mihăileşti-Argeş Aşezarea medievală de la Corni-La Silişte. Sit în extravilan, situat la vest de sat, pe partea stângă a Siretului, la 500 m sud-vest de Cantonul silvic Aşezarea medievală de la Cosâmbeşti. la E de comuna Cosâmbeşti, lângă sat, pe malul drept al râului Ialomiţa, la S de râu Aşezarea medievală de la Cosniciu de Jos Aşezarea medievală de la Coşuleni - La Biserică. Aşezare în extravilan, situată în partea de vest a satului, pe dreapta şi stânga pârâului Buzeni (Porcari) şi la circa 200 m nord de biserică Aşezarea medievală de la Cotnari - vatra satului. în vatra satului, în jurul Curţii Domneşti Aşezarea medievală de la Creţu - Creţu. Siliştea se află la 0,2 km NE de sat, pe malul drept al râului Colentina. Aşezarea medievală de la Crişeni - Vatra satului Nr.48. Aşezarea a fost descoperită pe o terasă cu panta spre SE, deasupra zonei inundabiule a pârâului Cuşmed. Aşezarea medievală de la Criş - Podul Bisericii Aşezarea medievală de la Cristeşti-Cotul Lipoveni Vale. Sit în intravilan, situat în marginea de nord-est a satului, pe versantul sudic al Bălţii Ochi. Aşezarea medievală de la Cristeşti - La Iazul Vechi. Sit în extravilan, situat la sud-vest de sat, pe stânga râului Miletin, pe terasa inferioasră a acestuia, în preajma iazului vechi. Aşezarea medievală de la Cristineşti - La Podul Popii. Aşezarea medievală esti situată în extravilan, la 1500 m SE de sat, între văile pâraielor Podu Popii şi Degerat. Aşezarea medievală de la Curteşti - Dealul Ghirului. Aşezarea se găseşte în extravilan, la 700 m NV de sat şi la 800 m SE de iazul Hudum Aşezarea medievală de la Dăneşti - La Islaz. la 500 m S de sat Aşezarea medievală de la Dersca - La Săliştea Veche. Aşezarea esta situată în extravilan, la E de satul Dersca, pe partea stângă a pârâului Săliştea. Aşezarea medievală de la Dimăcheni-Şesul Verghii. Aşezarea este situată în extravilan, la 500 m NV de sat, pe panta lină a malului drept al Jijiei şi la 1000 m SE de Halta CFR Carasa. Aşezarea medievală de la Doina - Călugăra. Aşezarea este situată extravilan, la 2000 m SV de satul Doina, pe partea stângă a Văii Grecilor. Aşezarea medievală de la Dorohoi-Biserica Sf. Nicolae - Domnescă. Aşezarea se află pe tot terenul din jurul bisericii "Sf. Nicolae - Domnesc", pe terasa inferioară a Jijiei. Aşezarea medievală de la Dorohoi - Depoul CFR. Aşezarea este situată intravilan, în partea de NV a oraşului, pe o pantă uşoară din stânga râului Jijia, la 1000 m N-NV de depoul CFR Dorohoi. Aşezarea medievală de la Dunavăţu de Sus-în partea de SE a satului. în vatra satului, sector SE Aşezarea medievală de la Durneşti - Pe Holm. Aşezarea este situată extravilan, la nord de sat, pe terasa din dreapta Jijiei, înconjurată la nord, est şi vest de apele râului Jijia. Aşezarea medievală de la Eliseni -Vatra satului, nr. 194. sud - vest de biserică, în grădina casei nr. 194 Aşezarea medievală de la Fântânele. Aşezarea se află în partea de S-SV a satului. Aşezarea medievală de la Fântânele - În cimitir Aşezarea medievală de la Fântânele. la S de terenul de sport Aşezarea medievală de la Faraoani - La Silişte. la 1 km NE de sat, la o distanţă de cca 3,6 km faţă de malul drept al Siretului Aşezarea medievală de la Făurei. Aşezarea este situată în partea de SV a satului pe malul stâng al lacului Mostiştea. Aşezarea medievală de la Frăţeşti - Pârâul Suşiţa. pe malul drept al pârâului Suşiţa Aşezarea medievală de la Frăţileşti. la NV de vatra satului Frăţileşti, pe malul drept al râului Ialomiţa, la S de râu Aşezarea medievală de la Fundeni. în centrul satului, cca. 50 m în faţa Primăriei, în gospodăriile de pe malul stâng al pârâului Cîlnău Aşezarea medievală de la Gagu. La sud-vest de satul Gagu, pe malul drept al văii Mostiştea, la 200 m vest de şosea, pe o distanţă de 800 m de-a lungul apei Aşezarea medievală de la Galiţa - Valea Cuiugiuc. la cca. 1 km la S de sat Aşezarea medievală de la Gătaia Aşezarea medievală de la George Coşbuc - La Zavastica. Aşezarea se află în extravilan, la circa 1300 m N-NE de sat, pe partea stângă a văii Puturoasa Aşezarea medievală de la Gherăseni - La Anghelache. la VSV de sat Aşezarea medievală de la Gherăseni - Rotunda. la S de sat, cca. 7 km Aşezarea medievală de la Ghindăoani - Pe şes. Situl se află pe malul stâng al pârâului Temnic, afluent al pârâului Valea Mare, la poalele versantului de NV al Dealului Ghindău şi la circa 2 km NE de biserica din Ghindăoani Aşezarea medievală de la Glodeni - Poiana lui Solomon. Aşezarea este situată pe stânga pârâului Slănic, la jumătatea drumului între Glodeni şi Gorgota şi la 3 km SE de localitate. Aşezarea medievală de la Goranu - La Cetate. cartier Sticlărie, la 800 m E de DJ 703 F Aşezarea medievală de la Gornea - ,,Cotul Tomii'' Aşezarea medievală de la Gornea - ,,Ogaşul lui Sau'' Aşezarea medievală de la Gorneşti - Malul Mureşului. Aşezare situată la circa 500 m de localitate, pe malul Mureşului, la capătul dinspre Târgul Mureş. Aşezarea medievală de la Grăjdana - Biserica Doamnei Neaga. în marginea de N a satului, la V de drumul spre Bărbunceşti, pe platoul înalt Aşezarea medievală de la Gura Bâdiliţei - Siliştea. în marginea de NE a satului Aşezarea medievală de la Hamcearca. la 2 km SV de sat Aşezarea medievală de la Hăneşti - La Hârtop. Movila este situată extravilan, la 1500 m sud de sat, pe pantele sud-estice ale Dealului Sărăturilor şi la 800 m nord-est de valea Dângeni. Aşezarea medievală de la Hilişeu-Horia - Cătunul Galaţi. Aşezarea este situată extravilan, pe terasa inferioară de pe stânga Jijiei, în marginea cătunului Galaţi, la 1300 m NE de biserica satului. Aşezarea medievală de la Hlipiceni - Moara Veche. Aşezarea se află în extravilan, la N de sat, pe terasa joasă a Jijiei, la 500 m E de biserica satului şi în jurul Gării CFR. Aşezarea medievală de la Iacobeni - Cuntenitul de Sus Aşezarea medievală de la Iacobeni-La Sălişte. Aşezarea este situată în extravilan la 1400 m NV de şcoala satului, pe suprafaţa terasei inferioare din dreapta Jijiei şi în stânga căii ferate Dorohoi-Iaşi. Aşezarea medievală de la Iaşi - Hlincea. în marginea de S a municipiului Iaşi, pe ambele maluri ale pârâului Nicolina, între Mânăstirea Cetăţuia, sat Hlincea şi fostul Târguşor Nicolina Aşezarea medievală de la Iazurile - Silişte. la 1,5 km SV de sat şi 500 m E de lacul Agighiol Aşezarea medievală de la Iclod - Semafor. Aşezarea se află la intrarea în triajul de la Iclod, dintre Livada, între calea ferată şi râu. Aşezarea medievală de la Iclod - Terenul III. Aşezarea se află lângă fermă. Aşezarea medievală de la Inand - Râturi. la limita de V a satului, pe malul stâng al Văii Gepiului, la 200 m de pod Aşezarea medievală de la Independenţa - Malul Roşu. Aşezarea este situată la S de sat. Aşezarea medievală de la Isaccea. în partea de NE a oraşului Aşezarea medievală de la Izvoru Dulce. în marginea de S a satului, la ieşirea spre satul Fulga, în joncţiunea unde şoseaua urcă spre biserică, în faţa gospodăriei lui Mihai Cătălîn şi vecinii Aşezarea medievală de la Jabăr. Punctul este situat pe latura estică a şoselei spre Sârbova. Aşezarea medievală de la Jghiab - La Văţeanu. la fostul grajd al fostuluui C.A.P. Aşezarea medievală de la Joldeşti - Puturosul. Aşezarea este situată extravilan, la est de Fântâna lui Ştefan cel Mare şi intersecţia şoselei naţionale Botoşani-Fălticeni şi a drumului zis al lui Ştefan cel Mare, Joldeşti-Tudora. Aşezarea medievală de la Lăzăreşti. pe colina fostului conac Petki Aşezarea medievală de la Lehliu. La 1,5 km sud de satul Lehliu, pe malul stâng al văii Profira, la 1,5 km sud de satul Lehliu, lângă stăvilarul unei bălţi private pe partea dreaptă a unei viroage, pe un bot de terasă Aşezarea medievală de la Lehliu. La 200 m S de digul care formează Balta Lehliu II, , pe partea stână a unei văioage Aşezarea medievală de la Leliceni - Pârâul amărăciunii Aşezarea medievală de la Lipia. la 0,8 km SE de fosta staţie C. F. R., pe albia Câlnăului Aşezarea medievală de la Lucieni - Biserică. Aşezarea este situată pe terasa joasă a Dâmboviţei, la 1 km N de limita de NV a localităţii. Aşezarea medievală de la Lucieni - Râpe. Aşezarea se află la 1 km SE de localitate (cartier Ciurari), în lunca Dâmboviţei, pe malul drept. Aşezarea medievală de la Lunca - Silişte. La 1 km NV de satul Lunca, vis-à-vis de Dealul Beci pe malul drept al văii Mostiştei, pe o terasă mărginită de două văi Aşezarea medievală de la Măgurele. cătun Chirca, pe malul nordic al râului Ciorogârla Aşezarea medievală de la Mahmudia-cca. 4 km E de sat. cca. 4 km E de sat, la cca. 300 m N de şoseaua Mahmudia - Murighiol Aşezarea medievală de la Măneuţi - La Mâlitură. pe terasa inferioară a râului Suceava Aşezarea medievală de la Medgidia Aşezarea medievală de la Medgidia. între str. Nicolae Bălcescu, Republicii, Poporului şi Decebal Aşezarea medievală de la Medişoru Mare Aşezarea medievală de la Medişoru Mare - Grădini rotunde. la 1 km de sat Aşezarea medievală de la Mihai Bravu - La Moară. cca. 750 m N, pe malul stâng al Taiţei Aşezarea medievală de la Mihăileni - Cibrefalva Aşezarea medievală de la Mihăileni - Seliştea Veche. Aşezarea este situată atât extravilan cât şi intravilan, la V de cartierul Vlădeni, la 1100 m NV de cartierul Mihăileni. Aşezarea medievală de la Miletin - Ţiganca. Movila este situată extravilan, la NE de sat, pe partea dreaptă a pârâului Miletin, la poalele nordice ale Dealului Ţigăncii. Aşezarea medievală de la Mitreni. la marginea de sud a satului, pe malul stâng al Argeşului, pe partea dreaptă a şoselei care merge la Valea Roşie, la marginea pădurii, pe ambele părţi ale fostei căi ferate Mitreni- Fabrica de conserve Valea Roşie Aşezarea medievală de la Mogoşoaia - Lunca. pe malul estic al lacului Chitila, la V de calea ferată de centură Aşezarea medievală de la Moisica. la marginea satului, pe partea stângă a şoselei spre Albeşti Aşezarea medievală de la Moreni - Piscu. Aşezarea se află la 2 km E de localitate şi la 1 km N de şoseaua spre Filipeştii de Pădure, pe un platou al dealului Moreni. Aşezarea medievală de la Moţca - Silişte. la cca. 200 m SV de sat Aşezarea medievală de la Negreşti - Şes Dolheşti. la marginea de E a satului Aşezarea medievală de la Nehoiu- Coasta Timanului. pe terasa din dreapta şoselei, la ieşirea din oraş spre Buzău, la cca. 500 m spre V, pe înălţimea Coasta Timarului şi pe Islaz, pe dreapta apei Nehoiului Aşezarea medievală de la Nicolae Bălcescu (II). la 500 m de aşezarea Dridu şi la 150 m de un baraj piscicol, pe malul văii Milotina Aşezarea medievală de la Nicolae Bălcescu (I). Pe malul văii Milotina, acolo unde valea face un cot, pe terasă Aşezarea medievală de la Nufăru-la cca. 1 km SE de sat. cca. 1 km SE de sat şi cca. 550 m de şoseaua Nufăru - Beştepe Aşezarea medievală de la Ocna de Jos. pe teritoriul localităţilor Corund şi Praid Aşezarea medievală de la Ocniţa - Dealul Corniş. Aşezarea se află în capătul de NE al localităţii. Aşezarea medievală de la Padina. la 1 km VNV de sat Aşezarea medievală de la Păltineni. pe platoul dintre şosea şi albia râului Buzău , în colţul de NE al satului, la ieşirea spre Nehoiu Aşezarea medievală de la Panaitoaia-Fântâna Holodnei. Aşezare aflată în extravilan, la vest de sat, pe pantele line ale dealului Zoiţani, aflate pe partea stângă a pârâului Volovăţ Aşezarea medievală de la Parcheş - Iarba Dulce. la 1 km V de sat Aşezarea medievală de la Pârscov. la S de sat, în livadă, în dreptul spitalului spre E, la fostele grajduri ale fostului CAP Aşezarea medievală de la Pătârlagele. în vatra satului, la V de şoseaua Buzău - Braşov, pe ambele maluri ale pârâului Muscel Aşezarea medievală de la Păuleni. nord-est de biserică Aşezarea medievală de la Periprava. la S şi SV de sat Aşezarea medievală de la Pietroasele - marginea de V a satului. în marginea de V a satului, pe traseul de la moară la şcoala generală şi mai de parte pe drum pânâ mai sus de casa lui Sandu Tutunea şi spre V de acE aliniament cca. în gospodării şi pe terenulul staţiunii Pietroasa Aşezarea medievală de la Ploieşti. în centrul oraşului, str. Democraţiei, str. Teatrului, str. Gh. Lazăr, Muzeul de Istorie şi Arheologie Aşezarea medievală de la Ploieşti - str. Clopoţei. cartier Bereasca Sud (ITAU) Aşezarea medievală de la Pogorăşti - În Cot la Moară. Aşezarea se află extravilan, în marginea de SV a satului, pe terasa din stânga Jijiei. Aşezarea medievală de la Poiana - În Huci la Fedcu Aşezarea medievală de la Polocin - La Cruce Aşezarea medievală de la Poşta-Vatra satului. intravilan, zona centrală Aşezarea medievală de la Prăjeni - Clobanţi. Aşezarea se află atât intravilan cât şi extravilan, în partea nord-vestică a satului, pe panta lină a terasei din stânga Milentinului, sub Coasta Cioroganilor. Aşezarea medievală de la Prundu - Modăeşti. la cca. 1,5 km E de sat, la N de pârâul Comasca Aşezarea medievală de la Puieni. la marginea de S a satului, la N de gârla Comasca Aşezarea medievală de la Rachelu-în marginea de vest a satului. în marginea de V a satului Aşezarea medievală de la Raciu - Ţapa. Aşezarea este situată pe terasa dreapta înaltă a Dâmboviţei, la 3 km S de satul Lucieni şi 1,5 km E de satul Raciu. Aşezarea medievală de la Răhău - Valea Caselor Aşezarea medievală de la Răzvani - Valea Seacă. la 1 km SE de satul Răzvani, la confluenţa a două văii afluente a Văii Argovei, aproape de satul Nucet pe un bot de terasă Aşezarea medievală de la Reci - Faţa Morii. pe malul râului Aşezarea medievală de la Ripiceni - La odăi. Aşezarea este situată extravilan, la 1900 m V de sat, pe partea stângă a văii Badului. Aşezarea medievală de la Rugăneşti Aşezarea medievală de la Runcu. În vatra satului Aşezarea medievală de la Sălard - Adrian. Pe malul stâng al râului Barcău, la N de confluenta cu pârâul Donţa Aşezarea medievală de la Săliştea Veche. Aşezarea se află la E de sat. Aşezarea medievală de la Sâncraiu de Mureş - Biserică. Aşezarea se află lângă biserica din sat. Aşezarea medievală de la Sânmartin de Beiuş - La Piatră. La jumătatea distanţei dintre Pocola şI Beiuş, partea dreaptă a râului Crişul Negru Aşezarea medievală de la Sânnicolau Român - Coştei. la 500 m N de limita localităţii, între Sânncolau şi Roit, în stângă Canalului Crişurilor, la 250 m distanţă Aşezarea medievală de la Sascut. La 1500 m spre E, la marginea satului, în dreapta şoselei Adjud - Bacău, la cca 2,5 km de malul drept al Siretului - Lac Bereşti Aşezarea medievală de la Satu Nou - La Cetate. la 5 km N de sat, pe malul Dunării Aşezarea medievală de la Sauceniţa - În Deal la Vie. Situl se află extravilan, la vest de sat, pe un platou înalt, aflat la nord de valea Rediului şi la 2000 m vest de şoseaua naţională Botoşani-Dorohoi. Aşezarea medievală de la Sebeş - Casa Holeanca. Casa Holeanca este situată în exteriorul cetăţii, la 18 m de latura de est. Aşezarea medievală de la Sebeş. În interiorul cetăţii medievale, pe incinta estică. Aşezarea medievală de la Sebeş. Situl se află în interiorl cetăţii Aşezarea medievală de la Seimeni. Aşezarea se află la limita dintre bazinele piscicole "Domneasca Mare" şi "Domneasca Mică". Aşezarea medievală de la Seimenii Mici. la cca. 500 m SE de sat, pe terasa de N a fostului lac Ramadan Aşezarea medievală de la Sfântu Gheorghe. dealul Bisericii Reformate (Templomdomb), pe terasa de S a dealului, în dreptul Străzii Várgödre Aşezarea medievală de la Sibiu - str. A.D. Xenopol nr. 16 Aşezarea medievală de la Şiclod - Locul Oraşului. Aşezarea se află la NE de sat. Aşezarea medievală de la Şieu-Odorhei Aşezarea medievală de la Sighetu Marmaţiei - Valea Mare. la marginea de SE a oraşului, la confluenţa pîraielor Valea Mare cu Ronişoara, pe terasa înaltă de 12-15 m, situată pe malul stâng al Ronişoarei Aşezarea medievală de la Silişcani - La Iristoaia. Aşezarea este situată atât extravilan cât şi intravilan şi se află la 400 m N de biserică şi la 500 m SV de grajdurile fostului CAP. Aşezarea medievală de la Siliştea-SIL-V 005. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Aşezarea medievală de la Şimoneşti. sub partea nord - vestică a localităţii, confluenţa râurilor Nyiko şi Alba Aşezarea medievală de la Şirioara - Poderei. la V de Cetate Aşezarea medievală de la Şoimuşu Mare Aşezarea medievală de la Şoimuşu Mare. pe ambele maluri ale Şoimuşului Mare Aşezarea medievală de la Şoimuşu Mic Aşezarea medievală de la Şoimuşu Mic. malul drept al pârâului Mogyorós Aşezarea medievală de la Soporu de Câmpie. Aşezarea se află de o parte şi de alta a şoselei Sopor-Câmpia Turzii, la circa 400-500 m S spre cimitirul daco-roman. Aşezarea medievală de la Şorogari - La Poligon. pe panta de NE a Dealului Şorogari Aşezarea medievală de la Ştiubieni - La Mâlişte. Aşezarea este situată extravilan, în marginea de sud-vest a satului, pe un pinten înalt numit La Treuci, pe partea dreaptă a văii Holban. Aşezarea medievală de la Stupina - La derea. în maginea de E a satului Aşezarea medievală de la Suharău - Izvorul Popii. Aşezarea este situată extravilan, pe pantele sud-estice ale Dealul Suharău, la sud de sat, pe partea dreaptă a pârâului Corbana. Aşezarea medievală de la Surcea - Satu Dămăcuş Aşezarea medievală de la Surduleşti. la 6 km SV de sat, pe Valea Bălăcelului Aşezarea medievală de la Tărceşti - Vatra satului. latura nord - estică a drumului dintre Cehăţel şi Tărceşti, în spatele caselor nr. 24 - 25, malul stâng al pârâului Konyha Aşezarea medievală de la Târgovişte - cartier Chindia. în sudul oraşului, între străzile Umbrei la N, Nicolae Bălcescu la V, Biserica Sf. Nifon la S şi marginea terasei Ialomiţei la E Aşezarea medievală de la Târgovişte - Ferma IAS. în marginea de SE a oraşului, pe terasa dreaptă a Ialomiţei, în grădinile de legume Aşezarea medievală de la Târgu Jiu - Câmpul lui Pătru. la 4 km V de oraş în cartierul Polata, pe malul stâng al Suşiţei Aşezarea medievală de la Târgu Neamţ - La Damian. Aşezarea se află în partea de vest a oraşului Târgu Neamţ, la poalele Culmii Pleşu Aşezarea medievală de la Târgu Secuiesc - Cimitirul reformat. la SE de oraş, lângă cimitirul reformat, pe drumul spre Ruseni Aşezarea medievală de la Tăutelec - Cânepişte. în spatele bisericii, în stângă drumului Tautelec - Sisterea Aşezarea medievală de la Tăvădăreşti - Bălăneasa. La cca 1,2 km NV de sat, pe partea stângă a drumului judeţean 241A spre Banca Aşezarea medievală de la Todireni - Vatra satului. Aşezarea este situată extravilan, la est de cartierul Ceir, spre partea sudică a unui grind din albia majoră a Jijiei. Aşezarea medievală de la Trestenic. cca. 700 m S, în apropierea Dealului Taptic Aşezarea medievală de la Trestenic - La comoară. cca. 600 m S de sat, la poalele Dealului Taptîc Aşezarea medievală de la Tudora - Curtea veche. Aşezarea se află extravilan, în partea de est a satului, pe botul terasei aflat la confluenţa pâraielor Râmnice la nord şi Pietrosu la est. Aşezarea medievală de la Tudora - Dealul Curţii. Aşezarea este situată intravilan, în partea de est a satului, pe platoul aflat pe partea stângă a pârâului Râmnice, la sud-sud-est de curtea fostului conac Cantacuzino-Paşcanu. Aşezarea medievală de la Turdeni. sud-est de biserica medievală; valea pârâului Alba Aşezarea medievală de la Ulmeni - La Biserica veche. la cca. 1,5 km S de sat Aşezarea medievală de la Ungureni - Vatra satului. Aşezarea este situată intravilan, pe terenurile din jurul Şcolii generale din cartierul Epureni şi la est de biserică. Aşezarea medievală de la Unguriu. pe platoul înalt de la S de sat , la 0,8 km de şosea de la intersecţia unde se află cişmeaua în piatră Aşezarea medievală de la Urişor - La Biserică. Aşezarea se află la SV de sat. Aşezarea medievală de la Văcăreasca - La punctul lui Anastase Ştefan Aşezarea medievală de la Văcăreşti - Ferma IAS. pe ambele maluri ale pârâului Gârliţa, la N de drumul spre Pierşinari Aşezarea medievală de la Vadu Crişului - Vama Sării. la 600 m V de halta peştera Vadu Crişului, pe malul drept al Crişului Negru, la ieşirea din defileu Aşezarea medievală de la Valea Nandrului. În hotarul localităţii Aşezarea medievală de la Valea Puţului. la NE de sat, peste culme Aşezarea medievală de la Valea Rece-Grajdurile G.A.S Aşezarea medievală de la Vânâtori. în partea de SV a satului Vânători, pe malul stâng al Mostiştei Aşezarea medievală de la Vârteju, cătunul Chirca. pe malul nordic al râului Ciorogârla Aşezarea medievală de la Vermeş Aşezarea medievală de la Vidacut - Csókás. latura stângă a văii, nord-est de sat Aşezarea medievală de la Vidacut - Valea cu Case. pe latura stângă a văii Aşezarea medievală de la Vidacut - Vatra Satului Aşezarea medievală de la Vidacut - Vatra Satului. grădina de la nord-vest de biserica greco-catolică Aşezarea medievală de la Vidra. pe malul nordic al Sabarului, la V de calea ferată Bucureşti - Giurgiu Aşezarea medievală de la Vişina - Satul vechi. la 1 km S de localitate, între DC Petreşti - Şelaru la V, pădurea satului vechi la S şi pârâul Holboca la N şi E Aşezarea medievală de la Vlădeni - Coasta Belciugului Aşezarea medievală de la Vlădeni-Deal - Pârâul Varniţei. Aşezarea se află intravilan şi este situată în vatra satului, la 1200 m V de biserica satului. Aşezarea medievală de la Vlahii. Aşezarea se află între localităţile Vlahii şi Rasova, în apropierea stâncii gravate cu elemente creştine. Aşezarea medievală de la Vorniceni - Sălişte. Aşezarea este situată extravilan, la sud-vest de sat, pe un platou marcat la vest de valea Siliştii, pe partea stângă a drumului comunal Vorniceni-Davidoaia. Aşezarea medievală de la Vorona - La Han. Aşezarea este situată extravilan, pe platoul aflat între pârâul Satul la est şi valea Porcăriei la vest, la nord de intersecţia pârâului Vorona cu şoseaua Botoşani-Fălticeni. Aşezarea medievală de la Zlatiţa - Stari Selo'' Aşezarea medievală de la Zoreşti - La Hrubă. la V de sat, pe Valea Produrleasa, spre Parmac Aşezarea medievală din vatra satului Boşneagu. În marginea vestică a satului, sub actuala vatră a satului Boşneagu, pe terasa joasă de pe malul stâng al lacului Mostiştea Aşezarea medievală târzie de la Dobârceni-Dealul Vălmăşiei. Sit in extravilan situat la 1200 m nord-est de sat, pe un platou cuprins între Valea Adâncă la vest şi Valea Corogea la sud Aşezarea medievală târzie de la Filiaş - Vatra Satului. La est de castelul Ungron, în zona inundabilă a Târnavei Mari, într-o grădină Aşezarea medievală timpurie de la Alba Iulia-proprietatea lui Rus Elena Dora. la cca. 300 m V de monumentul dedicat martiriului lui Horia, Cloşca şi Crişan Aşezarea medievală timpurie de la Avrămeşti - Rât. Aşezarea se află la SE de şoseaua Avrămeşti-Andreeni, pe o terasă joasă deasuprazonei inundabile a pârâului Geogiu, pe o lungime de 150-200 m. Aşezarea medievală timpurie de la Bădeuţi-La Grădini. versantul estic de pe malul stâng al pârâului Bădeuţi Aşezarea medievală timpurie de la Baia. zona cuprinsă între calea ferată, tumuli şi lac. Aşezarea medievală timpurie de la Băile Herculane - Sălişte. intravilan, în cartierul Pecinişca Aşezarea medievală timpurie de la Bereşti - Bistriţa-Silişte. Situl se află la marginea de NE a satului, pe terasa stângă a pârâului Bereşti. Aşezarea medievală timpurie de la Brăşăuţi - La Şcoală. în vatra satului, zona S Aşezarea medievală timpurie de la Bujoreanca - Între gârle. Aşezarea se află la 2 km SE de localitate, la confluenţa Snagovului cu pârâul Lunca Ciaur. Aşezarea medievală timpurie de la Butimanu - Cota 125. Situl arheologic se află la nord de sat şi la SE de satul Finta. Aşezarea medievală timpurie de la Butimanu - Între gârle. la 2 km N de cartierul Linia, la confluenţa Snagovului cu Lunca Ciaur Aşezarea medievală timpurie de la Cecheşti - Râtul Preotului. Aşezarea se află pe un deal de la N de sat. Aşezarea medievală timpurie de la Cernat. în perimetrul Cernatului de Jos, pe malul drept al pârâului Cernat Aşezarea medievală timpurie de la Corund - Râtul Cadacului Aşezarea medievală timpurie de la Dudeştii Vechi-Beşehova Veche - Pusta Bucova. aproximativ 500 m distanţă de fostul sat Colonia Bulgară, în apropierea drumului ce ducea de la Dudeştii Vechi spre colonie Aşezarea medievală timpurie de la Finta Mare - Izlaz. Aşezarea se află la 0,2 km S de staţiunea experimentală zootehnică, pe dreapta Ialomiţei. Aşezarea medievală timpurie de la Girişu de Criş - Gherand. la 2 km V de centrul localităţii, pe malul drept al Canalului Crişurilor Aşezarea medievală timpurie de la Goagiu - Kerület. Aşezarea se află pe malul drept al pârâului Arok, afluent al pârâului Goagiu. Aşezarea medievală timpurie de la Hătcărău. La podul peste Prahova, pe drumul spre satul Tufani, pe terasa de pe malul stâng al râului Prahova, până la pod Aşezarea medievală timpurie de la Jigodin-Băi - Cariera de Nisip. în partea de E a cartierului Jigodin Aşezarea medievală timpurie de la Milişăuţi. 1,25 km de biserica veche a satului, malul stâng al pârâului Milişăuţi Aşezarea medievală timpurie de la Onceşti - Poarta Ţarinei. La V de sat, pe terasa inferioară şi malul drept al Berheciului Aşezarea medievală timpurie de la Petrăchioaia. Situl se află pe malul estic al Mostiştei, în curtea fostei Staţiuni de Maşini Agricole, în partea de NV a satului. Aşezarea medievală timpurie de la Popeni - Pe Pogor. în partea stângă a şoselei Jibou - Zalău, vis-a-vis de halta CFR Cuceu Aşezarea medievală timpurie de la Poşta-în partea de SV a satului. cca. 500 m de marginea de SV a satului Aşezarea medievală timpurie de la Remus Opreanu. Situl se află pe panta de vest a văii Remus Opreanu, la sud de valul de piatră. Aşezarea medievală timpurie de la Rovine. la S de sat, în dreapta şoselei Aşezarea medievală timpurie de la Sălcioara. cca. 1,8 km NE de sat, pe malul lacului omonim Aşezarea medievală timpurie de la Sarichioi. la 1 km S de sat, 500 m V de DJ 222 Aşezarea medievală timpurie de la Sarichioi - Vatra satului. intravilan, în vatra satului Aşezarea medievală timpurie de la Şoimuşu Mare - Grădina Sipos. malul drept al pârâului Şoimuşul Mare Aşezarea medievală timpurie de la Traian - Valea lui Costea Aşezarea medievală timpurie de la Vadu Săpat - Budureasca 23. Situl se află în Valea Budureasca. Aşezarea medievală timpurie şi necropola de la Valul lui Traian. la SE de localitatea Valul lui Traian, la S de Valul de piatră, la cca. 2 km de DN 22 Aşezarea medieval târzie de la Ibăneşti - Dealul Muchiosu. Aşezarea este situată extravilan, pe dealul aflat la intrarea în Ibăneşti, pe stânga şoselei Cristineşti-Ibăneşti şi la 1800 m E-NE de biserica satului. Aşezarea medieval târzie de la Icuşeni - La Fundoaia. Aşezarea este situată extravilan, la 1600 m nord-nord-vest de Movila Icuşeni şi la 1200 m est de şoseaua Vorona-Tudora. Aşezarea medieval târzie de la Icuşeni - Vatra Satului. Aşezarea este situată atât extravilan cât şi intravilan, pe terenul aflat la nord de biserică, pe partea dreaptă a drumului care face legătura cu satul Poiana. Aşezarea medieval târzie de la Mihălăşeni - În sălişte. Aşezarea este situată extravilan, pe panta sudică uşor înclinată a dealului Brătenilor şi pe partea stângă a râului Başeu. Aşezarea medieval târzie de la Vorona-Teodor - După sat. Aşezarea este situată intravilan, la 200 m sud de şcoala din sat, pe un platou aflat în stânga pârâului Chiscovata. Aşezarea medieval-timpurie din punctul Feteasca. Situl arheologic se află pe partea vestică a văii Jegăliei, la cca 1700 m sud de localitatea Ştefan cel Mare Aşezarea mezolitică de la Garvăn. pe malul lacului Jijila Aşezarea modernă de la Tulcea - Sediul BCR. Pentru acest sit este dată ca reper str. Babadag. Aşezarea modernă de la Tulcea - str. Călugăreni, nr. 9 şi 9A. Pentru acest sit este dată ca reper str. Mahmudiei. Aşezarea modernă de la Tulcea - str. Griviţei, nr. 41-43. Pentru acest sit este dată ca reper str. Babadag. Aşezarea Monteoru de la Adjud - Islaz. la S de punct, în fostul sat Adjudul Vechi, actualmente cartier al oraşului, la 1,5 km S de vatra satului Aşezarea Monteoru de la Adjud - Islaz. zona de N-V a oraşului, în dreapta drumului spre Urecheşti Aşezarea Monteoru de la Adjud - Lutărie. la E de fostul sat Adjudul Vechi, actual cartier al oraşului Aşezarea Monteoru de la Adjud - Moviliţa. în zona de NV a oraşului, în dreapta drumului spre Urecheşti Aşezarea Monteoru de la Bărboasa - Podul Morii. Situl se află la 900 de m est de dat, pe malul drept al pârâului Berheciul. Aşezarea Monteoru de la Begu. în marginea satului, sub culmea Pănătăului Aşezarea Monteoru de la Bordeşti. la S de sat, la 500 m de terasa râului Recea Aşezarea Monteoru de la Breaza - Piatra Şoimului. cca. 3 km N de sat, pe creasta stâncii Aşezarea Monteoru de la Cernăteşti - Plaiul Aşezarea Monteoru de la Cerneşti - La Cetăţuie. Aşezarea este situată în plaiul Cimiliei. Aşezarea Monteoru de la Chiojdu - Locul cu nuci. la V de sat Aşezarea Monteoru de la Dâlma - Culmea Dâlmei. fost pichet de grăniceri, pe fosta graniţă cu Austro - Ungaria Aşezarea Monteoru de la Gălbinaşi. la NV de sat, pe terasa din jurul cimitirului Aşezarea Monteoru de la Grăjdana. în marginea de S a satului, la E de şcoala generală, pe terenurile de pe malul stâng al Nişcovului Aşezarea Monteoru de la Muscel. la N de sat pe dealul Muchia Chiliei, în şeaua pe unde se trece pe Valea Ghimpelui, la V de faţa stâncoasă a dealului Aşezarea Monteoru de la Nehoiu - Islaz. pe dreapta apei Nehoiului, pe terasa numită Islaz Aşezarea Monteoru de la Nenciu. în partea nordică a dealului Nenciu, în apropierea văii Nenciului Aşezarea Monteoru de la Nenciuleşti - Dealul Vladimir. la cca. 3 km NNE de sat, în viile de pe deal, în partea de S, SE a dealului Aşezarea Monteoru de la Pârscov - La Scoroşanu. în vatra satului, la cca. 200 m de intersecţia spre "Lunca Frumoasă" Aşezarea Monteoru de la Pietroasa Mică - Pileşti. la V-SV de cătunul Pileşti şi la 1,5 km V de sat Aşezarea Monteoru de la Sărata-Monteoru - Dealul Viei. la ENE de Cetăţuia, pe panta înclinată a Dealul Viei pe o parte şi pe alta a taventului unde a fost conStruit bazinul de apă Aşezarea Monteoru de la Şuchea - Valea Largă. pe locul lui Al. Tănase Aşezarea Monteoru de la Vadu Săpat - La Stănescu Aşezarea Monteoru de la Valea Puţului -Vârful Plaiului. la V de sat, pe versanţii estic şi nord-estic ai dealului Vârful Plaiului Aşezarea Monteoru de la Valea Puţului - vatra satului. în vatra satului, la poalele dealului Titirigu, între Matcă şi Valea Profirei, în spatele caselor lui Sache Dănoiu şi Ştefan Dănoiu Aşezarea Monteoru de la Zoiţa - Movila Zoiţa. la cca. 1 km SV de sat Aşezarea nefortificată de la Siliştea- Nazîru Aşezarea neo-eneolitică de la Agrij- Valea Brebănului Aşezarea neo-eneolitică de la Bistriţa. la sud de localitate spre Viişoara Aşezarea neo-eneolitică de la Braşov- La iepure. pe Valea Cetăţii Aşezarea neo-eneolitică de la Cauaceu- Dealul cu Pietre Aşezarea neo-eneolitică de la Cubulcut - Pădurea lui Frater. la 1,5 km SE de centrul localităţii, în dreapta drumului ce duce la Sânlazăr, pe malul stâng al pârâului Ciche Aşezarea neo-eneolitică de la Domaşnea - ,,Dealu Dosu'' Aşezarea neo-eneolitică de la Găleşti - Irma Mare Aşezarea neo-eneolitică de la Glod- Grota Piatra Peşterii Aşezarea neo-eneolitică de la Haţeg. între Cimitir şi Şcoala Fitosanitară Aşezarea neo-eneolitică de la Iclod - Doroaia. Aşezarea se află pe malul drept al Văii Alunişului, la cca 250 m amonte de podul de pe şosea. Aşezarea neo-eneolitică de la Lechinţa. Aşezarea se află între Mureş şi pârâu. Aşezarea neo-eneolitică de la Leşmir- Peştera din Dealul cu Vii Aşezarea neo-eneolitică de la Lunca Târnavei- Borcioaie Aşezarea neo-eneolitică de la Lupeni- Peştera Belona. pe dealul Straja Aşezarea neo-eneolitică de la Mihalţ - Măticuţa. la 1-1,5 km SV de marginea satului Aşezarea neo-eneolitică de la Moneasa Aşezarea neo-eneolitică de la Panic - Ferma SMA Aşezarea neo-eneolitică de la Panic - Pepenărie Aşezarea neo-eneolitică de la Peştiş- Peştera Piatra Jurcoaiei Aşezarea neo-eneolitică de la Sălniţa-Cetăţeaua. La aproximativ un 1 km nord-est de biserică Aşezarea neo-eneolitică de la Sânbenedic Aşezarea neo-eneolitică de la Şintereag. în vatra satului Aşezarea neo-eneolitică de la Şoimuş - Avicola. La Avicola (Ferma 2), la Km 31-32 ai Autostrăzii Transilvania, varianta ocolitoare Orăştie Aşezarea neo-eneolitică de la Tiream- Viile Tireamului Aşezarea neo-eneolitică de la Traian - Dealul Fântânilor. la 500 m SSE de sat Aşezarea neo-eneolitică de la Tureni - Şura Mică. Aşezarea a fost descoperită în peştera Şura Mică, care este situată în ultima parte a cheilor, în zona de deschidere, deasupra terasei "Poderei", în vecinătatea punctului "Tunsu". Aşezarea neo-eneolitică de la Vadu Crişului - Peştera Devenţ Aşezarea neo-eneolitică de la Vadu Crişului - Peştera nr. 2. la acelaşi nivel cu peştera 1 Aşezarea neo-eneolitică de la Valea Nandrului Aşezarea neo-eneolitică de la Viscri - La Poiană Aşezarea neo-eneolitică de la Vultureni - Fâneţele Râusei Aşezarea neo-eneolitică fortificată de la Oglinzi-Cetăţuia Aşezarea neolitică de la Adămuş Aşezarea neolitică de la Adoni - Ferma lui Wagner Aşezarea neolitică de la Adunaţi - Vatra Aşezarea neolitică de la Albiş - Sikmar Aşezarea neolitică de la Almaş - Chetroaie Aşezarea neolitică de la Almaşu Aşezarea neolitică de la Alungeni - Piatra. la NE de sat, în stânga drumului ce duce la Turia, între pâraiele Bélmezö şi Fântâna Rece Aşezarea neolitică de la Angheluş - punctul Valea Aşezarea neolitică de la Araci - Lunca Sălciilor Aşezarea neolitică de la Arad - Grădişte 2 Aşezarea neolitică de la Augustin. pe raza localităţii Aşezarea neolitică de la Badon - Dealul lui Mihai Viteazul. în hotarul satului, în partea stângă a drumului Zalău - Borla, la cca. 200 m N de "Dealul lui Mihai" Aşezarea neolitică de la Badon - Dealul Viilor Aşezarea neolitică de la Băiţa. Aşezarea se află deasupra băilor. Aşezarea neolitică de la Balc - Sanatoriul de Neuropsihiatrie Aşezarea neolitică de la Balomiru de Câmp- Gura Văii Cioarei Aşezarea neolitică de la Bărăbanţ-Luncă Aşezarea neolitică de la Barcani - cartier Costanda. Pe teritoriul fostei localităţi Constanţa Aşezarea neolitică de la Baziaş Aşezarea neolitică de la Bazna Aşezarea neolitică de la Beia Aşezarea neolitică de la Berea Aşezarea neolitică de la Berghin - Într-o Vie Aşezarea neolitică de la Bidiu Aşezarea neolitică de la Bixad - Cetăţele Aşezarea neolitică de la Blaja - Zolta Aşezarea neolitică de la Blaj- La Peri Aşezarea neolitică de la Bogata - Deasupra Satului Aşezarea neolitică de la Boian Aşezarea neolitică de la Bonţ - Dealul Bucutir. Aşezarea se află pe o terasă a dealului "Bucutir", la N de sat. Aşezarea neolitică de la Bonţ - După Tău Aşezarea neolitică de la Bonţ - Răzor Aşezarea neolitică de la Bradu - Poiana cu şopruri. Aşezarea a fost identificată pe versantul Coşolţului, între Dealul Bradului şi Dealul Dracului. Aşezarea neolitică de la Brăduţ Aşezarea neolitică de la Braşov - Lutărie Aşezarea neolitică de la Brebi Aşezarea neolitică de la Buciumi - Fundătură. în Valea Mihăesei, la cca. 2,5 km V de primărie Aşezarea neolitică de la Buduslău. în sud-vestul satului Aşezarea neolitică de la Buneşti - Coasta Gherlii Aşezarea neolitică de la Căbeşti- Ţuclă. Pe vârf Aşezarea neolitică de la Călacea Aşezarea neolitică de la Călugăreni Aşezarea neolitică de la Călugăreni. Aşezarea se află spre nordul satului. Aşezarea neolitică de la Cămăraşu Aşezarea neolitică de la Camăr - Csonkás. la 700 - 800 m SE de sat Aşezarea neolitică de la Câmpani- Peştera Dâmbul Colibi Aşezarea neolitică de la Căpleni- Grădinărie I Aşezarea neolitică de la Căpleni - Grădinărie II Aşezarea neolitică de la Caransebeş - Ţiglărie''. în perimetrul Şcolii Ajutătoare Aşezarea neolitică de la Caransebeş - Valea Cenchii''. în vatra localităţii Aşezarea neolitică de la Casian. pe malul stâng al Casimcei, la 600 m SE de podul de cale ferată de la Casian Aşezarea neolitică de la Cătunu - Olteni II. A;ezarea se află la 200 m N de punctul "Olteni I" Aşezarea neolitică de la Cehăluţ - zona cimitirului. 100 m V de cimitir; 200 m SE de actualul canal Cehal Aşezarea neolitică de la Ceptura de Sus - Vârful Râpei. Râpa Mare Aşezarea neolitică de la Certeju de Sus Aşezarea neolitică de la Chendrea - Podul Malului. în curtea gospodăriei nr. 88 Aşezarea neolitică de la Cheşereu - Ostrov Aşezarea neolitică de la Cheşereu- Pădurea Varo Aşezarea neolitică de la Chimindia Aşezarea neolitică de la Chiochiş- După Grădini Aşezarea neolitică de la Chişlaz - Lângă sat. Între km 30+500 şi 31+800 au fost cercetat un teren situat în apropierea satului Chişlaz pe un interfluviu cuprins între două văi puţin adânci, ambele afluenţi pe stânga a râului Barcău. Aşezarea neolitică de la Cincşor. Aşezarea se află în punctul de vest al platoului pe care se află castrul roman. Aşezarea neolitică de la Ciorogârla - La Plopi. pe malul nordic al râului Ciorogârla, la cca. 100 m V de podul şoselei Bucureşti - Bolintin Aşezarea neolitică de la Cipău - Dealul Podeiului Aşezarea neolitică de la Ciugud - Cariera de Bentonită Aşezarea neolitică de la Ciumbrud - Punctul Cioca Aşezarea neolitică de la Cluj. Aşezarea este situată între strada Brătianu şi strada Kogălniceanu. Aşezarea neolitică de la Cluj - Baba Novac. Aşezarea se află în Piaţa Baba Novac. Aşezarea neolitică de la Cluj - Izvorul Sf. Ioan Aşezarea neolitică de la Cluj-Napoca - Piaţa Victoriei şi Piaţa Ştefan cel Mare. Aşezarea se află în colţul sud-vestic al parcului, paralel cu clădirea Teatrului Naţional. Aşezarea neolitică de la Cluj-Napoca - Strada Fântânele Aşezarea neolitică de la Cobor Aşezarea neolitică de la Cojocna - Dealul Morilor Aşezarea neolitică de la Colibaşi - Movila Aplatisată. la 6,5 km de Movila Mare Colibaşi Aşezarea neolitică de la Colibaşi - Movila mare cu cruce. la 165 m S de Movila Mare Colibaşi Aşezarea neolitică de la Comana - Măgura de pe Valea Goii. la NE de sat, pe valea Goii, la S de râul Neajlov Aşezarea neolitică de la Copăcele Aşezarea neolitică de la Copăcel- La Gheorgheşti Aşezarea neolitică de la Corneşti - Cubleş, La Faţă, Cetate Aşezarea neolitică de la Corneşti - Movila Corneasca. aşezarea este situată la circa 250 m vest de sat, pe partea stângă a drumului către localitatea Ibrianu. Aşezarea neolitică de la Cozmeni - Boizaş Aşezarea neolitică de la Cut- Fântâna Dârgului Aşezarea neolitică de la Cuzdrioara - Cimitirul Reformat. Aşezarea se află în perimetrul cimitirului reformat, situat la capătul de V al localităţii. Aşezarea neolitică de la Daneş. Fragmente ceramice culese prin periegheză arheologică în stânga şoselei spre Mediaş, la circa 300 m de la ieşirea de V a Daneşului. Aşezarea neolitică de la Decea- Dealul Furcilor Aşezarea neolitică de la Decea. drumul spre Cicău Aşezarea neolitică de la Decea - După garduri. la marginea de E a satului, lângă şoseaua spre Cluj Aşezarea neolitică de la Deva Aşezarea neolitică de la Deva -Tăualaş Aşezarea neolitică de la Diosig- Belso Baji Aşezarea neolitică de la Dobrileşti. în marginea de S a satului, sus, la V de şcoală Aşezarea neolitică de la Drăgăneşti-Olt - Cişmeaua Papete. la intersecţia str. Nicolae Titulescu şi str. Teiului Aşezarea neolitică de la Dragu - Bulbuc. la 3 km NV de sat Aşezarea neolitică de la Dragu. la 4 km de sat, în valea împădurită de lângă Dealul Lespezi Aşezarea neolitică de la Dragu - La Poduri. la 1 km de sat, unde se întâlneşte drumul vechi spre Cluj cu drumul nou Aşezarea neolitică de la Dragu- Pusta Mică Aşezarea neolitică de la Drăguşeni - La Cetăţuie. dealul Bocăneţ, la cca. 2 km E de sat Aşezarea neolitică de la Dragu - Zăpodea de la piatră. la 1 km N de sat, lângă drumul spre Voievodeni Aşezarea neolitică de la Draşov- Dealul lui Gorganu Aşezarea neolitică de la Duleu - ,,Curcanu''. Situl este plasat la 4 km Ne de sat, pe drumul ce duce spre Vişag. Aşezarea neolitică de la Duleu - ,,Ponoave''. Situl se află mai jos de Viile de la Codru. Aşezarea neolitică de la Dumbrăvioara. Aşezarea se află între satele Dumbrăvioara şi Gorneşti. Aşezarea neolitică de la Dumitra- Dealul Gurguleu Aşezarea neolitică de la Feldioara - Dealul cu Şea Aşezarea neolitică de la Focşani. la 500 m de calea ferată, în zona de S a oraşului, în punctul Bariera Coteşti Aşezarea neolitică de la Fodora - Vârful Cetăţii Aşezarea neolitică de la Fughiu. la est de sat Aşezarea neolitică de la Fughiu - Râtul de Jos. la N de sat, pe malul stâng al Crişului Repede Aşezarea neolitică de la Fundeni - Movila aplatisatată de la Grajduri. în marginea de E a satului pe terasa înaltă la S de şosea Aşezarea neolitică de la Gădălin - Manic. Aşezarea se află pe o înălţime la 1,5 km SV de sat. Aşezarea neolitică de la Galda de Jos- Tibrişor. proprietatea lui Kemeny Arpad Aşezarea neolitică de la Galoşpetru - Dealul Legii. la 1,5 km NNE de centrul localităţii, lângă drumul ce duce la Văşad Aşezarea neolitică de la Galoşpetru - Groapa cu lut. la 1 km N de centrul localităţii, în imediata apropiere a intravilanului Aşezarea neolitică de la Gârbou - La Ruini Aşezarea neolitică de la Gârbovăţ - ,,Dealul Anghel''. Situl a fost identificat la poalele sudice ale dealului. Aşezarea neolitică de la Ghinoaica - La Persu Aşezarea neolitică de la Ghirolt - Fundătură Aşezarea neolitică de la Gilău. Aşezarea a fost descoperită la ieşirea spre Căpuş. Aşezarea neolitică de la Giugurtelecu Şimleului- Pe Măgură Aşezarea neolitică de la Gligoreşti - Cetatea Păgână Aşezarea neolitică de la Glodeanu-Siliştea. în marginea de N a satului, lângă fostul SMA spre Tăbăceanca Aşezarea neolitică de la Grădinile - La Islaz. Valea pârului Grădinile-Plăviceanca, Câmpia Romanaţiului Aşezarea neolitică de la Gura Arieşului. La confluenţa Arieşului cu Mureşul Aşezarea neolitică de la Haieu - Terasa Peţei. pe malul Peţei şi în grădinile ce se aliniază de-a lungul ei Aşezarea neolitică de la Hăpria- Lisu Străjii Aşezarea neolitică de la Hăpria- Vadu Morii Aşezarea neolitică de la Hărău. În hotarul localităţii Aşezarea neolitică de la Hăţăgel- Gostat. în hotarul localităţii Aşezarea neolitică de la Haţeg- Drumul spre Unirea Aşezarea neolitică de la Hodoni Aşezarea neolitică de la Homorod- Băile Homorod. La nord de Băile Homorod, în stânga şi în dreapta drumului de câmp Aşezarea neolitică de la Homorod- Sandberg. Pe pantele vestice ale Sandbergului Aşezarea neolitică de la Homorodu de Sus- Ograda Borzului Aşezarea neolitică de la Hondol- Găunoasa Aşezarea neolitică de la Hotărani. la 1 km E de gara Romula Aşezarea neolitică de la Ibăneşti - Piatra Orşovei. Punct situat la circa 3 km S-SE de şcoala generală. În vârful punctului - o mică platformă, aproape netedă, înconjurată dinspre N, V, S de prăpăstii. Aşezarea neolitică de la Iclod - Unghiul Poştii. Între Iclod şi Livada, de ambele părţi ale şoselei, la km 37 Aşezarea neolitică de la Iclozel - Fundătura. Aşezarea se află la E de sat. Aşezarea neolitică de la Ilieşi Aşezarea neolitică de la Imeni - Cimitirul reformat. la S de sat, pe malul stâng al Pârâului Negru Aşezarea neolitică de la Inucu. Aşezarea se află la 1,5 km SV de centrul satului, lângă izvorul pârâului Inucu. Aşezarea neolitică de la Iosaş- Anele Aşezarea neolitică de la Jidvei Aşezarea neolitică de la Jigodin-Băi. Pe vîrful Cetatea Mică şi deasupra băilor Aşezarea neolitică de la Josani - Jumătăţi. Pe o terasă joasă, în partea din stânga Pârâului Peteac, spre Nandru Aşezarea neolitică de la Jucu de Mijloc - Cantonul nr.2 al Someşului. Aşezarea se află la 670 m de Cantonul nr.2 al Someşului. Aşezarea neolitică de la Lăcriţa Mică - Dealul Cioban Aşezarea neolitică de la Larga Aşezarea neolitică de la Leşnic. Pe o terasă la est de râul Mureş, la sud de localitate Aşezarea neolitică de la Livada. Aşezarea se află pe malul stâng al râului Someş. Aşezarea neolitică de la Livada de Bihor- Poligonul Turcilor Aşezarea neolitică de la Livezi - Cetăţuie. La 4km nord-vest de localitate, spre Mănăstirea Prislop Aşezarea neolitică de la Lovnic. pe pantele sudice ale Văii Mari, la ieşirea din sat spre vest Aşezarea neolitică de la Luciu. în dreptul satului, în lunca pârâului Călmăţui, pe popină lungă Aşezarea neolitică de la Luciu - popina Chişeul. la E de sat, pe popina Chişeul Aşezarea neolitică de la Macău - Cetatea lui Ivan Aşezarea neolitică de la Măgura - Topliţa Aşezarea neolitică de la Marin - Lab. pe partea stângă a drumului Crasna - Marin, la 1,5km de Marin, pe partea dreaptă a pârâului Marinului Aşezarea neolitică de la Mărtiniş Aşezarea neolitică de la Mera - Livadă Aşezarea neolitică de la Meseşenii de Sus- Valea Drăgoşeştilor Aşezarea neolitică de la Miheşu de Câmpie - Lapoş Aşezarea neolitică de la Minişel- Grădişte Aşezarea neolitică de la Mintia - Gerhat. În dreptul pasajului rutier construit pentru traversarea căii ferate uzinale care deserveşte termocentrala din localitate Aşezarea neolitică de la Mintiu Gherlii. Aşezarea se află pe un deal, la est de Someş. Aşezarea neolitică de la Moacşa-Malul Roşu. la confluenţa pâraielor Csobot şi Nadăş Aşezarea neolitică de la Mociu. Aşezarea se află la E de sat. Aşezarea neolitică de la Morteni - Măgura. Aşezarea se află în partea de NV a localităţii, pe valea Măgurii, lângă SMA Morteni. Aşezarea neolitică de la Moşna - La Râpă Aşezarea neolitică de la Nădăşelu - Biserica Greco-Catolică, Şarcaneu Aşezarea neolitică de la Nădăşelu - Dealul Ascuţit Aşezarea neolitică de la Nădăşelu - Silivaş. Aşezarea se află la V de sat. Aşezarea neolitică de la Nălaţvad- Şcoală. La Est de Şcoală Aşezarea neolitică de la Nandru. În partea de sud-vest a satului Aşezarea neolitică de la Negreni - Arie. la cca. 400 m E de biserică şi la piciorul acestui promontoriu, spre Rogna Aşezarea neolitică de la Nimigea de Sus- Cetate Aşezarea neolitică de la Oiejdea- Dealul Bilag Aşezarea neolitică de la Oradea - Parcul Petofi Aşezarea neolitică de la Orăştie Aşezarea neolitică de la Orlat - Dealul Lidii. Aşezarea neolitică este situată la NV de sat, pe Dealul Orlatului. Aşezarea neolitică de la Păcureni - Pădurea Tei Aşezarea neolitică de la Pădureni. Aşezarea se află la ieşirea din sat spre Feiurdeni. Aşezarea neolitică de la Pădureni - Selişte. Situl se află la E de sat. Aşezarea neolitică de la Panic - Almakut Aşezarea neolitică de la Parţa - Casa Cerbului Aşezarea neolitică de la Păuca - La Horum. Aşezarea se află la NV de comună. Aşezarea neolitică de la Peştişu Mare. Lângă sat, peste râu Aşezarea neolitică de la Petrani- Piatra Petranilor Aşezarea neolitică de la Pir- Complexul de porci Aşezarea neolitică de la Plăieşti - Roata Şoarecelui. Aşezarea a fost identificată în locul numit "Roata Şoarecelui", zonă mai înaltă la ieşirea din sat. Aşezarea neolitică de la Poiana - Lângă Calea Ferată. la 50 de m vest de terasa superioară a râului Bistra, între drumul comunal Poiana - Chiribis şi la 1 Km sud de şoseaua Marghita - Suplacu de Barcău Aşezarea neolitică de la Poşta Câlnău - Movila Boului. la cca. 5,5 km E de Gara Bobocu Aşezarea neolitică de la Preoteasa - Pietre. la cca. 1 km S de şcoala Aşezarea neolitică de la Răbăgani- Izvoarele termale. în apropierea izvoarelor termale, pe terasa mijlocie a luncii Aşezarea neolitică de la Răchita -Viile de Jos Aşezarea neolitică de la Rădaia. Aşezarea se află în spatele haltei. Aşezarea neolitică de la Rădeşti- Valea Rădeştilor Aşezarea neolitică de la Răstolţ - Cioroi. la 1,5-2 km de sat, pe o terasa joasă Aşezarea neolitică de la Rastolţ - Şugăreasa. la 1,5 km NE de sat Aşezarea neolitică de la Râu Alb - Cetate. În hotarul localităţii, la 300m vest de Grajdurile IAS Aşezarea neolitică de la Râu Vadului. pe versantul estic al Dealului Scăuelelor Aşezarea neolitică de la Reciu Aşezarea neolitică de la Reea - Grădina lui Adam Buda Aşezarea neolitică de la Reea - Staţia ITA. În hotarul localităţii, pe malul din stânga Pârâului Cârlete, în apropierea staţiei ITA Aşezarea neolitică de la Rigmani - Culmea Stejarului Aşezarea neolitică de la Runcu. la S de sat Aşezarea neolitică de la Săcălaia. Aşezarea se află între Valea Săcălaia şi drumul de ţară ce traversează Valea Tăului. Aşezarea neolitică de la Sacalasău Aşezarea neolitică de la Săcel - Râul Mare. Pe malul din dreapta văii Râului Mare, la vest de drumul spre sat, spre Sânpetru Aşezarea neolitică de la Sălacea - Varboţ. la 500 m SV de limita localităţii Aşezarea neolitică de la Sălard - ,,Valea Şisterea Sud. Pe versantul sud-vestic al văii Pârâului Femeii Frumoase, între km 047+450 şi 047=600 ai viitoarei autostrăzi Borş-Braşov Aşezarea neolitică de la Sâncraiu de Mureş. Aşezarea se află pe dealul fostului sat Cornăţel. Aşezarea neolitică de la Sânger - Hotarul Borzeşti Aşezarea neolitică de la Sâniob- Kolyiut Aşezarea neolitică de la Sanislău - Grădinărie Aşezarea neolitică de la Sânmartin- Sediul Fostului CAP. în apropierea sediului C.A.P., în zona inundabilă a pîrîului Peţa Aşezarea neolitică de la Sânnicolau de Munte- Coada Măturii Aşezarea neolitică de la Sânpetru Aşezarea neolitică de la Sânpetru Almaşului- Cârcu Aşezarea neolitică de la Sântămăria de Piatră. În hotarul localităţii Aşezarea neolitică de la Sântămăria de Piatră - La Groşi Aşezarea neolitică de la Sântejude - Fundătura. între sat şi Lacul Nou Aşezarea neolitică de la Sântimbru- Fabrica de cărămidă Aşezarea neolitică de la Sântioara de Mureş Aşezarea neolitică de la Sântioara - Fântâna Turcului Aşezarea neolitică de la Sărăţeni. Aşezarea neolitică a fost identificată în fostul Cătun Şiclod-Coastă. Aşezarea neolitică de la Şard- Grădini Aşezarea neolitică de la Satu Nou - Urs Aşezarea neolitică de la Şăulia - Casa Şoiom. Aşezarea a fost identificată în vatra satului, în curtea casei familiei Anica Şoiom. Aşezarea neolitică de la Sava - Borşier. Aşezarea se află pe promontoriul Borşiser şi pe pante până la Groapa Mărului. Aşezarea neolitică de la Sebeş - Casa Jampa Aşezarea neolitică de la Sebeşel - Izvorul Popii Aşezarea neolitică de la Secuieni - Pad Aşezarea neolitică de la Secuieni - Szilás Aşezarea neolitică de la Seini - Cazemate Aşezarea neolitică de la Sic - Surlo Aşezarea neolitică de la Şieu - Măgheruş. în dreptul staţiei CFR, în dreapta şoselei spre Beclean Aşezarea neolitică de la Şilindru. În zona Casei nr. 308 Aşezarea neolitică de la Şimoneşti - Împărat Aşezarea neolitică de la Şimoneşti. În fosta Grădină St. Benedek Aşezarea neolitică de la Şintereag - Pe cremene. în vatra satului, în spatele Primăriei Aşezarea neolitică de la Slătiniţa - Zeif Aşezarea neolitică de la Socol- Krugliţa de Jos. în hotarul localităţii Aşezarea neolitică de la Şoromiclea - Ferma Şoromiclea. Aşezarea se află în zona clădirilor şi instalaţiilor fermei, distrusă, în mare parte, de lucrările din fermă. Aşezarea neolitică de la Sovata - Câmpul lui Ilie Aşezarea neolitică de la Şpălnaca - Fântâna lui Şimon Aşezarea neolitică de la Stăvărăşti - Prund. în marginea de E şi NE a satului, pe malul lacului Aurora, în lunca inundabilă a lacului Aşezarea neolitică de la Stolniceni. la E de DN 64 şi la V de râul Olt, în jurul cimitirului Aşezarea neolitică de la Straja- Înfundătura Aşezarea neolitică de la Strei-Săcel - Pe Şesuri. În partea nordică a localităţii, pe prima terasă neinundabilă a râului Strei Aşezarea neolitică de la Subpiatră - Peşteră Aşezarea neolitică de la Suceagu - Bătărhoşe Aşezarea neolitică de la Suceagu - La Grădini Aşezarea neolitică de la Suseni - Cetatea Colţ. În câteva grădini, spre Cetatea de Colţ Aşezarea neolitică de la Ţaga - Staţia de Gaz Aşezarea neolitică de la Ţagu - Dealul Cibicului. la SV de sat Aşezarea neolitică de la Ţapu Aşezarea neolitică de la Târgu Frumos - Baza Pătule. la 200 m N de Fabrica de confecţii, în perimetrul fostei Baze de pătule a Romcereal Iaşi, pe malul drept al pârâului Adâncata, afluent de stânga al Bahluieţului Aşezarea neolitică de la Târguşor - Urs. la 4 km SV de sat, pe Valea Sitormanului Aşezarea neolitică de la Tăşnad- Zölce Aşezarea neolitică de la Tinca- Râpa Aşezarea neolitică de la Tomeşti - Alsó Azádakut. Aşezarea se află în hotarul de E al satului, aproape de valea pârâului Köd. Aşezarea neolitică de la Tomeşti - Pârâul Cetăţii Aşezarea neolitică de la Turulung Aşezarea neolitică de la Tuşnad - Bodie Aşezarea neolitică de la Uioara de Jos Aşezarea neolitică de la Uioara de Sus - Cimitirul Ortodox Aşezarea neolitică de la Ungra- Dealul Cetăţii. pe pantele sudice ale Dealului Cetăţii, de la intrarea în sat spre vest Aşezarea neolitică de la Ungureni - Măgura. Aşezarea se află la 1 km S de localitate, în dreapta Argeşului (cota 145,2); la 200 m SV de actuala albie a râului şi la 1 km SE de sat. Aşezarea neolitică de la Urziceni - La Păşune Aşezarea neolitică de la Urziceni - Liziera Pădurii Aşezarea neolitică de la Vad - Cetăţuia. Aşezarea se află la S de sat, pe dealul "Cetăţuia". Aşezarea neolitică de la Vadu Crişului - Peştera cu Apă Aşezarea neolitică de la Valea Goblii- Tormatelep Aşezarea neolitică de la Valea Lungă Aşezarea neolitică de la Valea Nandrului - La Dos. la sud-est de localitate, pe malul înalt al pârâului Aşezarea neolitică de la Văleni - Belvany Aşezarea neolitică de la Vălenii de Mureş Aşezarea neolitică de la Văleni - Racomeţul de Sus Aşezarea neolitică de la Vărăşti - Valea lui Gâlcă. la E de sat, la N de râul Sabar Aşezarea neolitică de la Văşad - Cartierul Ţiganilor Aşezarea neolitică de la Văşad - Lutărie Aşezarea neolitică de la Viscri - La Gorgana Aşezarea neolitică de la Vlădeni-Deal - Via Noua. Aşezarea este situată extravilan, în marginea de V a satului, la 1900 m NV de biserică. Aşezarea neolitică de la Vlaha. Aşezarea se află la V de Racoş. Aşezarea neolitică de la Vrăniuţ. La hotarul dintre Vrăniuţ şi Răcăşdia Aşezarea neolitică de la Vultureni - Rât. Aşezarea se află pe Rât, spre Ciumăfaia. Aşezarea neolitică de la Zăgujeni. 1,5 km SE de localitate; terasa din stânga pârâului Măcicaş Aşezarea neolitică de la Zăuan- Între ape Aşezarea neolitică de la Zau de Câmpie - Bârsana. Punct situat pe panta dealului, în dreapta drumului ce duce spre Bărboşi, la circa 500 m de la ieşirea din localitate. Aşezarea neolitică de tip tell de la Şeinoiu - Movila din cimitir. La S de satul Şeinoiu, pe malul stâng al Mostiştei, în cotul cel îl formează râul Mostiştea, pe un bot de terasă, în cimitirul satului Aşezarea neolitică din satul Gruişor - Cetate. Aşezarea este situată pe o colină rotundă, în apropierea satului. Aşezarea neolitică Iclod de la Sic - Chirileu. Aşezarea se află pe vârful dealului Chirileu. Aşezarea neolitică la Valea Lungă - La Biserică. Aşezarea se află în punctul La Biserică, la V- NV de sat, la 1 km amonte de confluenţa văii Bârghişului cu pârâul Valea Lungă, pe malul din stânga văii Bârghişului. Aşezarea neolitică Petreşti de la Mureni - Lângă confluenţă. Aşezarea se află la 5 km NV de Mureni, la 800 m de vărsarea pârâului Scroafei în râul Târnava Mare. Aşezarea neolitică şi eneolitică de la Forotic. În zona vărsării Ogaşului Merii, în digul micului lac de acumulare din Valea Nărăştia, Aşezarea neolitică şi eneolitică de la Viişoara. Aşezarea a fost descoperită în vatra satului. Aşezarea neolitică şi hallstattiană de la Berzasca - Spiţ I. la 1,5 km de sat, sub apă Aşezarea neolitică şi Latene de la Ulmeni. în partea de S a satului, între Tăuşanca şi Valea lui Soare (în curtea lui Gheorghe Coman) aşezarea neolitică şi medievală timpurie de la Purani-PUR-V 007. Aşezarea se află pe malul râului Teleorman. Aşezarea Noua de la Bălăneasa. Situl se află la 2 km SV de sat, pe malul Tazlăului Mare Aşezarea Noua de la Blaga - Spătăreşti. Situl se află la 1,9 km spre E distanţă de sat, de partea dreaptă a drumului judeţean spre Dealul Morii. Aşezarea Noua de la Căbeşti - Râpa Bujanii. Situl se află la marginea de NV a satului, pe malul drept al pârâului Căbeşti. Aşezarea Noua de la Gârbovăţ - La Zahareasca. la 1,5 km SE de sat Aşezarea Noua de la Ineu - Depozitul CAP. Aşezarea se află lângă depozitul fostului CAP. Aşezarea Noua de la Iteşti. La marginea de SE a satului, pe malul stâng al Bistriţei - Lac Lilieci Aşezarea Noua de la Lemnia - Opt pământuri. la 3 km NE de sat, la 100 m de Râul Negru şi la 50 m d edrumul de ţară ce duce la Lemnia de Sus, pe malul Râului Negru Aşezarea Noua de la Miorcani - Podiş. Aşezarea este situată la SE de sat, la 1800 m NE de şoseaua naţională Miorcani-Mitoc. Aşezarea Noua de la Sfântu Gheorghe - Staţia CFR. la V de Staţia CFR, pe teritoriul carierelor de nisip din anii 1940-1944 Aşezarea Noua de la Târgu Secuiesc - Kanta. cartierul Kanta, pe un teren lângă drumul spre Sânzieni Aşezarea Noua de la Tăureni - Sediul fostei CAP. Aşezarea este situată în vatra satului. Aşezarea Noua şi Coslogeni de la Stejaru. pe versantul sudic al văii Dulgheru Aşezarea Otomani de la Căpleni - La Cetate. la 1 km NE de sat Aşezarea Otomani de la Tiream - Panyi tag. La 300 m V de gara CFR Tiream Aşezarea Otomani de tip tell de la Girişu de Criş - Alceu. la 2,5 km S de limita localităţii, pe malul drept al Văii Alceului Aşezarea paleoitică de la Sita Buzăului - Cremenea-Poieniţa. pe teritoriul fostului sat Cremenea Aşezarea paleoitică de la Sita Buzăului - Gâlma Mare. cătunul Gâlma Mare, la confluenţa pârâului Chichirău cu pârâul Mărului Aşezarea paleolitică de la Betfia - La crater. Dealul Şomleu, p. CCP 869, S = 2ha Aşezarea paleolitică de la Bicaz-Chei - Munticelu. la intrarea în sat dinspre Bicaz (NE) Aşezarea paleolitică de la Bistricioara - Lutărie. Aşezarea este situată pe terasa de 40 m a Bistriţei, la E-NE de satul Bistricioara. Aşezarea paleolitică de la Boroşteni - Peştera Cioarei. la 800 m NE de sat, la stânga pârâului Bistricioara Aşezarea paleolitică de la Boroşteni - Peştera Vulpii Aşezarea paleolitică de la Boscoteni - La Nord-Est de Sat. Aşezarea este situată intravilan, pe platforma dintre satele Rădeni şi Boscoteni, la NE de Boscoteni şi la 1100 m SV de biserica din satul Rădeni. Aşezarea paleolitică de la Brădeşti - Máltetö. Aşezarea se află pe prima terasă de la Brădeşti spre Zetea. Aşezarea paleolitică de la Bucureşti - parcul Herăstrău. pe malul de NE al lacului Herăstrău Aşezarea paleolitică de la Buşag - Coasta Buşagului. În dreapta şoselei Baia Mare- Satu Mare (E58), în apropiere de km 11 Aşezarea paleolitică de la Călineşti-Oaş - Bocoghiţa. şoseaua Călineşti_Oaş - Gherţa Mică, la ieşirea din Călineşti, în dreapta ei Aşezarea paleolitică de la Călineşti-Oaş - Cremenari. drumul dintre Călineşti şi Lechinţa Aşezarea paleolitică de la Călineşti-Oaş - Lichihorb. cimitirul satului Călineşti Aşezarea paleolitică de la Caraşova - Peştera Popovăţ''. pe versantul din dreapta al Văii Caraşului, la vest de muntele Popovăţ Aşezarea paleolitică de la Chişcău - Peştera Urşilor. t. 2080 Aşezarea paleolitică de la Cioclovina - Peştera uscată. Peştera se află în carstul din Valea Luncanilor, versantul din dreapta, la circa 1,5km sud de sat Aşezarea paleolitică de la Corni-La Hârtop. Sit în extravilan, situat în stânga pârâului Miletin, în dreptul Cetăţii şi la 1800 m sud de satul Balta Arsă Aşezarea paleolitică de la Crasnaleuca-La Zootehnie. Sit în extravilan, situat la sud-est de sat, la 1700 m sud-est de Movila Toloaca. Aşezarea paleolitică de la Crizbav - Bajos. În hotarul satului, pe o terasă. Aşezarea paleolitică de la Flămânzi - Pe Izlaz. Aşezarea este situată în extravilan, la 700 m de marginea de NV a satului, la circa 900 m N-NE de situl La Stejari. Aşezarea paleolitică de la Ghireni-Ciritei. Sit în extravilan, situat la 1100 nord-est de sat, pe partea stângă a şoselei Mitoc-Rădăuţi - Prut, la intersecţia acestuia cu drumul care merge spre Ghireni. Aşezarea paleolitică de la Gornea - ,,Dealul Căuniţei''. pe malul drept al pârâului Căuniţei Aşezarea paleolitică de la Holboca - Izvorul Pândarului. în lutărie, în marginea de V a satului Aşezarea paleolitică de la Ibăneşti - La Mocirlă. Aşezarea este situată extravilan, la 3200 m V-NV de biserica satului, la 600 m E de valea Poienii. Aşezarea paleolitică de la Lădăuţi - Dealul Borşoş. Aşezarea se află la 10 km de Cremenea - Sita Buzăului, între Costanda şi Lădăuţi, la contactul dintre Munţii Întorsurii (la Nord) şi Depresiunea Întorsura Buzăului (la Sud) Aşezarea paleolitică de la Mamaia sat. În marginea de nord a lacului Siutghiol Aşezarea paleolitică de la Manoleasa - La Pod. Aşezarea este situată extravilan, la SV de podul peste pârâul Volovăţ, pe partea dreaptă a acestuia, la 3000 m E-SE de căminul cultural. Aşezarea paleolitică de la Manoleasa - Malul Galben. Aşezarea este situată extravilan, la NE de podul peste pârâul Volovăţ, pe partea stângă a acestuia, la 1300 m SV de Sadoveni. Aşezarea paleolitică de la Mitoc - La Moara Neamţului. Aşezarea se află extravilan, la 2900 m NV de biserica satului Mitoc, pe terasa din dreapta Prutului, la 1200 m V de punctul La Pichet. Aşezarea paleolitică de la Mitoc - La Mori. Aşezarea este situată intravilan, în vatra satului, în grădina locuitorului N. Andrieş, în dreptul bisericii. Aşezarea paleolitică de la Oroftiana - Vatra satului. Aşezarea este situată intravilan, pe terenul aflat între cartierele Oroftiana de Sus şi Oroftiana de Jos, pe partea dreaptă a văii Izvoraşului. Aşezarea paleolitică de la Ovidiu - Peninsula. marginea de V a lacului Siutghiol, 2,5 km de Mamaia - sat Aşezarea paleolitică de la Perii Vadului. la S de sat, deasupra carierei vechi de lângă şoseaua naţională Aşezarea paleolitică de la Peştera - dealul Peşterica. cca. 12 km SV de Medgidia, NE satului Peştera Aşezarea paleolitică de la Ploieşti - str. Domnişori. la 200 m NE de Gara de Vest, în curtea Spitalului de la Gara de Vest Aşezarea paleolitică de la Ripiceni - La Pichetul Vechi. Aşezarea este situată extravilan, la 800 m SE de biserica satului, pe terasa din dreapta Prutului. Aşezarea paleolitică de la Ripiceni - Platoul de la Sud de Iaz. Aşezarea este situată extravilan, la 3600 m V-SV de biserica satului, la 1800 m N-NV de Movila din Dealul Badu. Aşezarea paleolitică de la Ripiceni - Valea Badului. Aşezarea este situată extravilan, la SV de sat, pe partea dreaptă a văii Badu, la 140 m V de podeţul peste care trece şoseaua Ripiceni-Ştefăneşti. Aşezarea paleolitică de la Româneşti - Dumbraviţa I. Situl se află la 0,7 km N-NE de biserica veche din Româneşti, la 300 m V-SV de biserica mănăstirii "Izvoru Miron", la 450 m E de versantul drept al Râului Bega Luncanilor şi la 480 m V de versantul stâng al Pârâului Bega Poienilor. Aşezarea paleolitică de la Rupea. Aşezarea se află pe teritoriul localităţii Rupea. Aşezarea paleolitică de la Saligny. marginea de E a satului Saligny, marginea de V a satului Faclia, vis-a-vis de cantonul CFR 176 Aşezarea paleolitică de la Santa Mare - Vatra Satului. Aşezarea se află intravilan, în marginea de nord-vest a satului, pe terasa înaltă de pe stânga Pârâului Roşu. Aşezarea paleolitică de la Şendricen - În Deal la Vie. Aşezarea se află extravilan, la vest de cartierul Cobâla, pe platoul înalt al dealului Ghergheloaiei, la nord de valea Cobâlei. Aşezarea paleolitică de la Şendriceni - Stracova. Aşezarea este situată atât intravilan cât şi extravilan, la est de cartierul Stracova, pe platoul înalt al dealului Polonicului, de o parte şi alta a şoselei Dorohoi-Suceava. Aşezarea paleolitică de la Şirnea -Peştera din Valea Coacăzii. În hotarul satului Aşezarea paleolitică de la Sita Buzăului. Aşezarea este situată la S de sat, pe malul drept al Văii Cremenea. Aşezarea paleolitică de la Sita Buzăului - Crăciuneşti. pe teritoriul cătunului Crăciuneşti Aşezarea paleolitică de la Sita Buzăului - Gâlma Aşezarea paleolitică de la Sita Buzăului - Otacu. în apropiere de cătunul Chichirău, pe un colţ de terasă numit "Otacu", la 7 m deasupra pârâului Aşezarea paleolitică de la Sita Buzăului - Poarta Cremenii. pe teritoriul cătunului Gâlma Mare, la 2 km de punctul "În Roate" Aşezarea paleolitică de la Someşu Rece - Peştera Oaselor. Aşezarea a fost descoperită în "Peştera Oaselor" de lângă sat. Aşezarea paleolitică de la Târnoviţa - Locul de Sus. Aşezarea se află pe o terasă situată la poalele Dealului Sâncraiului, între ultimele case din Zetea până spre capătul nordic al comunei Brădeşti. Aşezarea paleolitică de la Tichiriş. în vatra satului, pe terasa râului Putna Aşezarea paleolitică de la Tincova - Sălişte. la 20 km nord de Caransebeş, pe malul din dreapta Timişului, în apropiere de satul Tincova, la SE de acesta Aşezarea paleolitică de la Vităneştii de sub Măgură-La Coasta Lacului. Situl arheologic se află la cca. 600 m sud de biserica din localitate, "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", pe terasa mijlocie, de pe partea dreaptă a râului Putna Aşezare aparţinând culturii Coţofeni de la Luduş - Izvor. lAşezarea se află ângă fostul CAP. Aşezare aparţinând epocii bronzului de la Gheja - Gheja bătrână. Aşezarea se află la 1 km SV de sat, pe malul Mureşului. Aşezare aparţinând epocii fierului şi evului mediu timpuriu de la Plopi - Plopi 015 Aşezarea Petreşti de la Berghin- Lăscău Aşezarea Petreşti de la Berghin - punctul Zăcătoare Aşezarea Petreşti de la Boholt Aşezarea Petreşti de la Cenade- Capul Dealului Aşezarea Petreşti de la Cetatea de Baltă- Calea Popii Aşezarea Petreşti de la Ciumbrud. în curtea liceului agricol Aşezarea Petreşti de la Ciumbrud - Podireu Aşezarea Petreşti de la Daia Română - Parăuţ. la 1 km V de sat Aşezarea Petreşti de la Feisa - Râpa Feisii. la 1 km de marginea de NE a satului Aşezarea Petreşti de la Mereşti Aşezarea Petreşti de la Micăsasa - Şesul Ţapului. Aşezarea se află intravilan, spre comuna Ţapu. Aşezarea Petreşti de la Nădăşelu. Aşezarea se află în centru satului, lângă poliţie. Aşezarea Petreşti de la Păuca - Dealul Homm Aşezarea Petreşti de la Peţelca Aşezarea Petreşti de la Răhău - Dealul Viilor Aşezarea pluristratificată de la Beuca - Beuca 004 Aşezarea pluristratificată de la Bucşani - Ferma de Tăuraşi. cca. 150 m N de intrarea în satul Vadu Lat, pe terenul fostei Ferme de tăuraşi Bucşani, în proximitatea sa sud-vestică, cca. 100 m de cursul actual al Neajlovului Aşezarea pluristratificată de la Cătruneşti. la 500 m sud de satul Cătruneşti, malul stâng al văii Mostiştea Aşezarea pluristratificată de la Gostilele-Ostrovul Berechet. În partea de SE satului Gostilele, pe malul stâng al Mostiştei Aşezarea pluristratificată de la Gurbăneşti. La S de comuna Gurbăneşti, pe malul drept al râului Mostiştea, pe tot dealul de pe partea dreaptă a unui mic curs de apă Aşezarea pluristratificată de la Ileana. La sud de iazul piscicol, pe partea dreaptă a văii "Lacului de Argint" (Ileana), pe marginea terasei Aşezarea pluristratificată de la Ileana (limita vestică a satului). La marginea de vest a satului, pe malul stâng al "Lacului de Argint" (Ileana) spre Podari, în aval de iazul piscicol, pe marginea terasei Aşezarea pluristratificată de la Lilieci. marginea de E a satului Lilieci, pe malul drept al Mostiştei Aşezarea pluristratificată de la Mataraua. Situl se află în marginea de est a satului Mataraua, pe malul stâng al Mostiştei, la intersecţia cu Valea Livezilor Aşezarea pluristratificată de lângă Tămădăul Mare. Pe malul stâng al Mostiştei, la 2 km S de comuna Tămădăul Mare, pe o terasă înclinată spre SE, pe partea dreaptă a văii Aşezarea pluristratificată de la Oradea - Salca I Aşezarea pluristratificată de la Plopi - Plopi 014 Aşezarea pluristratificată de la Plopi - Plopi 023 Aşezarea pluristratificată de la Purani-PUR-V 004. Aşezare aflată pe terasa secundară a râului Teleorman. Aşezarea pluristratificată de la Purani-PUR-V 009. Aşezarea se află pe terasa secundară a râului Teleorman. Aşezarea pluristratificată de la Purani-Valea Ruşilor. Aşezare se află pe lunca râului Teleorman Aşezarea pluristratificată de la Siliştea-SIL-V 006. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Aşezarea pluristratificată de la Siliştea-SIL-V 010. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Aşezarea pluristratificată de la Siliştea-SIL-V 012. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Aşezarea pluristratificată de la Siliştea-Valea Grosului. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Aşezarea posibil din epoca bronzului de la Puranii de Sus - PUR 15. pe malul stâng al Văii de Margine, pe terasa înaltă, de est, la cca. 600 m est de DJ 503, 1,3 km nord de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 1,6 km nord-nord-vest de biserica din Puranii de Sus Aşezarea posibil din epoca bronzului de la Purani - PUR 09. pe malul stâng al Glavaciocului, pe terasa înaltă, de nord, la o distanţă de cca. 760 m nord DJ 503, 770 m nord-est de biserica din Puranii de Sus şi 1,2 km est-nord-est de primăria Purani Aşezarea postromană de la Arad. pe terenul Complexului de Sere la 800 m NNE de limita cartierului Gradişte, pe dreapta DN Arad - Oradea Aşezarea postromană de la Căldăraru. pe malul vestic al lacului Pantelimon, la V de şoseaua de centură Aşezarea postromană de la Ciolpani - Sere. pe malul sudic înalt al Ialomiţei, la E de "Sere" Aşezarea postromană de la Corbeanca. Blocurile pentru specialişti, pe malul sudic al râului Cociovaliştea Aşezarea postromană de la Mogoşoaia - Ferma zootehnică de ovine. pe malul nord-vestic al lacului Chitila Aşezarea postromană de la Ploieşti - str. Cuptoarelor. cartier Bereasca Nord (Gara de Nord) Aşezarea postromană de la Valea Izvoarelor - La măzărişte. Aşezarea se află în extremitatea de S a satului. Aşezarea precucutenienă de la Beţeşti - Dealul Buruieneşti. Pe malul drept al râului Bistriţa, pe teritoriul satului, pe proprietatea lui Gh. Zănoagă Aşezarea Precucuteni şi Cucuteni de la Moacşa. la NV de sat, pe malul drept al pârâului ce curge prin sat Aşezarea preistorică de Criţ Aşezarea preistorică de la Acăţari - Satul Atol Aşezarea preistorică de la Aldeni - Muchia Vulturului. cca. 300 m de satul Poponeţi Aşezarea preistorică de la Aninoasa - Veresmart Aşezarea preistorică de la Apahida - Faţa Merezii. Aşezarea se află la SE de sat, în valea pârâului Tarcea. Aşezarea preistorică de la Baciu. Aşezarea a fost descoperită la V de sat, între localităţile Rădaia şi Suceag. Aşezarea preistorică de la Bălăceanca-Tell-ul Glina. Situl se află pe malul drept al Dâmboviţei, către hotarul cu comuna Glina Aşezarea preistorică de la Băleni Sârbi - Băcani. Situl arheologic se află la N de sat, pe terasa înaltă a Ialomiţei, pe malul heleşteului, spre E. Aşezarea preistorică de la Bancu - Grădina Potovszki. Aşezarea se află pe malul stâng al pârâului Fişag, în spatele casei cu nr. 37. Aşezarea preistorică de la Bârgăuani - Dealul Coşăriei. la 3 km SE de sat Aşezarea preistorică de la Beuca Aşezarea preistorică de la Beuca - Beuca 002 Aşezarea preistorică de la Bodogaia - Bedecs Aşezarea preistorică de la Bodogaia - Dâmbul Rotund. pe o terasă arată, cu o pantă spre VSV, pe o rază de 50 m Aşezarea preistorică de la Bodogaia - Dosul Sacului. deasupra pârâului Szurdok Aşezarea preistorică de la Bodogaia - Pantă. pe panta dealului, malul stâng al pârâului Szurdok Aşezarea preistorică de la Bodogaia - Pap-ája. la nord de halta CFR Aşezarea preistorică de la Bozovici - Vărsături''. la 300 m de Valea Agrişului, pe malul drept al Nerei Aşezarea preistorică de la Brădăţel- Deal. spre Boiu de Sus Aşezarea preistorică de la Bragadiru - Măgură. pe Măgura de pe şoseaua Rădeanca - Bragadiru, lângă râul Vedea Aşezarea preistorică de la Cădaciu Mare - Cireşar. malul stâng al pârâului Kozmad Aşezarea preistorică de la Cădaciu Mare - Grădina Pallfi. pe marginea estică a locatităţii, între pâraiele Nyiko şi Kozmad Aşezarea preistorică de la Cavadineşti - Râpa Glodului. la 4 km SV de sat Aşezarea preistorică de la Cetăţuia - Cariera de Lut Aşezarea preistorică de la Cherestur - Obiectiv 1. aşezarea se află la 598 m NVV de biserica catolică din Cherestur, 5,8 km SEE de biserica ortodoxă română din Beba Veche, 13,7 km nord de biserica ortodoxă română din Valcani, la est de şoseaua Cherestur-Beba Veche (DJ682). Pârâul Cociohatu curge la 2 km n Aşezarea preistorică de la Chitila - Administraţie fermă. pe malul sudic al lacului, vis-à-vis de complexul Mogoşoaia Aşezarea preistorică de la Cib- Dealului Aşezarea preistorică de la Ciugudu de Sus- Tăietura Aşezarea preistorică de la Cobăteşti -Vatra satului. pe teritoriul satului Demeterfalva; terasa pârâului Nyiko Aşezarea preistorică de la Cojocna - Cetate. Punct situat între Cojocna şi Căianul Mare, pe pantele de V şi de N ale dealului. Aşezarea preistorică de la Comana - Dealul Morii. la NE de sat, pe valea Goii, la S de râul Neajlov Aşezarea preistorică de la Corbeşti - Cetate Aşezarea preistorică de la Corneşti - Lacului Aşezarea preistorică de la Coroteni - Cetăţuia. la NV de sat Aşezarea preistorică de la Cozmeni. 15 km SE de sat Aşezarea preistorică de la Crăciuneşti - Urcuşul. Aşezarea se află la NE de fostul sat Foi, sub locul numit Szószék. Aşezarea preistorică de la Crivina - Gura Sârbii. lângă vechiul pichet de grăniceri (ars) Aşezarea preistorică de la Culpiu - La Cetate Aşezarea preistorică de la Cuşmed - Firtuş. Aşezarea se află pe un platou situat între localităţile Inlăceni, Corund, Firtănuş. Aşezarea preistorică de la Daia - Lângă Cetăţuie. Aşezarea se află în valea "Păşunea Dăii", la SV de punctul "Cetăţuie", pe malul stîng al pârâului din localitate. Aşezarea preistorică de la Delenii - În vii. Aşezarea a fost identificată lângă "Lacul lui Gábor". Aşezarea preistorică de la Dezmir - Butin. Aşezarea se află la circa 900 m SV de gara Apahia. Aşezarea preistorică de la Dobricu Lăpuşului Aşezarea preistorică de la Dobriţa - Dîlma Peşterii. peştera din "Dîlma Peşterii" Aşezarea preistorică de la Dumbrava - Budulău. Aşezarea se află lângă drumul dintre Napoca şi castrul de la Bologa, în hotarul numit "Budulău", situat la poalele "Stâncii lui Gyerofi". Aşezarea preistorică de la Dumbrava - Valea Oşorheiului. Aşezarea se află la V de şaua dintre "Muncel" şi "Cuşibert", anume la circa 650 m S-SE de ultima înălţime, pe un platou de mici dimensiuni numit "Valea Oşorheiului", situat între două văi. Aşezarea preistorică de la Dumeşti - Coasta Viei. pe dealul de la SV de marginea satului Aşezarea preistorică de la Dumitra. est de localitate Aşezarea preistorică de la Eliseni -Császlód. În arătură, pe o fâşie lungă de 80-100 m, în dreapta pârâului Eliseni Aşezarea preistorică de la Eliseni - Ocsvere Aşezarea preistorică de la Gădălin - Dealul Viilor Aşezarea preistorică de la Galbina - Piatra Brăţii Aşezarea preistorică de la Grădiştea - La Ceair. pe malul sudic al lacului Căldăruşani Aşezarea preistorică de la Grădiştea. la NE de sediul primăriei (casa Greceanu), pe malul sudic al lacului Căldăruşani Aşezarea preistorică de la Greaca - La Slom. la cca. 2 km E de sat, lângă fostul lac Greaca Aşezarea preistorică de la Grohot Aşezarea preistorică de la Iara. Aşezarea se află în extravilan. Aşezarea preistorică de la Ibăneşti -Pietroasa Aşezarea preistorică de la Icland - Dâmb Aşezarea preistorică de la Larga-Jijia - La Grădină. la 500 m E de sat, pe un grind Aşezarea preistorică de la Lehliu. pe partea dreaptă a văii Profira, la 200 S de digul care formează balta Lehliu II, pe partea dreaptă a unei văioage Aşezarea preistorică de la Leliceni. pe terasa dintre sat şi platoul dealului Muntele de Piatră Aşezarea preistorică de la Măgureni. la S de satul Măgureni, pe terasa de vis-à-vis de tell-ul neolitic Aşezarea preistorică de la Marginea. Poiana Slatinei - bazinul hidrografic al pârâului Şorecu, la cca 800m sud de Vârful Pleşu Aşezarea preistorică de la Măriuţa. în partea de SE a satului, pe malul stâng al Mostiştei, pe un promontoriu Aşezarea preistorică de la Mintiu Gherlii - Dealul Coper. Aşezarea se află la 2 km S de sat. Aşezarea preistorică de la Misentea Aşezarea preistorică de la Mitreni. la 1,5 km sud de satul Mitreni, pe terasa înaltă din stângă a râului Argeş, pe ambele laturi ale unui drum comunal de pământ Aşezarea preistorică de la Moldoveneşti - Şanţul Păgânilor. Aşezarea se află lângă sat, pe înălţimea Futonesy. Aşezarea preistorică de la Muncelu - Fântâna din Vale. la E de sat, pe malul drept al râului Zăbrăuţi Aşezarea preistorică de la Nădăşelu - Dealul Hedeşului. Aşezarea se află pe înălţimea de la SV de sat. Aşezarea preistorică de la Nadeş. Aşezarea a fost descoperită în marginea vestică a pădurii, care este situată la vest de localitate. Aşezarea preistorică de la Ocland - Câmpul Interior. la est de sat Aşezarea preistorică de la Ocland - Fâneţe. la 8 km sud-est de sat Aşezarea preistorică de la Odorheiu Secuiesc. partea de sud a Pieţii Libertăţii Aşezarea preistorică de la Paţa. Aşezarea a fost descopertiă lângă lacurile sărate. Aşezarea preistorică de la Peştera - Cheile Torcsvar Aşezarea preistorică de la Plăieşti - Pe Vale. Aşezarea se află în locul "Pe Vale", la capătul plantaţiei de pomi, spre stână. Aşezarea preistorică de la Plopi Aşezarea preistorică de la Plopi Aşezarea preistorică de la Plopi - Plopi 008 Aşezarea preistorică de la Plopi - Plopi 012 Aşezarea preistorică de la Plopi - Plopi 016 Aşezarea preistorică de la Plopi - Plopi 017 Aşezarea preistorică de la Plopi - Plopi 024 Aşezarea preistorică de la Porumbenii Mari - Lacul Racului. Pe marginea terasei aflată pe malul nord-estic al lacului, pe o suprafaţă de 40 - 50 m lungime Aşezarea preistorică de la Porumbenii Mici-Lot-Telek. Malul stâng al pârâului Mota Aşezarea preistorică de la Pruni - lacul Văcăreşti. La cca. 500 m NE de sat, pe traseul conductei de aducţiune în lacul Văcăreşti Aşezarea preistorică de la Puranii de Sus - PUR 02. este aflat pe malul drept al Glavaciocului, aproape de confluenţa cu Valea Vii, pe terasa înaltă, de vest, la o distanţă de cca. 1,1 km vest de DJ 503, 600 m nord de DJ 601 B şi 1,7 m nord-vest de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B Aşezarea preistorică de la Puranii de Sus - PUR 11. pe malul drept al Văii de Margine, pe terasa înaltă, de vest, la ca. 380 m est de DJ 503, 1,5 km nord de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 2 km nord-vest de biserica din Puranii de Sus Aşezarea preistorică de la Puranii de Sus - PUR 12. pe malul drept al Văii de Margine, pe terasa înaltă, de vest, la ca. 360 m est de DJ 503, 1,2 km nord de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 1,7 km nord-vest de biserica din Puranii de Sus Aşezarea preistorică de la Puranii de Sus - PUR 16 - Puţu Jungheţilor. pe malul stâng al Văii de Margine, pe panta lină şi pe terasa înaltă, de est, la cca. 780 m est de DJ 503, 1,2 km nord-nord-est de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 1,4 km nord-nord-vest de biserica din Puranii de Sus Aşezarea preistorică de la Puranii de Sus - PUR 18. aşezare este identificată în malul stâng al eleşteului aflat pe Valea de Margine, pe o lungime de cca. 100 m, la cca. 480 m est de DJ 503, 730 m km nord-nord-est de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 1 km nord-nord-vest de biserica din Puranii de S Aşezarea preistorică de la Rapoltu Mare Aşezarea preistorică de la Reteag- Poieni Aşezarea preistorică de la Rodna - Măgura Caselor. malul stâng al Aniesului Aşezarea preistorică de la Săcălaia - Codomarc. Aşezarea se află la marginea satului. Aşezarea preistorică de la Şaeş - Râpa dracului Aşezarea preistorică de la Sălicea - În centrul satului. Aşezarea se află în centrul satului. Aşezarea preistorică de la Sâncrăieni - Fabrica de Cărămidă. marginea sudică a localităţii Aşezarea preistorică de la Sâncrăieni - Telek. malul stâng al Oltului Aşezarea preistorică de la Sânnicoară. Aşezarea este situată pe malul stâng al Someşului, în apropiere de sat. Aşezarea preistorică de la Sărăuad - Cserepes Aşezarea preistorică de la Şeaş - La Ferma nr. 7 (a). Aşezarea se află la 1 km S de sat, pe terasa stângă a pârâului Şaeş. Aşezarea preistorică de la Sfântu Gheorghe - După coşuri. Aşezarea se află pe o terasă din apropierea podului plutitor de pe Mureş, care face trecerea spre Iernut. Aşezarea preistorică de la Siliştea-SIL-V 007. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Aşezarea preistorică de la Şimoneşti - Betlen. pe malul stâng al părâului Betlen Aşezarea preistorică de la Sita Buzăului - Drumul Roatelor. la 2 km S de "Poarta Cremenii" Aşezarea preistorică de la Şoimeni - La Cruce. Aşezarea se află la intrarea în sat, pe valea Fancica Aşezarea preistorică de la Şoimeşti - La Merez. Sit situat pe un vârf de deal la sud-vest de satul Soimeşti Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mare - Cânepişte Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mare - Capul Lacului Tófö Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mare - Cetatea domnească Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mare - Fierarul Peter, Două Şanţuri Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mare - Gyulai-tanorok. marginea estică a satului Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mare - Lentéd Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mare - Stejarul lui Kováks Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mic - Bogár-Hágja Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mic - Câmpul Mare Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mic - Crucea lui Antal Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mic - Kerülö Aşezarea preistorică de la Şoimuşu Mic - Lok Aşezarea preistorică de la Subcetate Aşezarea preistorică de la Ţaga. Aşezarea se află la ieşirea din sat spre Sucutard, pe malul de V al lacului "Hodoş". Aşezarea preistorică de la Tăuşeni - Dealul Picuieşti. Aşezarea a fost descoperită pe versantul de N al dealului "Picuieţi". Aşezarea preistorică de la Tioltiur Aşezarea preistorică de la Trestia Aşezarea preistorică de la Tunari -Ferma zootehnică a fostului CAP Tunari. La cca. 750 m E de şos. Tunari - Baloteşti şi 350 m NE de construcţiile zootehnice ale fostului CAP Tunari Aşezarea preistorică de la Tunari. la cca. 1 km V de şos. Tunari - Baloteşti, imediat la S de calea ferată Bucureşti - Urziceni Aşezarea preistorică de la Turdaş - La Luncă. La 2,5 km de sat, în apropierea staţiei C.F.R., pe malul stâng al Mureşului la S-V de localitatea eponimă. Aşezarea preistorică de la Tureni - Chei. Aşezarea se află lângă "Chei", spre Sănduleşti şi Petreşti, spre Cheile Turzii. Aşezarea preistorică de la Uilac - Şesul Roţii Aşezarea preistorică de la Văleni - Cetăţuia. Situl se află la aproximativ 3 km SE de Piatra-Neamţ, pe terasa malului drept al Bistriţei, pe o fostă insulă, pe teritoriul actualei şcoli din localitate Aşezarea preistorică de la Vălişoara - Dealul Oarzii. Situat în hotarul sud-estic al localităţii Vălişoara, orientat pe direcţia N-S cu axa lungă. Spre N se află valea pârâului Racoş, iar spre S actuala şosea Ciurila-Lita-Săvădisla, respectiv valea Hăşdatelor. Aşezarea preistorică de la Vărăşti. la ieşirea din sat către Dobreni, lângă albia veche a Sabarului Aşezarea preistorică de la Vidacut - Túnya. Pe o terasă de deasupra pârâului Două-Şanţuri, pe o suprafată de 100 de m Aşezarea preistorică de la Vidacut - Vatra Satului. în grădina din spatele monumentului soldaţilor căzuţi în primul război mondial Aşezarea preistorică de la Vidacut - Vatra Satului. între grădina 161 şi grajdurile fostului CAP Aşezarea preistorică de la Viştea - Ghercea. Aşezările preistorice se află pe Bercul Perilor şi la Gherce. Aşezarea preistorică de la Vlaha. Aşezarea se află la V de Racoş. Aşezarea preistorică de la Vultureni. Aşezarea se află în hotarul satului. Aşezarea preistorică din fostul sat Sibişel- Dealul Satului Aşezarea preistorică din Peştera Prihodişte. la 3 km de satul Prihodişte, la 5 km de satul Vaţa de Jos, Aşezarea preistorică fortificată de la Ţaga - Valea Tistaşului Aşezarea preistorică la Băcăinţi- Piatra Tomii Aşezarea preistorică şi din epoca medievală timpurie de la Puranii de Sus - PUR 14. pe malul drept al Văii de Margine, pe terasa înaltă, de vest, la ca. 330 m est de DJ 503, 820 m nord de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 1,2 km nord-vest de biserica din Puranii de Sus Aşezarea preistorică şi din evul mediu târziu de la Puranii de Sus - PUR 05. este aflată pe malul drept al Glavaciocului, pe terasa înaltă, de sud, la o distanţă de cca. 560 m sud de podul de peste Glavacioc (DJ 601 B) de la intrarea în Puranii de Sus, 840 m vest-sud-vest de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 1,1 km vest de Aşezarea preistorică şi geto-dacică de la Purani - PUR 07 Vâlceaua Mare. pe malul stâng al Glavaciocului, pe terasa înaltă, de nord, la o distanţă de cca. 300 m nord DJ 503, 280 m nord-est de biserica din Puranii de Sus şi 740 m est-nord-est de primăria Purani. Aşezarea preistorică şi geto-dacică de la Purani-PUR-V 005. Aşezarea se află pe terasa secundară a râului Teleorman. Aşezarea preistorică şi medievală de la Purani-PUR-V 002. Aşezarea se află pe terasa secundară a râului Teleorman. Aşezarea preistorică şi neo-eneolitică de la Puranii de Sus - PUR 03. aflată pe malul drept al Glavaciocului, pe terasa înaltă, de vest, la o distanţă de cca. 230 m sud de podul de peste Glavacioc (DJ 601 B) de la intrarea în Puranii de Sus, 1,2 km vest de intersecţia dintre DJ 503 cu DJ 601 B şi 1,5 km vest de primăria Pur Aşezarea Przeworsk de la Berveni I. la 1,1 km E de fabrica de cânepă, la 700 m pe malul drept al canalului Crasna Aşezarea romană civilă de la Piatra Olt-Arcidava Aşezarea romană de la 23 August. pe malul de N al lacului Tatlageacul Mare şi malul mării Aşezarea romană de la Aghireşu - Căpranţa. Aşezarea este situată la 1 km NV de comună. Aşezarea romană de la Agighiol - SE de sat. la 1,5 km SE de sat, pe malul lacului omonim Aşezarea romană de la Angheluş-Vatra satului. în vatra satului Aşezarea romană de la Archiud - Vătăşniţă Aşezarea romană de la Aţel - Matz. Aşezarea a fost descoperită în hotarul Matz, la jumătatea drumului dintre Aţel şi Dupuş. Aşezarea romană de la Babadag-Vicus Nov(us). cca. 500 m SV de oraş, în perimetrul delimitat de DN 22 şi şoseaua spre Slava Rusă. Aşezarea romană de la Baciu - Coasta Mănăşturului. Aşezarea romană se află la 1 km SE de sat. Aşezarea romană de la Bădeni - Dealul Pad. Aşezarea se află pe creasta dealului "Pad", pe culmea apelor dintre Arieş şi Mureş. Aşezarea romană de la Băgara. Aşezarea se află la 200 m V de sat. Aşezarea romană de la Baia-la 2 km E de Gara Baia. la 2 km E de Gara Baia Aşezarea romană de la Balta Verde - Câmpul Deciului. între satul Balta Verde şi satul Izvoarele Aşezarea romană de la Bistriţa - Ursoaica. pe valea pârâului Bistriţa Aşezarea romană de la Boian. Aşezarea a fost identificată pe drumul spre Ceanu Mare, km. 11. Aşezarea romană de la Bolduţ. Aşezarea romană se află în sat, pe malul drept al Văii Morgos. Aşezarea romană de la Boroşneul Mare. pe drumul roman dintre castrele de la Râşnov şi Breţcu Aşezarea romană de la Brâncoveneşti - Sălaş. Aşezarea se află în pădure la N de castru, pe un loc mai înalt, numit "Grădina engleză". Aşezarea romană de la Breazova - La Pădure. pe drumul spre Poieni Aşezarea romană de la Buduş- Pe Clejă. la ieşirea din sat, în direcţia SE Aşezarea romană de la Bugeac - Ceairul lui Marinciu. Aşezarea se află pe malul lacului Bugeac, la 4 km SV de sat. Aşezarea romană de la Bujoreni - Malul Alb. la N de pârâul Valea Bujorencii Aşezarea romană de la Buza Aşezarea romană de la Călacea - În lab Aşezarea romană de la Călăraşi - Bogat. Aşezarea se află la NV de sat. Aşezarea romană de la Cârcea - La Guran. la 1,5 km S de sat Aşezarea romană de la Cheia. Aşezarea romană poate fi identificată pe malul stâng al Arieşului. Aşezarea romană de la Chinteni - Pustafalău. Aşezarea este situată în stânga şoselei Cluj-Jibou, la cca. 2 km S de localitate, în dreapta văii Chintăului, pe o terasă parţial acoperită de pădure. Aşezarea romană de la Chiochiş - Fântâna Puturoasă Aşezarea romană de la Ciceu - Giurgeşti. vatra satului Aşezarea romană de la Coasta. în vatra satului, în jurul casei lui Poenar Iacob Aşezarea romană de la Cogealac. pe traseul între Gura Dobrogei şi Tariverde, de o parte si de alta a şoselei Aşezarea romană de la Corvineşti - La Curte. în jurul fostei curţi nobiliare Aşezarea romană de la Cosniciu de Jos. la S de sat, în lunca văii Barcăului Aşezarea romană de la Cotu Văii - Via lui Avram Aşezarea romană de la Crăgueşti. în faţa sediului fostului CAP Aşezarea romană de la Cristeşti - Cetatea de pământ. Aşezarea se află dincolo de şosea şi calea ferată. Aşezarea romană de la Cristian. Aşezarea se află extravilan, la E de sat, pe malul Cibinului Aşezarea romană de la Dacia Aşezarea romană de la Deuşu - Valea Puturoasa Aşezarea romană de la Domaşnea - Coveiul lui Ioşca. la 1 km S de sat, spre Orşova Aşezarea romană de la Domaşnea - ,,Pivniţa lui Românu Nicolae'' Aşezarea romană de la Domneşti. vatra satului Aşezarea romană de la Duleu - ,,Dealul Foale''. Situl se află plasat la poalele dealului, după Izvorul lui Traian. Aşezarea romană de la Duleu - ,,Izvorul lui Traian''. Situl este plasat la cca. 500 m de ieşirea din Duleu spre Valea Mare. Aşezarea romană de la Duleu - ,,Sălişte''. Situl este plasat în stânga drumului ce duce de la Izvorul lui Traian la Izvorul lui Ţuşlic. Aşezarea romană de la Enisala. la SV de comună Aşezarea romană de la Fânaţe - La Crăciun Aşezarea romană de la Fântâna Aşezarea romană de la Fântâniţa - Hordohiu. la 1 km V de grajdurile fostului CAP Aşezarea romană de la Fântâniţa - Pe vale. la 4 km SE de sat Aşezarea romană de la Frecăţei-Vatra satului Aşezarea romană de la Gârcov. pe şoseaua Gârcov - Corabia, la 6 km E de Corabia Aşezarea romană de la Gârlişte - ,,Dric''. Situl este imprecis localizat. Aşezarea romană de la Gheorghieni - Măzărişte Aşezarea romană de la Gherteniş - ,,Făitălanu (Mare)'' Aşezarea romană de la Gherteniş - ,,Zăton'' Aşezarea romană de la Ghinda - Podul paielor Aşezarea romană de la Giurgiova - ,,Dric'' Aşezarea romană de la Glodeni - La Biserică. la 200 m E de sat, la 1 km NV de pârâul Stănceşti Aşezarea romană de la Goreni - Stupini. Aşezarea este situată la NE de sat. Aşezarea romană de la Greoni - Sălişte. la 1 km SV de sat, pe malul râului Caraş Aşezarea romană de la Gurghiu. Aşezarea se află în vatra satului. Aşezarea romană de la Hăieşti - Jidovi. pe malul drept al Blahniţei Aşezarea romană de la Halânga - La Poligon Aşezarea romană de la Hălmeag. 4 km NV de sat, în stânga pârâului Felmer Aşezarea romană de la Hirean - Grueţe. la ieşirea din sat, spre Milaş Aşezarea romană de la Horia - La Baraj. la 2,5 km NV de sat, pe terasa de V a pârâului Taiţa; la N se află drumul de acces al barajului Horia Aşezarea romană de la Hosman - Luminiş. Aşezarea a fost descoperită intravilan, la 283 m E de gară. Aşezarea romană de la Iam - ,,Staţia CFR''. Situl este localizat la marginea satului, în apropierea staţiei CFR. Aşezarea romană de la Iara - Groapa lui Papa. Aşezarea a fost descoperită pe drumul spre Băişoara. Aşezarea romană de la Iazurile. la 2 km E de sat Aşezarea romană de la Ilidia - ,,Dealul Armenilor'' Aşezarea romană de la Istria - Dealul Istriei. la 2 km SV de sat Aşezarea romană de la Izvoarele- Plantaţie. între Canlia şi Păcuiul lui Soare Aşezarea romană de la Izvoru Crişului - Ordomanioş Aşezarea romană de la Jelna - La Table. la ieşirea din sat spre Bistriţa Aşezarea romană de la Jucu de Sus - Budulău. Aşezarea se află la sud de sat, la est de Someşul Mic şi aproape de Dealul Ţigla. Aşezarea romană de la Loţu - Terenul Raduly Ferenc. Aşezarea se află la 4 km SE de Sângeorgiu de Pădure, pe valea pârâului Loţ. Aşezarea romană de la Lovnic Aşezarea romană de la Luduş - Ferma legumicolă. Aşezarea romană se află în stânga şoselei naţionale Târgu Mureş - Turda - Cluj Napoca spre Cheţani. Aşezarea romană de la Măgheruş - Turnul Roşu. în vatra satului Aşezarea romană de la Măieruş. între vechea livadă şi sat Aşezarea romană de la Mărtiniş. Aşezarea se află la V de sat, lângă drumul ce duce spre Rareş Aşezarea romană de la Mătăsaru - Vatra satului. Aşezarea se află între satul Mătăsaru şi pârâul Potopu; la 1 km sud de centrul satului. Aşezarea romană de la Matei. vatra satului, în apropierea Bisericii Ortodoxe Aşezarea romană de la Mihai Viteazu - Fântâna Şai. Aşezarea se află lângă fântâna "Şai". Aşezarea romană de la Moacşa - Vereşmart. la 2 km NE de sat, în hotarul "Vereşmart" dintre pâraiele Ciobot şi Năsaş, aproape de confluenţa lor Aşezarea romană de la Mureşenii de Câmpie - Deasupra bisericii Aşezarea romană de la Nalbant - la cca. 2 km NE de sat. cca. 2 km NE de sat Aşezarea romană de la Năvodari. la S de oraş, aproape de drumul spre Mamaia Aşezarea romană de la Niculiţel - Mănăstirea Saun. la cca. 350 m de Mănăstirea Saun Aşezarea romană de la Nimigea de Jos. în partea de S a satului, în jurul grajdurilor CAP Aşezarea romană de la Nisipari. la 4 km N de sat Aşezarea romană de la Nistoreşti. la 200 m N de sat Aşezarea romană de la Ocna Sibiului. Aşezarea este situată intravilan. Aşezarea romană de la Ocna Sibiului - Zmiţe. Aşezarea romană a fost descoperită la circa 5 km E de oraş. Aşezarea romană de la Odobeşti - Capul satului. Aşezarea se află la 0,8 km de intrarea în localitate, spre NE, în dreapta DJ Sălcuţa - Odobeşti. Aşezarea romană de la Odorheiu Secuiesc. între fostul târg de animale şi Cetatea medievală Aşezarea romană de la Ogra - Cipău Mic. Aşezarea se află între Cipău şi Ogra. Aşezarea romană de la Orlea - Orliţa. la 2 km E de sat Aşezarea romană de la Ormeniş. Aşezarea se află în vatra satului. Aşezarea romană de la Pădurenii. în hotar, pe cursul superior al Văii Clapa Aşezarea romană de la Pădureţu. la SV de sat, la limita cu comuna Şirineasa Aşezarea romană de la Palazu Mic - La pământul galben. la 1 km NV de podul şoselei Constanţa - Tulcea Aşezarea romană de la Părăuşani Aşezarea romană de la Pătaş - Sălişte. la 1 km N de sat Aşezarea romană de la Pecineaga. la cca. 3 km E de sat Aşezarea romană de la Pecineaga - Movila lui Oprea Ionescu. la aprox. 5 km NV de sat Aşezarea romană de la Pintic. Aşezarea romană a fost identificată la V de sat. Aşezarea romană de la Ploieşti - str. Zorelelor colţ cu str. Lucernei. cartier Bereasca Nord, colţ cu str. Lucernei Aşezarea romană de la Podu Cristinii - Pod. în stânga râului Sabar, imediat la SE de podul de pe DC Podul Cristinii - Potlogi Aşezarea romană de la Podu Dâmboviţei. 1,5 km N de sat, platoul din faţa Cetăţii Oraţia Aşezarea romană de la Poian-Vatra satului. vatra satului Aşezarea romană de la Răcarii de Jos. la 150 m SV de gară Aşezarea romană de la Rădăcineşti. la E de căminul cultural, între pârâul Fântânii la N şi pârâul Tulburoasa la V, pe o suprafaţă de 6 ha Aşezarea romană de la Răhău - Budurăul Ciobănelului Aşezarea romană de la Rahman. la 2 km NE de sat Aşezarea romană de la Rahman - La Baba Caira. la 200 m NE de sat Aşezarea romană de la Ramna - Beran. la 3 km de sat Aşezarea romană de la Rapoltu Mare - La Vie. Situl de află la vest de satul Rapoltu Mare, în apropierea carierei romane de la Măgura Uroiului Aşezarea romană de la Răzvad - Răzvadu de Jos. la marginea de N a satului Aşezarea romană de la Recea-Cristur - Ambruş Aşezarea romană de la Rediu. Ruinele unor clădiri romane au fost semnalate între hotarele comunelor Rediu şi Mărtineşti. Aşezarea romană de la Roşia - Kramor, Krannerech. Urmele aşezării au fost observate intravilan. Aşezarea romană de la Rusciori. Aşezarea se află la 2 km V de sat, pe un platou al versantului Secaşelor. Aşezarea romană de la Săcădate. Aşezarea se află în intravilan, în zona dintre biserică şi şcoală. Aşezarea romană de la Săcele. la 300 m SE de sat Aşezarea romană de la Săcelu - Băile Romane. în spatele complexului hotelier "Săcelata", pe malul stâng al Blahniţei, de-a lungul pârâului Ciucur Aşezarea romană de la Săcelu - Grui. malul drept al pârâului Blahniţa Aşezarea romană de la Şaeş - Ieşire. Aşezarea se află la ieşirea din sat, spre Apold, în partea stângă a şoselei. Aşezarea romană de la Sâmbăta Nouă. la 200 m SE de sat Aşezarea romană de la Sânnicoară. Aşezarea se află la S de sat. Aşezarea romană de la Sânnicoară - După capul satului. Aşezarea se află la NV de sat, pe dealul de pe malul stâng al râului. Aşezarea romană de la Sânnicolau Mare - La Fabrica de cărămizi. la 1,5 km SE de localitate Aşezarea romană de la Sânzieni. vatra satului Aşezarea romană de la Şardu. Aşezarea se află la 1 km NE de sat, spre SV de vechiul drum roman. Aşezarea romană de la Sarinasuf. cca. 750 m N de sat Aşezarea romană de la Saschiz - Cetatea Uriaşilor. Aşezarea se află la 4 km NE de comună. Aşezarea romană de la Şeica Mică - Şesul Morii. Aşezarea romană a fost descoperită în hotarului comunei, la locul numit Şesul Morii situat pe terasa din preajma Târnavei Mari. Aşezarea romană de la Sfântu Gheorghe. între străzile Roosvelt, Malinovski şi Piaţă, pe malul stâng al pârâului Debren Aşezarea romană de la Şieu-Odorhei. lângă şcoala din sat, în vatra satului Aşezarea romană de la Silivaşu de Câmpie - Drâmoaia. la 3 km NE de centrul satului Aşezarea romană de la Sinoie - sat. la 1 km SSE de şcoala din sat Aşezarea romană de la Slăveni. pe malul Oltului, în vatra satului Aşezarea romană de la Slimnic - În Rusu. Aşezarea romană a fost identificată la 1 km N de extremitatea intravilanului. Aşezarea romană de la Sovata - Dealul Földvár. Aşezarea este situată la SV de oraş. Aşezarea romană de la Stăneşti - Lunca. la S de sat, pe valea râului Mamu Aşezarea romană de la Ştefan cel Mare - dealul Bodgaproste. la NV de şoseaua Cernavodă-Constanţa, în partea de E a carierei de piatră a fabricii de ciment Cernavodă, pe versanţii de NE ai dealului Bogdaproste Aşezarea romană de la Ştefan cel Mare. muchia de S a văii Carasu, botul dealului Aleca, în faţa barajului canalului de irigaţii Aşezarea romană de la Suatu - Lângă moară. Aşezarea se află în centrul satului, lângă moară. Aşezarea romană de la Suceagu - Pârâul Jiiştii. Aşezarea se află sub dealul Chintăul Gilăului în valea Pârâului Jiştii, în hotarul "Hordoşcut", la punctul "Oltovani". Aşezarea romană de la Târgu Jiu - Ştiubeiul lui Ionicioiu. cartier Olari, la 200 m de calea ferată, la 150 m SE de râul Amaradia Aşezarea romană de la Târgu Secuiesc - Bárdocz. în partea nordică a oraşului Aşezarea romană de la Târgu Secuiesc. în centrul oraşului Aşezarea romană de la Târguşor - Sectorul zootehnic Aşezarea romană de la Teliţa-vatra satului. sector SV, în vatra satului Aşezarea romană de la Traian. la 2,5 km E - SE de sat Aşezarea romană de la Trestenic. cca. 1,5 km SE de sat Aşezarea romană de la Trestenic. cca. 350 m NV de sat, de o parte şi de alta a şoselei Trestenic - Nalbant Aşezarea romană de la Trestenic. cca. 800 m SE de sat, de o parte şi de alta a şoselei Trestenic - Nalbant Aşezarea romană de la Tritenii de Jos - Ţigăreni. Aşezarea a fost descoperită pe drumul care duce spre Ţigăreni. Aşezarea romană de la Turda - Lişca. Aşezarea se află la 3 km SV de Poiana, lângă fântâna şi pârâul "Lişca" ("Liskakut"), pe un loc arabil mai ridicat (unde a existat satul dispărut Élecsfalva). Aşezarea romană de la Tuşinu. Aşezarea se află în vatra satului. Aşezarea romană de la Tuzla. la V de localitate şi la cca. 1 km S de Lacul Techirghiol Aşezarea romană de la Ungra - Dealul Viilor. în perimetrul localităţii, pe malul drept al Oltului Aşezarea romană de la Urişor - Dealul lui Bela. Aşezarea se află lângă moară, pe malul Someşului, spre Dealul lui Bela. Aşezarea romană de la Vadu. pe malul insulei Chituc, la 5 km NE de sat Aşezarea romană de la Vâlcele - Sălişte. Aşezarea se află la 1 km NV de sat şi la 180 m de malul stâng al pârâului Vâlcelelor. Aşezarea romană de la Vălişoara - Şes. La 400 m SV de sat şi la aceeaşi distanţă NNE de gara CFR Vălişoara, la extremitatea nordică a terasei II a Timişului Aşezarea romană de la Viişoara - Cărămida. Aşezarea se află pe locul "La Cărămidă", la poalele "Dealului cu Foc". Aşezarea romană de la Vişina-Vatra satului. Vatra satului, sector E Aşezarea romană de la Visterna. Intravilan pe latura de N, Aşezarea romană de la Visuia - Izvoarele. la 4 - 5 km SE de sat Aşezarea romană de la Voiniceni. Aşezarea este situată în vatra satului. Aşezarea romană de la Vrancea. pe malul Dunării, în dreptul km. fluvial 905 Aşezarea romană de la Zăgujeni - Conducta de gaz. la cca. 500 m în stânga căii ferate, pe drumul Zăgujeni - Ohaba, la NE de aşezarea neolitică Aşezarea romană din punctul Dealul Cetăţii. Aşezarea este situată pe malul stâng al Mureşului. Aşezarea romană la Berlişte - Spărdoviţa'' Aşezarea romană rurală de la Ozd - Fântâna de pe dealul Cocoşului Aşezarea romană şi medievală de la Câmpia Turzii. Situl se află pe partea dreaptă a DN 15, vis-a-vis de Hanul Broscuţa. Aşezarea romană şi postromană de la Ghenetea - Nisipărie. în dreapta şoselei Marghita - Ghenetea, la 1 km S de centrul localităţii Aşezarea romană şi postromană de la Mândra. Aşezarea se află pe malul primului lac piscicol, în amonte de sat. Aşezarea romană şi postromană de la Veţel. la cca. 1 km N de sat Aşezarea romană şi romano-bizantină de la Vadu - Bardalia. la 2 km S de sat, la E de pichetul de grăniceri Vadu Aşezarea romană târzie de la Tulcea - La Puţul Hogii ?. Aşezarea este amplasată în zona de sud a teritoriului administrativ al municipiului; pe Valea Tulcei; în apropierea DJ 222. Aşezarea romano-bizantină de la 2 Mai. În grădina CAP, în partea de NV a satului Aşezarea romano-bizantină de la Agighiol-l1,8 km N de localitate. la 1,8 km N de localitate Aşezarea romano-bizantină de la Beştepe-în vatra satului. în vatra satului Aşezarea romano-bizantină de la Camena-la cca. 30 m E de sat. la cca. 30 m E de sat Aşezarea romano-bizantină de la Casicea. în N satului, la cca. 2 km de sat, pe un deal Aşezarea romano-bizantină de la Casicea. în N satului, la cca. 2 km de sat, pe un deal Aşezarea romano-bizantină de la Constanţa. la intersecţia Bd. Tomis cu şoseaua - varianta către Mamaia şi malul de S al lacului Siutghiol Aşezarea romano-bizantină de la Corabia-Celei Aşezarea romano-bizantină de la Izvoarele. pe teritoriul localităţii Aşezarea romano-bizantină de la Lazu. în marginea de NNV a satului, la cca. 300 m de ultimele case şi la cca. 100 m SV de un pâlc de nuci, pe versantul de V al văii Aşezarea romano-bizantină de la Luncaviţa - La pepiniera Babuşca. la 4 km V de Luncaviţa Aşezarea romano-bizantină de la Nuntaşi. la capătul de E al satului Aşezarea romano-bizantină de la Sabangia-în NV intravilan. sector de NV, intravilan Aşezarea romano-bizantină de la Stejaru - La piatra Aşezarea romano-bizantină de la Trestenic-în vatra satului. în vatra satului Aşezarea rurală daco-romană de la Cipău - Cipăul Mic. Punct situat în dreapta şoselei care duce de la Ogra la Cipău, înainte de intrarea în sat. Aşezarea rurală de epocă romană de la Mahmudia-la cca. 2 km E de sat. cca. 2 km E de sat, în stânga şoselei Mahmudia - Murighiol Aşezarea rurală de epocă romană de la Nalbant - la marginea de est a satului. la limita de E a satului Aşezarea rurală de la Boiu - Faţa Mică Aşezarea rurală elenistică de la Istria. în dreptul podului de pe şoseaua către cetatea Histria Aşezarea rurală elenistică de la Săcele. la 300 m E de sat Aşezarea rurală medievală de la Baciu - Sântioara. Aşezarea se află pe dealul de la N de sat, pe panta sa de E. Aşezarea rurală medievală de la Câlnic Aşezarea rurală medievală de la Ianoşda - Cânepişte Aşezarea rurală medievală de la Păltiniş - Dâmbul bisericii. la NV de sat Aşezarea rurală medievală de la Viscri Aşezarea rurală medievală menţionată ca siliştea satului Poiana Lungă. Situl se află în apropierea satului. Aşezarea rurală romană de la Apahida - Dealul Pădurice. Aşezarea se află la NE de sat. Aşezarea rurală romană de la Apahida - Tarcea Mică. Aşezarea se află la N de sat. Aşezarea rurală romană de la Băltăgeşti. la marginea satului, la întretăierea drumurilor romane Capidava - Tomis şi Capidava - Histria Aşezarea rurală romană de la Băneasa. intravilan Aşezarea rurală romană de la Bogata Aşezarea rurală romană de la Căianu - La Feredeu. Aşezarea se află la S de sat,pe dealul Feredeu ( sau Fegheului, Fedeu). Aşezarea rurală romană de la Ceanu Mic - Valea Rozelor. Aşezarea se află la SV de sat, lângă vechiul traseu al drumul roman dintre Potaissa şi Napoca. Aşezarea rurală romană de la Ciobanu. intravilan şi la V de sat Aşezarea rurală romană de la Ciumăfaia - Păluta. Aşezarea se află pe malul stâng al Văii Chindea. Aşezarea rurală romană de la Cogealac - Via lui Ciurea. la 1 km V de sat Aşezarea rurală romană de la Corbu. la 1 km NV de sat Aşezarea rurală romană de la Corneşti - Pe Şes. Aşezarea se află sub şoseaua Târnăveni-Blaj. Aşezarea rurală romană de la Credinţa - Dealul Mocanilor. la 300 m NE de sat, pe panta de V a dealului Mocanilor Aşezarea rurală romană de la Criţ - casa parohială evanghelică. intravilan, Valea Scroafei Aşezarea rurală romană de la Crucea Aşezarea rurală romană de la Fântânele. în partea de S a satului Aşezarea rurală romană de la Floriile. intravilan şi în partea de SV a satului Aşezarea rurală romană de la Gălbiori. intravilan Aşezarea rurală romană de la Grădina. la 500 m SV de sat Aşezarea rurală romană de la Istria. la 1,5 km SE de satul Istria Aşezarea rurală romană de la Lazu. în vatra satului şi în apropierea cimitirului Aşezarea rurală romană de la Luminiţa Aşezarea rurală romană de la Murighiol - la 1,7 km SE de sat. la 1,7 km SE de sat, în stânga şoselei Murighiol - Dunavăţul de Sus Aşezarea rurală romană de la Nistoreşti. la 1,5 km N de sat Aşezarea rurală romană de la Nuntaşi. la 300 m SV de sat Aşezarea rurală romană de la Pădureni. intravilan Aşezarea rurală romană de la Petroşani. intravilan şi la E de sat Aşezarea rurală romană de la Rupea - Pădurea lui Grigore. lângă localitate Aşezarea rurală romană de la Sarichioi - Valea Sărătura. la 1,5 km S de sat Aşezarea rurală romană de la Straja. la 1 km V de şoseaua Straja-Cumpăna, pe versantul sudic al văii dintre Valea Seacă şi Straja, la aprox. 300 m de digul lacului Straja Aşezarea rurală romană de la Vadu - Pepiniera. la 2 km NV de sat Aşezarea Sălcuţa de la Baia de Fier - Peştera Pârcălabului. la 4 km NV de sat, pe malul drept al pârâului Galbenul Aşezarea Sălcuţa de la Corlăţel- Podul lui Nica. la N de sat, pe malul râului Drincea Aşezarea Sălcuţa de la Dăneasa. la 500 m SE de sat Aşezarea Sălcuţa de la Plopşor - Piscul Cornişorului. la 2,5 km NE de biserică Aşezarea Sălcuţa de la Valea Anilor - La Glămie. pe malul pârâului Drincea, la 2 km E de sat Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Avrămeşti - Lok. Situl se află pe o terasă aflată între şoseaua Cecheşti - Avrămeşti şi pârâul Geoagiu, pe malul drept al pârâului Nagyáj. Aşezarea Sântana de Mureş-Cerneahov de la Bretea - Coasta lui Balint. la NE de sat Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Cătunu - Mătâcă. Aşezarea este localizată la circa 1 km sud de sat, pe terasa stângă a Ialomiţei şi la 1 km de podul drumului naţional Bucureşti - Buftea - Ploieşti. Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Cristuru Secuiesc - Fonóda. La S de şoseaua ce duce spre Odorhei Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Şeinoiu. La NV de satul Şeionoiu, pe malul drept al Mostiştei, pe panta unui bot de terasă Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Turia - Balász - Rétiláb. la 3 km E de sat, în dreapta drumului dinspre Târgul Secuiesc Aşezarea Sântana de Mureş - Dâlma lui Bene. Aşezarea se situează deasupra bisericii reformate. Aşezarea Sântana de Mureş de la Barcea - Grădina de zarzavat. la 500 m V de şoseaua Tecuci - Galaţi Aşezarea Sântana de Mureş de la Batoş - Grajduri. Situl se află în în apropierea grajdurilor fostei CAP. Aşezarea Sântana de Mureş de la Caragele - Movila Lungă Aşezarea Sântana de Mureş de la Cernat - Dealul Cruce. în mijlocul Cernatului de Sus, pe panta dealului Aşezarea Sântana de Mureş de la Limpeziş - Puţul lui Dumitrache Arghir. la E de sat Aşezarea Sântana de Mureş de la Oreavul. pe terasa înaltă a Râmnicului Sărat, în marginea de NE a satului, la S de şoseaua naţională Aşezarea Sântana de Mureş de la Podeni Aşezarea Schneckenberg de la Cincşor- Dealul Cerului. în perimetrul castrului roman şi pe dâmbul de la vest de el Aşezarea Schneckenberg de la Comana de Jos. în stânga şoselei Comana de Jos-Veneţia de Jos Aşezarea Schneckenberg de la Ghimbav. în stânga şoselei Ghimbav-Codlea, înainte de podul de peste Bârsa Aşezarea Schneckenberg de la Lisnău - Coasta lui Ciulac Aşezarea Schneckenberg de la Perşani. terenul din stânga pârâului Aşezarea Schneckenberg de la Satu Nou - Varnvok. pe raza satului Aşezarea Schneckenberg de la Sfântu Gheorghe - Piatra de veghe. la NV de oraş, pe un promontoriu Aşezarea Schneckenberg de la Veneţia de Sus Aşezarea Schneckenberg de la Viile Saşilor. în aval de Viile Saşilor şi pe ultimele terase ale Dealului Cerului, la nord de barajul hidrocentralei de la Voila Aşezarea Schneckenberg de la Vulcan. înainte de a ajunge de la Codlea la Vulcan Aşezarea sezonieră dacică de la Comana de Jos - punctul Lazuri. în dreapta şoselei ce duce la Comana de Sus Aşezarea sezonieră de epoca bronzului din Satu Barbă- Groapa de animale Aşezarea şi castrul de la Călugăreni - Ţinutul Cetăţii. Aşezarea se află pe terenul cetăţii sau Cetatea Veche, la SV de sat, la stânga drumului judeţean Călugăreni - Dămieni. Aşezarea şi cetatea Carsium de la Hârşova - La Cetate. Situl se află pe malul înalt al Dunării, STR. Dobrogei până la intersecţia cu str. Gh. Doja - spre V de-a lungul str. Carsium până la intersecţia cu str. Lunei - str. Lunei şi str. Venus spre S, până la malul Dunării, la Crucea monument. Aşezarea şi mormântul neolitic de la Band Aşezarea şi mormintele de la Căpleni-Tagul lui Rock Aşezarea şi necropola daco-romană de la Sântana. la 1 km E de gară, în dreptul bifurcaţiei liniilor ferate Arad - Oradea şi Arad - Brad, în livadă Aşezarea şi necropola de la Zau de Câmpie - La Grădiniţă. Punct situat în centrul localităţii, la circa 40 m de şoseaua judeţeană Luduş-Band-Tg. Mureş, pe terasa mijlocie a pârâului de Câmpie, în curtea (spatele) Grădiniţei de copii. Aşezarea şi necropola din epoca bronzului de la Gorgota - La Cazan Aşezarea şi necropola Ferigile-Bârseşti de la Stoeneşti - Valea Miriuţei. la intrarea în sat, spre V, la cca. 700 m de şoseaua Câmpulung - Târgovişte Aşezarea şi necropola medievală de la Botoşani-Cartierul Popăuţi. Sit arheologic aflat în partea de nord-vest a oraşului, la 100 m nord-est de gara Botoşani. Aşezarea şi necropola Noua de la Ozun - Spatele Tulgheşului. în dreptul drumului de câmp ce duce de la Ozun la Măgheruş, malul stâng al Râului Negru Aşezarea şi necropola post-romană de la Corneşti - Obiectiv 7. Situl se află pe terasa sudică a văii pârâului Carani, la 150 m est de DN 69 (în imediata apropiere a liniilor de tensiune medie de 20 KW de lângă DN 69) şi la aproximativ 1,5 km de staţia Petrom. Aşezarea slavă de la Dorolţu - Dâmbu Mic. Aşezarea se află la SE de sat. Aşezarea Sracevo-Criş de la Trestiana - Marginea. la 500 m NV de sat Aşezarea Starcevo - Criş de la Angheluş - Pârâul Fântânii. între Olt şi Râul Negru, pe o terasă înaltă, până la valul Bobâlna Aşezarea Starcevo-Criş de la Balş - Valea Parului. la cca. 1,5 km V de satul Balş şi la 3,5 km E de satul Băiceni Aşezarea Starcevo-Criş de la Bârseşti - Gogoi. la 1 km de sat Aşezarea Starcevo-Criş de la Cândeşti - Coasta Rublei. la intrarea în sat dinspre SV, în dreptul şoselei Aşezarea Starčevo - Criş de la Cheile Vârghişului - Peştera 1. pe malul stâng al râului Aşezarea Starcevo-Criş de la Cipău - Dâlma. Punctul, fostă zonă de inundaţie a Mureşului, de formă elipsoidală (70 m x 40 m), situat la circa 270 m de intersecţia pârâului Şeuliei cu calea ferată Iernut-Cipău, este o terasă mijlocie a Mureşului. Aşezarea Starcevo-Criş de la Grumăzeşti - Deleni. în marginea de S a satului Aşezarea Starcevo-Criş de la Homorodu de Mijloc. pe marginea şoselei dintre Homorodu de Jos şi Homorodu de Mijloc, pe terasa inferioară a Văii Homorodului Aşezarea Starcevo-Criş de la Ilieni - Oraşul Rotund. la V de sat, pe malul stâng al pârâului Ilieni Aşezarea Starčevo-Criş de la Pănade - Tăul Pănăzii Aşezarea Suciu de Sus de la Bârsana - Podul Miresei. la marginea sud-estică a localităţii, pe o pantă uşoară de deal cu înclinaţie sudică, străbătută de şoseaua Sighetu Marmaţiei-Borşa Aşezarea Suciu de Sus de la Buşag - Pe toag. la cca. 200 m SE de satul Bârgău, în stânga şoselei Baia Mare-Satu Mare Aşezarea Suciu de Sus de la Ciocmani - Dâmbu Luchii. la 800 m S de sat Aşezarea Suciu de Sus de la Cliţ - Dealul Grindului. pe pintenul Dealului Grindului, pe malul stâng al Someşului, vis-a-vis de gara Cuciulat Aşezarea Suciu de Sus de la Copalnic-Mănăştur -Pe mal. La marginea nord-vestică a localităţii, în stânga şoselei Baia Mare-Târgu Lăpuş (DN 18B), pe panta sudică a unui deal Aşezarea Suciu de Sus de la Copalnic-Mănăştur - Poiana. La marginea nord-estică a localităţii, pe terasa înaltă şi lată din dreapta râului Cavnic Aşezarea Suciu de Sus de la Cuceu - Pe lab. lângă drumul spre Firminis, sub pădure, spre Dobrin Aşezarea Suciu de Sus de la Dămăcuşeni - La Obreja. La marginea estică a localităţii, pe terasa înaltă din dreapta râului Suciu (Ţibleş) Aşezarea Suciu de Sus de la Letca. lângă DN 1 H, în dreptul bornei kilometrice 118+6 Aşezarea Suciu de Sus de la Libotin - Podoroiul Mare. la aproximativ 2 km nord de localitate, în stânga drumului înspre Ungureni, pe terasa relativ înaltă din dreapta râului Rotunda Aşezarea Suciu de Sus de la Oarţa de Jos - Alac. La sud-vest de localitate, pe o pantă lină de deal din dreapta Văii Cămin Aşezarea Suciu de Sus de la Oarţa de Sus - Făget. În vecinătatea imediată a dealului Oul Făgetului, pe o pantă de deal din dreapta Văii Făget Aşezarea Suciu de Sus de la Oarţa de Sus - Mânzata. la cca. 2 km SV de centrul satului Aşezarea Suciu de Sus de la Onceşti - Pe Corn. pe terasa înaltă din stânga Izei, la marginea vestică a localităţii, în imediata apropiere a şoselei Vadu Izei- Săcel Aşezarea Suciu de Sus de la Orţiţa - Cernuţel. la 500 m S de sat, pe Valea Căminului Aşezarea Suciu de Sus de la Podişu - La Lab. la V de drumul Podişu - Buzaş Aşezarea Suciu de Sus de la Podişu - Pe Inaţ. la capătul de N al satului, pe platoul de deasupra Someşului Aşezarea Suciu de Sus de la Prislop - Fântâna Boului. la 900 m S de bifurcaţia drumului Boiu Mare - Prislop Aşezarea Suciu de Sus de la Rogna - Coasta lui Nicolae. la V de capătul satului, spre Negreni Aşezarea Suciu de Sus de la Sarasău - La moară. în partea de SE a vetrei satului, în apropiere de clădirea morii Aşezarea Suciu de Sus de la Sarasău - Vaşcăpău. La nord-vest de localitate, în zona în care pantele ce coboară din munţi ajung foarte aproape de malul stâng al Tisei Aşezarea Suciu de Sus de la Târgu Lăpuş - Eghereş. la 500 m SE de oraş, pe terasa din stânga râului Lăpuş Aşezarea Suciu de Sus de la Vad - Ştiurdina. Pe malul stâng al Văii Berinţa, la aproximativ 2,5 km nord de punctul Poduri, la 800 m NV faţă de biserica din sat, pe o pantă de deal Aşezarea tardenoisiană de la Albeşti Aşezarea tardenoisiană de la Straja Aşezarea tardenoisiană de la Târguşor - La Grădină Aşezarea Tei de la Bucşeneşti-Lotaşi - Dealul Solovanului. în vatra satului, pe terasa mijlocie a râului Târgului Aşezarea Tei de la Ciocăneşti - Pădurea Popeasca. Aşezarea se află între Ciocăneşti şi satul Creţu, pe malul drept al râului Colentina, în dreptul pădurii Aşezarea Tei de la Corbii Mari - În Luncă. Aşezarea se află pe malul stâng al Neajlovului, la 1,5 km S de localitate, în dreptul "Dealului Cupele" şi la 1 km S de DC Corbii Mari - Vadu Stanchii Aşezarea Tei de la Dobreşti - La Movile. pe islazul din dealul satului, la E de sat, la hotarul dintre Dobreşti şi Fureşti Aşezarea Tei de la Găujani - Valea lui Guţu Gheorghe. la N de sat, la N de Dunăre Aşezarea Tei de la Hăbeni - Între grădini. Aşezarea se află la SE de sat, spre satul Comişani, pe terasa dreaptă a râului Ialomiţa. Aşezarea Tei de la Măineasca. Situl se află pe ambele maluri ale unei văi afluente Mostiştei, la cca. 300 m SV de sat, în dreptul satului Măineasca, la V de vale ce duce la "puţul lui moş Pătru", pe terasa înaltă Aşezarea Tei de la Mârşa - La marginea satului. în dreapta drumului spre Roata de Jos, la N de Valea Gitonei Aşezarea Tei de la Mehedinţa - Valea Ciuciurului. Aşezarea se află pe un bot de terasă pe Valea Ciuciurului, la E-SE de Pomicola Mehedinţa. Aşezarea Tei de la Mogoşeşti. la marginea de V a satului, între primele case şi malul Argeşului Aşezarea Tei de la Ocniţa - Dealul Scoarţei. Aşezarea se află în capătul de V al satului, la S de DC Ocniţa - Gorgota. Aşezarea Tei de la Petrăchioaia. Vis-a-vis de comuna Petrăchioaia, pe malul drept al râului Mostiştea, în dreptul puţului de lângă podul de pe şosea Aşezarea Tei de la Ploieşti - Şcoala generală nr. 30. cartier Nord Aşezarea Tei de la Puieni. la 2 km V de sat, spre Pietrele, la N de gârla Comasca Aşezarea Tei de la Răcari- Cartier Ţepeş Vodă. cartierul Ţepeş Vodă, în S localităţii, pe malul stâng al Ilfovului Aşezarea Tei de la Roata de Jos. la intrarea în sat dinspre Cartojani, la N de pârâul Dâmboviţa Aşezarea Tei de la Şelaru - În Mlăci. pe malul stâng al râului Glavacioc, la 2,5 km SSV de localitate, lângă pădurea Calanga Aşezarea Tei de la Viforâta - Cărămidărie. Situl arheologic se află la 200 m SV de localitate, pe dreapta drumului Târgovişte - Viforâta Aşezarea tell de la Plopi - Movila lui Carvaci Aşezarea tip Coslogeni de la Borcea. Aşezarea se află la aproximativ 800 m sud de calea feratã Bucureşti-Constanţa, între Valea Jegăliei la vest şi Valea Împăratului la est, la cca 400 m nord de Autostrada A2. Aşezarea tip Ipoteşti - Cândeşti de la Butimanu. Aşezarea este menţionată ca fiind pe teritoriul satului. Aşezarea Tisa de la Panic. între Zalău şi Panic, la NV de "Pepenărie" Aşezarea Tisa de la Sântana - Dâmbul Popilor. la 7,5 km de localitate, la cca. 500 m E de intersecţia drumurilor Arad - Oradea şi Sîntana - Curtici Aşezarea Tisa de la Şumal - Vârful lui Sommaly. la limita dintre jud. Sălaj şi jud. Bihor Aşezarea Tiszapolgár - Bodrogkéresztur de la Văleni Aşezarea Tiszapolgar de la Cornea Aşezarea Tiszapolgar de la Pecica - Valea Forgacelor Aşezarea Tiszapolgár de la Stupini - Dealul Stupinilor. În apropierea localităŃii, pe un deal Aşezarea Turdaş de la Câlnic- în Vii Aşezarea Turdaş de la Cârjiţi Aşezarea Turdaş de la Chitid- La Plopi Aşezarea Turdaş de la Cristeşti. Aşezarea se află pe malul stâng al pârâului. Aşezarea Turdaş de la Gârbova - Neghilă. Pe terasa Neghilă Aşezarea Turdaş de la Ghirbom- Între Veli Aşezarea Turdaş de la Râmeţ- Curmături Aşezarea Vădastra de la Corabia - Malul Bălţii. cartier Celei Aşezarea Vădastra de la Cruşovu. pe malul bălţii Cruşovului Aşezarea Verbicioara de la Ceplea - Biserica Dacilor. la 600 m de casa Cepleanu, la 50 m E de DN 66 Tg. Jiu - Craiova, la 60 km S de Tg. Jiu, la 100 m de pârâul Valea Satului Aşezarea Verbicioara de la Dobra. în curtea şcolii Aşezarea Verbicioara de la Gârbovăţul de Jos. pe malul pârâului, lângă casa familiei Cioabă Aşezarea Verbicioara de la Oreviţa Mare - Cetate. la 2 km E de sat, pe dealul Măroiu Aşezarea Verbicioara de la Vierşani - Poarta Luncii. la 2 km SE de sat, pe malul stâng al Gilortului, la 1km distanţă Aşezarea Vinca de la Ciopeia- Ploştina. În hotarul localităţii Aşezarea Vinca de la Hunedoara Aşezarea Vinča de la Romos Aşezarea Vinca de la Şura - Valea Caselor. la 500m V de pârâul Valea Cascadelor Aşezarea Vinca de la Zorlenţu Mare - Icrelişte, Codru, Dealul Giurii, Negruşa, Valea Sacă, Sălaşul lui Momac, Obârşia alunişului. la 4 km NE de sat Aşezarea Wietenberg de la Baraolt - Dongó. în albia pârâului Baraolt, la confluenţa cu pârâul Dongó Aşezarea Wietenberg de la Biborţeni. la 3 km de Baraolt, pe malul stâng al pârâului Dongó Aşezarea Wietenberg de la Bocşa - Dealul Bancului. în gospodăria nr. 123 şi în jurul ei, la 50 m SE de şcoală Aşezarea Wietenberg de la Bod. în aval de depozitul militar, pe terasa din stânga Oltului, în dreapta pârâiaşulşui ce traversează şoseaua Bod-Hărman Aşezarea Wietenberg de la Bucerdea Vinoasă - Curături. pe colina "Podei" Aşezarea Wietenberg de la Buneşti- În Şes. în zona tezaurului de spade de bronz Aşezarea Wietenberg de la Cecheşti - Dosul Viei Aşezarea Wietenberg de la Comana de Jos - Pe Ghinişoare. în dreapta drumului ce duce de la Comana de Jos spre Comana de Sus, la 750-1000 m. sud-sud-est de sat Aşezarea Wietenberg de la Crişeni - Valea pârâului Sărat. Aşezarea a fost descoperită pe marginea terasei, deasupra zonei inundabile, pe malul stâng al pârâului Cuşmed. Aşezarea Wietenberg de la Cuciulata- Fântâna Legionarilor. în dreapta drumului Comana de Jos-Cuciulata , cu circa 600-750m. înainte de primele case de sub Pleşiţă Aşezarea Wietenberg de la Ghirbom - Sub vii. la marginea de SV a satului Aşezarea Wietenberg de la Giurtelecu Şimleului - Tărbăcii. în hotarul satului Aşezarea Wietenberg de la Goagiu - Zongota. Aşezarea se află în Valea Zongotei, la 250 m SE de casa Muskátil. Aşezarea Wietenberg de la Hărman. în perimetrul aşezării post-romane, pe raza grădinăriei satului Aşezarea Wietenberg de la Ineu - Grădina Kósa. Aşezarea se află la V de sat, pe un dâmb. Aşezarea Wietenberg de la Livezile - Răcislog. lângă apa Bistriţei, la NE de sat Aşezarea Wietenberg de la Lutoasa - Dealul Cetăţii. pe malul drept al pârâului Lemnia Mică (Várpataka) Aşezarea Wietenberg de la Medişoru Mic - Amburus Aşezarea Wietenberg de la Miercurea Ciuc - Str. T. Vladimirescu Aşezarea Wietenberg de la Mintiu Gherlii - Ciulenaş Aşezarea Wietenberg de la Pălatca - Togul lui Rândruşa Aşezarea Wietenberg de la Plăieşii de Sus - Küpüs Homloka. la marginea satului Aşezarea Wietenberg de la Plopiş - Cucleu. la NV de localitate, la cca. 500 m N de pârâul Valea Mare, afluent al Barcăului Aşezarea Wietenberg de la Ranta. Aşezarea se află pe un promontoriu la SV de sat. Aşezarea Wietenberg de la Sânmartin - Ciucani. lângă izvorul de apă minerală Aşezarea Wietenberg de la Sânzieni - Locul Domnesc. în stânga liniei ferate spre Târgu Secuiesc Aşezarea Wietenberg de la Suatu - La Moară Aşezarea Wietenberg de la Ulciug - Prâsnel. în hotarul satului Aşezarea Wietenberg de la Veneţia deJos. pe terasele din stânga drumului de la intrarea în fostul saivan Aşezare Coţofeni de la Leliceni - Locul Oprit Aşezare Cucuteni de la Griviţa - La Sărături. Sit în extravilan, situat la circa 1200 m nord-est de sat, pe partea stângă a văii Ploştii şi la 1500 m nord-est de biserică Aşezare Cucuteni de la Miletin - Marginea de NE a Satului. Movila este situată intravilan, în marginea de NE a satului, la confluenţa Miletinului cu pârâul Puturosul. Aşezare Cucuteni de la Miorcani - Vărărie. Aşezarea este situată extravilan, la 1000 m N de sat, pe malul drept al pârâului Malanca, la confluenţa acestuia cu Prutul. Aşezare Cucuteni de la Podoleni-Lutărie. Pe capătul dealului Lutărie, spre Dorneşti, pe platoul uşor înclinat spre est cu o excelentă vizibilitate asupra văii Bistriţei şi a dealurilor dinspre nord-est Aşezare Cucuteni la Brăteni - Vatra Satului. Sit extravilan situat la 600 m sud-est de sat, pe ambele părţi ale drumului comunal Brăteni-Dobârceni Aşezare Cucuteni la Roma - Zamca. Aşezarea este situată extravilan, la 1500 m NV de biserica satului şi la 3000 m SE de Movila Bădărău. Aşezare cu două niveluri aparţinând culturilor Sântana de Mureş şi Dridu de la Dârvari. La 800 m S de satul Dârvari, malul stâng al Mostiştei Aşezare culturii Gumelniţa de la Bucşani - La Lac. în apropierea terenul fostei Ferme de tăuraşi Bucşani, cca. 100 m de cursul actual al Neajlovului Aşezare daco-romană de la Forotic Aşezare de epoca bronzului de la Bucşani - La Moară Aşezare de epoca bronzului de la Sănduliţa. Aşezarea se află între Săruleşti Sat şi Sănduliţa, pe o vale situată la 400 metri SE de a doua localitate, pe malul Mostiştei. Aşezare de epoca bronzului de la Săruleşti. 1 km N de fostul sat Codreni, pe malul drept al Mostiştei, pe pantele unei văioage Aşezare de epoca bronzului la Brăteni-Ciritei. Sit în extravilan situat la 600 m sud-vest de sat, pe partea dreaptă a văii Găinăria. Aşezare de epoca bronzului la Rugăneşti. în partea de sus a satului Aşezare de epocă romană de la Mănerău - Rovina. În hotarul localităţii, pe malul din dreapta pârâului care străbate satul Aşezare de epocă romană de la Sibişel. la circa 400m sud-vest de Sânpetru, la sud de drumul Sânpetru - Unciuc Aşezare de tip tell de la Tiream - Kendereshalom. La 600 m vest de gara CFR Tiream într-un grind într-un pârâu mlăştinos Aşezare din epoca bronzului de la Crizbav. la circa 300 m. sud-vest de punctul la Stejari Aşezare din epoca bronzului de la Daia- Groapa de pământ galben. Aşezarea este situată în apropierea "Grădinii lui Miron". Aşezare din epoca bronzului de la Dorohoi - La transformator. Aşezarea se află extravilan, în partea de N a oraşului, la 160 m NV de şoseaua Dorohoi-Darabani. Aşezare din epoca bronzului de la Ungureni - La Vest de Epureni. Aşezarea este situată intravilan, în marginea de vest a cartierului Epureni, pe un martor de pe partea dreaptă a Jijiei. Aşezare din epoca modernă de la Tulcea - str. Prislav, nr. 139 E Aşezare din epoca modernă de la Tulcea- str. Timişoarei, nr. 4. la cca. 500 - 600 m de incinta anticului Aegyssus şi la 50 - 100 m de Geamia Azizie, la aproximativ 100 m de Dunăre Aşezare din secolul IV p.Chr. de la Polceşti. la 2 km S de satul Polceşti, malul drept al râului Mostiştea Aşezare Dridu 3 de la Siliştea. Pe partea dreaptă a drumului DJ 303 Siliştea-Vlădiceasca, pe malul stâng al văii Mostiştea Aşezare Dridu de la Gurbăneşti. Situl se află pe malul drept al Mostiştei, la cca. 1 km N de comuna Gurbăneşti, la S de dig, pe malul drept al râului Mostiştea, într-o văioagă pe panta de V Aşezare Dridu II de la Siliştea. La marginea de SE a satului Siliştea, pe terasa joasă, pe malul stâng al văii Mostiştea Aşezare eneolitică de la Cetatea de Baltă- Râpa Feisii Aşezare eneolitică de la Giuluş - La Grui Aşezare eneolitică la Şeica Mică - Stähling, Şesul Ţapului. Pe ridicătura numit Stähling s-a identificat o staţiune cu ceramică eneolitică pictată (Petreşti B), Coţofeni şi Wietenberg. O altă aşezare Petreşti a fost identificată, în anul 1971, la locul numit Şesul Ţapului, situat pe terasa superioară a Târnavei Ma Aşezare getică de la Fundulea. pe malul drept al văii Belciugatelor, la marginea de NE a oraşului, în dreptul podului ce traversează râul Aşezare geto-dacică de la Moacşa - Hotarul Moacşei 2 Aşezare geto-dacică de la Socu - Cioaca Boia. la 2 km N de sat, pe malul drept al râului Gilort Aşezare Gumelniţa de la Tăriceni - Schitul Tăriceni. În curtea bisericii schitului Tăriceni, în partea de N a satului, pe malul de V al Lacului Mostiştea Aşezare hallsattiană de la Tudora - Vatra satului. Aşezarea este situată intravilan, în partea de est a satului, de o parte şi de alta a văii Zarna. Aşezare hallstattiană de la Berlişte-Picături. În stânga drumului ce duce de la Nicolinţi la Berlişte, 1,5 km de sat, în dreapta drumului ce duce de la Nicolinţi la Berlişte Aşezare Hamangia de la Ivrinezu Mare. la cca. 800 de m E de comună Aşezare Latene de la Parcheş-la limita de N a satului. la limita de N a satului, pe malul lacului Parcheş Aşezare Latene târziu de la Brazii de Sus - Tarlaua Bularu. Tarlaua Bularu, pe terasa râului Prahova, în locul numit de localnici Tarlaua Bularu, la nord de liniile de înaltă tensiune. Aşezare Latene timpuriu de la Cozmeşti Aşezare medievală de la Rânghileşti - Durduca. Aşezarea este situată extravilan, în marginea de sud-est a satului, pe terasa inferioară a pârâului Rânghileşti. Aşezare medievală la Cristuru Secuiesc - Muzeu Aşezare medievală la Medişoru Mare. capătul vestic al satului Aşezare medievală la Rânghileşti - Pe Deal la Durduca. Aşezarea este situată extravilan, la est de sat, pe platoul din partea stângă a pârâului Rânghileşti. Aşezare neo-eneolitică la Sâmbăteni Aşezare neo-eneolitică la Supuru de Jos Aşezare neolitică la Buneşti - Lacul Mic Aşezare neolitică la Cristeştii Ciceului- Poduri Aşezare neolitică la Gherla - Podul Someşului Aşezare paleolitică la Sărata Basarab - Vatra Satului. Aşezarea este situată atât extravilan cât şi intravilan, la marginea de NV a satului, pe un tăpşan de pe malul drept al pârâului Sărata. Aşezare pluristratificată de la Bucşani - La Izvor Aşezare preistorică de la Leliceni - Vereskep Aşezare preistorică de la Odorheiu Secuiesc - Potcoavă Aşezare romană de la Cluj-Napoca - Hotel Plazza. Situl se află la 125 m S de râul Someş şi la 150 m de limita estică a zidului roman al oraşului roman Napoca. Aşezare romană de la Daia - În vii. Aşezarea este situată1,5 km de sat, înaintea podului de beton ce traversează pârâul Şaeş (şoseaua Apold-Daia). Aşezare romano-bizantină de la Plopu - Sărătura Beibugeac. pe malul de V al bălţii Sărătura Beibugeac Aşezări eneolitice de la Voiniceni- Harsas, Harmadláb , Kapusiteto Aşezări eneolitice la Chendrea. Sub Cetăţeaua, Dealul Citera Aşezări eneolitice la Mihai Viteazu - Corneşti Aşezări eneolitice la Mihalţ- Obrela Aşezări eneolitice la Păuliş- Vatra Satului Aşezări eneolitice la Păuliş- Via Boroş, Dealul Cimitirului Aşezări eneolitice la Sănduleşti -Piatra Ascuţită, Coasta Bunii Aşezări eneolitice la Valea lui Mihai- Grădina Rathonyi Jozsef, Piaţa Arpad Aşezările culturilor Sântana de Mureş-Cerneahov şi Dridu de la Tămădăul Mare. La 1 km N de comuna Tămădăul Mare, pe malul stâng al Mostiştei, pe un bot de terasă Aşezările de la Băbuţiu - Dealul cu Vie Aşezările de la Mera. Aşezările se află pe teritoriul satului. Aşezările de la Pruniş - La Cruce. Aşezările se află între drumul judeţean DJ107V şi Valea Ciurii, mărginit: la V de Pârâul Ciurilii; spre S de drumul judeţean DJ107V; la E Şesul Sclivaşului, iar spre N de dealul terasat "Pe Coastă", cu altitudinea maximă de 663.5 m. Aşezările din epoca bronzului de la Miercurea-Ciuc - Czáka. la marginea de E a oraşului, pe platoul dealului Aşezările din epoca bronzului şi din sec. IV p.Chr. de la Goştilele. Pe partea stângă a Mostiştei, la 1 km N de fostul sat Boanca, pe terasa joasă Aşezările din epoca romană de la Gârbovăţ - ,,Arşiţă, Gai, Pustă''. Situl este imprecis localizat. Aşezările din peştera de la Cheia - Dealul Pazvant. Situl se află între Cheile Dobrogei şi Casian. Aşezările din peştera de la Cheia - Peştera La Baba. Peştera este situată la 1.25 km sud-sud-vest de ieşirea sudică din sat, pe Valea Seacă, la baza versantul calcaros dreapta al acesteia (parte integrantă din Dealul Peşterii - Cheile Dobrogei). Se află la numai 820 m sud-vest de Peştera de La Izvor. Aşezările Dridu şi Sânta de Mureş de la Preasna. La SE de satul Preasna, pe panta dealului din partea de N, pe malul drept al râului Mostiştea Aşezările Dridu şi Sântana de Mureş-Cerneahov de la Vânători. Vis-à-vis de zona de contact dintre satele Vânători şi Leşile, pe panta de V a unui deal, pe malul drept al văii Mostiştea Aşezările eneolitice de la Berghin- Vatra Satului Aşezările eneolitice de la Caţa Aşezările hallstattiene de la Ilova - ,,Şesul cu Spini''. în vecinatatea căii ferate care leagă Băile Herculane de Caransebeş, la aprox. 400 m vest de poalele Dealului Faţa Ilovei, pe o terasă înaltă Aşezările în peşteră de la Aştileu. În peşterile Pusta Călăţele şi Peştera lui Potriva Aşezările neo-eneolitice de la Gârbova - Rora Aşezările neolitice de la Bozieş- Ferma Nagy Lajos Aşezările neolitice de la Fizeşu Gherlii - Cordela Aşezările neolitice de la Frata. Pe malul locurilor. Aşezările neolitice de la Gilău - Dealul Borzaş Aşezările neolitice de la Streisângeorgiu. Pe malul drept al Streiului şi lângă Chitidu Aşezările neolitice de la Suceagu - Adeguş. Aşezările se află la NE de sat. Aşezările neolitice de la Valea Sângeorgiului - Gorgana, Faţa şi Bercea. Pe dealul Măgura Aşezările neolitice şi eneolitice de la Liubcova - Orniţa. la 800 m V de sat, pe malul Dunării Aşezările preistorice de Aşezările preistorice de şa Leşmir - Vârful lui Kun. Între Şumal şi Leşmir, în apropierea Văii Barcăului, pe partea dreaptă a drumului comunal Aşezările preistorice de la Aluniş - Lacul Szarvasto Aşezările preistorice de la Baraolt - Cariera de nisip. la 2 km de cetatea de la Biborţeni, pe malul stâng al pârâului Baraolt Aşezările preistorice de la Ciumăfaia - La Măzărişte. Aşezările au fost identificate la E de sat. Aşezările preistorice de la Rovina. În sat Aşezări ne-eneolitice la Cubleşu Someşan Aşezări neo-eneolitice de la Lopadea Veche - Jidovina. la marginea de V a satului, la grajdurile CAP Aşezări neo-eneolitice la Boiu de Sus. Aşezările se află între Boiu de Sus şi Brădăţel Aşezări neo-eneolitice la Floreşti - Proprietatea Mikeş Aşezări neo-eneolitice la Mirăslău Aşezări neo-eneolitice la Mocod- Măzărişte, Purcăreţ, Cetate Aşezări neo-eneolitice la Nearşova - Dealul Cetăţii; Dealul Straja Aşezări neo-eneolitice la Răchita- Vârful Gorunişului Aşezări neo-eneolitice la Ruja - Târgu Ielelor, Uşa Grapaturi Aşezări neo-eneolitice la Sântandrei Aşezări neo-eneolitice la Şimoneşti. Pe malul drept al văii Betlen şi la Császár Aşezări neo-eneolitice la Uileacu Şimleului Aşezări neo-eneolitice la Vălişoara- Pleaşa Peşterii Aşezări neo-eneolitice la Viişoara Aşezări neolitice la Călata - Lunca. Aşezarea este situată la 100 m SE de cantonul CFR, spre Călăţele. Aşezări neolitice la Ocna Mureş Aşezări neolitice la Păuleni - Ciuc Aşezări neolitice la Pietroasa - Dealul Piatra Secuiască Aşezări neolitice la Pintic - Pietriş. lângă pîrîul După Deal Aşezări neolitice la Sânmiclăuş- Vatra Niraşului Aşezări neolitice la Sic - Seleci, Dorma Mică, Valea Sărată, Pământul lui Mihács Aşezări neolitice la Şimleu Silvaniei Aşezări neolitice la Şuncuiuş- Peştera Izbândiş , Napişteleu Aşezări neolitice la Turdaş Aşezări neolitice la Uioara de Jos Aşezări neolitice la Vadu Crişului - Peştera Caprelor Aşezări Petreşti la Cheia - Peşterile Balica Mare, Feciorilor, Ruseştilor, Hornarilor, Binder, Ungurească, Romboidală, Balica Mică, Morarilor, Călăştur, La Cuptor Aşezări preistorice la Almaş-Sălişte. Reper neprecizat Aşezări preistorice la Piatra- Sandberg, Blumenthal. la est de Kohalom Aşezări preistorice la Rus. Şesul lui Măican, Cetatea Pintii , Şesul Pietrei Aşezartea culturii Coţofeni de la Ghida- La Ţigănuş Atelier medieval la Cristuru Secuiesc. Străduţa care leagă Str. Cecheşti şi Grădina de Vară. Atelierul medieval de la Pecinişca - Peştera Victoria din Peretele Şoimilor Canabele castrului de la Breţcu. pe terasa Cetatea Lupului Cariera de epocă romană de la Strei-Săcel. În hotarul localităţii Casa parohială romano-catolică din Piaţa Mare nr. 2 de la Sibiu - Gimnaziul iezuit. Casa este situată pe latura de N a Pieţei Mari lipită de Biserica Catolică şi în imediata vecinătate a Turnului Sfatului. Casele boiereşti ale familiei Bilciureşti Casele boiereşti ale familiei Cornăţeanu- Biserică. Casele boiereşti se află în apropierea bisericii. Casele boiereşti ale familiei Greceanu Ceatate medievală de la Lisnău - Cetatea Turcului. între pârâul Borzoş şi "Şanţul cetăţii", pe dealul Várbérce Centru istoric de la Bucureşti. la N - Bd. Elisabeta (de la intersecţia cu Calea Victoriei), Bd. Carol (pâna la intersecţia cu str. Hristo Botev); la E - str. Hristo Botev (de la intersecţia cu bd. Carol până la intersecţia cu Bd. Corneliu Coposu); la S - Bd. Corneliu Centrul istoric al Râmnicului - str. G-ral. Praporgescu, nr.1. la aproximativ 50 m N de sediul vechi al Poştei şi 60 m N de Biserica Buna Vestire, pe malul drept al Oltului Centrul istoric al Râmnicului - str. prof. C. Gibescu, nr.8. la aprox. 100 m E de C.N. Al. Lahovari şi 50 m V de Spitalul nr. 2, pe malul drept al Oltului, terasa medie a acestuia Centrul istoric din Sibiu - str. Avram Iancu, nr. 1-3 Centrul istoric din Zărneşti. N - str. Meţianu Ioan, Mitropolit; E - str. Eminescu Mihai; S - str. Şenchea Ioan; V - str. Baiulescu Bartolomeu, Mitropolit Centrul istoric Sibiu - Piaţa Mică - Turnul bisericii catolice Centrul medieval şi premodern al oraşului Târgu Mureş. Centrul se află la intersecţia străzilor Bolyai Farkas şi Marton Aron. Cetatea Alba Carolina Cetatea Axiopolis - Cernavodă - Hinog. Cetatea se află la 3 km S de Cernavodă, în faţa insulei Hinog, pe malul drept al Dunării. Cetatea Bacica de la Herghelia Cetatea Banului Bela de la Sânpaul. Cetatea se găseşte la capătul de sus al satului. Cetatea bizantină de la Nufăru - proprietatea I. Rubanschi. La vest de localul Prislav, la cca. 7 km vest faţă de zidul de incintă vestic al cetăţii bizantine, pe malul braţului Sf.Gheorghe Cetatea bizantină de la Nufăru - proprietatea M.L. Dumitrescu Cetatea bizantină de la Nufăru - Trecere bac Cetatea bizantină de la Ostrov - Păcuiul lui Soare. insulă dunăreană în dreptul dealului Dervent Cetatea Bologa de la Bologa. Cetatea se află în extravilan. Cetatea Cius de la Gârliciu - dealul Hassarlîc. la 5 km S de comună şi la este de lac, pe dealul Hassarlîc Cetatea dacică Apoulon sau Ranistorum - Craiva - Piatra Craivii. la 5 km NE de sat Cetatea dacică de la Botoşeşti-Paia - Cetatea Micului. la 2 km E de sat Cetatea dacică de la Brădeştii Bătrâni - Valea Rea. la 2 km SV de biserică Cetatea dacică de la Căpâlna. la 1000 m SSV de podul peste Sebeş Cetatea dacică de la Costeşti - Blidaru. mamelon la 705 m alt, în amonte de Valea Faeragului, la cca. 4 km de cetatea de pe "Cetăţuia", pe malul stâng al râului Grădiştea Cetatea dacică de la Costeşti - Cetăţuie. la 2 km de sat, spre S, pe malul stâng al râului Grădiştea Cetatea dacică de la Izvor - La Cetate Cetatea dacică de la Valea Stanciului - La Vrancea. la 2,5 km SV de biserica din Bârza Cetatea dacică de la Voita - La Cetate. la 1 km S de sat Cetatea dacică de la Zetea - Dealul Desag. 5 km N de localitate, malul stâng al Târnavei Mari Cetatea dacică Pelendava - Bucovăţ. fostul sat înglobat Cârligei Cetatea daco-romană de la Godeni - La Pleaşa Cetatea de la Ardud - Cetate. Situl se află la 200 m N de podul Homorod la marginea actualului canal Homorod. Cetatea de la Cădaciu Mic -Cetatea Cădaciu. Pe dealul Cădaciu Cetatea de la Cotnari - Dealul Cătălina. la marginea de NV a satului Cetatea de la Feldioara Cetatea de la Medieşu Aurit. În sat sub castelul medieval. Cetatea de la Murighiol [Halmyris] - la Cetate. la 2 km SE de sat şi 200 m N de şoseaua Murighiol - Dunavăţul de Sus; 1,5 km S de braţul Sf. Gheorghe Cetatea de la Potmelţu - Botu Cetăţii. la 5 km V de sat Cetatea de la Scheia -Suceava - Dealul Şeptilici. la marginea de NV a oraşului Cetatea de la Solocma -Colţul Movileilui Ször Cetatea de pământ de la Râşnov. Pe culmea unui deal la sud de localitate Cetatea de pământ de la Săbed - Cetatea de pământ. Cetatea poate fi identificată pe o înălţime situată deasupra satului. Cetatea de pământ de la Voineşti - Cetate. la N de sat, la 360 m de DN 72 Târgovişte - Câmpulung, în curtea fermei pomicole, la 200 m de râul Dâmboviţa, pe malul stâng Cetatea Dinogeţia de la Garvăn - Bisericuţa. Cetatea se află la 5 km NV de satul Gărvan şi 1 km E de DN Galaţi-Tulcea; la 3,5 km de cotul Dunării la Galaţi în balta Lăţimea. Cetatea Firtoş de la Corund - Cetatea lui Tartód. Cetatea se află pe valea Târnavei Mari. Cetatea fortificată de la Făgaraş. zona central-vestică oraşului Cetatea geto-dacică de la Mihăileni - Vár Cetatea Greavilor de la Gârbova. în centrul satului Cetatea hallstattiană de la Plopeni - La Cetate. Pe Valea Humei, pe malul râului, la est de oraş Cetatea Heldenburg de la Crizbav. La cca. 5 km de sat, la cota 1104, în punctul "La Cetate" Cetatea Ibida - Slava Rusă - Cetatea Fetei. intravilan, sectoarele central, N, V, SV şi extravilan V a satului Slava Rusă Cetatea Jimborului. La nord-vest de sat, pe Dealul Jimbor Cetatea Karaharman de la Vadu. în curtea Întreprinderii de Metale Rare Cetatea Latene de la Arsura - Cetăţuia Mogoşeşti. 1 km N de sat Cetatea Latene de la Bobaiţa. într-o zonă de deal împădurit în nordul satului Colibaşi Cetatea Latene de la Coada Izvorului - La Grădişte. la vest de Valea Grădiştea, în incinta poligonului unităţii militare Cetatea Latene de la Poiana Mănăstirii - Între Şanţuri. la 3 km NNE de sat, pe platoul înalt Cetatea Latene de la Slobozia - La Şanţuri. pe Dealul Podul de Lut, la cca. 1,5 km E de sat, cu extindere în comuna Todireşti Cetatea Latene de la Târzii - La Cetate. la marginea de SSE a satului Cetatea Latene de la Tisa. Cetatea dinspre Mârlogea Cetatea Latene de la Trivalea-Moşteni - La Palancă. lângă râul Teleorman, la 1,5 km NE de drumul naţional Alexandria-Piteşti Cetatea Latene de la Tusa - Cetate Cetatea Martinuzzi de la Gherla Cetatea Medievală a Brăilei - cartier Biserica Veche. zona cuprinsă între B-dul Sulina, Bdul Al.I. Cuza, str. Sergent Tătaru, str. Vadul Cazărmii, str. Vadul Schelei, pe malul stâng al Dunării (la vest de fluviu) Cetatea medievală de de la Bistriţa - Burg. la 3 km N de oraş Cetatea medievală de la Adoni - La Cetate. la marginea de N a localităţii, pe malul stâng al râului Er Cetatea medievală de la Aiud Cetatea medievală de la Antoneşti - Tinosul Cetatea medievală de la Avrămeşti - Cetatea Jidovilor. Urmele cetăţii pot fi observate la E de sat. Cetatea medievală de la Baia Mare - Dealul Cetăţii. la 500 m de staţia de exploziv, în cartierul Valea Borcutului Cetatea medievală de la Bedeciu. Cetatea se află între Valea Cetăţii şi Valea Căpuşului. Cetatea medievală de la Bencecu de Jos - Dosul. Cetatea este situată extravilan, la 1,2 km NV de sat. Cetatea medievală de la Berechezoaia. la cca trei km sud de localitate, pe un vârf stâncos din stânga Lăpuşului Cetatea medievală de la Biertan - Cetate. Cetatea se ridică deasupra comunei. Se situează la aproximativ 400 m E de comuna Biertan. Cetatea medievală de la Bocşa - Buza turcului. la 1 km N de localitate, pe malul stâng al Bârzavei, cartierul Bocşa Vasiova Cetatea medievală de la Bogdand - Culmea Pietroasa Cetatea medievală de la Boroşneu Mic - Bodza. în apropierea satului Cetatea medievală de la Câlnic (Burgviertel) Cetatea medievală de la Caransebeş. în curţile locuitorilor Cetatea medievală de la Caraşova - Grad. km 10 pe DN 58 Reşiţa - Anina; Cheile Caraşului Cetatea medievală de la Cernat - Cetatea ciuntită. la poalele munţilor de la Vest de satul Cernatul de Sus Cetatea medievală de la Chiheru de Sus. Punct situat la E de localitate, pe culmea izolată de la confluenţa văii Fânaţelor cu valea Frunzelor. Cetatea medievală de la Cristian Cetatea medievală de la Enisala - partea de S a localităţii. partea sudică a satului delimitată de drumul judeţean Enisala - Babadag, intravilan Cetatea medievală de la Făget - Cetate-1. Situl se află intravilan, la 1 km N-NE de biserica ortodoxă a oraşului, la 300 m N de DJ 682 Făget - Birchiş şi pe versantul drept al pârâului rezultat din confluenţa Pârâului Valea Râpelor cu Pârâul Valea Coşteiului, afluent dreapta al Râului Bega. Cetatea medievală de la Finiş - Cetate. la 2 km de limita nordică a localităţii, pe malul drept al râului Timiş Cetatea medievală de la Gâdinţi - La Cetate. la cca. 3 km SV de sat, pe malul stâng al râului Siret Cetatea medievală de la Hălmagiu. în grădina şcolii Cetatea medievală de la Ineu - Cetatea Ineului Cetatea medievală de la Lăzarea - Sărmani Cetatea medievală de la Lăzăreşti - Dealul Cetăţii Cetatea medievală de la Lemnia-Lazul Cetăţii. la 8 km N de sat, între pâraiele Lemnia Mică (Kislemheny) şi Lemnia Mare (Nagylemheny) Cetatea medievală de la Măgheruş - Cetatea Aluniş. în apropierea satului Cetatea medievală de la Măgheruş - Cetatea Meszke. în valea pârâului Lisnău Cetatea medievală de la Mălăieşti- Sub Brazi. Între Valea Domnească şi Pârâul Mălăieştilor Cetatea medievală de la Margina - Lanu Holdele Lungi. Cetatea se află la 0,9 km E-SE de biserica din localitate, la 0,4 km N de DN 68 A Lugoj-Ilia, la 760 m N-NE de versantul drept al Râului Bega şi la 950 m S de versantul stâng al Pârâului Icuiu. Cetatea medievală de la Maşloc - Şanţul turcilor. Cetatea se află la 720 m SE de biserica ortodoxă din Maşloc, la 3,6 km NE de biserica ortodoxă din Fibiş, la 3,3 km NV de biserica ortodoxă din Remetea Mică şi la 220 m SE de versantul stâng al unei văi fără nume, afluente dreapta Pârâului Beregsău. Cetatea medievală de la Micloşoara - Tortogó. la NE de sat, între Valea Cetăţii (Várpatak) şi Apa Vântului (Szélviz), pe un vârf de deal Cetatea medievală de la Odorheiu Secuiesc. în partea de nord a pieţei Cetatea medievală de la Olteni - Vârful Cetăţii - Herecz. la N de sat, între Olteni şi Malnaş, pe malul stâng al Oltului Cetatea medievală de la Râmetea - Piatra Secuiului Cetatea medievala de la Saciova. pe un vârf de deal, între pâraiele Izvorul Pietros şi Valea Cetăţii Cetatea medievală de la Săsciori. la 800 m S de podul Sebeş Cetatea medievală de la Satu Mare. la intersecţia străzilor Aurel Popp cu Henri Coandă Cetatea medievală de la Seceani - La Cetate. Situl se află intravilan, la 250 m SV de biserica ortodoxă din Seceani, la 8, 7 km E-NE de biserica ortodoxă din Orţişoara, la 8,2 km V de biserica ortodoxă din Fibiş şi la 200 m V de versantul stâng al obârşiei Pârâului Valea Zorilor. Cetatea medievală de la Seini - Dealul Cetăţii. Pe Dealul Cetăţii din nord-estul localităţii Cetatea medievală de la Sibiel - Vârful Zidului. La 2 km SV de sat, pe Vârful Zidului, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale. Cetatea medievală de la Sibişel - Bordu. În partea de E a satului Sibişel, pe dealul din dreapta Văii Sibişel, la nord-vest de cătunul Baia Cetatea medievală de la Slon - La Ciuga. Cetatea se află în zona Dealulului Grohotişului. Cetatea medievală de la Socolari - Dealul Cetate. la 3 km SE de sat, aproape de Valea Nerei Cetatea medievală de la Tilişca - Dealul Căţinaş. Pe dealul Cetate, la V de comună, se găsesc ruinele unei cetăţi medievale cu ziduri de piatră şi şanţ de apărare. Cetatea medievală de la Unguraş - Cetate. Situl arheologic se află pe dealul "Cetate" de la E de sat. Cetatea medievală de la Vaslui - Dealul Plaiului. la 2,5 km SV de municipiu Vaslui Cetatea medievală de la Zăbală - Biserica Reformată. pe teritoriul fostului sat Pava Cetatea medievală Giurgiu - Insulă. la N de canalul Cama, la S de oraş Cetatea medievală Oradea. În partea de sud a oraşului actual, pe malul stâng al Crişului Repede Cetatea medievală Rákóczi de la Ghimeş - Fostul punct vamal Cetatea Rákóczi. Cetatea se află pe vârful dealului abrupt Kőorr, care se înalţă pe partea dreaptă a râului Trotuş. Cetatea medievală Tg. Mureş - Piaţa Bernady Gyorgy Cetatea medievală Turda Cetatea Medievală Turnu de laTurnu Măgurele. La 1 km est depărtare de Olt şi 3 km SV de oraş, în apropierea Dunării. Confluenţa Oltului cu Dunărea, la 500 m nord de Dunăre şi la 1 km est de gura Oltului. Cetatea Mikó de la Miercurea Ciuc. Azi Muzeul Secuiesc al Ciucului şi Biblioteca Judeţeană Cetatea Morisena de la Cenad - Intravilanul localităţii. Situl arheologic se află intravilan şi se circumscrie, în bună parte, localităţii moderne, nucleul fiind, cel mai probabil, în jurul actualei Biserici Catolice. Situl este situat şi la 1,4 km S de versantul stâng al râului Mureş. Cetatea Muşatină a Romanului - Punct Parcul Zoologic. terenul cuprins între str. Vasile Alecsandri, Speranţei şi Nicolae Titulescu Cetatea Oradea - Palatul Princiar. în interiorul cetăţii, pe malul stâng al Crişului Repede, între acesta şi pârâul Peţa Cetatea oraşului Sebeş. între străzile: Pavel Dorin, Traian, Bistrei, Mioriţei, Mihai Viteazul, Patria, I.L.Caragiale, Pieţii, 24 Ianuarie, Cetăţii, Olteanu aviator Cetatea Regală a Haţegului de la Subcetate Cetatea romană Aegyssus de la Tulcea - Colnicul Hora. Situl se află în partea de NE a oraşului Tulcea, intravilan, în parcul "Monumentul îndependenţei", perimetrul format din str. Nufărului, Orizontului, Brumăriei, Prislav, Walter, 9 Mai, Grigore Antipa, Independenţei, Mistreţi, Grădinari Cetatea romană de la Ideciu de Jos - Dealul Cetăţii. Cetatea romană se află la cca. 7 km de castrul de la Brâncoveneşti. Cetatea romană de la Topalu - Dealul Cichirgeaua. Cetatea se află la S de Topalu şi la N de Ghindăreşti. Aceasta este situată pe un promontoriu al Dealului Cichirgeaua, având la S Valea Cichirgeaua, la E Cariera Minaveli, la N Movila Cichirgeaua şi la V Ostrovul Atârnaţi. Cetatea romano-bizantină de la Cochirleni - Cetatea Pătulului. Staţiunea este amplasată pe un platou care domină Dunărea, la 600 m nord-vest de valul mare de pământ ("Valul lui Traian"), pe partea dreaptă a Văii Mari. Spre vest şi nord platoul este înconjurat de pante abrupte, pe restul perimetrului pante domoale lea Cetatea romano-bizantină de la Enisala - Peştera. pe latura de N a satului, pe malul S al lacului Babadag Cetatea romano-bizantină de la Mahmudia - Salsovia. la 2 km NV de sat Cetatea romano-bizantină de la Oltina - Capu Dealului Cetatea romano-bizantină Sucidava de la Corabia - Celei. km. fluviali 634-635, în sudul Câmpiei Caracalului, gârla Bozahuzului, pe malul stâng al fluviului Dunărea peste fluviu de antica localitate Oescus Cetatea Sacidava de la Dunăreni - Dealul Muzait. la cca 5 km NE de sat, pe malul Dunării, spre E Cetatea sătească şi biserica evanghelică fortificată de la Codlea. centrul localităţii Cetatea sătească şi biserică evanghelică fortificată de la Hărman. Cetatea şi aşezarea dacică de la Ardeu - După Prag, Gura Cheilor. Dealul Cetăţuie; Valea Ardeului Cetatea şi aşezarea medievală de la Covăsânţ - Tornea. mamelon, la 4 km E de sat Cetatea Tabla Buţii de la Slon. Cetatea de află la extremitatea nord-estică a judeţului Prahova, pe culmea Muntelui Siriu, la altitudinea de 1360 de m, la circa 200 m nord de vârful Crucea Mandii şi la circa 200 m nord-est de Monumentul Eroilor din primul război Mondial (cunoscut sub ac Cetatea ţărănească de la Saschiz. Cetatea se află la vest de localitate. Cetatea Tomis de la Constanţa - Poarta de Nord. faleza de NE a Peninsulei constănţene, în apropierea Esplanadei; între str. Virtuţii, Mihail Kogălniceanu, Dragoş Vodă, Mircea cel Bătrân Cetatea Turia-Bálványos. vârf de munte situat la 10 km NE de comuna Turia, pe malul stâng al pârâului Bálványos Cetatea Ulmetum de la Pantelimon. situl arheologic se află în marginea estică a satului Pantelimon. Clădirea din str. Ocnei, nr. 22 de la Sibiu Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. în centrul satului Complexul de aşezări preistorice din zona satului Ileana-Vila firmei SC Moda Ela SRL. Pe partea stângă a şoselei Bucureşti-Constanţa, la marginea de est a satului Ileana, pe malul de vest al lacului Darabaşi de pe pârâul Ileana Complexul de fortificaţii medievale de la Racoşul de Sus - Pădurea Rica. la 4,5 km VNV de sat, lanţul nordic al munţilor Perşinari, dealul Hegyes, între pârâurile Rica şi Nadeş, afluenţi ai pârâului Cormoş care se varsă în Olt la Augustin, jud.Braşov Complexul de peşteri de la Ardeu - Peştera Nr. 4, Peştera de Jos, Peştera Surpată Raiu şi Peştera Cetate Complexul de peşteri de la Moneasa - Hoanca Coului. la SE de fosta linie de cale ferată şi pârâul Moneasa, pe coasta dealului, la 300 m vis-a-vis şcoală Conacul Apafy şi aşezarea medievală de la Mălâncrav Construcţie romană situată pe proprietatea lui Brăilă Mircea. în intravilanul satului, la 150 m V faţă de forul Coloniei Dacica Sarmizegetusa, la S faţă de DN 68 Curtea boierească de la Cotnari Curtea boierească de la Hârlău Curtea boierească de la Proselnici Curtea boierească de la Săcueni - Biserica II. Ruinele curţii boiereşti se află în apropiere de biserică. Curtea boierească medievală de la Arbore - La Saghieni. la confluenţa pâraielor Clit şi Saca Curtea boierilor Băleni de la Băleni-Români. Obiectivul se află în centrul localităţii, la circa 40 m de şosea. Curtea logofătului Gavril Trotuşan de la Părhăuţi - Pe beci. la cca. 150 m E de şcoală Curtea medievală de la Corni - Strâmbi. la 2 km S de sat Curtea nobiliară medievală a Cândeştilor de la Râu de Mori. În centrul comunei Râu de Mori, pe malul drept al Râuşorului Curţile domneşti din Vaslui. Str. Ghica Vodă la S de Biserica Domnească "Sf. Ioan Botezătorul" Curţile lui Constantin Şerban Cârnul de la Dobreni Descoperirea izolată de la Siliştea-SIL-V 004. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Descoperirea izolată de la Siliştea-SIL-V 011. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Descoperirea izolată din prima epocă a fierului de la Siliştea-SIL-V 009. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Descoperirea izolată preistorică de la Siliştea-SIL-V 001. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Descoperirea izolată preistorică şi geto-dacică de la Siliştea-SIL-V 008. Aşezarea se află pe terasa pârâului Vâjiştea. Descoperirea izolată preistorică şi neo-eneolitică de la Purani-PUR-V 003. Aşezarea se află pe terasa secundară a râului Teleorman. Descoperirea neolitică de la Ghindari - Ulmet Descoperiri aparţinând epocii fierului de la Stejărenii - În Ment. Punct situat la circa 1 km S de sat. Descoperiri hallstattiene la Feldioara. în cuprinsul şi în afara cetăţii feudale Descoperirile de epoca bronzului de la Criţ- La Fermă. în dreapta şoselei Braşov-Sighişoara Descoperirile preistorice de la Dalnic - Kanta Descoperirile preistorice de la Mereşti - Peştera Ursului. Cheile Vârghişului Descoperiri neolitice la Ernea Epoca migraţiilor de la Ghimpaţi - Balta Baranga. pe malul stâng al râului Colentina, la 1 km NV de localitate şi imediat la V de Balta Baranga Fortificaţia dacică de la Eliseni - Cetate. nord-vest de localitate Fortificaţia medievală de la Breţcu - Cetatea Fetei. în faţa satului, la E de sat, pe dreapta drumului ce duce spre pasul Oituz Fortificaţia medievală de la Jdioara - Cetate. Cetatea se află la 1,18 km NE de biserica din satul Jdioara, pe culmea Dealului Cetate, cu altitudinea de 288,4 şi pe versantul drept al Pârâului Nădrag, afluent dreapta al Timişului (diferenţa de nivel până la talvegul râului este de cca. 90 m). Fortificaţia medievală de la Racoş - Mihályvára Fortificaţia medievală de la Şoimuşu Mare. la vest de sat Fortificaţia medieval timpurie de la Zalău-Ortelec - Cetate. în stânga şoselei Zalău - Creaca - Jibou, pe pârâul Ortelec, afluent al râului Zalău Fundaţiile cetăţii medievale Cetatea de Baltă. în lunca Târnavei Groapa de epocă medievală de la Zeicani - Monument. La nord de DN 68, în faţa monumentului dedicat bătăliei din 1442 dusă de Ioan de Hunedoara Ipotetica aşezare rurală romană de la Beia Locuinţa medievală de la Cristuru Secuiesc - Fabrica de mobilă Locuinţa romană de la Band - Măgura Locuirea citadină Tomis. lângă Catedrala ortodoxă "Sf. Petru şi Pavel", între str. Arhiepiscopiei, bd. Elisabeta şi str. Revoluţiei din 22 decembrie 1989 Locuirea Coţofeni de la Băile Herculane - Peştera Hoţilor''. la km 15 în Cheile Cernei Locuirea Coţofeni de la Băile Herculane - Peştera Mică din Valea Drăstănicului''. pe versantul din stânga Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini, în Valea Drăstănicului, către Cabana de la km 14. Locuirea Coţofeni de la Băile Herculane - Peştera nr. 1''. pe versantul din stânga Văii Cernei, la baza unui perete stâncos de 150-170 m, în stânga hidrocentralei (km 9) Locuirea Coţofeni de la Băile Herculane - Peştera nr. 3''. se află la 35-45 m spre dreapta şi mai jos de Peştera nr. 1 Locuirea din epoca bronzului timpuriu de la Băile Herculane - Peştera Tatarczy. la 4 km NE de cartier Pecinişca, în rezervaţia Domogled Locuirea din Peştera cu Oase de la Doman Locuirea din peştera Stârnic de la Domam. la est de localitate, în Munţii Domanului Locuirea eneolitică de la Fegernicu Nou. între km 045+900 şi 046+000 ai viitoarei autostrăzi Borş-Braşov, pe o pantă domoală închisă spre N şi V de două văi înguste Locuirea eneolitică de la Sintea Mică - La Meri Locuirea eneolitică de la Şoimuş- Medgyesdomb Locuirea eneolitică de la Târnoviţa - Deasupra satului Locuirea eneolitică de la Tău- Lăcuţ-Puşcărie Locuirea hallstattiană de la Băile Herculane - Gura Ungurului. peştera, în cartierul Pecinişca Locuirea medievală de la Cluj - Piaţa Unirii nr. 6. Aşezarea se află în faţa Magazinului Orange, în curtea acestuia. Locuirea modernă-contemporană de pe Valea Cornei Locuirea neo-eneolitică de la Târgu Mureş - Platoul cu Furnici Locuirea neolitică de la Băile Herculane - Peştera lui Iorgovan''. pe versantul din partea stângă a Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini Locuirea neolitică de la Băile Herculane - Peştera Piatra Băniţii''. pe versantul din dreapta Văii Cernei, între Valea Bidini şi Valea Slătinic Locuirea neolitică de la Istria - Drumul vacilor. la 600 m S de satul Istria Locuirea neolitică de la Sâncel - Fundătura Locuirea neolitică de la Şardu - Curtaşii. Urmele locuirii au fost descoperite la S de sat. Locuirea neolitică de la Şura Mică - Râşloane Locuirea neolitică de la Tăutelec- Păşunea Cetariului Locuirea neolitică de la Unirea - Obreje. În hotarul localităţii, pe o terasă aflată la nord de Pârâul Crăguiş, cu circa 400-500m înainte de intrarea în sat Locuirea neolitică de la Visuia- Şcoala. La Şcoala din vatra satului Locuirea paleolitică de la Crăciuneşti - Peştera Groapa Ursului. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul Valea Căianului în Măgura Feredeului Locuirea preistorică de la Uriu- Hagymas Locuirea romană de la Băile Herculane - Peştera Cumont''. lângă Ogaşul lui Ruşeţu; versantul din stânga râului Cerna Locuirea romană de la Băile Herculane - Peştera de sub Şoim''. lângă Ogaşul lui Ruşeţu, pe versantul din stânga râului Cerna Locuirea romană de la Băile Herculane - Peştera Diana''. în carstul din Valea Cernei, în aval de primul pod peste Cerna Locuirea romană de la Băile Herculane - Peştera Hercules I''. în carstul din Valea Cernei, pe malul drept al râului, în aval de Băile Romane Locuire elenistică de la Nuntaşi-Gâscărie. Nuntaşi Băi la 300 m Locuire neo-eneolitică la Vadu Crişului - Peştera nr.1. sub Peştera Dervenţ Locuire neolitcă la Pruniş - autostrada Borş-Braşov, tronson 2B, km 31.720-32.600 - ,,Şesul Silivaşului, km 31.720 - 32.600. Aşezarea a fost descoperită în localitatea Pruniş este situată în zona colinară a Dealului Feleacului (vf. Peana) şi a Depresiunii Hăşadate Locuire neolitică la Pruniş - autostrada Borş-Braşov, tronson 2B, km 31.600-31.720. Locuirea se află în zona colinară a dealului Feleacului (vf. Peana) şi a depresiunii Hăşdate. Locuire neolitică la Valchid Locuire preistorică de la Moldova Nouă - Valea Mare. la 4 km E de oraş, cartierul Moldova Veche Locuire preistorică la Săvârşin- Hadă Locuire romană la Hotărani-Romula-sectorul de sud. Sectorul de sud al oraşului antic Romula Locuiri eneolitice la Borla- Pârâul Zalău Locuiri eneolitice la Valea Chioarului Locuirile eneolitice de la Pădureni - Kistelek, Kisvolgy Locuiri neo-eneolitice la Cerghizel Locuiri neo-eneolitice la Strugureni- Iratvány, Fântâna Rece Locuiri neo-eneolitice la Tuşnad Mină modernă la Băile Herculane - Peşterile nr. 1-4 de la Şălitrari'' Mina şi aşezarea minieră de la Bolvaşniţa. la 5 km în amonte de castrul Mehadia, pe afluentul Bolvaşniţa Mina şi aşezare minieră de la Borlova. pe afluentul Sebeş al Timişului Mormintele medievale de la Căpeni - Köksukk. La hotarul comunei, pe movila Köksukk Movila de epocă necunoscută de la Unip - Cetăţuia Movila de epocă necunoscută de la Unip - Ocoale-2 Movila din Dealul Balaban de la Pomârla. Movila este situată extravilan, la 6200 m E-SE de Movila Putinică, pe partea stângă a şoselei Ibăneşti-Dorohoi. Movila din Dealul Bodeasa Mică I de la Lişmăniţa. Movila se află în extravilan, la 4700 m E de satul Seliştea, comuna Mileanca şi la 350 m NV de satul Codreni, comuna Mileanca. Movila din Dealul Odăii de la Havârna. Movila este situată extravilan, la 3750 m SV de sat, pe partea stângă a drumului judeţean Havârna-Dumeni. Movila din Dealul Popoaia de la Mihălăşeni. Movila este situată extravilan, la 4000 m nord-est-nord de sat, la 2350 m nord-nord-vest de Movila lui Manole. Movila La Fânaţ de la Seliştea. Movila este situată extravilan, la 1050 m V de şcoala satului şi la 200 m E de valea lui Tentiuc. Movila Nelipeşti I de la Prăjeni. Movila este situată extravilan, la 2300 m E de ultimele case din marginea estică a satului, pe partea stângă a drumului Prăjeni-Plugari (Judeţul Iaşi), la 50 m de drum. Movila Tomeşti de la Mihai Eminescu. Movila este situată extravilan, la 2400 m NV de sat şi la 3150 m V-SV de Movila Hârtopul Viei. Movila Ursu de la Rediu. Movila este situată extravilan, la 1330 m S-Se de biserica satului Rediu şi la 1040 m SV de calea ferată Dorohoi-Iaşi. Necropola eneolitică de la Olteniţa-Valea Mare. Pe terasa înaltă, vizavi de Măgura Gumelniţa, în partea de nord Obiecte medievale de la Caraşova - Peştera Deavoia'' Oraşul antic şi medieval de la Turda - Potaissa. Oraşul antic şi medieval se află în centrul oraşului modern. Oraşul antic Tomis de la Constanţa. parcul Catedralei, între Bd. Ferdinand, faleza de E a oraşului până la plaja Modern, Cazino, Poarta 1, port comercial, Bd.Marinarilor, str. Traian Oraşul greco-roman Tomis (str. Arhiepiscopiei nr. 23). str. Revoluţiei la E, strada Arhiepiscopiei la V, Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel la S şi Palatul Episcopal la N Oraşul medieval de la Focşani- Punct Şcoala generală nr.4 Oraşul medieval Gherghiţa - La Târg. La N de bisericuţa Matei Basarab, lângă biserica Sf. Dumitru (sec. XVIII), la confluenţa Prahovei cu Teleajenul. Oraşul medieval - Iaşi. între Piaţa Bucşinescu şi Biserica Sf.Nicoară Oraşul medieval Ploieşti - Centrul civic. la E de magazinul "Mercur" Oraşul medieval Ploieşti - str. Matei Basarab - Târg. cartier Mihai Bravu Oraşul medieval Ploieşti - str. Mircea cel Batrân. cartier Dorobanţu Oraşul medieval Sibiu Oraşul medieval Târgu de Floci de la Giurgeni-Piua Petrii. la km. 104 pe DE Bucureşti - Constanţa (DN2), lângă fostul sat Piua Petrii, la V de braţul Borcea Oraşul roman Apulum de la Alba Iulia. De-a lungul străzilor arhim. Iuliu Hossu şi Izvorului din Alba Iulia; la S de castrul Legiunii a XIII-a Gemina Oraşul roman Brucla - Aiud. Situl se află pe întreg teritoriul oraşului, fără Aiudul de Sus Oraşul roman Dierna de la Orşova Oraşul roman Drobeta. între str. Călăraşi, Calomfirescu, Smârdan, parcul Liceului "Traian" şi malul Dunării Oraşul roman Municipiul Tibiscum - Iaz - Traianu. la cca. 300 m E de castru, pe malul drept al Timişului Oraşul roman Napoca - str. Deleu şi Caragiale Peştera 2143/ de la Ineleţ- Cheile Bobotului. Peştera este situată la 150-200 m de borna km 14, spre Godeanu, la 20 m deasupra drumului spre Baia de Aramă Peştera Bobot de la Cornerva. Peştera se află în carstul râului Bela Reca. Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei. în carstul din Valea Gârliştei, versantul din dreapta, Dealul Gornica, la 2,5 Km de Izvorul Petriş Peştera cu Oase de la Steierdorf - Plopa - Ponor. Peştera cu Oase este situată în sistemul carstic al văi Minişului, la o altitudine aproximativă de 580 m. Peştera Cuptorul Ciumei de la Iabalcea. pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic-Ţolosu Peştera cu Puţ de la Iabalcea. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic - Ţolosu. Peştera de la Balşa - Dosul Dobârlesei. Peştera este situată în masivul calcaros de pe partea stângă a Văii Geoagiului, într-o mică trecătoare spre versantul opus localităţii. Peştera de la Gornea - ,,Ţârchevişte'' Peştera de sub Pietrele Albe de la Iabalcea. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic - Ţolosu. Peştera din Dealul Ierişorii de la Cornereva. Peştera se află în carstul râului Bela Reca Peştera Gaura lui Ecob. în carstul din Valea Gârliştei, Pârâul Aninei, versantul din dreapta, Dealul Gornia Peştera Grădinca de la Gârlişte. Situl este imprecis localizat. Peştera Hotel Grotă de la Iabalcea. Peştera se află pe versantul din stânga a Cheilor Caraşului, Şipotul Socolovăţ, Dealul Jabălul Mare. Peştera Ibex de la Iabalcea. Peştera se află la 200 m în aval de Peştera Ţapului. Peştera Oilor - Bobot de la Cornereva Peştera Păzărişte de la Gornea. în partea de nord a dealului cu acelaşi nume Posibila aşezarea dacică de la Sânsimion. În perimetrul satului, pe partea stângă a uliţei, ce duce spre Cozmeni Posibila aşezarea de la Viscri- Dealul Capului. de pe raza localităţii Posibilă aşezarea romană de la Aiton. Pe parcela casei nr. 436. Posibilă aşezarea romană de la Aiton - Podul de Piatră. Aşezarea se află spre V de sat. Posibilă aşezare Bodrokeresztur la Sighiştel Posibila aşezare dacică de la Roadeş - Doi Stejari. în stânga Văii Scroafei Posibila aşezare dacică de la Uilac - Uilacul Săcelului. 1,2 km de sat, pe partea dreaptă a pârâului Uilac Posibila aşezare de la Eliseni - Peţitor. La sud-est de Dealul Cetăţii Varhegy Posibila aşezare de la Mercheaşa Posibila aşezare din Latene de la Codlea. pe versantul sudic al prelungirii Măgurii Codlei Posibila aşezare neolitică de la Acăţari Posibila aşezare neolitică de la Căpâlna. la confluenţa văii Moaţii cu Căpâlniţa Posibila aşezare neolitică de la Tăutelec - La Tabor Posibilă aşezare Petreşti de la Buneşti - Adăpătoare Posibila aşezare preistorică de la Forotic - ,,La Nărăştie''. pe versantul de NV al Dealului Broştina, la cca. 200 m de ultimele case din sat, în apropiere de Ogaşul Merii Posibila aşezare preistorică de la Sânsimion. la margine a de nord a comunei Posibila aşezare romană de la Beclean. pe raza comunei Posibila aşezare romană de la Fişer Posibila aşezare romană de la Ormeniş Posibila aşezare romană de la Rodbav Posibila aşezare romană de la Rotbav Posibilă aşezare romană şi preistorică la Aiton. Aşezarea se află în grădina casei cu nr. 135. Posibila aşezare Wietenberg de la Plăieşii de Jos Posibila cetate de la Imper - Cetatea Balmáj. la 3 km est de sat Posibila cetate de la Plăieşii de Sus - Cetatea de Piatră Posibila fortificaţie dacică de la Odorheiu Secuiesc. spre sud faţă de punctul precedent Posibila locuire de la Băile Herculane - Peştera Gaura lui Lasconi''. lângă Ogaşul lui Ruşeţu, pe versantul din stânga râului Cerna Posibilă locuire la Băile Herculane - Peştera nr. 5 de la Drăstănic'' Posibile aşezări de epoca bronzului la Măieruş. stânga văii ce vine dinspre Ghimbav, ultima terasă de pe stânga Oltului Posibile aşezări eneolitice la Delenii-Sub Deal Posibile locuiri eneolitice la Vinţu de Jos Posibil sat medieval de la Cobăteşti - Satul Demeter Posibilul sit de epoca bronzului de la Oradea - La Livadă. la jumătatea distanţei dintre oraşul Oradea şi localitatea Borş, pe malul drept al Crişului Repede, la cca. 500 de m de râu Presupusa aşezare de epoca romană de la Şinca Veche Probabilă aşezare romană la Meşendorf Rezervaţia paleontologică de la Ciuperceni - La vii. la ieşirea din sat pe şoseaua Ciuperceni-Traian Ruinele bisericii parohiale a satului medieval Dobó de la Filia. sat Dobó - dispărut, la 4 km V de Filia, malul drept al pârâului Cormoş Ruinele caselor boierilor Creţuleşti Ruinele Cetăţii Agrişul Mare - Dealul Cioaca. la 500 m V de sat Ruinele cetăţii cneziale de la Suseni - Cetatea de Colţ. suspendată la circa 300m deasupra apei Râuşorului Ruinele Cetăţii Dezna. pe un deal aflat pe malul drept al râului Moneasa la extremitatea de NE a satului Ruinele cetăţii Grădetului de la Baloteşti. la 2 km E de sat Ruinele cetăţii Lita de la Săcel. în extravilan Ruinele cetăţii medievale Colteşti- Dealul Cetăţii Ruinele cetăţii medievale de la Pomezeu - Dealul Morilor. la limita de E a localităţii, pe malul stâng al Holodului Ruinele cetăţii medievale Şinteu de la Peştiş - Cetatea Şoimilor. la 4,5 km NV de centrul satului, pe malul stâng al Văii Secătura Ruinele cetăţii medievale Şiria. la 2 km E de localitate, pe un deal ce domină drumul spre Ineu Ruinele cetăţii medievale Şoimoş- Cioaca Tăutului. cartier Şoimoş, la 2 km NE de Lipova Ruinele cetăţii Poenari de la Căpăţânenii Ungureni Ruinele cetăţii Székely Támadt de la Odorheiu Secuiesc Ruinele cetăţii Tăuţiului de la Tăuţi. la 3 km SV de sat Ruinele cetăţii Urieşilor de la Gârbova. La cca. 2 km S spre sat, lângă drumul spre satul Jina, în pădure Ruinele cetăţii Zebernicului de la Valea Vinţului. la 4 km în amonte de confluenţa Văii Vinţului cu Mureşul, la stânga drumului Valea Vinţului - Inuri Ruinele curţii boiereşti de la Arbore - La Movileanca. la cca. 75 m SE de biserică Ruinele curţii boiereşti de la Dolheştii Mari-Lângă Şcoală. la cca. 100 m de biserică, lângă şcoală Ruinele curţii boiereşti şi biserica medievală de la Domneşti - Silişte. Lângă şoseaua spre Câmpulung (ferma IAS), în sat, lângă casa Negulici Ruinele curţii domneşti de la Dragomireşti - Căminul Cultural. Ruinele curţii boiereşti se află în centrul localităţii, între biserică şi căminul cultural. Ruinele curţii domneşti de la Milişăuţi-În cimitir. la 100 m SV de ruinele Bisericii lui Ştefan cel Mare (la limita cu satul Bădeuţi) Ruinele curţii domneşti de la Răzvad - Curtea lui Socol. în partea de NE a satului, la 0,5 km de biserică, lângă DC Răzvad - Ochiuri Ruinele Curţii lui Constantin Bălăceanu de la Balaci - Centrul satului. Pe DN E70, Roşiorii de Vede - Piteşti, lângă primărie, în centrul satului Ruinele curţii lui Mareş Băjescu de la Băjeşti Ruinele curţii medievale a boierilor Corbeni. Curtea se află în centrul satului, imediat lângă biserică, pe un teren folosit ca islaz şi loc de târg. Ruinele curţii slugerului Muşat de la Ştefăneşti. Situl se află la cca. 120 m N de biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul", sub o casă. Ţărănească Satul medieval Andreeni. Partea medievală a localităţii se află pe marginea sudică a satului, pe terasa aflată între ultimele case şi şosea. Satul medieval de la Biniş Satul medieval de la Bodogaia - Gurghiu. malul stâng al pârâului Gurghiu Satul medieval de la Eliseni - Vatra satului. Satul medieval se afla la SSV de biserica reformată, la poalele dealului bisericii. Satul medieval de la Nicoleni - Vatra satului. la poalele Dealului cimitirului, la nord-est de el Satul medieval de la Secuieni - Vatra satului. sub partea estică a satului actual Satul medieval de la Văleni - Râpa Roşie. Aşezarea se află la S-SE de sat, la cca. 1,5 km de biserică, spre satul Chinuşu. Satul medieval fortificat de la Coconi-Căldarea. În partea de NE a satului Coconi, pe malul drept al lacului Mostiştea, pe un bot de terasă Satul medieval Timafalva de la Cristuru Secuiesc. în strada "Fabricii de in", între cantină şi casa nr. 32 din şanţul de canalizare săpat în şosea Satul monahal de la Răteşti Siliştea medievală de la Adânca. Siliştea este menţionată ca fiind identificată în apropierea satului. Siliştea medievală de la Boşneagu. La 1 km N de satul Boşneagu, spre Ulmu, în dreptul amenajărilor piscicole, pe terasa malului stâng al lacului Siliştea medievală de la Buciumeni - Gămăneşti Siliştea medievală de la Curăteşti. La NE de biserica părăsită din satul Curăteşti, la cca. 200 m, pe terasa înaltă a lacului Mostiştea Siliştea medievală de la Dealu Mare - Pe malul bisericii. Punctul se află la 1 km NV de sat, pe valea pârâului Ţâţa. Siliştea medievală de la Dumbrava. în apropierea satului Siliştea medievală de la Fundulea. Pe malul drept al Mostiştei, la cca. 500 m N de şoseaua Tămădău - Fundulea Siliştea medievală de la Gura Ocniţei. Siliştea este menţionată ca fiind situată în apropierea satului. Siliştea medievală de la Măgureni. La SV de satul Măgureni, pe malul drept al râului Mostiştea Siliştea medievală de la Plumbuita. la nord de podul CFR, malul drept al râului Mostiştea Siliştea medievală de la Săcueni. Siliştea este identificată în apropierea satului. Siliştea medievală de la Sănduliţa. În dreptul satului Sănduliţa, pe malul drept al Mostiştei, pe partea stângă a drumului ce duce spre Măgureni, lângă de pod Siliştea medievală de la Tăriceni. La 1 km S de Tăriceni, pe malul de V al Lacului Mostiştea, pe o văioagă Siliştea medievală Pavlichieni de la Preasna. la NV de satul Preasna, pe malul drept al Mostiştei Siliştea medievală şi tezaurul monetar de la Hulubeşti - Şcoală. Punctul se află pe stânga râului Potop, în centrul localităţii, în zona şcolii, la est. Siliştea medievală situată lângă satul Creaţa. Pe malul stâng al văii Mostiştea, la 500 m NV de satul Leşile, pe stânga drumului Leşile-Gagu, vizavi de grajdurile din satul Creaţa, la cca. 150 m N de râu Siliştea medievală târzie de la Săruleşti. Pe malul drept al râului Mostiştea, vis-a-vis şi în partea de sud a comunei Săruleşti Siliştea medieval târzie de la Goştilele. La 2 km SE de satul Gostilele, pe malul stâng al Mostiştei, la N de barajul lacului de acumulare, Siliştea satului Bulbuceni. Siliştea se află pe teritoriul satului. Siliştea satului Chiliani Siliştea satului Coţăieni. Siliştea se presupune că s-ar afla în apropierea satului. Siliştea satului Dobroţei. Siliştea se află pe teritoriul satului. Siliştea satului Drăgoeşti. Siliştea se află în apropierea satului. Siliştea satului Hamul. Siliştea se află în apropierea satului. Siliştea satului Vultureni. Vatra satului se află în apropierea satului. Silişte medievală, vechea vatră a satului Buciumeni- Cotul Brătii. Siliştea se află la circa 1 km E-SE de Crucea Buciumeni. Sit arheologic de la Baia de Criş. Sit intravilan Sitl arheologic de la Berveni V. 300/700 m N de fostele grajduri ale CAP, în zona unei mlaştini; la 3 km S de canalul Crasna Veche Sitl arheologic de la Cornetu- Cariera de prundiş. pe traseul râurilor Argeş şi Dâmboviţa Sitl arheologic de la Dindeşti - La Cetate. intravilan, pe malul Eriului Sitl arheologic de la Dolheştii Mari - Tarnuica Situla arheologic de la Beuca - Beuca 003 Situla arheologic de la Cătămăreşti-Deal - La Podul spre Brăiasca. Situl se află extravilan, pe panta sud-estică a Dealului Brăiasca, între iazul Brăiasca şi podul de peste pârâul Dresleuca. Situl arhelogic de la Sultana - Odaia Pisc. La NE de satul cătunul Odaia, în curtea locuitorilor Matelici Dumitru şi Dumitru Constantin, pe malul de V al lacului Situl arheolgic de la Broscăuţi-Dealul Beldiman. Sit arheologic în extravilan, situat în panta vestică a Dealului Beldiman, la 800 m vest de iazul Ruginoasa, de-a lungul liniei ferate Dorohoi - Leorda Situl arheolgic de la Broscuţi-Bariera Broscăuţi. Sit arheologic în extravilan, situat în panta nord-vestică a Dealului Beldiman, la sud de Bariera Broscăuţi şi 1000 m vest de barajul iazului Ruginoasa Situl arheolgic de la Doina - Dealul Pârlita. Situl se află extravilan, la 1800 m S de satul Doina, pe un deal cuprins între valea Broaştei la E şi valea Doina la V. Situl arheologic Adâncata I de pe raza comunei Aliman - Dealul Cişmelei. Se află la circa 1,2 - 1,5 km SV de ruinele fostului sat şi la aproximativ 3 - 3,5 km E de satul Floriile, pe platoul nordic al dealului Dedibal, în punctul "Dealul Cişmelei" Situl arheologic Băbeni - Ţurţudău. La sud-vest de sat, la circa 0,6 km de biserica cu hramurile "Sf. Nicolae" şi "Adormirea maicii Domnului", din fostul sat Drăgheşti.Pe terasa înaltă de pe malul drept al râului Râmnicu Sărat. Situl arheologic - Cetatea Sucidava de la Izvoarele - Cale-Gherghi. Situl se află pe malul Dunării, la 3 km în aval de sat. Pe versantul de nord-est al acestei văi sunt situate valul şi şanţul de apărare, dinspre est, al teritoriului extra-muros din jurul cetăţii romane aflate vis-a-vis de gura Răului (Râul, Răul sau Bala Situl arheologic Chinogeni - Dealul Chirnogeni. la NE de sat, lângă Staţia de pompare Situl arheologic Cristuru Secuiesc - Felső-lok. Pe terasa pârâului Gagy din apropierea oraşului Situl arheologic de epocaă romană de la Dunărea. intravilan Situl arheologic de la 23 August - Tatlageac. la capătul V al lacului Tatlageac, pe ambele versante ale văii Situl arheologic de la Acâş - Podul Dobrei. în zona podului Crasnei spre Dobra; terasa stângă a râului Crasna Situl arheologic de la Acâş - Râtul lui Vereş. La 300 m S de comuna Acâş, pe malul stâng al Crasnei Situl arheologic de la Adamclisi - Ispanaru. cca. 7 km NV de Adamclisi Situl arheologic de la Adânca - Pod Pâscov. Situl este situat la extremitatea de S a comunei, în stânga râului Pascov. Situl arheologic de la Adăşeni-Gâtul Lupului. Sit aflat în extravilan, la 1000 m nord de sat, pe platoul în pantă lină aflat între pârâul Adăşeni şi un mic afluent pe partea stânga al acestuia Situl arheologic de la Adăşeni-La Standolă. Sit aflat în extravilan la 1500 m nord-est de sat, pe un platou de pe partea stângă a văii Standolei Situl arheologic de la Adjud - str. Al. I. Cuza Situl arheologic de la Adunaţii-Copăceni - Dăneasca. În partea de N a satului, la S de râul Argeş Situl arheologic de la Afumaţi - La Moară. pe malul nordic al Sabarului, la cca. 150 m V de F.N.C. Situl arheologic de la Agigea. la cca. 500 m V de moară de măcinat scoici Situl arheologic de la Agigea. pe valea actuală a localităţii Situl arheologic de la Agighiol. în vatra satului şi zona limitrofă spre E Situl arheologic de la Agrişteu - Sub Dealul Cetăţii. Situl se află pe terasa plană, protejată natural spre N-NE de albia râului Târnava Mică, de fapt este latura de N a aşezării fortificate. Situl arheologic de la Agrişu de Jos- Vatra satului. în vatra satului Situl arheologic de la Aita Medie. in cuprinsul satului Situl arheologic de la Aiton - Deasupra Morii. Situl se află la E de sat. Situl arheologic de la Aiton - Între pâraie. Punctul "Între pâraie". Situl arheologic de la Aiud - Cetăţuie. La ieşirea din Aiud spre Alba Iulia, în dreptul satului Rădeşti, pe malul drept al Mureşului, la 50 m de râu Situl arheologic de la Aiud-Garda. în Microraion III, la cca. 100 m S de gara CFR Aiud, pe prima terasă a Mureşului Situl arheologic de la Alba Iulia - B-dul Încoronării, nr. 26. în partea de SV a oraşului, în apropierea fortificaţiei Vauban, pe partea dreaptă a b-dului Încoronării, în sensul de urcare dinspre gară Situl arheologic de la Alba Iulia-Colonia Aurelia Apulensis. la E de str. Republicii, la N de str. Dacilor, cartier Partoş (str. Gemenilor) Situl arheologic de la Alba Iulia-Întreprinderea Monolit SA (Dealul Furcilor). Întreprinderea Monolit S.A., zona de sud, D.J. 107 A - partea stângă Situl arheologic de la Alba Iulia - Izvorul Împăratului. bordura sud-vestică a terasei a doua a Mureşului, pe malul drept al râului Situl arheologic de la Alba Iulia - Lumea Nouă. La 300 m NE de bazinul olimpic, la aprox. 4 km NNE de confluenţa dintre Mureş şi Ampoi Situl arheologic de la Alba Iulia - Sediul guvernatorului consular. la cca. 100 m S de Primăria mun. Alba Iulia, se află în oraşul de jos Situl arheologic de la Albeşti - Canton. Situl se află la NE de localitate, pe malul stâng al Târnavei Mari, apropape de pârâul Valea Hotarului. Situl arheologic de la Albeşti-Cotul lui Nagâţ. Sit aflat în extravilan, în partea de nord-vest a satului, pe un promontoriu care domină şesul Jijiei, în stânga râului Jijia. Situl arheologic de la Albeşti - Gârlele Morii. Sit arheologic situat în extravilan, la circa 0,5 km vest de sat şi 0,9 km sud-est de staţia CFR Zlătunoaia, pe un martor de eroziune înalt de 3 m, situat între Jijia şi calea ferată Dorohoi-Iaşi. Situl arheologic de la Albeşti - La Cetate. la 2 km SV de sat Situl arheologic de la Albeşti. la intrarea în sat dinspre Mangalia, la NE de şosea Situl arheologic de la Albeşti - Lângă pod. Situl se află în apropierea micului pod de lemn, aflat în sat, la 100m S de biserica catolică. Situl arheologic de la Albeşti-La pod. Sit aflat atât intravilan cât şi extravilan, pe terasa de pe malul stâng al râului Jijia, în marginea de vest a satului, la 200 m în amonte de podul de beton de peste râu Situl arheologic de la Albeşti - Măgura lui Panait. la 1 km la NV de sat pe stânga şoselei spre Dulceanca; pe malul drept al râului Vedea şi pe malul stâng al pârâului Burdea, pe dealul Cornet Situl arheologic de la Albeşti-Malul Mare. Sit aflat în marginea de nord-vest a satului, în extravilan, pe terasa înaltă de pe malul stâng al râului Jijia care domină lunca cu aproximativ 15 m, la 1000 m est de calea ferată Dorohoi-Iaşi. Situl arheologic de la Albeşti - Movila Albeşti Situl arheologic de la Albeşti-Paleologu-La Pod. Situat la 80 m nord-nord-vest de podul peste râu, de pe DN 1 B, Pe terasa primară de pe dreapta râului Situl arheologic de la Albeşti-Paleologu-La Stână. Se află la 1,5 km sud-est de podul CFR, la 150 m de unde râul descrie o curbă spre est, vis-a-vis de satul Vadu Părului, pe terasa primară de la stânga Cricovului Sărat Situl arheologic de la Albeşti - Pe muchia spre Moisica. la cca. 1 km V de Albeşti şi pe movila Albeşti Situl arheologic de la Albeşti - Sub Cetăţea. Situl se află pe o terasă înaltă, în dreapta văii Şapartocului, la baza fortificaţiei "La Cetăţea". Situl arheologic de la Albiş - Curtea lui Bajka Ferenc. La marginea sud-vestică a satului, pe terasa unui mic pârâu Situl arheologic de la Albiş - Grădina lui Csiszér. La 600 m NE de biserica reformată, pe o terasă a pârâului Albiş Situl arheologic de la Aldeni - Dealul Balaurul. la cca. 1 km V de satul Poponeţi Situl arheologic de la Aldeni - Ţurţudău. pe Muchia Vulturului, la cca. 300 m E de Poponeţi Situl arheologic de la Alexandria - La Gorgan. Pe o uşoară prelungire a terasei în lunca Vedei, pe partea stângă, la 450 m nord-est de oraş, în dreptul străzii 1907 Situl arheologic de la Alexandru I. Cuza - Ţarina de Jos. la cca. 300 m SE de sat, la confluenţa pârâului Ţiganca cu Siretul Situl arheologic de la Aliman- Adâncata II. Se află la cca. 1,5 km în linie dreaptă, spre SE, de ruinele fostului sat, la circa 3 - 3,5 km spre NNV de marginea nordică a satului Urluia şi la cca. 2 - 2,5 km în linie dreaptă spre SE de Adâncata I Situl arheologic de la Almăjel - Fântânele Mari. în vatra satului Situl arheologic de la Almăj - Şcoala generală. La cca 100 m vest de şcoalăn,pe un bot de deal, la cca 200 m vest de biserica satului. Situl arheologic de la Almaşu Mare - Peştera cu trei guri. Situl se află pe versantul sudic al masivului Vânătoarea Situl arheologic de la Almaşu Sec. la 2 km SV de municipiul Deva, în hotarul localităţii. Situl arheologic de la Alungeni - Fântâna Sărată. cartierul Fântâna Sărată, în curtea lui Ştefan Lukacs Situl arheologic de la Alunişu-Izlaz. Situl arheologic se află la 1 km SE de sat, pe partea dreaptă a pârâului Baranga. Situl arheologic de la Alunişul. Pe malul stâng al pârâului Sabar, în marginea estică a satului Situl arheologic de la Amărăştii de Sus - Bujorana. Punctul Bujorana se află la 1,5 km nord-vest de Localitatea Zvorsca. Situl arheologic de la Ampoiţa - La Pietre. Situl se află la intrarea pe Valea Ampoiţei, pe malul stâng al pârâului Ampoiţa, chiar la intrarea în localitatea Ampoiţa Situl arheologic de la Andreiaşu de Jos. la 500 m SV de sat Situl arheologic de la Andrieşeni - Vatra satului. În centrul satului, pe proprietatea şcolii elementare, pe terasa medie a Jijiei Situl arheologic de la Angheleşti. la V şi SV de sat Situl arheologic de la Angheluş-Mestecănişul bisericii. la extremitatea nordică a intravilanului Situl arheologic de la Angheluş - Telek. spre satul Beşeneu Situl arheologic de la Aninoasa - Sălaşul românilor. între Valea Saciovei şi Pârâul Kurta, pe un dâmb Situl arheologic de la Apa - Grădina CAP. în spatele clădirii CAP, la 100 m N de actualul canal Seinel Situl arheologic de la Apa - Grădina şcolii. grădina şcolii şi grădinile spre E până la primul drum de ţară; 300 m N de actualul canal Seinel Situl arheologic de la Apa - Herbeneaga. la 50 m V de ultimele case ale comunei, la 500 m N de actualul canal Seinel Situl arheologic de la Apahida - După deal la tău. Situl se află la S de comună, pe versantul "După deal al tău". Situl arheologic de la Apahida - în dreptul km 3 şi 3,1 ai Căii Ferate Apahida-Dej. Situl se află la N-NE de sat, lângă cariera de pietriş şi calea ferată, în dreptul km 3 şi 3,1 ai Căii Ferate Apahida-Dej. Situl arheologic de la Apatiu - Crucile drumului Situl arheologic de la Apatiu. vatra satului, lângă casa lui Orban Ştefan Situl arheologic de la Apoldu de Sus. Situl se află la 200 m de aşezarea romană de la Apoldu de Jos din punctul "Între Apoalde". Situl arheologic de la Apostolache - La Mănăstire. Sit amplasat în jurul mănăstirii, în zona de deal, pe un promotoriu în valea Cricovului Sărat Situl arheologic de la Apulum - Partoş I Situl arheologic de la Araci - Coasta lui Ciulac. lângă drumul ce duce spre Ariuşd, în dreapta gurii pârâului Retkes Situl arheologic de la Arad - Grădişte 1 Situl arheologic de la Arad - La Carieră. la 300 m V de oraş, între staţia CFR Bujacul Mare şi DN Arad - Pecica Situl arheologic de la Aradu Nou - Bufniţi Situl arheologic de la Arcalia - În Peri. Situl se află la est de sat, la cca 500 m sud de DJ. Situl arheologic de la Arcalia - La Movilă. Situl arheologic este situat în stânga DJ Sărăţel - Arcalia, la cca. 500 m înainte de intrarea în sat dinspre Sărăţel, în jurul tumulului. Situl arheologic de la Archiud- Bidişcut. la marginea de SV a satului, pe platoul Bidiscut Situl arheologic de la Archiud - Fundătura. la marginea de SE a satului Situl arheologic de la Ardeu - Cetăţeaua. Dealul "Cetăţeaua" se află amplasat intravilan (în partea de sud-vest), fiind mărginit de drumul judeţean 705 Geoagiu - Balşa şi are o suprafaţă de 34.530 mp, conform C.F. nr. 1/localitatea Ardeu, Nr. topo 1568. Situl arheologic de la Ardusat - Sub pădure. la aproximativ 600m de localitate, pe terasa din stânga Someşului, în imediata apropiere a şoselei Baia Mare - Ulmeni Situl arheologic de la Ariniş - Sub ogrăzi. în apropiere de clădirea Primăriei, în grădina lui Gh. Sabău Situl arheologic de la Ariuşd - Csókás. La 800 m NV de sat, pe malul drept al Oltului Situl arheologic de la Ariuşd de la Bălţata- La moviliţă Situl arheologic de la Ariuşd - Vecer Situl arheologic de la Ariuşd - Vereskút. pe malul stâng al pârâului Simeria Situl arheologic de la Armăşeni - Muncel. Situl este amplasat la SE de localitatea Armăşeni pe Dealul Muncel (la cca. 300 m) Situl arheologic de la Armăşeni. pe malul stâng al râului Crasna, la cca. 2 km de sat şi la 200 m N de moara Negruţi Situl arheologic de la Arpaşu de Sus - Calea Fânului. Situl se află pe platoul Tinosu. Situl arheologic de la Arsa Situl arheologic de la Aruncuta - Cremeniş. Situl se află pe valea Colcer. Situl arheologic de la Avântu - Prosia. la cca. 500 m SSE de sat, pe partea stângă a CF Leţcani - Movileni Situl arheologic de la Avrămeni-Loturile Mici (Siliştea). Sit aflat în extravilan, la 500 m nord de sat, pe partea stângă a drumului Avrămeni-Panaitoaia. Situl arheologic de la Avrămeşti - Crescătoria de porci. Situl se află la capătul sudic al satului. Situl arheologic de la Avram Iancu-Valea Volovăţului. Sit în extravilan, la 400 m est de sat, pe partea stângă a pârâului Volovăţ Situl arheologic de la Avram Iancu-Vulpărie. Sit în extravilan, situat la 1400 m sud-est de sat, la 1300 m est-nord-est de Movila Ştefan cel Mare. Situl arheologic de la Axintele - La Cetate. la V de DJ 201 şi E de DJ 313, pe o terasă la E de braţul Borcea Situl arheologic de la Babadag - Dealul Cetăţuia. La cca. 2 km NE de oraş, la vărsarea pârâului Tabana în lacul Babadag, pe dealurile Babadagului Situl arheologic de la Baba Novac- Fântâna Rouchii. La 500 m stânga şoselei Gelu - Baba Novac, la intrare în localitatea Baba Novac. Situl arheologic de la Băbeni - Dealul Babei. Situl se află la 0,5 - 1 km NV de satul Băbeni şi cca 1,2 km faţă de biserica din sat, în marginea pădurii Scărişoara, pe malul drept al râului Râmnicu Sărat. Drumul judeţean 203H se află la cca. 0,6 km spre est. Situl Arheologic de la Băbeni - Muchia Puşcaşului. in marginea de est a satului, între acesta şi râul Râmnicu Sărat, pe malul drept al râului Râmnicu Sărat. Situl arheologic de la Baciu - Căminul Cultural. Situl se află în zona căminului cultural, pe terasa întâia de pe malul stâng al Nadăşului. Situl arheologic de la Baciu - Gura Baciului. Situl se află în apropierea satului, la S de "Chişegheu". Situl arheologic de la Baciu - La Cabană. Situl arheologic se află lângă Cabană, în zona carierei de piatră Băştărău. Situl arheologic de la Baciu - Strada Nouă. Situl se află pe Str. Nouă, pe panta situată în stânga şoselei Zalău-Cluj. Situl arheologic de la Bacu - Doschina. la cca. 1 km NE de sat, între pârâul Stavnic şi drumul spre sat Cioca - Coca, com. Scheia Situl arheologic de la Bacu - Pe Beci. la 500 m E de sat, pe dreapta drumului spre sat Frenciugi, com. Scheia, pe malul stâng al pârâului Stavnic Situl arheologic de la Bădeni - La Gorganele. sub vârful Istriţa Situl arheologic de la Bădeni - Movila Dâmb. Situl este situat între grajdurile CAP şi la E de movila "Dâmb". Situl arheologic de la Bădila - La Bălanul. pe lotul de terasă Bălanul Situl arheologic de la Bădila - La Eleşteu. lângă fostele grajduri ale CAP, la cca. 2 km NV de şcoala generală Situl arheologic de la Bădiuţi - La Brăhărie. Situl se află extravilan, în şesul Başeului, la sud-est de satul Bădiuţi, pe un grind aflat în grădinile noului cartier Prosia. Situl arheologic de la Baia Situl arheologic de la Baia - Cetăţuia. La 2 km SE de sat, malul drept al râului Moldova, în imediata vecinătate a cantonului silvic Baia. Situl arheologic de la Baia de Fier - Peştera Muierilor. la 2,5 km NV de sat, pe malul drept al râului Galbenul Situl arheologic de la Băiceni - Bogdăneasa. în vatra satului, la 1 km VNV de Şcoala Generală Situl arheologic de la Băiceni - Cetăţuia. pe platoul Laiu, la marginea de V a satului, la cca. 400 m de şcoală Situl arheologic de la Băiceni - Dâmbul lui Pletosu. la cca. 200 m NNV de sat, pe vârful unui mamelon aflat pe malul drept al pârâului Recea Situl arheologic de la Băiceni - Grădina lui Pascal. pe malul stâng al pârâului Recea, în partea de ENE a satului Situl arheologic de la Băiceni - În Sălişte. Situl se află în extravilan, la 800 m E de sat, pe partea stângă a pârâului Băiceni şi la 700 m V de podul Adămioaia, peste care trece şoseaua Fălticeni-Botoşani. Situl arheologic de la Băiceni - Malul Iazului. Situl arheologic se află în extravilan, la marginea de NE a satului, la N de pârâul Băiceni. Situl arheologic de la Băiceni - Mlada. la 1,5 km SV de sat, la marginea de S a platoului Laiu Situl arheologic de la Băiceni - Silişte. la cca. 500 m N-NV de sat, pe malul drept al pârâului Recea Situl arheologic de la Băile Herculane - Peştera cu Aburi''. versantul din dreapta Cernei, în zona de influenţă a faliei Hercules Situl arheologic de la Băile Herculane - Peştera Oilor''. în versantul din stânga Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini, Valea Drăstănicului, Cabana de la km. 14 Situl arheologic de la Băiţa - Bumaş Situl arheologic de la Bajura - La Izunie. Situl se află în extravilan, la 1000 m V de sat, la 1000 m de cel mai apropiat meandru al Prutului şi pe un pinten de deal aflat pe stânga văii Fundoaia. Situl arheologic de la Bajura - Podul Lipcăniţei. Situl se află în extravilan, pe panta uşor înclinată care coboară spre pârâul Podriga spre S şi pe partea stângă a şoselei Darabani-Dorohoi. Situl arheologic de la Bălăceanca - La malul trăznit. la E de sat, între drumul Bălăceanca - Frunzăneşti şi malul drept al Dâmboviţei Situl arheologic de la Bălăceanca-Valea Câinelui. pe ambele maluri ale văii Câlnăului, în zona clădirilor fermei legumicole Popeşti - Leordeni Situl arheologic de la Balc - Cariera de piatră. tarla 85, parcela F 1498, S = 0, 50 ha Situl arheologic de la Băleni Români - Izlaz. Situl arheologic este amplasat la SE de localitate, între terasa înaltă a râului Ialomiţa şi DJ Târgovişte - Bujoreanca. Situl arheologic de la Băleni-Români - Plantaţie. Situl este situat pe malul drept al râului Ialomiţa, la N-E de sat. Situl arheologic de la Băleşti. la SE de comună Situl arheologic de la Baloteşti. pe malul nordic al râului Cociovaliştea, din marginea estică a satului până la hotarul cu comuna Moara Vlăsiei Situl arheologic de la Baloteşti-Petreşti. pe malul sudic al Cociovaliştei, între pădurea Petreşti şi şoseaua Bucureşti-Ploieşti, în fostul sat Preoţeşti Situl arheologic de la Baloteşti-râul Vlăsia. Pe maul drept al pârâului Vlăsia, la este de şoseaua spre sanatoriul TBC, pe arabil şi în pădurea Paşcani Situl arheologic de la Balta Doamnei - La Lac Situl arheologic de la Bălţaţi - Dealul Mândra. la 1,5 km NE de sat Situl arheologic de la Bălţaţi - La Podeţ. la cca. 1 km S de sat, lângă podeţul de CF, pe terasa inferioară a râului Bahlueţ Situl arheologic de la Bălţaţi - Zona cantoanelor CFR 38 - 39. între sat şi CF, între cantoanele CFR 38-39 Situl arheologic de la Bălteni - Biserică. Situl arheologic se află la E de sat, la 1 km S de canalul din Dâmboviţa - Ilfov. Situl arheologic de la Bălteni - Canal. Situl arheologic se află la sud de sat, pe partea dreaptă a râului Ilfov. Situl arheologic de la Bălteni - Izvorul Ilfovăţului. Aşezarea se află la 1 km N de localitate, pe malul drept al pârâului Ilfovăţ. Situl arheologic de la Bălteni. la marginea de S a satului, peste drum de casa lui Coman Dumitru Situl arheologic de la Bălteni-Valea Izvorului şi Valea Roşie. în partea vestică a satului, între Valea Izvorului şi Valea Roşie Situl arheologic de la Bălteni-Valea Podişaru. pe ambele maluri ale văii Podişaru Situl arheologic de la Băluşenii Noi - La Iaz la Georgeasca. Sit aflat în extravilan, la circa 1000 m vest-nord-vest de sat, pe partea" stângă a pârâului Sitna Situl arheologic de la Băluşenii Noi-La Silişte. Sit arheologic aflat în extravilan, situat la circa 1000 m est-sud-est de sat, pe partea dreaptă a pârâului La Lipoveni şi la circa 550 m nord de coada Iazului Dracşani Situl arheologic de la Band - Cioncaş. Situl se află pe un teren situat în stânga şoselei care coboară din dealul Bandului. Situl arheologic de la Band - În spatele gării Situl arheologic de la Band - Valea Lechinţei. Situl se află în apropierea grajdurilor fermei agricole de stat. Situl arheologic de la Băneasa. la confluenţa pârâielor Chineja şi Băneasa Situl arheologic de la Bănia - Arie şi Comorâşniţa. la SE de localitate, pe Valea Mare la aproximativ 2 km de sat Situl arheologic de la Bănia - Cioaca cu bani. la 1 km SE de localitate Situl arheologic de la Bănia - Cracul Otara. la cca. 2 km SE de localitate Situl arheologic de la Bănia - Sălişte. la intrarea în localitate Situl arheologic de la Baranca - La Cetăţuie. Situl se află extravilan, la 3000 m N-NV de satul Alba şi la 1400 m SE de cotul cel mai apropiat al râului Prut. Situl arheologic de la Baranca - Vatra Satului. Situl se află extravilan, pe un promotoriu aflat la poalele Dealului Cetăţuia, la circa 800 m NE de fortificaţie, SV de satul Baranca. Situl arheologic de la Baraolt - Pădurea Mare. Dealul Nagyerdõalja, pe malul drept al râului Baraolt Situl arheologic de la Baraolt - Vecer. terasa Fecskefarka, pe dealul Vécer, între Baraolt şi Tălişoara, la NE de încrucişarea de drumuri Augustin-Baraolt cu Chepeţ - Racoşul de Sus Situl arheologic de la Bâra - Pe Autostradă. terasa stângă a râului Ialomiţa Situl arheologic de la Bărbăteşti - Tarlaua Grajd. la marginea de E a satului, lângă garajul fostului CAP, pe malul stâng al pârâului Pietrosul Situl arheologic de la Bărboasa - Dealul Morii. la NV de sat Situl arheologic de la Bărcut. pe raza localităţii Situl arheologic de la Bârla - Canton CFR. Aşezarea se află lângă cantonul CFR, în jurul intersecţiei DJ cu calea ferată, pe malul drept al râului Şieu. Situl arheologic de la Bârlăleşti - Stanţia. la confluenţa pârâurilor Bîrlad şi Florenţa, la NE de marginea satului Situl arheologic de la Bârlăleşti - Struza. pe platoul şi panta de NV a Dealului Ciomaga, la cca. 1 km S de sat Situl arheologic de la Bârleşti - La Curtea Boierească. în vatra satului Situl arheologic de la Bârleşti - La Pepiniera. la 1 km SE de sat, la poalele Dealului Tintei Situl arheologic de la Bârsana - Cetăţuia. în centrul localităţii, pe malul stâng al Izei Situl arheologic de la Bârsăneşti - Pe Bârnaz. Situl se află în extravilan, la NE de sat, pe ambele părţi ale văii Bârnazului. Situl arheologic de la Bârseşti. în lunca pârâului Govora, pe malul drept al apei Situl arheologic de la Bârseşti -Podul Vâlcelei. la 200 m V de sat Situl arheologic de la Bârseşti - Varniţa. la 600 - 700 m S Situl arheologic de la Batăr - Hârbod. t. 146, p.A 1067, S = 20 ha Situl arheologic de la Batin - La Cetăţele. Situl arheologic se află în partea de SE a satului, la cca. 2, 5 km de centru. Situl arheologic de la Batoş - Gledinel. Situl se află la cca. 2 km N de localitate, între valea Luţului şi stânga şoselei ce duce spre Bistriţa, pe terasa inferioară a pârâului Luţ. Situl arheologic de la Batoş - La Cetate. Situl se află în dreapta drumului ce duce spre Bistriţa, la 4 km de comună. Situl arheologic de la Batoţi. lângă grajdurile fostului CAP Situl arheologic de la Bătrâni - Coada Malului. Situl se află la marginea de SE a satului, pe deal, în stânga pârâului Bătrâneanca. Situl arheologic de la Becicherecu Mic - Satul vechi. Aşezarea este situată extravilan, la 4,45 km N-NV de biserica ortodoxă din Becicherecu Mic, la 5,6 km E-SE de biserica ortodoxă din Biled, la 5,6 km S-SV de biserica ortodoxă din Hodoni şi la 980 m N-NE de versantul stâng al Pârâului Apa Mare. Situl arheologic de la Beclean - punctul La Şosea. în dreapta drumului Braşov-Sibiu, mai puţin de 2 km. de localitate Situl arheologic de la Beclean - Şesul Beclean. lângă Complexul "Avicola" Situl arheologic de la Belceşti - Coasta Hucului. La marginea de SV a satului, pe partea dreaptă a barajului dintre iazurile Plopi şi Huc, pe o lungime de 1 km. Situl Arheologic de la Belceşti - Dealul Hucului la Sondă. La ccc. 2,5 km SSE de sat, pe interfluviul dintre râul Bahlui şi râul Huc Situl arheologic de la Belceşti - Dealul Ruşilor. la marginea de E a satului Situl arheologic de la Belceşti - Dealul Scarchi. Situl se află pe panta nordică a Dealului Scarchi, aflat la 4 km SSE de Belceşti, pe partea dreaptă a Bahluiului şi la aproximativ 8 km în linie dreaptă de bogata aşezare de la Erbiceni. Situl arheologic de la Belceşti. la N de moară Situl arheologic de la Belceşti - La Sărături. Situl se află la cca. 3 km SE de sat, pe Dealul Scharchilor, în Valea Morii, pe podiş Situl arheologic de la Belciugatele. în partea de NE a satului, între şcoala veche şi podul de peste Valea Belciugatele, pe terasa de pe malul drept al văii Situl arheologic de la Belciug-La Pădure. Situl de la Belciug este poziţionat pe autostrada Bucureşti Ploieşti între km. 43+200 şi 43+300. Situl arheologic de la Berea - Kisrengatyo Situl arheologic de la Berea - Râtul Ţiganilor Situl arheologic de la Berea- Sănislău. La 1 km Vest de sat în curtea fostului SMA Situl arheologic de la Bereşti - Dealul Taberei. lângă pădurea Pleşa, la 3 km NV de oraş Situl arheologic de la Bereşti - La Bâzan. la 2 km V de oraş Situl arheologic de la Berghin - Gruiul Fierului. la 1,5 km NE de sat Situl arheologic de la Berindia - La Cetate. Dealul Şindrioara, la S de satul Păulian (fost Livada intre 1965-1996), între calea ferată Arad - Brad şi Valea Crişului Situl arheologic de la Berveni - Agerdo. la 2,5 km NV de sat, şi la 2,5 km pe canalul stâng al actualului canal al Crasnei Situl arheologic de la Berveni - Cetatea. la 1 km E de fostele grajduri CAP şi la 1,5 km E de actualul canal Crasna Situl arheologic de la Berveni - Erdioseg. 2 km N faţă de fostele grajduri CAP; 2 km SV de canalul Crasna Veche Situl arheologic de la Berveni - Holmoş. borne L14-16, punctul de hotar Holmoş se situează la 4 km N de comuna Berveni, în zona de frontieră româno-ungară, la 150 m de fâşie. Situl arheologic de la Berveni - Râtul Caprei. 300/600 m S de fosta fermă CAP; 1,5 km de malul drept al actualului canal Crasna Situl arheologic de la Berzovia - Pătruiene. la 2 km N de sat Situl arheologic de la Beştepe-în partea de nord a satului. limita de N a intravilanului actual Situl arheologic de la Beştepe-la 1,5 km N de sat. la 1,5 km N de sat Situl arheologic de la Bezded - La Bolovani. în hotarul satului Situl arheologic de la Bezid - Fâneaţa Mare. Situl se află pe malul stâng al pârâului Loţ. Situl arheologic de la Biborţeni - Cetatea lui Tiburţ. la S de sat, între râul Baraolt şi Valea Cetăţii Situl arheologic de la Biborţeni - Dealul Rotund. la 300 m E de "Dealul Rotund", pe malul unui mic pârâu Situl arheologic de la Bicaz - Corbuţu. Pe panta sud-vestică, într-o porţiune aproape orizontală a dealului Corbuţu, aflat la sud de localitate, la nord-vest de punctul Oarză, mărginit spre vest de pârâul Ciurgău şi spre sud de Valea Grofoaii sau a Igoaii Situl arheologic de la Bicaz - Igoaie. La aproximativ 1 km sud de localitate, pe o terasă cu o uşoară înclinaţie sudică, tăiată de o râpă adâncă Situl arheologic de la Bicaz - Oarză. la cca. 2,8 km SSE de sat Situl arheologic de la Bidiu. la intrarea în sat, în stânga DC Corvineşti - Bidiu Situl arheologic de la Bidiu - Stănişte. la 1 km S de sat, în stânga DC Corvineşti - Bidiu Situl arheologic de la Biharia - Cetatea de pământ. Pe terasa stângă a a pârâului Ceşmeu, în partea de nord-est a satului, în dreapta şoselei Oradea-Satu Mare Situl arheologic de la Biharia - Grădina de legume. t. 85, p.A 1128, 1130, 1131, 1134, S = 10,65 ha Situl arheologic de la Bila - Grajdurile CAP. la cca. 500 m NV de grajdurile fostului CAP, la 700m N de râul Câlniştea Situl arheologic de la Bila - La Cimitir. la E de cimitir, la N de râul Câlniştea Situl arheologic de la Bila - La Fântână. la cca. 1,5 km SE de sat, la N de râul Câlniştea Situl arheologic de la Bisericani - Baknyatetö Situl arheologic de la Bistra Mureşului - Cetate. Situl se află la NE de centrul comunei, la 230 m de pârâul Bistra şi 250 m de drumul comunal; a doua terasă a pârâului Bistra şi platoul stâncii aflată la NE de această terasă. Situl arheologic de la Bistreţu - La Punţi. la 1 km NE de sat Situl arheologic de la Bistriţa - Cighir. pe terasa înaltă din stânga râului Bistriţa, la ieşirea din oraş Situl arheologic de la Bistriţa - Vama veche. Situl se află pe malul drept al râului Bistriţa, în zona vechiului cimitir evanghelic. Situl arheologic de la Bixad - Cetatea Vápa. la 2,5 km SV de Bixad, lângă gară, sub muntele Murgăul Mic, pe malul drept al Oltului, între Olt şi pârâul Răchitaş Situl arheologic de la Blăgeşti. la 2 km NNV de sat, în cotul râului, pe malul stâng Situl arheologic de la Blândeşti - Gogeasca. Sit arheologic în extravilan, situat la est de sat, între pârâul Burla şi Valea Luncii Situl arheologic de la Blandiana Situl arheologic de la Boarta - Cetăţuia. Situl se află spre S de sat, pe dealul Cetate (Cetăţuie). Situl arheologic de la Boatca - Cetatea Mare. la cca. 3 km NNE de sat, la graniţa cu com. Tibona Situl arheologic de la Bobota - Dâmbul Rotund. la 500 m de intrarea în sat, spre Sărmăşag, pe partea dreaptă a drumului Situl arheologic de la Bobota- Pe vale. în hotarul localităţii Bobota (com. Bobota), judeţul Sălaj, pe ambele maluri ale râului Crasna, în aval de podul rutier Bobota-Derşida, la cca 400 m de acesta. Situl arheologic de la Bobuleşti - Dealul Botcea. Situl se află extravilan, situat la 3600 m sud-vest de sat, pe un platou aflat pe stânga pârâului Corogea. Situl arheologic de la Bobuleşti-Fânaţul Zahariei. Situl se află extravilan, la 700 m sud-vest de şcoală, pe un platou înalt al dealului Viilor şi pe terenul de la sud-est de valea Ojog. Situl arheologic de la Bobuleşti - La Curte. Situl se află extravilan, în marginea de nord a cartierului Bobuleştii din Vale, pe terasa din dreapta Başeului. Situl arheologic de la Bobuleşti - La Lutărie. Situl se află intravilan, înspre marginea de nord-vest a cartierului Bobuleştii din Vale, pe terasa din dreapta Başeului, în zona lutăriei şi a cimitirului satului. Situl arheologic de la Bobuleşti - Valea Corogea. Situl se află extravilan, la 4100 m sud-vest de sat, pe pantele sudice ale unui interfluviu orientat spre valea Corogea şi flancat la est de valea Botcea. Situl arheologic de la Bocşa - Cariera Colţani. lângă Gara Colţan, cartierul Bocşa Montană Situl arheologic de la Bocşa - Gruniul Cetăţii. pe valea Smidei, în spatele cantonului, cartier Bocşa Montană Situl arheologic de la Bocşa - Gruniul Cetăţuica. pe valea Vernieşului, între ogaşele Cătuna Mică şi Cătuna Mare, cartier Bocşa Montană Situl arheologic de la Bocşa - La Pietriş. pe partea dreapta a şoselei Borla - Bocşa, la 500 m înainte de sat, spre SE, pe malul stâng şi cursul mijlociu al Văii Zalăului Situl arheologic de la Bod - Câmpul Caprei. Între Olt şi drumul de piatră spre cariera de piatră Situl arheologic de la Bod - Dealul Popilor. Situl se află la cca. 1 km E de sat, pe malul stâng al Oltului, pe o movilă aluvionară. Situl arheologic de la Bodeasa - Fundul Bodesei. Situl se află extravilan, la 550 m sud de satul Bodeasa, pe pantele sud-estice ale Dealului Grindului, pe partea dreaptă a pârâului Bodeasa. Situl arheologic de la Bodeasa - La Holm. Situl se află extravilan, la nord de satul Bodeasa, pe pantele sud-estice ale Dealului Şerpăriei, între pâraiele Bodeasa la est şi Glăvăneasa la sud-vest. Situl arheologic de la Bodeasa - La Movile. Situl se află extravilan, la 1400 m vest de satul Bodeasa, la sud-est de un grup de trei movile. Situl arheologic de la Bod - Lunca Braşovului Situl arheologic de la Bod. perimetrul mărginit de părăiaşul care intersectează şoseaua Bod-Hărman Situl arheologic de la Bogata - Dâlma bisericii. Situl se află în centrul comunei. Situl arheologic de la Bogatu Român - La Doguri. Situl se află la SV de sat, pe dealul Presăcii, din apropierea Pădurii Bărcului. Situl arheologic de la Bojoiu - La Grădini Situl arheologic de la Boju. Situl se află pe malul drept al pârâului. Situl arheologic de la Bolda - La Spini. pe malul de V al pârâului Bolda Situl arheologic de la Boldeşti - Popina Mare. în apropierea pârâului Ghighiu, la NV de sat, pe partea dreapt a lacurilor piscicole Situl arheologic de la Bonţ - Brohanci Situl arheologic de la Bonţeşti - La Fântâni. Valea Merei Situl arheologic de la Bonţida - Nerveghiu. Situl se află în hotarul satului. Situl arheologic de la Bonţ. Situl se află la SV de sat. Situl arheologic de la Borduşani - Popina Mare. Situl se află la 2,5 km E de sat, cantonul silvic, în Balta Borcei, la 800 m de braţul Borcea Situl arheologic de la Borniş - Măleşti. în vatra satului, pe pârâul Măleşti Situl arheologic de la Borolea - Hârtop. Situl se află extravilan, la SV de sat, pe un platou întins aflat pe partea stângă a drumului comunal Hăneşti-Borolea. Situl arheologic de la Boroşeşti - Cujba. la cca. 1 km N de sat, pe pantele vestice ale Dealului Cujba Situl arheologic de la Boroşneu Mic - Cetatea Bursucului'. Cetatea Viezurei (Borzvára), pe un vârf de deal la marginea satului, în valea Pârâului Mic Situl arheologic de la Borşeni - Bulgărie. la SE de sat, la 1 km S de şoseaua Tupilaţi - Piatra Neamţ, pe malul stâng al pârâului Valea Albă, la N şi NE de acesta Situl arheologic de la Boşneagu. La N de satul Boşneagu, spre Ulmu, pe malul stâng al lacului pe locul unde a fost staţia de irigaţie Situl arheologic de la Botoşana - Sălişte. la 500 m N de grajdurile CAP Situl arheologic de la Botoşana - Sălişte. la cca. 300 m SV de satul Comăneşti Situl arheologic de la Botoşani-Bariera Curteşti. Sit arheologic în extravilan, situat în sud-vestul oraşului, în dreapta şoselei Botoşani-Curteşti, la 200 m est de pârâul Dresleuca Situl arheologic de la Botoşani-Dealul Cărămidăriei. Aşezare în extravilan, situată în partea de est a oraşului, pe terasa inferioară de pe dreapta pârâului Sitna, lângă Cariera Răchiţilor Situl arheologic de la Botoşani-Dealul Dresleuca. Sit arheologic în extravilan, în vestul oraşului, în dreapta barierei Agafton şi la poala dealului Dresleuca, având în apropiere pârâul cu acelaşi nume Situl arheologic de la Botoşani - Groapa lui Achim. Situl arheologic se aflăîn extravilan şi este situat în sud-estul oraşului, în stânga şoselei Botoşani-Ştefăneşti, la 400 m nord de Cabana Rediu. Situl arheologic de la Botoşani-Târgul medieval Botoşani. Sit arheologic în intravilan aflat în perimetrul cuprins între str. Independenţei şi I.C. Brătianiu la nord-est, str. Petru Rareş la sud-est, parţial B-dul M. Eminescu la sud-vest, C. Naţională la vest şi aproape de str. Armoniei la nord-vest. Situl arheologic de la Boureni - Movila Căpăţână. la cca. 500 m S de sat Situl arheologic de la Bozieni - La Cenuşărie. la 500 m E de sat Situl arheologic de la Bozieş - Valea Bozieşului. lângă casa lui Peştină Liviu Situl arheologic de la Brădiceşti - La Odaie. la cca. 700 m SV de sat Situl arheologic de la Brad - La Stâncă. Situl se află în partea de N a satului Brad, pe terasa stângă a Siretului. Situl arheologic de la Brăeştii-Iazul de la Luncă. Sit arheologic în extravilan, situat în circa 1500 m est de sat, pe partea stângă a pârâului Brăiasca, în dreptul Iazului la Luncă Situl arheologic de la Bragadiru. pe ambele maluri al râului Ciorogârla, la E de localitate Situl arheologic de la Bragadiru-Staţia de Epurare. pe ambele maluri ale Sabarului, la E de podul şos. Bucureşti - Cornetu, în zona staţiei de epurare a apelor uzate Situl arheologic de la Brăila - Oraşul Vechi. zona dintre faleza Dunării şi bdul Al.I. Cuza, pe malul stâng al Dunării (la vest de fluviu) Situl arheologic de la Brâncoveni. pe partea stângă a şoselei Slatina - Caracal, la 2 km V de Mănăstirea Brâncoveni Situl arheologic de la Brăneşti-malul lacului Pasărea. pe malul lacului Pasărea Situl arheologic de la Braşov - Dealul Sprenghi. Situl se află pe dealul Sprenghi, în marginea cartierului Bartolomeu, în stânga şoselei Braşov-Râşnov, între biserica Sf. Bartolomeu şi Stadionul Municipal. Situl arheologic de la Braşov - Uzinele ASTRA. cartier Noua (intravilan) Situl arheologic de la Braşov - Valea Cetăţii Situl arheologic de la Brăştinari - Gropile lui Sula. la 1 km E de sat, la N de râul Neajlov Situl arheologic de la Brateiu - La E de sat. Situl se află pe terasa Târnavei la E de sat, spre Aţel, între km 2-3 de DC Bratei - Aţel. Situl arheologic de la Brateş - Bende Situl arheologic de la Brateş - Grădina lui Horváth. în vatra satului Situl arheologic de la Brăteştii de Jos - Delniţa. la 0,25 km V de halta Cazaci, până la hotarul cu comuna Nucet (Cazaci), pe ambele maluri ale pârâului Gârliţa. Situl arheologic de la Brateş - Trestişul Rotund Situl arheologic de la Brătuleni - La Râpa. la cca. 1 km N de sat Situl arheologic de la Brazii de Sus - La Nuc. Tarlaua la Nuc, la V-SV de sat, la sud de râul Viişoare. Situl arheologic de la Breaza - Cariera de pietriş. Situl se află între drumul care duce la şoseaua spre Bistriţa şi drumul de câmp ce coteşte la stânga spre satul Sântu, numit "Vechea carieră de pietriş", în apropiere de "Moară". Situl arheologic de la Breaza - La fântâna lui Carpen. pe Dealul Istriţa, sub vârf şi în vecinătatea releului TV Situl arheologic de la Breaza - marginea de V a satului. la marginea de V a satului, în curţile lui Avram Manole şi vecinii, deasupra Văii Hodorogului Situl arheologic de la Brebeni- Ogaşul lui Ioniţă Ţiganul. pe malul drept al pârâului Oboga, la 2 km vest de sat, peste terasa Dârjovului Situl arheologic de la Brehuieşti - Imaşul Capului. Situl se află extravilan, la sud de sat, pe partea dreaptă a drumului comunal Brehuieşti-Corni. Situl arheologic de la Bretea - Fântâna Jugastrului Situl arheologic de la Bretea - În pruni. la S de sat Situl arheologic de la Brezniţa-Ocol. în spatele Poliţiei, pe malul pârâului Situl arheologic de la Broşteni - Coastă''. la NV de sat, spre hotarul cu Greoniul, în lunca Oraviţei Situl arheologic de la Broşteni - Dealul Tătarilor. la 1,5 km NV de localitate, pe marginea terasei drepte a Neajlovului Situl arheologic de la Broşteni - La moara părăsită. pe terasa înaltă dreaptă a Neajlovului, la 1 km SV de localitate, la limita cu comuna Ulieşti Situl arheologic de la Broşteni - Micleni'' Situl arheologic de la Bucecea-Complexul porcin. Sit arheologic în extravilan, situat în marginea nordică a fostei ferme de porci, în dreapta drumului comunal Bucecea-Huţani Situl arheologic de la Bucecea-Silişte. Sit arheologic în extravilan, situat la 5-600 m sud-vest de fostul complex porcin Bucecea, în zona primului pod de cale ferată de pe linia Bucecea-Vereşti Situl arheologic de la Buchin - Sat Bătrân''. la 1,5-2 km NE de sat, în dreptul izvorului Carpen Situl arheologic de la Buciumeni. pe malul vestic al lacului Buciumeni, între şos. Buciumeni - DN 7 şi calea ferată Bucureşti - Ploieşti Situl arheologic de la Bucovăţ - La Jidovii. La 5 km nord-vest de satul Bucovăţ, pe partea dreaptă a şoselei ce duce la Plopşoru-Cetate, într-o pădure, la aproximativ 400 m de şosea, pe un bot de deal numit "La Jidovii" Situl arheologic de la Bucşani - Pod. la marginea satului, în stânga şoselei dinspre Vadu Lat, la 200 m sud de intrarea în satul Bucşani, la 50 m NE de râul Neajlov Situl arheologic de la Bucu Situl arheologic de la Bucureşti - Băneasa. cartier Băneasa, la intersecţia bd. Ion Ionescu de la Brad cu str. C. Dobrogeanu Gherea Situl arheologic de la Bucureşti - Băneasa. cartier Băneasa, pe malul nordic al lacului Băneasa, între lacul Băneasa şi str. Gârlei la NE Situl arheologic de la Bucureşti - Băneasa Lac. pe malul sudic al lacului Băneasa, la cca. 100 m E de şoseaua Străuleşti (fostă Dămăroaia), suprapus de str. Liliacului, Nufărului şi Bujorului Situl arheologic de la Bucureşti - Băneasa - La stejar. cartier Băneasa, pe malul nordic al lacului Griviţa Situl arheologic de la Bucureşti - Bordei. pe malul sudic al lacului Floreasca, între malul sudic al Lacului Floreasca şi str. Dante Aligherii Situl arheologic de la Bucureşti - Căţelu Nou. Parcul Pantelimon, pe malul sudic al lacului Pantelimon, între lac şi Şoseaua Gării Căţelu, la cca. 500 m de intersecţia acesteia cu Şoseaua Pantelimon şi cu Bd. Biruinţei Situl arheologic de la Bucureşti - CET - Dudeşti. cartier Titan, pe malul stâng al Dâmboviţei, de la cca. 300 m E de CET Dudeşti, suprapus de str. Drumul Lunca Dochiei, Drumul Lunca Veche, Drumul Lunca Cetăţii, Drumul Mierii şi Drumul Malul Spart Situl arheologic de la Bucureşti - Cotroceni. cartier Cotroceni, pe terasa malului drept al Dâmboviţei, între Bd. Iuliu Maniu şi Vasile Milea la S şi Şoseaua Grozăveşti la E şi la V de Grădina Botanică Situl arheologic de la Bucureşti - Curtea Veche. Între str. Covaci şi str. Franceză Situl arheologic de la Bucureşti - Dămăroaia. între malul sudic al lacului Griviţa, str. Neajlovului la S, str. Elocinţei la V şi cimitirul Dămăroaia la E. Situl se concetrează în zona străzilor Neajlovului şi Aleea Scroviţea şi Snagov Situl arheologic de la Bucureşti - Dămăroaia pod. cartier Dămăroaia, pe malul sudic al lacului Griviţa, între Şoseaua Străuleşti la E, str. Coralilor la S şi la V de şoseaua Dămăroaia - Străuleşti şi cimitirul Dămăroaia Situl arheologic de la Bucureşti - Fundenii Doamnei. pe malul de N al lacului Fundeni, cartier Fundeni Situl arheologic de la Bucureşti - Fundeni. pe malul de S al lacului Fundeni, în zona str. Cristescu Marian şi Drăguşin Deleanu Situl arheologic de la Bucureşti - Lunca Bârzeşti. Pe trei boturi de terasă ale malului sudic al râului Dâmboviţa, între str. Lunca Bârzeşti la vest şi şos. Vitan-Bârzeşti la est Situl arheologic de la Bucureşti - Militari - Câmpul lui Boja. Situl arheologic se află în vestul oraşului, cartierul Militari, pe malul sudic al Lacului Dâmboviţa, între aleea Lacul Morii la N şi str. Dâmboviţa la S, străpuns de canalul Argeş spre vest. Situl arheologic de la Bucureşti - Palatul Brâncoveanu. pe malul drept al Dâmboviţei Situl arheologic de la Bucureşti - Parcul Pantelimon. pe malul sudic al lacului Pantelimon, între lac şi Şoseaua Gării Căţelu, la cca. 500 m de intersecţia bd. Biruinţei cu şoseaua Gării Căţelu Situl arheologic de la Bucureşti - Pepiniera Nordului. la cca. 75 m E de şoseaua Nordului Situl arheologic de la Bucureşti - Pipera. pe malul de E al văii Saulei, la S de calea ferat[ Bucureşti-Constanţa şi la V de str. Gherghiţei Situl arheologic de la Bucureşti - Ştrand. cartier Bucureştii Noi, intre malul sudic-vestic al lacului Griviţa şi str. Fabrica de Cărămidă; între cimitirul Bucureştii Noi şi baza sportivă Pescăruşul Situl arheologic de la Bucureşti - Străuleşti pod. cartier Bucureştii Noi, pe malul nordic al lacului Griviţa şi şoseaua Ionescu-Siseşti la cca. 150 m E de intersecţia bd. Bucureştii Noi cu şos. Bucureşti-Târgovişte şi Şoseaua Gheorghe Ionescu-Siseşti (fostă Străuleşti) Situl arheologic de la Bucureşti - Ziduri între Vii. pe malul de SV al Lacului Fundeni Situl arheologic de la Budacu de Jos - Faţa popii. Situl arheologic se găseşte în vatra satului, în jurul fostei case parohiale evanghelice. Situl arheologic de la Budeni - La Canton. la cca. 200 - 250 m de cantonul silvic Situl arheologic de la Budeşti - Ciocârla. pe un bot de terasă, pe malul stâng al râului Dâmboviţa Situl arheologic de la Budeşti-Fânaţe - Tăuţi Situl arheologic de la Budiu Mic - Sălaşul tătarilor. În aproprierea punctului se află "Movila tătărească". Situl arheologic de la Budurleni - Între pâraie. la ieşirea din sat spre S Situl arheologic de la Buftea - Calul Bălan. pe malul sud-vestic al lacului Buftea Situl arheologic de la Buftea - La Abator. pe malul estic al lacului Flămânzeni Situl arheologic de la Buftea - La Gutui. pe malul estic al lacului Buciumeni Situl arheologic de la Buhăceni - La Lutărie. Situl se află extravilan, la 800 m nord-vest de sat, pe un martor de eroziune cuprins între Jijia la est şi calea ferată Iaşi-Dorohoi la vest. Situl arheologic de la Buimăceni - La Şendreanu. Sit arheologic situat parţial în intravilan, în marginea de sud a cartierului Petreşti, pe un martor de eroziune din stânga Jijiei, tăiat în două de drumul comunal Albeşti-Todireni, în zona grajdurilor fostului CAP. Situl arheologic de la Buleta. la E de sat, spre localitatea Arsanca Situl arheologic de la Bulgari - Izvoare. la 1 km V de sat Situl arheologic de la Buneşti - Dealul Bobului. la 1 km E de satul Buneşti, în stânga pârâului Hruşca şi la 2 km E de râul Crasna Situl arheologic de la Buneşti. în gospodăria preotului evanghelic din Buneşti Situl arheologic de la Buneşti. în vatra satului, la NE de DN 67 Situl arheologic de la Buneşti - Valea Lacului Situl arheologic de la Bungard. în dreapta DJ Sângeorzu-Nou - Bungard Situl arheologic de la Bungard - Între vii. în partea de NV a satului Situl arheologic de la Bungetu - Biserică. imediat la S de sat, pe terasa înaltă stângă a râului Ilfov Situl arheologic de la Butimanu - Movila Motoroiu. Aşezarea este situată la 200 m N de lacul Sterianu II (cota 133,7) Situl arheologic de la Buza-Dosul Tăpieşului. în vatra satului Situl arheologic de la Buza - După Lab Situl arheologic de la Buzeni-După Huci. Aşezare în extravilan, situat în partea de sud a satului, pe un platou înalt, cuprins între valea Buzenilor, marginea satului şi şoseaua naţională Botoşani-Iaşi. Situl arheologic de la Buzeni-Gâtul Popii. Aşezare aflată în extravilan, pe un platou în pantă, la 1100 m vest-sud-vest de marginea satului, pe partea dreaptă a izvorului din faţa staţiei de autobuz varianta Cristeşti, între şoseaua Botoşani - Iaşi şi pădure Situl arheologic de la Buzeni-La Cârnitură. Sit arheologic în extravilan, situat la circa 1300 m sud-vest de sat, pe panta din partea stângă a şoselei Botoşani-Iaşi, la 150 m nord de Staţia de autobuz varianta Cristeşti. Situl arheologic de la Căciulaţi. între hotarul cu comuna Baloteşti la V şi calea ferată Bucureşti - Snagov la E, pe malul nordic al râului Cociovaliştea Situl arheologic de la Căianu - Dijmaşi. Situl se află la cca. 50 m de hotarul Căianului Mic cu Suatu, în faţa ultimei case din Căian (la Ion Brumaru). Situl arheologic de la Căianu Mic - Pe poduri. terasa situată la V de sat Situl arheologic de la Căianu-Valea Căianului-Valea Largă. Situl arheologic se află în stânga Văii Căianului, la intersecţia cu Valea Largă. Situl arheologic de la Căiata. la S de sat Situl arheologic de la Călan-La podină. se află în depresiunea Haţeg-Mureş, pe malul drept al pârâului Luncani (Boşorod), pe prima şi a doua terasă cu expunere sud sud-estică de la poalele dealului Măgura Situl arheologic de la Călăraşi-Bulgăria lui Gâlcă. Sit arheologic în extravilan, situat în partea de est a satului, la 500 m nord de satul Pleşani, pe partea stângă a pârâului şi iazului Chişcata Situl arheologic de la Călăraşi-Dealul Mihăiasa. Sit arheologic în extravilan, situat la 900 m est de satul Hlipiceni, pe partea stângă a albiei majore a râului Jijia Situl arheologic de la Călăraşi - Dealul Pogoroaia. Sit arheologic aflat în extravilan, în partea de nord-vest a satului, la 400 est de valea pârâului Ciornohal Situl arheologic de la Călăraşi - Grădiştea Călăraşi. Situl se află la 2 km de oraş, pe martorul de eroziune din incinta bălţii Călăraşi. La N şi V înconjurat de lacul Călăraşi, la S de lacul Grădiştea şi la E de braţul Borcea. Situl arheologic de la Călăraşi-Puturosu. Sit arheologic în extravilan, situat la 400 m est de sat şi în partea stângă a văii şi iazului Chişcata Situl arheologic de la Calbor- Dealul Calborului Situl arheologic de la Calbor - Piscul Cremenişului. la cca. 3,5 km NV de sat Situl arheologic de la Călineşti - La Biserică. În marginea de SE a satului, la cca 170 m S de cimitirul satului şi 1,3 km E faţă de Siret Situl arheologic de la Călineşti-Oaş - Dâmbul Sfintei Mării. la S şi SE de dealurile Heighiul Mare şi Coasta, la V de culmea Făgeţelului, la 0,5 km NE de sat şi la 100-130 m de izvorul Sfintei Mării şi troiţa acestuia Situl arheologic de la Călineşti-Oaş - Dealul Hurca. platou cu margini abrupte, în zona cea mai îngustă a Văii Turului, pe malul de N al lacului de acumulare Călineşti, pe cursul râului Tur Situl arheologic de la Călineşti - Rogoaze. la cca 1 km est de localitate, într-o mică depresiune străbătută de Valea Rogoazelor, afluent dinspre răsărit al Cosăului, la 700 m E de ultima casă din sat, spre Văleni Situl arheologic de la Cămineasca - Măgura. Situl se află la cca 350 m sud de satul Cămineasca, despătţit de acesta de râul Câlniştea, pe o măgură înaltă de 6-7 m, de formă ovală Situl arheologic de la Câmpeni - Confluenţa pârâului Leahu cu Miletinul. Situl se află în extravilan, la SE de sat, pe partea stângă a pârâului Leahu şi pe dreapta pârâului Miletin. Situl arheologic de la Câmpeni - La Han. Situl se află în marginea de N a satului, pe fruntea unei cueste din dreapta Miletinului, care formează un interfluviu înalt spre pârâul Leahu. Situl arheologic de la Câmpeni - La Iezătura Veche. Situl se află în extravilan, la SV de sat, pe partea dreaptă a pârâului Leahu. Situl arheologic de la Câmpia - Bara''. la 1 km vest de sat Situl arheologic de la Câmpia - Terasa văii Zalăului. la V de sat, la ieşirea spre Lompirt, pe terasa Văii Zalăului Situl arheologic de la Câmpia - Vidara'' Situl arheologic de la Cândeşti - Cetăţuia. la V de sat, pe coasta Nacului Situl arheologic de la Canlia - Dealul Dervent Situl arheologic de la Canlia - Gura Canliei. pe ambii versanţi ai promontoriilor dinspre Dunăre ai Dealului Uscat şi Ghivizlicul Mare Situl arheologic de la Căpeni - Mina de Cărbuni. lângă mina de cărbuni Situl arheologic de la Capidava - Cetate. Situl se află la marginea de SV a satului. Situl arheologic de la Căpleni- Cantonul CFR Situl arheologic de la Căpleni-Staţia de Epurare Situl arheologic de la Căprioara - Sălişte. Situl se află la căpătul nordic al satului, între şosea şi stâlpii de înaltă tensiune. Situl arheologic de la Căprioru - Dealul Mlaca. pe platoul dealului cu acelaşi nume, la 0,5 km NV de sat Situl arheologic de la Căpud - La Măgura. pe malul stâng al Mureşului, pe un deal cu platou, în dreptul localităţii Teiuş, cota 511 m Situl arheologic de la Caraiman - La Est de sat. Situl se află în extravilan, la 700 m est de sat, pe un platou aflat la est de valea Lipoveanului. Situl arheologic de la Caransebeş -Balta Sărat-Câmpul lui Poşta. Situl este situat în zona de est a Banatului montan, 4 km SV de Caransebeş, pe terasa a doua a Timişului, deasupra unui braţ mort al râului Situl arheologic de la Caransebeş - Câmpul lui Andrei. cartier Balta Sărată, la cca. 150 m E de şoseaua Caransebeş - Orşova Situl arheologic de la Caransebeş - Carbonifera Veche''. pe stânga şoselei Caransebeş-Orşova, la 250 m de cimitirul din Caransebeşul Nou; 100 m de pârâul Zlagniţa Situl arheologicde la Caransebeş - Mehala. Situl este amplasat la 400 m NE de un complex zootehnic, pe malul stâng al râului Sebeş, la 1,5 km de şoseaua de ocolire a municipiului. Situl arheologic de la Caransebeş - Poalele Dealului Zlagniţa'' Situl arheologic de la Caransebeş - Sat Bătrân''. În cartierul Balta Sărată, la SE de oraş, pe coama dealului Zlagniţa, la 100 m SV de pârâul Zlagniţa Situl arheologic de la Caransebeş - Şesul Roşu''. în zona de nord a oraşului, în spatele staţiei de PECO Situl arheologic de la Carasa-Siliştea Veche. Sit în extravilan, situat în stânga şi dreapta văii Putreda, la 2000 m nord de Corlăteni şi la 1800 m est de Carasa Situl arheologic de la Carasa-Vatra satului. Sit în intravilan, situat în marginea de sud-vest a satului Carasa, la circa 150 m sud-vest de Şcoala generală, pe terasa din stânga Jijiei Situl arheologic de la Caraşova Situl arheologic de la Caraşova - Peştera Cerbului''. pe versantul din dreapta al Văii Caraşului Situl arheologic de la Caraşova - Peştera Cuptorul Porcului''. pe versantul din dreapta Văii Caraşului, în apropierea Peşterii cu Oase Situl arheologic de la Caraşova - Peştera Fugarilor''. pe malul din stânga Văii Caraşului, pe partea din dreapta unei cârşii Situl arheologic de la Caraşova - Peştera Liliecilor''. la mai puţin de 1 km de sat, pe dreapta râului Caraş Situl arheologic de la Caraşova - Peştera Vraska''. la aproximativ 50 m de talvegul Caraşului Situl arheologic de la Carastelec Situl arheologic de la Cărbunari - Peştera Urzicari Situl arheologic de la Cârcea - Hanuri şi Viaduct. la 50 m V de Halta SNCFR, pe malurile de E şi de V al pârâului Cârcea Situl arheologic de la Cârcea - La Eleşteu. la 200 m S de sat Situl arheologic de la Carei-Bobald II Situl arheologic de la Carei - Bobald. La 3 km SE de oraşul Carei, pe malul stâng al pârâului Merges Situl arheologic de la Carei - Cozard. Lângă calea ferată Carei - Satu Mare, în hotarul satului Căpleni, în apropierea fostului canton CFR Situl arheologic de la Carei-Drumul Căminului. La marginea nordică a oraşului Carei, în partea dreaptă a drumului Carei-Cămin Situl arheologic de la Cârlomăneşti - Arman. pe botul de terasă situat la vest de Cetăţuia pe cursul inferior al Nişcovului Situl arheologic de la Cârlomăneşti - Cetăţuia. pe terasă, la E de sat şi în latura de V a cătunului Pietriş, la confluenţa râurilor Buzău şi Nişcov Situl arheologic de la Cârna-Groapa lui Mihalache. pe malul de sud al fostei bălţi Nasta, în colţul de S-E al bălţii, pe locul fostului Grind al Tomii Situl arheologic de la Cârniceni - Holm II. la 1 km N de sat, la limita cu comuna Probota Situl arheologic de la Cârniceni - Holm I. la 200 m N de sat, pe partea stângă a şoselei spre Probota Situl arheologic de la Cartojani - La Carieră. la cca. 1 km N de sat, la N de râul Neajlov Situl arheologic de la Căşăria - Dealul Mătăhuia. la 2 km N de sat, pe o înălţime dominantă ce constituie terasa superioară a râului Cracău, la o altitudine absolută de 520 m, Situl arheologic de la Căscioarele - D-aia parte. la 500 m N de Mănăstirea Cătălui, pe malul de E al lacului Cătălui, vizavi de satul Căscioarele Situl arheologic de la Căscioarele - Ostrovel. Pe un ostrov, la SV de punctul Mănăstirea Cătălui, în mijlocul lacului Cătălui Situl arheologic de la Căscioarele - Şuviţa Hotarului. La 3 km est de comună, pe terasa mijlocie şi înaltă a Dunării, dintre Chirnogi şi Căscioarele, la sud de pădurea Tufele Grecului. Pe partea dreaptă a Şuviţei Hotarului, şaezarea se află pe malul văii şi pe marginea terasei. Situl arheologic de la Casian - Gazoduct. între km 94,5 şi 95,2 dintre localităţile Cheia şi Casian, la S de drum Situl arheologic de la Casian - Peştera Casian. Peştera se deschide în terasa calcaroasă dreapta a Casimcei, la cca. 75 m altitudine relativă; la aprox. 3 km sud-vest de satul Cheia şi la aprox. 4 km nord-vest de satul Casian. Situl arheologic de la Caşinu Mic - Polyvár. pe partea stângă a drumului ce duce la Valea Seacă, pe o terasă ridicată, pe Valea Caşinului Situl arheologic de la Caşolţ - Poiana în Pisc. Situl se află la cca 500 m depărtare de necropola hallstattiană, între valea Cristianului şi pârâul Higiroşii, într-o depresiune înconjurată din toate părţile de înălţimi împădurite. Situl arheologic de la Castelu. km. 123,5 - 124.5 pe traseul conductei de tranzit gaze; 500-1000 m NE de sat, la N de Canalul Dunăre - Marea Neagră Situl arheologic de la Castranova - Valea Fântânii. la 4 km NE de biserica din satul Puţuri Situl arheologic de la Caţa - La Fermă. extravilan, pe o terasă în stânga pârâului Homorodul Mare Situl arheologic de la Cataloi-la 1,1 km V de sat. la 1,1 km V de sat, la mijlocul distanţei dintre Cataloi şi Frecăţei, pe terasa de N a pârâului Teliţa Situl arheologic de la Cataloi-la 200 m V de sat şi 500 m S de şoseaua Cataloi. la 200 m V de sat şi 500 m S de şoseaua Cataloi - Frecăţei; obiectivul 2 - suprapune obiectivul 1 spre E Situl arheologic de la Cătămăreşti-Deal - Botoşanca. Situl se află în extravilan, la 3500 m NV de sat, pe terenul în pantă uşoară aflat pe partea stângă a şoselei Botoşani-Roman. Situl arheologic de la Cătămăreşti-Deal - La Sălişte. Situl se află în extravilan, la 1400 m E de sat, pe malul stâng al pârâului şi iazului Luizoaia, în dreptul Cantonului CFR. Situl arheologic de la Cătămăreşti - La Ţintirim. Situl se află în extravilan, pe partea dreaptă a pârâului Dresleuca, la 300-400 m V de podul spre Brăiasca. Situl arheologic de la Căţelu-Malul stâng al Dâmboviţei. la V de şoseaua Căţelu - Bobeşti, pe partea de SV a satului Situl arheologic de la Cătruneşti. între satele Cătruneşti şi Mataraua, pe malul stâng al văii Mostiştea Situl arheologic de la Cătunu - Islaz. Situl arheologic se află situat imediat în căpatul de V al satului, pe malul stâng al râului Ialomiţa. Situl arheologic de la Cătunu - Olteni I. Situl arheologic se află la 1 km est de localitate, în stânga drumului comunal Cornesti - Crivăţu, şi la 500 m NNE de punctul Viişoara. Situl arheologic de la Cătunu - Viişoara. Aşezarea este localizată la 0,3 km E de sat şi imediat la S de drumul comunal spre Crivăţu (cota 128,4), pe malul stâng al Ialomiţei. Situl arheologic de la Căuaş - Sighetiu. la 4 km V de sat, la confluenţa canalelor pârâurilor Kubik şi Gat Situl arheologic de la Cazaci - Islaz II. Aşezarea se află la V de localitate, pe ambele maluri ale pârâului Gârliţa, la V de calea ferată Titu - Târgovişte şi la N de DC 565. Situl arheologic de la Cazaci - Islaz - tarlaua lu'Îmbulzitu. Aşezarea se află la S de linia de înaltă tensiune Cazaci - Pirşinari, pe malul stâng al pârâului Gârliţa şi la 1 km V de localitate. Situl arheologic de la Ceamurlia de Jos-la marginea de E a localităţii. la marginea de E a localităţii, cca. 250 m SE de DJ Ceamurlia de Jos - Lunca Situl arheologic de la Cecălaca - La Tău. Situl se află în partea de jos (?) a satului, la V de DJ 107G, la 14 km de Luduş. Situl arheologic de la Cehăluţ - Valea Cânepei. Zona fântânii din Valea Cânepei, Marginea pârâului Cânepa Situl arheologic de la Cehei - Misig. Din hotarul localităţii, într-un loc aflat la sud-vest de sat, într-o mlastină Situl arheologic de la Cepari - Fântâna Albă. la 1,5 km V de sat, în dreapta DJ Cepari - Târpiu Situl arheologic de la Ceptura de Jos - Sub arie. locul lui Teodor Pandrea Situl arheologic de la Ceptura de Sus - Locul lui Dăncescu. în cartierul "Bălălăi" Situl arheologic de la Cerchejeni-Ciocăneşti. Aşezare aflată în extravilan, la 2 km nord-est de sat, pe terasa din dreapta Văii lui Hurjui Situl arheologic de la Cerchejeni - La Bulhaci. Sit arheologic în extravilan situat la 1000 m sud-sud-vest de sat, pe culmea Dealului La Bulhace şi între cele două bulhace (mlaştini de forma unor cercuri cu diametrele de 150-200 m), la circa 1200 m vest de Movila de la Fântâna lui Mihalache Situl arheologic de la Cernat - Biró Laszlo. în grădina lui Biró Laszlo Situl arheologic de la Cernat - Dâmbu Bisericii. pe înălţimea unde se află biserica reformată, pe teritoriul fosteului sat Cernatul de Jos Situl arheologicde la Cernat - Dealul de Aur Situl arheologic de la Cernat - Grădina lui Mirkács. în grădina fostul CAP, la N de fostul Cernat de Sus Situl arheologic de la Cernat - Pământul lui Robert. la vest de comună, pe panta unui deal Situl arheologic de la Cernat - Vârful Ascuţit. la NV intravilanului, la cca. 2 km de sat Situl arheologic de la Cernavodă - Columbia A. Situl se află localizat lângă abatorul oraşului. Situl arheologic de la Cernele-Poianca Situl arheologic de la Cerneşti - Dealul Curţii. Situl se află extravilan, la sud de satul Cerneşti, pe platoul aflat la nord de râul Sitna. Situl arheologic de la Cerneşti - La Selişte. Situl se află atât extravilan cât şi intravilan, la sud-est de satul Siliştea, cartier al satului Cerneşti, pe terasa de pe partea stângă a pârâului Cozancea. Situl arheologic de la Cerneşti - Lutăria lui D. Neamţu. Situl se află extravilan, la sud-vest de satul Cerneşti, pe platoul aflat la nord de râul Sitna. Situl arheologic de la Cerviceşti-Deal - La Morişcă. Situl se află în extravilan, la 4500 m E-NE de biserica satului, la 1200 m S-SE de barajul iazului Urechioaia, pe malul drept al pârâului Sitna. Situl arheologic de la Cerviceşti - La Fânaţ. Situl se află în extravilan, la SE de sat, pe partea stângă a şoselei naţionale Botoşani-Dorohoi. Situl arheologic de la Cerviceşti - La Şleahul Dorohoiului. Situl se află în extravilan, la 4200 m E de satul Cerviceşti, pe partea dreaptă a pârâului Sitna şi la N de valea La Scurtături. Situl arheologic de la Cetatea. intravilan Situl arheologic de la Cetatea Veche - La Grădişte. terasa înaltă a Dunării Situl arheologic de la Cetăţuia. la 600 m de marginea estică a satului Situl arheologic de la Cetăţuia. la ieşirea din sat către Găujani, la NE de pârâul Pasărea, pe terasa mijlocie Situl arheologic de la Cetea- Pietri Situl arheologic de la Ceuaşu de Câmpie - Dealul Mare. Situl se află la marginea satului. Situl arheologic de la Cheia - Peştera La Izvor. Peştera este situată la cca. 500 m sud de ieşirea din sat, în imediata apropiere a unui izvor şi a confluenţei pârâului Casimcea cu Valea Seacă, la baza masivului calcaros al Dealului Peşterii din Cheile Dobrogei. Situl arheologic de la Chendu Situl arheologic de la Cheţani. Situl se află în vatra satului, pe malul drept al Mureşului. Situl arheologic de la Chiajna. pe malul drept înalt al Dâmboviţei, între conac şi cimitir Situl arheologic de la Chilieni. la sud de sat, pe malul stâng al răului, între Olt şi drumul către Braşov Situl arheologic de la Chilişoaia - Fundătura. la 200 m S de sat, pe versantul de E al Dealului Chilişoaia Situl arheologic de la Chilişoaia - Siliştea. în marginea de NV a satului, până în punctul "Gropul popii" de pe teritoriul comunei Popeşti (sat Hărpăşeşti) Situl arheologic de la Chintelnic - Poderei. terasa la 2 km NE de sat, în dreapta DJ Beclean - Şieu-Măgheruş Situl arheologic de la Chinteni - Dealul Tulgheş. Situl se află pe dealul "Tulgheş", situat la hotarul dintre Cluj-Napoca şi Chinteni. Situl arheologic de la Chinteni - Polog. Situl se află în partea de SE a dealului "Tulgheş". Situl arheologic de la Chipereşti - Punct La Tăruş. la marginea de SE a satului, în spatele Şcolii Generale, la 400 m SSE de podul mare de peste Jijia Situl arheologic de la Chiraleş - După deal Situl arheologic de la Chiraleş - Pe deal. terasa de la marginea satului, orientată spre valea Şieului Situl arheologic de la Chirnogi-Fântâna Mare. Pe terasa mijlocie a Dunării, la i km est de punctul "Şuviţa Hotarului". Pe aceaşi terasă, la 150 m spre vest se află o cişmea numită "Fântâna Mare". Situl arheologic de la Chirnogi. La 50 m est de cariera de balast, pe platoul terasei medii a Dunării Situl arheologic de la Chirnogi. La NV de sat, pe panta de N a văii Chirnogi pe un bot de terasă în zona fostului CAP, pe malul stâng al râului Situl arheologic de la Chirnogi - Rudari. la marginea de V a satului, la 500 m vest de cartierul Rudari din comuna Chirnogi, într-o zonă de unde se extrăgea material balastier Situl arheologic de la Chiselet - Sediul CAP. Situl se află în centrul comunei, lângă stadion, în curtea fostului CAP, pe malul de est al fostului lac Marotin Situl arheologic de la Chişineu-Criş. pe dealul Pleşa Situl arheologic de la Chitila - La fermă. pe malul sudic al lacului Mogoşoaia, la E de calea ferată Bucureşti - Ploieşti, la N de Chitila Situl arheologic de la Chiţorani - Ferma 11. Sit poziţionat în spatele conacului Berthola Situl arheologic de la Cicău - Sălişte. la marginea de NV a satului Situl arheologic de la Ciceu Corabia-Sub Cetate. la 3 km E de sat Situl arheologic de la Ciclova Română - Dealul Mare'' Situl arheologic de la Ciclova Română - Sălişte''. între valea pârâului Vrani şi creasta dealului din apropiere Situl arheologic de la Cincşor. în incinta castrului roman Situl arheologic de la Cincu-Sub Teiş Situl arheologic de la Ciocăneşti - Plantaţie. Situl arheologic se află în vatra satului, pe malul drept al râului Colentina. Situl arheologic de la Ciocmani - Malu Roşu. la 500 m N de dealul Mănăstirii, între Turbuţa şi Ciocmani Situl arheologic de la Ciolpani - La comoară. pe malul vestic al văii lacului Ciurii Situl arheologic de la Ciopeia- Maleea. Situl se află pe platoul cu acest nume, la vest de DN 66, pe maul din dreapta al Văii Ploştina Situl arheologic de la Cioranii de Sus - Movila Dărâmată. la nord de sat, între şosea şi Cricovul Sărat, în curtea vechiului CAP la locul numit de localnici Movila Dărîmată Situl arheologic de la Ciorogârla - Liceul Agro-industrial. la cca. 200 m V de şoseaua Bucureşti - Bolintin, pe malul nordic al râului Ciorogârla Situl arheologic de la Ciorogârla - Poteca Ciurari - Slobozia. pe malul sudic al râului Ciorogârla Situl arheologic de la Ciorogârla - Valea Mirii. pe malul sudic al râului Ciorogârla, până la cca. 300 m V de şoseaua Bucureşti - Bolintin Situl arheologic de la Ciortea. Situl se află în hotarul localităţii, la 800 m de sat. Situl arheologic de la Cipău - Şcoala generală. Situl se află pe o terasă ridicată lângă un braţ mort al Mureşului, faţă în faţă cu aşezarea de "Pe şes". Situl arheologic de la Ciuchici - Luncă'' Situl arheologic de la Ciucurova-fostul ocol silvic. în curtea Ocolului Silvic Situl arheologic de la Ciucurova - La Izvor. la 1,5 km NV de sat Situl arheologic de la Ciugud- Gorneţ. Situl se află la sud de sat, pe malul stâng al Mureşului. Situl arheologic de la Ciumăfaia - Dealul Dombor. Situl se află în imediata apropiere, la N de sat, pe terasa superioară a "Dealului Dombor", la confluenţa Văii Chidea cu Valea Borşei. Situl arheologic de la Ciumeşti - Vatra Satului. în zona bisericii reformate, pe partea dreaptă a şoselei Situl arheologic de la Ciurea - Botul Cihanului. la 1,5 km SE de Gara CFR Ciurea şi cca. 200 m E de cartierul Lunca Ciurei Situl arheologic de la Ciurila - autostrada Borş-Braşov, tronson 2B, km. 32.600-32.900 Situl arheologic de la Ciurila - autostrada Borş-Braşov, tronson 2B, km La Tăieturi Km 34.100-34.500. în zona colinară a dealului Feleacului (vf. Peana, 832 m) şi a depresiunii Hăşdate Situl arheologic de la Ciuta - Cornul Dealului'' Situl arheologic de la Cladova - Dealul Carierei. la 30 km E de Arad, în stânga DN 7 Arad-Deva, la 500m nord de râul Mureş, 50 m. de pârâul Cladova Situl arheologic de la Clejani - La Carieră. la 500 m E de sat, la S de râul Neajlov Situl arheologic de la Clinceni - Biserica lui Ramadan Paleologul. pe malul nordic al Sabarului Situl arheologic de la Clinceni. pe ambele maluri ale Sabarului, la V de şoseaua spre aeroport Situl arheologic de la Clondiru - Pe Movilă. la ieşirea din sat, spre "Movila Banului", în jurul cramei fostului CAP Situl arheologic de la Cluj-Napoca - La Stăvilar Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Someşeni - Băi Situl arheologic de la Cluj - Piaţa Unirii Situl arheologic de la Cobadin. în perimetrul satului Situl arheologic de la Cocani - Vii. Situl arheologic se află la S de localitate, pe malul stâng al râului Crevedia. Situl arheologic de la Cociuba Mare - Cohăreşti. t. 56, p. A 222, S = 90 ha Situl arheologic de la Cociuba Mare - Fântâniţa. între sat şi Valea Rătăşel, la N de sat, pe malul stâng al pârâului Rătăşel, la 1km Situl arheologic de la Cocoru. între DJ 678 A şi Valea Topologului Situl arheologic de la Codreni-Ostrov. vis-à-vis de fostul schit Codreni, în mijlocul lacului, pe un ostrov acoperi de apele lacului de acumulare Gurbăneşti, de pe râul Mostiştea Situl arheologic de la Cogealac - Bent. la 300 m E de sat Situl arheologic de la Cogeasca - La Moară. la 1,5 km E de sat Situl arheologic de la Cojasca - La Ion Tercan. Situl arheologic se află pe terasa înaltă a Ialomiţei, la hotarul dintre Cojasca şi Bujoreanca (com. Corneşti). Situl arheologic de la Cojocna - Ghiurbăc. Situl se află la NE de sat, spre Căian. Situl arheologic de la Colacu- Cega. la 0,5 km NV de sat, la confluenţa Colentinei cu o vale seacă Situl arheologic de la Colacu, punct Şcoala. la S de şcoală, în zona de N a plantaţiei, pe malul drept al Colentinei Situl arheologic de la Colanu - Cega. la 0,5 km NV de localitate, la confluenţa râului Colentina cu o vale secată Situl arheologic de la Colanu - Şcoală. pe malul drept al Colentinei, la S de şcoală, în zona nordică a plantaţiei Situl arheologic de la Coldău - Varbă. la marginea estică a satului, pe malul stâng al Someşului, între râu şi DJ Beclean - Coldău Situl arheologic de la Coloneşti - Terasa Letiţei. la 700 m E de sat Situl arheologic de la Comana de Jos - Dealul Heleşteului Situl arheologic de la Comana de Jos - Dealul Slătinii. la 1km de Comana de Jos, în stânga şoselei ce duce la Rupea Situl arheologic de la Comana de Jos - După Şuri. în dreapta Văii Comanei Situl arheologic de la Comana de Jos - Gruiul Văcarului. pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă în stânga Oltului Situl arheologic de la Comana de Jos - Între Poduri. în dreapta Văii Comanei, înainte de vărsarea pârâiaşului în Olt Situl arheologic de la Comana de Sus-Dealul Cetăţii Situl arheologic de la Comana - Puţul Popii. la 300 m N de sat, la N de râul Neajlov Situl arheologic de la Comarna - Punct Pădurea Musteaţă. la cca. 1,5 km VNV de sat, în dreptul cantonului silvic Situl arheologic de la Comişani - Cetatea Fetei. Aşezarea se află la SE de sat, între terasa înaltă dreaptă a Ialomiţei şi DC Comişani - Habeni, la 0,5 km de localitate. Situl arheologic de la Comişani - Solarii. Situl arheologic se afla la 2 km N de localitate; pe malul drept al Ialomiţei. Situl arheologic de la Comolău - Câmpul Turcilor Situl arheologic de la Comolău - Dombolyka Situl arheologic de la Comolău - Grădina Bisericii Situl arheologic de la Comolău - Şcoala Primară. în partea de V a satului, pe o întindere vastă de lângă şcoală Situl arheologic de la Conceşti - Dealul Popii. Sit aflat atât în intravilan cât şi extravilan, situat în vatra satului, la 1250 m sud de biserică, de o parte şi de alta a drumului comunal Conceşti-Movileni Situl arheologic de la Conceşti-Langa. Aşezare în extravilan, situat la 500 m nord-est de cartierul Langa şi la circa 400 m nord-est de punctul Nisipăria lui Florea, pe un platou înalt aflat la sud de pădurea Podriga Situl arheologic de la Conceşti - Langa (Vatra Satului). Sit în intravilan, situat în vatra cartierului Langa, pe locul numit Tomuleni, la 1300 m nord-nord-vest de biserica satului Situl arheologic de la Conop - Dealul Hotărel. la 1 km E de sat Situl arheologic de la Constanţa. la S de intrarea în portul Constanţa Sud, zona Fabrica de oxigen Situl arheologic de la Conţeşti - Punct Dealul Obştei. la 200 m SE de sat, pe stângă drumului Lespezi - Valea Seaca Situl arheologic de la Copăceanca - Cotu lui Pantilie. la ieşirea din sat spre N, la 400 m V de şoseaua spre Vârtoapele, la 100 m E de un cot al râului Câinelui Situl arheologic de la Copăcelu (Valea Răii). în jurul şi la E de căminul cultural, până la Gara Râureni, între pârâul Sărat şi calea ferată industrială Situl arheologic de la Copăceni - Cheile Turenilor. Situl se află la ieşirea din Copăceni spre Cheile Turenilor. Situl arheologic de la Copşa Mică - Cetatea. Situl se află în hotarul oraşului Copşa Mică, la circa 1 km NV de vatra fostului sat Târnăvioara (fost Proştea Mică), în prezent înglobat oraşului, pe malul din dreapta al Târnavei Mari, pe o culme deluroasă. Situl arheologic de la Corbeanca (Mecheaua) - Staţia de pompare. pe malul nordic al râului Cociovaliştea, la S de sat, până la hotarul cu satul Săftica Situl arheologic de la Corbii Mari - Grajdurile CAP. Situl arheologic se află la SE de localitate, pe partea de E a DJ spre Căiseni, jud. Giurgiu. Situl arheologic de la Corbii Mari - La Cimitir. Situl arheologic se află la N de sat şi la S de cimitir, pe terasa înaltă, stângă, a râului Neajlov Situl arheologic de la Corbii Mari - Sediul Schela Petrol. Situl arheologic se află la 0,5 km S de localitate, în dreptul viilor, imediat la N de sediul Schelei, pe terasa înaltă a Neajlovului. Situl arheologic de la Corbu - Capul Midia. la 3,5 km SSE de comuna Corbu, zona de SV a peninsulei; suprapusă de pichetul de grăniceri şi de o cherhana Situl arheologic de la Corbu - Valea Vetrei. între Corbu de Jos şi Corbu de Sus Situl arheologic de la Corlăteni - Pe Ţarină. Sit în extravilan, situat sub Dealul Cetăţii, pe partea stângă a Jijiei, la 1500 m est de sat şi la 1900 m sud de Cetate Situl arheologic de la Corlăteni-Vatra Satului. Sit în intravilan, în curtea locuitorului Aurel Tuca, la circa 750 m nord-est de biserica satului. Situl arheologic de la Corni - Cota 160. Situl arheologic se află pe partea stângă a râului Colentina, la 1 km N de vărsarea canalului Ilfov în Colentina. Situl arheologic de la Corni - Dealul Niţescu. Sit în extravilan, situat la nord de sat, pe partea dreaptă a drumului judeţean Corni-Botoşani şi la 1500 m vest de Movila din Dealul Dumbrăvii Situl arheologic de la Corni-Lipoveni. Sit în extravilan, situat la marginea de nord-nord-est a satului (cartierul Lipoveni), la 900 m nord-est de punctual "În Văiugi" Situl arheologic de la Corni - Văiugi. Sit în extravilan, situat la 600 m nord-vest de sat, pe versantul nordic al iazului Morii, la 600 nord-est de Drumul lui Ştefan cel Mare (drumul comunal Brehuieşti-Corni) Situl arheologic de la Coronini - Avenul Varniţei'' Situl arheologic de la Coronini - Gaura cu muscă. la 3 km E de sat, peştera se află în aval de Stânca Babacaia Situl arheologic de la Coronini - Gura Livodiţei'' Situl arheologic de la Corpadea - intravilan. Situl se află intravilan. Situl arheologic de la Corvineşti - Pe vale. în dreapta DJ spre Strugureni, la 1,5 km de moară din crucea drumului Situl arheologic de la Coşeni. la capătul de S al comunei, lângă drum Situl arheologic de la Coşeni. la sud de sat Situl arheologic de la Costeşti - Cier. La 200 m de marginea de E a satului, pe Dealul Coasta Mănăstirii. Situl arheologic de la Costeştii din Vale - Măgura. Situl arheologic se află la 0,5 km NV de sat şi la S de calea ferată a Balastierei. Situl arheologic de la Costeşti - Pietrăria din Valea Hainei. la 1,5 km SE de sat, pe pantele E ale Dealului Pietrariei Situl arheologic de la Costieni. pe movila de lângă izvor, la 1 km NE de sat Situl arheologic de la Costineşti. la N de tabără, pe micul promontoriu între mare şi lac Situl arheologic de la Costineşti - Parthenopolis. la cca. 250 m N de Pescărie, în malul erodat de ape Situl arheologic de la Costişa - Dealul Cetăţuia. Aşezarea se află la 500 m E de sat în depresiunea Cracău - Bistriţa, pe un promontoriu numit "Cetăţuia", desprins din terasa stângă, înaltă a râului Bistriţa. Situl arheologic de la Coştiugeni-În Ţarnă. Aşezare situată în extravilan, în marginea de sud-est a satului, pe un platou în pantă lină situat pe partea stângă a unei viroage, la 600 m est de biserică. Situl arheologic de la Coştiugeni-Vatra Satului. Aşezare situată în intravilan, la 500 m est-nord-est de biserică, pe versantul stâng al unei viroage Situl arheologic de la Coşula-Grădina Mânăstirii. Sit în intravilan, situat în vecinătatea mănăstirii Coşula, în jurul şcolii noi şi pe terasa înaltă situată la 4-500 m nord de şcoală. Situl arheologic de la Coşula-Vatra satului. Sit în intravilan, situat la est de punctul Dealul Mănăstirii, pe versantul sudic al Dealului Morii de pe stânga văii Miletinului Situl arheologic de la Coşuleni-Curmătură. Situl arheologic se află în extravilan şi este situat la circa 1000 m est de sat, pe partea stângă a pârâului Dracşani, aproape de confluenţa acestuia cu pârâul Porcari (Buzeni) Situl arheologic de la Coşuleni-Silişte. Aşezare în extravila, situată în marginea de nord-est a satului, între pâraiele Buzeni (Porcari) şi Dracşani Situl arheologic de la Cotârgaci - Cotu Popii. Situl se află extravilan, la NE de sat, la poalele Dealului Cotu-Popii, pe panta care coboară spre iazul Staniştea. Situl arheologic de la Coţatcu - Cetăţuia. la cca. 2 km NV de sat; Râmnicul-Sărat; pârâul Coţatcu Situl arheologic de la Coţofanca. Situl se află pe peninsula la sud de satul Gurbăneşti, pe malul stâng al râului Mostiştea şi la vest de fostul drum care mergea de la Coţofanca la Presna Veche, înconjurat în proporţie de 90 % de marele meandru al râului Mostiştea Situl arheologic de la Cotorca. în vatra satului şi în marginea spre Văcăreasca, la N de şosea, în curtea bisericii şi în gospodăriile din jur Situl arheologic de la Cotu Ciorii - Movila Cîrna. la 1 km E de sat, pe malul gârlei Mocii Situl arheologic de la Cotu Morii - La Popi. la 1,5 km V-SV de sat, pe stângă drumului spre sat Popricani, flancat la E de Dealul Roznovanu, pe malul stâng al pârâului Situl arheologic de la Cotu Morii -Toloacă/Lutărie Situl arheologic de la Cotu - Poiana Jorovlea. Sit în extravilan, situat la circa 1000 m vest de sat, pe un platou întins aflat la sud de aşezarea fortificată din punctul Poiana Costăchel Situl arheologic de la Coţuşca - În Bodron. Sit în extravilan, la 1200 m sud-est de sat, pe culmea dealului aflat la 600 m vest de Pârâul Calului. Situl arheologic de la Covasna - Cetatea Zânelor. la cca. 2 km E de Covasna, pe malul stâng al râului Covasna, între pâraiele Cetăţii şi Mişcău Situl arheologic de la Cozla - Piatra Ilişovei''. lângă pichetul de grăniceri Situl arheologic de la Crăciuneşti - La Mohâlcă. la 1 km E de centrul satului, la piciorul terasei înalte a Tisei, la cca 500m depărtare de malul stâng al râului Situl arheologic de la Crăciuneşti- Peştera Balogu. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul din Valea Căianului, Măgura Feredeului Situl arheologic de la Crăguiş- Locul Uriaşilor. Situl se află în hotarul localităţii, între drumul spre Crăguiş şi pârâul de la est de aceasta, la 400-500 m de şoseaua Unire-Haţeg Situl arheologic de la Craiova - Valea Şarpelui''. la N-V de Craiova, de o parte şi de alta a DJ 605 Craiova-Melineşti, la nord de cursul de apă Valea Şarpelui Situl arheologic de la Crăsanii de Jos - Piscu Crăsani. Situl se află la SE de satul Crăsanii de Jos, la S de râul Ialomiţa, pe terasă. Situl arheologic de la Crăsani. la ieşirea din sat, spre Sudiţi, de o parte şi de alta a DC 37, la SV de satul Crăsanii de Jos, la S de râul Ialomiţa, pe terasă Situl arheologic de la Crasna - Csereoldal. pe terasa "Csereoldal" Situl arheologic de la Crasna - Dirika. la 500 m NV de sat Situl arheologic de la Crasnaleuca - La Stanişte. Sit în extravilan, situat la 1500 m sud de sat, la 2300 m nord-vest de satul Horia (c. Mitoc), pe malul drept al Prutului şi cel stâng al pârâului Stanişte. Situl arheologic de la Crasnaleuca-Vatra Satului. Sit atât în extravilan, cât şi intravilan, situat la nord-vest de sat, la 1300-1500 m vest de Movila Toloaca. Situl arheologic de la Creaţa. La nord-vest de marginea satului Creaţa, pe malul stâng al râului Mostiştea Situl arheologic de la Creaţa. vis-a-vis de sat, pe malul drept al văii Mostiştea Situl arheologic de la Cremenari. între vatra satului şi firul Văii Turciturilor Situl arheologic de la Crişeni - Măzărişte. la 200 m nord de soseaua Zalău - Jibou Situl arheologic de la Crişeni - Orăşel. terasa a doua neinundabilă a văii Zalăului, malul drept al văii Zalăului, la cca. 20 m N. Situl arheologic de la Crişeni - Satul Nou Situl arheologic de la Cristeşti - Cioate. între pârâul Cioate şi sos. Cristeşti - Homita, în dreptul fostului sat Hereşti, lângă tunelul CF Situl arheologic de la Cristeşti - Hosuba. Situl se află la marginea de E a comunei, între râul Mureş si calea ferată Târgu-Mureş - Cristeşti, la circa 6 km de comună, pe malul stâng al râului Mureş Situl arheologic de la Cristian - Dealul Bachel. extravilan, la cca. 4 km E de sat, spre Braşov Situl arheologic de la Cristian. pe teritoriul acestei localităţi Situl arheologic de la Cristian - str. Gării. intravilan Situl arheologic de la Cristineşti-Dealul Huci. Sit in extravilan situat la 1000 m sud-sud-est de sat, pe stânga şoselei Cristineşti-Ibăneşti. Situl arheologic de la Cristineşti-Dealul lui Foca. Sit în intravilan plasat la marginea de nord-est a satului, pe partea dreaptă a pârâului Başeu Situl arheologic de la Cristur-Şieu - La Baie. la E de sat, pe o terasă a Şieului Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Şipot. Valea care se deschide la sud de heleşteul din Cristur, pe malul drept al pârâului Situl arheologic de la Criş - Unghiul lui Schmiedt. Punctul este situat la 3,2 km de Daneş pe malul drept al pârâului Criş. Situl arheologic de la Criş - Valea Ciorănelului. Situl se află la 2,5 km S de localitate, parcurs de un afluent al Târnavei Mari. Situl arheologic de la Crivăţu - Vărsarea Cricovului. Situl arheologic este localizat la 2 km SE de localitate, la confluenţa râului Cricov cu Ialomiţa. Situl arheologic de la Criveşti - Fundu. la 800 m NE de sat, la limita cu com. Todiresti, pe platoul "Piciorul corbului" Situl arheologic de la Criveşti - La Hârtop. la 300 m V de sat, pe dreapta drumului spre sat Movileni, com. Helesteni Situl arheologic de la Criveşti - Râpa de la Şipot. la marginea de N a satului, pe platoul din dreptul bisericii şi Curţilor Buhuşoaiei Situl arheologic de la Crizbav Situl arheologic de la Crizbav - La Stejari. pe una din terasele dealului La stejari, la sud de pârâul Crizbăşel Situl arheologic de la Crizbav- Valea Mare. la ieşirea din sat spre pădure, pe terasa din dreapta pârâului Valea Mare Situl arheologic de la Croitori - Bunget. pe partea dreaptă a pârâului Valea Deasă, la o confluenţa, la 1 km SE de localitate Situl arheologic de la Croitori - Ferma CAP. pe terasa înaltă a Neajlovului, la marginea de NV a satului Situl arheologic de la Croitori - Şcoală. pe malul drept al Neajlovului, în capătul de E al satului, în grădina şcolii şi în via din vecinătate Situl arheologic de la Cucerdea - Dealul Podeiului. Situl se află la 300 m S-SV de gara Cipău, în "Via lui Turcu". Situl arheologic de la Cuceu - Cuceu Sec Situl arheologic de la Cuceu - Valea Bochii Situl arheologic de la Cuci - Berc. Situl se află între Cuci şi Dătăşeni, pe malul drept al Mureşului. Situl arheologic de la Cuci - Dealul Orosiei. Punct situat între comună şi satul Orosia, pe Malul stâng al Mureşului. Situl arheologic de la Cuci - Grădina lui Miki. Situl se află la 10 m de albia Mureşului. Situl arheologic de la Cuci - La Grădini. Situl se află lângă podul Mureş şi terenul din Ranta, la NV de localitate. Situl arheologic de la Cuciulata - Gruiul Văcarului Situl arheologic de la Cuciulata - Pleşiţa Pietroasa. la 2,5 km ENE de satul Comana de Jos şi la 4 km de aşezarea dacică de la "Stogul lui Coţofan", pe pârâul Hotarului Situl arheologic de la Cuciulata - Stogul lui Coţofan. Situl se află la marginea de SE a satului Cuciulata, la confluenţa pârâului Bârculnicu cu pârâul Lupşa. Situl arheologic de la Cucorani - Ceir. Situl se află în extravilan, la NV de sat, în zona fostului Punct experimental agricol pe un platou dominant cu pante abrupte spre satul Cerviceşti. Situl arheologic de la Cucorani - În Sălişte. Situl se află extravilan, la SE de sat şi la NV de pădurea Ursachi, la 400 m NE de drumul comunal Cucorăni-Ipoteşti. Situl arheologic de la Cucorani - Medeleni. Situl se află în extravilan, la 1400 m E-NE de sat, pe malul stâng al pârâului Loeşti, la 400 m SV de şoseaua naţională Botoşani-Dorohoi. Situl arheologic de la Cucorani - Vatra satului. Situl arheologic este situat atât intravilan cât şi extravilan, la NE de sat. Intravilan, situl se află pe fostul lot experimental al şcolii generale, la V de valea Bivolarilor. Situl arheologic de la Cucuiş - Colnic. Cetatea medievală din punctul "Colnic", se află la est de satul Cucuiş (comuna Beriu), la altitudinea de 626 m, pe piciorul culmii numită "Muchia Cetăţii". Situl arheologic de la Culciu Mic - La gropi de siloz Situl arheologic de la Cumpăna Situl arheologic de la Cumpărătura - punct ,,Săliştea Nemirceni''. 1,72 km V de E 85 (Siret-Bucureşti), 11 km de oraşul Suceava, 3 km SE de satul Bosanci pe bazinul superior al pârâului Şomuzul Mic, malul drept al iazului Nimerceni Situl arheologic de la Cuneşti - Măgura Cuneştilor. Situl se află la 100 m S de şoseaua Călăraşi-Olteniţa şi la 1 km N de Iezerul Călăraşi. Situl arheologic de la Cuptoare - Dealul Sfogea. la 1 km SE de sat Situl arheologic de la Cuptoare - Sat Bătrân''. în culmea nordică a Săliştii, în lunca pârâului Mehadica Situl arheologic de la Curăteşti - Valea Curăteştiului. În partea de E a satului Curăteşti, pe malul de vest al lacului Mostiştea Situl arheologic de la Curcani-Moară. pe malul stâng al Argeş, la marginea de sud a comunei Curcani, pe partea dreaptă a şoselei Olteniţa-Bucureşti Situl arheologic de la Curcani-Topilele. Pe malul drept al bălţii Topilele, pe partea dreaptă a şoselei Olteniţa-Bucureşti, la km 14 Situl arheologic de la Curteşti - Vatra satului. Sit în intravilan, aflat în centrul satului, la N de Biserică, pe partea dreaptă a unui mic pârâu, afluent pe dreapta al pârâului Dresleuca. Situl arheologic de la Curtuiuşeni - Dealul Cărămidăriei. la limita de NE a localităţii, pe malul drept al Văii Ierului Situl arheologic de la Cuza Vodă- Dealul Bisericii. Situl se află extravilan, la nord de sat, pe platoul estic al unui deal aflat la vest de valea Odgoanelor . Situl arheologic de la Cuza Vodă. în zona sediului CAP Situl arheologic de la Cuza Vodă - Valea Şipotelului. la 1 km V de sat şi 1 km N de Padurea Cârlig, în jurul izvoarelor de la baza pantei Dealului Cringului Situl arheologic de la Dăbâca - Dealul Cetăţii. Situl se află în partea de vest şi deasupra satului actual, pe un pinten de deal de formă triunghiulară. Situl arheologic de la Dacia - La Şanţ. Situl se află în extravilan, la S de sat, pe partea dreaptă a văii Pădurii, la 1900 m NE de Movila din Dealul Contea. Situl arheologic de la Dacia - Ursoaia. Situl se află în extravilan, la 800-900 m N de sat, pe pantele nordice ale Dealului Mălăişte şi cele sudice ale Dealului Vulturul, pe de o parte şi de a alta a pârâului Puturosul. Situl arheologic de la Dagâţa - Dealul Ţintirim II. în marginea de SE a satului, între sat şi CF Situl arheologic de la Dagâţa - La Saivane. la cca. 300 m de marginea de SE a satului Situl arheologic de la Daia - Cânepişte. Situl este situat în extremitatea estică a localităţii, pe malul stâng al pârâului Şaeş. Situl arheologic de la Daia - Heinzel. Situl se află la 2 km SE de sat, lângă drumul spre Crit, în apropierea un mic afluent al pârâului Şaeş. Situl arheologic de la Daia - La lac. Situl se află la 800 m S de punctul "Lângă Cetăţuie", în zona unui lac artificial, în partea de S a acestuia. Situl arheologic de la Daia - Pârâul Cremenesei. Situl se află la SE de confluenţa pârâului Cremenesei cu pârâul Şaeşului. Situl arheologic de la Daia Română - Troian. la cca. 1,5 km V de sat Situl arheologic de la Daia - Valea Făgădău. la cca. 4-500 m V de sat Situl arheologic de la Daia - Valea Fântânilor. la cca. 2 km NV de sat, la NV de Valea Făgădăului Situl arheologic de la Dalnic - Tanorok. în apropiere de sat, pe înălţimea Tanorok, la confluenţa dintre pâraiele Dalnic şi Kanta Situl arheologic de la Dancu. la marginea de E a satului Situl arheologic de la Dângeni - Dealul Viei. Situl arheologic este situat în extravilan la 1300 m SE de satul Dângeni şi la 1200 m E de râul Jijia. Situl arheologic de la Dângeni-Vatra Satului. Situl arheologic se află în extravilan, la N de satul Dângeni, în preajma locului numit La Curte, în dreapta şi stânga şoselei Dângeni-Iacobeni. Situl arheologic de la Darabani-Dealul Ţintei. Situl se află în extravilan, la S de oraşul Darabani, la N de valea pârâului Podriga şi a iazurilor Bălăşescu. Situl arheologic de la Darabani - Iazul Bălăşescu. Situl este situat în extravilan, în partea de N şi NE a dealului aflat pe partea dreaptă a pârâului Podriga, în dreptul iazului Bălăşescu. Situl arheologic de la Darabani-Iazul lui Cuzin. Situl se află în extravilan, la 1000 m SE de oraş, pe partea dreaptă a văii pârâului Velniţa şi la N de valea Leonte. Situl arheologic de la Darabani - Lanul Mocăniţei. Situl se află intravilan, în partea de E a oraşului, pe un platou înclinat, mărginit la N de valea pârâului Corneşti şi la S de drumul judeţean Darabani-Eşanca. Situl arheologic de la Darabani - Lucoviţa. Situl se află în extravilan, în partea de NV a cartierului Lucoviţa, pe partea dreaptă a pârâului Podriga şi a drumului Darabani-Conceşti. Situl arheologic de la Dara. la marginea de V a satului, spre cătunul Pileşti Situl arheologic de la Dărăşti-Vlaşca. la cca. 500-1000 m E de sat, de o parte şi de alta a şoselei spre Mihăileşti, până la malul Argeşului Situl arheologic de la Dârvari - Cetăţuia. la 3 km V de sat Situl arheologic de la Dascălu (Vărăşti). la V de sat, pe ambele maluri ale unei văi afluente Mostiştei Situl arheologic de la Dătăşeni - Groapa Roşie. Groapa Roşie este un punct situat pe prima terasa a Mureşului (deasupra drumului vecinal ce duce spre Lechiţa). Situl arheologic de la Davideni - La Izvoare - Spieşti. la 3 km N de sat Situl arheologic de la Dealu - Cetatea Macului. Situl se află la 4 km N-NE de sat, pe marginea platoului Deskö. Situl arheologic de la Dealul Viei. la V de sat, pe Domnic şi pe terasa înaltă a pârâului Sărata, de o parte şi de alta a şoselei Situl arheologic de la Dealu Mare - Ruşti. la SE de localitate, zona este delimitată spre V de pârâul Ruşti şi punctul Grâul Ursului, spre E de Holda Sloilor, Piatra Tisei şi pârâul Cerului, iar la S de pârâul Orzii. Situl arheologic de la Decindea - Izlaz. Situl arheologic se află la 0,6 km SE de localitate, în cotul spre sud al râului Colentina. Situl arheologic de la Dedrad Situl arheologic de la Deduleşti - La vest de cimitirDealul Babei. Situl se află pe malul stâng al pârâului Pietrişu sau Izvorul Pietrelor şi la sud faţă de râul Râmnicu Sărat. Se găseşte la vest de cimitirul din localitate şi la cca. 0,2 km sud de drumul judeţean 203H. Situl arheologic de la Deduleşti - Scărişoara. Situl se regăseşte pe malul drept al râului Râmnicu Sărat, la circa 0,5 km spre vest faţă de drumul judeţean 205H, la circa 500 m sud de biserica din sat. Situl arheologic de la Dejuţiu - Locul rotund. pe o terasă de la VSV de centrul satului Situl arheologic de la Dejuţiu - Piscul Homlok Situl arheologic de la Delureni - Dosul Uilacului. în partea de SE a satului Situl arheologic de la Densuş- Satul lui Cremene. pe un platou pe malul din dreapta Văii Galbene Situl arheologic de la Dersca-La Prisacă. Situl arheologic este situat în extravilan la 1000 m E de satul Dersca, pe partea dreaptă a pâraielor Buhaiul şi Gârla Morii. Situl arheologic de la Dersca-Strejanca. Situl arheologic este situat în extravilan la 1300 m NE de sat, la 150 m E de aşezarea fortificată La Pisc, pe partea stângă a pârâului Potici. Situl arheologic de la Derşida - Dealul lui Balotă. în hotarul satului Situl arheologic de la Desa - La ruptură. în dreptul capătutului de V al insulei Acalia şi la aprox. 1 km. V de punctul Castraviţa, pe malul Dunării, în lunca inundabilă a Dunării Situl arheologic de la Deuşu - Apreşu de Jos Situl arheologic de la Deva - Dealul Cetăţii. pe versantul sudic al dealului, pe malul stâng al Mureşului Situl arheologic de la Devesel - Ochiuri. în stânga podului de pe şoseaua Devesel - Bistreţ Situl arheologic de la Dezmir - Crişeni Situl arheologic de la Dezmir - Tăuşor Situl arheologic de la Dimăcheni - Dealul Viei. Sit aflat în extravilan, situat la 1200 nord-est de căminul cultural, într-un punct dominant de pe creasta dealului aflat la 700 m sud-est de râul Jijia Situl arheologic de la Dimăcheni-La Biserică. Situl arheologic este situat în extravilan, la NE de satul Dimăcheni, pe un bot de deal aflat la 1100 m S-SE de râul Jijia. Situl arheologic de la Dimitrie Cantemir - Şleahul Liveni. Sit aflat în extravilan, pe un platou înalt aflat pe partea stângă a văii Răchitei, la 500 m nord-est de sat. Situl arheologic de la Dindeşti - Vii. pe terasa Ierului, pe şoseaua Dindeşti - Andrid, la 300 m de ultima casă din Dindeşti Situl arheologic de la Dipşa - Fundoaia. la marginea de SE a intravilanului, în dreapta pârâului Situl arheologic de la Dipşa - Poderei Situl arheologic de la Divici - ,,Poreca''. la 1 km vest de Divici, pe malul pârâului Velika Reka Situl arheologic de la Divici - ,,Potoc''. la est de sat, spre Belobreşca, la sud de şosea Situl arheologic de la Divici - ,,Ribiş''. pe malul Dunării Situl arheologic de la Dobârceni-Dealul Viei. Sit în extravilan situat la 300 m nord-est de sat, pe partea stângă a pârâului Corogea Situl arheologic de la Doboşeni. la extremitatea vestică a satului Situl arheologic de la Dobra -Izvorul Crevedia. Situl arheologic se află la 1 km SV de localitate, pe terasa dreaptă a pârâului. Situl arheologic de la Dobra - La capul satului. Situl arheologic este amplasat pe cota 173,6, la 500 m S de sat. Situl arheologic de la Dobra - Leşi I. Situl arheologic este situat la 0,5 km SE de localitate, pe malul stâng al râului Ialomiţa. Situl arheologic de la Dobreni - C.A.P.. în curtea fostului CAP şi pe câmp, la N de râul Sabar Situl arheologic de la Dobrileşti Situl arheologic de la Dobroşcani - Dealul Gagea. la 300 m NNE de vatra noua a satului Situl arheologic de la Dobroşcani - Dealul Viilor. la 3,5 km N de sat, la limita cu comuna Podu Iloaiei Situl arheologic de la Dobroteşti - Măgura Jidovului. situată în baltă, aproape de fostul conac Berindei Situl arheologic de la Doh - La izvoare. la SV de sat, la capătul grădinilor Situl arheologic de la Doh - Râturi/Coaste. terasa înaltă a văii Pustei, pe partea dreaptă a văii Pustei Situl arheologic de la Doina - Valea Doinei. Situl se află extravilan, la 1000 m SV de satul Doina, pe partea dreaptă a Văii Doina. Situl arheologic de la Dolheşti - La Ulm. la NV de satul Dolheşti; pe interfluviul dintre pârâul Căprăria şi Valea lui Crăciun Situl arheologic de la Domaşnea - ,,Piatra Ilişovei''. pe Muntele Cerna-Vârf sau Cerna Vâr Situl arheologic de la Domneşti - cătunul Caţiche. la V de biserică, pe malul nordic al Sabarului Situl arheologic de la Domneşti - cătunul Caţiche. pe malul nordic al Sabarului, în apropierea căii ferate Situl arheologic de la Domneşti - La slatină. pe malul stâng al Şieului, spre Sărăţel Situl arheologic de la Domneşti-malul stâng al Sabarului. pe malul nordic al Sabarului, începând de la 300 m V de drumul spre Tegheş, iar spre E până la şoseaua Domneşti - Bucureşti Situl arheologic de la Dopca. la dreapta şoselei pietruite Bogata-Olt-Dopca, chiar în dreptul indicatorului de localitate( circa 300m. spre sud până la şosea) Situl arheologic de la Dorobanţu. în zona gării Situl arheologic de la Dorohoi-Curţile domneşti. Sit aflat intravilan, pe strada Ştefan cel Mare, la 200 m SE de Biserica Sf. Nicolae Domnesc. Situl arheologic de la Dorohoi - Vatra Oraşului. Situl se află intravilan, pe strada Ştefan cel Mare, în jurul bisericii Sf. Nicolae Domnesc şi până pe malul drept al râului Jijia. Situl arheologic de la Dorolea - Groapa Ghinzii. în jurul grajdurilor IAS Situl arheologic de la Dorolea - Valea lui Tănase. la 2 - 3 km de hotarul satului, la SV de Dealul Conteniţa Situl arheologic de la Dorolţ - Pescărie. la 300 m N de şoseaua Satu Mare - Dorolţ, la SE de localitate, pe malul de N şi de E al unui lac recent amenajat Situl arheologic de la Dorolţu - Dealul Bisericii Situl arheologic de la Drăgăneşti-Olt - Centrul Civic. centrul civic delimitat de străzile "Morii", "Căpitan Drăgănescu", "Oltului", "Teiului","Toamnei". Situl arheologic de la Drăgăneşti-Olt-Corboaica. la 500 m N de calea ferată Drăgăneşti Olt - Caracal - Craiova, pe malul drept al pârâului Şâiu, cartier Bizărani Situl arheologic de la Drăgăneşti - Olt. în partea de vest a oraşului, în lunca Oltului Situl arheologic de la Drăgăşani - Capu Dealului. la V de DN 64 Situl arheologic de la Drăgeşti - Sub Silişte. la 500 m SSV de sat Situl arheologic de la Drăghiceanu - La Fundu Drăghiceanu. la NV de poteca Drăghiceanu, la N de balta Drăghiceanu Situl arheologic de la Dragosloveni - Plainos. la extremitatea sudică a satului, pe malul drept al râului Râmna Situl arheologic de la Drăguşeni - Dealul Chiţanca. Situl se află în extravilan, la 2900 m NV de sat, la 500 m V de Punctul La Ocoale. Situl arheologic de la Drăguşeni - La Ocoale. Situl se află în extravilan, la 2500 m N-NV de sat şi la 1500 m NE de pârâul Podriga. Situl arheologic de la Drăguşeni - Ostrov. Situl se află în extravilan, la V de satul Podriga, pe un martor de eroziune din marginea de SE a satului Drăguşeni, pe partea stângă a pârâului Podriga. Situl arheologic de la Drănic - Recea. la 5 km N de sat Situl arheologic de la Draxini - La Cânepişte. Sit arheologic aflat în extravilan, situat la circa 1500 m nord de sat, pe partea dreaptă a Văii Sitnei şi la 1000 m nord-vest de Iazul Dracşani Situl arheologic de la Draxini-Valea Bisericii. Sit arheologic aflat în extravilan, în nord-estul satului, pe partea stângă a Pârâului Satului, afluent pe dreapta al râului Sitna, pe un platou înclinat, la 1000 m sud-vest de lacul Dracşani Situl arheologic de la Draxini-Vatra satului. Sit arheologic aflat în intravilan, pe platoul din centrul satului, pe partea dreaptă a drumului comunal, vizavi de şcoală. Situl arheologic de la Dridu - La Metereze. lângă baraj, la ieşirea spre satul Patru Fraţi, la NE de satul Dridu, la S de confluenţa râurilor Ialomiţa şi Prahova Situl arheologic de la Drobeta-Turnu Severin - cartier Schela Cladovei. Pe prima terasă a Dunării, la o înălţime de 3-4 m faţă de nivelul iniţial al fluviului, spre ieşirea în direcţia Orşova din municipiul Drobeta Turnu Severin - pichetul de grăniceri, terenul extravilan dintre Dunăre şi calea ferată Situl arheologic de la Dudeştii Vechi - Movila lui Deciov. la 500 m NV de sat, pe terasa joasă a braţului unui fost râu, în prezent canalul Gornja-Aranca Situl arheologic de la Dulceanca - La Locuri. în vatra satului, lângă grajdurile fostului C.A.P. Situl arheologic de la Dulceşti - Ferma legumicolă Situl arheologic de la Dulceşti - La Grădinărie. Situl se află la 2 km V de sat Situl arheologic de la Duleu - ,,Dâmpul din Sat''. Situl se află plasat în hotarele localităţii. Situl arheologic de la Duleu - Ripigiune. Situl se află plasat pe malul drept al râului Pogăniş, la 2 km NE de sat. Situl arheologic de la Dumbrava- Bordane Situl arheologic de la Dumbrava - La Căprărie. la marginea de V a satului, pe dealul Bârsan Situl arheologic de la Dumbrava - La Cosma. la 300 m în dreapta căii ferate spre Satu Mare Situl arheologic de la Dumbrava. la marginea de S a satului, pe malul drept al pârâului Sireţel, lângă confluenţa cu râul Siret. Situl arheologic de la Dumbrava- Şesul Orzii Situl arheologic de la Dumbrăveni-La Nisipărie IV. pe malul nordic al râului Cociovaliştea, la 1 km V de biserica satului Situl arheologic de la Dumbrăveni. pe malul sudic al râului Vlăsia, între hotarul cu satul Săftica spre V şi cel cu satul Baloteşti spre E Situl arheologic de la Dumbrăveni - Statuia lui Suvorov Situl arheologic de la Dumeni -Tarlaua Vedeanu. Situl se află extravilan, la marginea de SE a satului, pe un platou întins Valea Vedeanu la E şi pârâu Ibăneasa la S şi V. Situl arheologic de la Dumeni - Ţarna din Vale. Situl se află în extravilan, în marginea de NV a satului, pe un platou întins (Dealul Ghenghioaia) aflat între pârâul Ibăneasa la V şi Valea Stâncii la E. Situl arheologic de la Dumeşti - Valea Osânzei. la 1 km E de sat Situl arheologic de la Dumitreştii Gălăţii - Tarlaua Cimitir. la marginea de N a satului, pe dreapta şoselei Iaşi - Vaslui, la 1 km SV de biserică Situl arheologic de la Dunăreni - Bratca. pe malul drept al Dunării, lângă lacul Mîrleanu Situl arheologic de la Durneşti - Cotu Morii. Situl este situat extravilan, la 4500 m S de sat, pe un platou înclinat de pe partea dreaptă a văii Ponoare şi la 1000 m NV de iazul Ponoare. Situl arheologic de la Durneşti - Hârtopul Mic. Movila este situată în extravilan, la 700 m E de sat, pe platoul aflat în dreapta văii Fântâna Sofronoaia. Situl arheologic de la Durneşti - În Deal la Popescu. Movila se află în extravilan, la E de sat, pe platoul aflat între valea Curechişte şi valea lui Şerban, în aproprierea podului numit Podul lui Popescu. Situl arheologic de la Eforie Sud. în sudul localităţii Situl arheologic de la Eliseni - Cimitirul lui Lod. cimitirul lui Lod, într-o vale laterală în hotarul comunei Situl arheologic de la Enisala - Dealul Cetăţii Heracleea. la cca. 1 km NE de sat, pe malul lacului Razelm Situl arheologic de la Enisala - La Biserică. sector V intravilan şi extravilan, la extremitatea vestică a satului, la 20 şi 200 de m sud de drumul judeţean ce uneşte Enisala de Babadag Situl arheologic de la Enisala -Palanca. la limita de NE a localităţii, la poalele cetăţii Enisala, în apropierea fermei piscicole, pe partea dreaptă a drumului către Sarichioi, pe malul lacului Razelm Situl arheologic de la Enisala - Vatra satului. între centru localităţii şi limita de V a satului, intravilan Situl arheologic de la Epureni - Capu Dealului. la 2 km SSV de sat şi la 1 km V de gară, pârâul Florenţa la S şi pârâul Şoldeni la V Situl arheologic de la Epureni-Şoldeni Situl arheologic de la Erbiceni - Dealul Sărăturilor. la 1,3 km N de sat, pe platoul de pe maul stâng al pârâului Doroşca. Situl arheologic de la Erbiceni - La Curtea Veche. în partea de NV a vetrei satului, pe promontoriul bisericii, ale vechiului han şi a Curtii Vechi Situl arheologic de la Eşanca - Budăi. Situl se află în extravilan, la 700 m S de sat, pe dealul situat între văile Eşanca la E şi Stâlpul Ciobanului la S. Situl arheologic de la Eşanca - Vatra satului. Situl se află în extravilan, la S de sat, pe versantul stâng al pârâului Ilaş. Situl arheologic de la Fântâna Doamnei. Pe malul stâng al văii Vânăta, la 2 km N de satul Fântâna Doamnei, pe o terasă joasă Situl arheologic de la Fântânele - Lab. la intrarea în sat dinspre Moruţ, în stânga DJ Matei - Fântânele Situl arheologic de la Fântânele - Pe Vâlcele. la NV de sat Situl arheologic de la Fântânele - Rât. la intrarea în satul Fântânele, de o parte şi de alta a DJ Matei - Fântânele Situl arheologic de la Fântâniţa - La Cumpăna. în jurul grajdurilor fostului CAP Situl arheologic de la Faraoanele - Curături. la 1 km S de sat Situl arheologic de la Faraoanele - Valea Oalelor. la SV de sat, între Pârâul Satului şi Oaselor Situl arheologic de la Fărcădin - Măierişte. pe un platou aflat la confluenţa văilor Galbena şi Ortovariţa Situl arheologic de la Fărcaşele - Cimitir Situl arheologic de la Fârliug Situl arheologic de la Făurei - Biserica Veche. Situl se găseşte la 500 m sud de "Biserica Veche"- părăsită a satului Făurei, în marginea sudică a peninsulei aflată la sud de sat pe malul de vest al lacului Mostiştea. Situl arheologic de la Făurei - Grădiştea Făurei. Ostrov în apa lacului Mostiştea, la SV de sat. Situl arheologic de la Făurei - Piscul Făurei. Situl se află în partea de SV a satului Făurei, pe malul de E al lacului Mostiştea. Situl arheologic de la Fedeleşeni - La Cruce în Fundoaia. La cca. 500 de sat Situl arheologic de la Federi- Peştera nr.1 de la Coasta Vacii. Situl arheologic se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înălţimea Fruntea Mare Situl arheologic de la Fefelei - La crucile de la podul de ciment. pe malul estic al Budureascăi Situl arheologic de la Fegernicu Nou - ,,Valea Şişterea. Pe versantul nord-estic al Pârâului Femeii Frumoase, la intrarea Pârâului Femeii Frumoase în albia Barcăului, între aproximativ km 047+000 şi 047+400 ai Autostrăzii Borş-Braşov Situl arheologic de la Feiurdeni - Viloc. Situl se află în punctul "Viloc", situat la ieşirea spre Pădureni, pe o terasă a pârâului. Situl arheologic de la Feldioara - Dealul Cetăţii Situl arheologic de la Felmer - Calea ai Strâmbă Situl arheologic de la Felmer- Chiscul lui Andrieş. în dreapta pârâului Felmer Situl arheologic de la Felmer - Sub Mesteceni Situl arheologic de la Felmer - Via Popii Situl arheologic de la Felnac - Complexul porcine. la 1 km NE de sat, lângă staţia de pompare Situl arheologic de la Feneş- Peştera Nr. 1 (Peştera Mare din Dealul Socaia). Situl este plasat în carstul râului Alb, Valea Deavova Situl arheologic de la Feteşti - La Schit. pe platoul înalt din partea de NE a satului, în curtea bisericii "Sf. Nicolae" Situl arheologic de la Fierbinţi - Măgura. pe stângă râului Dâmboviţa, la 0,3 km de sat şi la 0,25 km V de DC Fierbinţi - Şelaru Situl arheologic de la Filiaş - Alsó-kövesföld. Pe terasa joasă, plată, deasupra drumului ce duce spre Mureni, pe malul stâng al pârâului Fözes Situl arheologic de la Filiaş - Cimitirul vechi - Capela. Pe terasa dealurilor la S de Valea Târnavelor, deasupra cimitirului vechi al Filiaşului, la SE de acesta Situl arheologic de la Filiaş - Pământul Pădurii Mari. Pe partea dreaptă a pârâului Filiaş Situl arheologic de la Finţeşti. în marginea de E a satului, de o parte şi de alta a şoselei, în gospodăriile de sub coasta mare, pe panta dealului până pe platoul înalt de la NE de sat Situl arheologic de la Finţeşti - La Iorgu Iliescu. cătun Tufe, la cca. 800 - 1800 m N de casele Sava, între Valea Popii şi Valea Gliza Situl arheologic de la Finţeşti - Zănoaga. cca. 4 km la N de sat, la 1,5 km de Cătun, pe pantele de N şi de V ale crestei Zănoaga Situl arheologic de la Fişcălia situl arheologic de la Fitioneşti - Măriuţa Petre. la 2 km de sat, pe malul drept Zăbrăuţi Situl arheologic de la Floreşti - Labu. Situl se află în zona în care pârâul Bongar se varsă în Someşul Mic. Situl arheologic de la Floreşti - Tarişnea Dâmb Situl arheologic de la Foieni - Cetatea iepurelui. la 500 m SV de bifurcarea drumurilor Foieni - Berea, pe malul vestic al pârâului Berea Situl arheologic de la Foieni - Cimitirul ortodox. în spatele clădirilor SMA; terasa stângă a pârâului Negru , în partea de SV a satului Situl arheologic de la Foieni - Drumul Berea. bifurcaţia drumului Foieni-Viişoara - Berea; terasa dreptă a pârâului Moghioroş Situl arheologic de la Foieni - Nisipăria veche. la 700 m V de comună, la 150 m S de drumul forestier; terasa stângă a pârâului Moghioroş Situl arheologic de la Fotin - Malul Mare. la SE de sat, pe terasa situată la E de punct Situl arheologic de la Frăsiniş - ,,Frăsiniş''. locul se află aproape de cumpăna apelor spre Almăj, la izvoarele mai multor văi, în zona cătunului Frăsiniş Situl arheologic de la Frăteşti - Dealul Lagărului. la NV de sat, la N de pârâul Făgădău Situl arheologic de la Frumuşeni - Dosul Caprei. la 1,5 km NE de biserică şi 1,5 km NV faţă de biserica din Aluniş, pe malul Mureşului, în zona tancodromului Situl arheologic de la Fulgeriş - La Trei Cireşi. Situl se află la N de sat, între pâraiele Fulgeriş şi Soci; la 8 km de Siret. Situl arheologic de la Fundu Herţii - La Redută. Situl se află în extravilan şi este situat pe promontoriul de la S de satul Fundu Herţii, la altitudinea de 291 m şi la 1200 m S-E-S de Biserica satului. Situl arheologic de la Fundu Herţii -Teişte. Aşezarea este situată în extravilan la poalele dealului de la NV de sat, pe partea stânga a pârâului Herţa, la 900 m NV de sat. Situl arheologic de la Gagu-la cca. 500 m SE. la cca. 500 m SE de satul Gagu, pe malul stâng al văii Mostiştea Situl arheologic de la Gagu-la SE de sat. la SE de satul Gagu, între şoseaua Gagu-Vărăşti şi o vâlcea, pe malul drept al Mostiştei Situl arheologic de la Gălăţui - Movila Berzei. Situl se află la capătul podului spre Bogata; la 200 m NNV de Movila Berzei, pe terasa malului de S al Lacului Gălăţui. Situl arheologic de la Galiţa - Dealul Dervent Situl arheologic de la Galoşpetru - Pădurea lui Frater. la 1,5 km S de centrul localităţii, în partea dreaptă a râului Ier Situl arheologic de la Găneasa - Dealul Voiniceştilor. Aşezarea se află la Nord de valea pârâului Negrişoara; la 2 km Nord de aşezarea din punctul "Vîlcea". Situl arheologic de la Găneasa - Vîlcea. Situl arheologic se află la 2 km SV de sat, lângă calea ferată Piatra Olt - Sibiu. Situl arheologic de la Găneşti - Silişte. la 1 km S de sat şi 200 m V de drumul Găneşti - Hândreşti Situl arheologic de la Gara Banca - Şapte Case. la 800 m V de sat, pe malul stâng al râului Bârlad Situl arheologic de la Gârceni - Coada Plopilor. la marginea de SE a satului Situl arheologic de la Garvăn - Mlăjitul Florilor. la 2 km NV de satul Gărvan, pe malul nordic al lacului Jijila Situl arheologic de la Găujani - La Canalul Mare. la E de sat, la N de Dunăre Situl arheologic de la Găujani - La Pepenişte. la S de sat, la N de Dunăre Situl arheologic de la Gemenele - Muchia lui Berbec. la cca. 3 km SE de sat, pe botul de terasă, dincolo de vii, pe malul drept al Buzăului Situl arheologic de la General Scărişoreanu - Movila de cenuşă. la 3 km NE de sat Situl arheologic de la George Enescu - Liteanca. Movila este situată extravilan, la SE de satul George Enescu, pe panta nordică a Dealului Liteanca, la V de iazul aflat pe cursul pârâului Tricova. Situl arheologic de la Ghenci- Movilă. La o distanţă de 6 m de la drumul de ţară Ghenci - Sânmiclăuş, la zona lutăriei spre sat, în malul deranjat Situl arheologic de la Gheorghieni - Dealul Cetăţii. Situl se află la 2,6 km SV de sat pe Dealul Cetăţii. Situl arheologic de la Gheorghieni - Valea Mare. Situl arheologic se află la centura de Ocolire Est a municipiului Cluj - Napoca, km 11 - 11 + 400, în stânga drumului comunal dintre Gheorghieni şi Pata. Situl arheologic de la Gherghiţa - Autostrada Bucureşti - Ploieşti, km. 37 - 38. Situl se află pe traseul autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, între km. 37 şi 38. Situl arheologic de la Gherla - Dealul Coasta Gherlii. Situl se află la vest de oraş, pe o terasă a Someşului Mic, înaltă de 42 m. Situl arheologic de la Gherla - Pietriş. Situl se află la SE de oraş, pe o terasă a dealului "Şapte Crucii". Situl arheologic de la Gherteniş - ,,Dealul Viilor''. Situl se află la extremitatea nordică a Vaii Bârzavei. Situl arheologic de la Gherteniş - ,,Goru''. Acest punct închide spre sud Lunca Bârzavei. Situl arheologic de la Ghidici - Balta Ţarova I, II Situl arheologic de la Ghigoieşti - Podul Trudeştilor. la 1,5 km S de sat, pe ambele părţi ale şoselei Piatra Neamţ - Roman Situl arheologic de la Ghimbav- La Bârsă. în stânga şi în dreapta drumului naţional Braşov-Sibiu, cu 150-200 m. înainte de podul peste Bârsa Situl arheologic de la Ghindăreşti - Tunel. la 2 km S de sat Situl arheologic de la Ghindari - Vârful Cetăţii. Punct situat la E de localitate, pe malul stâng al Târnavei Mici, între pâraiele "Pârâul Cetăţii" cu "Cetatea Makka" din epoca feudală. Situl arheologic de la Ghinoaica - Valea Rea. Pe partea dreaptă a râului Scheilor şi a Văii Rele Situl arheologic de la Ghionoaia-Dealul Ghionoaia. Situl se află pe panta de SE a Dealului Gura Ghionoaiei la cca 450 de m SE de fostul sat Ghionoaia. Situl arheologic de la Ghirbom - Capul Şesului. la 2 - 2,5 km de sat Situl arheologic de la Ghirbom - Faţa Cânepii. la marginea de V a satului Situl arheologic de la Ghirbom - Ghezuini. la 1 km V de grajdurile CAP Situl arheologic de la Ghirbom - Hamboc - Ciorcovară. la marginea de SSV a satului, pe valea Hambocului Situl arheologic de la Ghireni-Balta lui Filip. Sit în extravilan, situat la 800 m nord-est de sat, pe suprafaţa unei trepte de alunecare, în dosul căreia a existat un iaz. Situl arheologic de la Ghireni-Iazul Buznea. Sit în extravilan, situat la 1200 m sud-est de sat, în jurul şesului în care se întindea Iazul de Jos şi la 2000 m est-nord-est de Movila din Dealul Muchiei. Situl arheologic de la Ghireni-La Balta Lată. Sit în extravilan, situat la 700 nord-vest de sat, pe partea dreaptă a pârâului Ghireni şi la sud de Balta Lată. Situl arheologic de la Ghireni - La Hârtop. Sit în extravilan, situat la 600 sud-est de sat, pe porţiunea de terasă delimitată la sud-vest de valea pârâului Ghireni şi la nord-est de cea a pârâului Hârtop. Situl arheologic de la Ghireni-La Iaz. Sit în extravilan, situat la 2500 m sud-est de sat, pe partea dreaptă a pârâului Ghireni şi la nord-vest de iazul fostei ferme a IAS Crasnaleuca Situl arheologic de la Ghireni-La Livadă. Sit în extravilan, situat la 400 vest de sat, pe partea dreaptă a pârâului Ghireni şi la 1100 m sud-sud-est de Balta Lată Situl arheologic de la Ghireni-La Moară. Sit în extravilan, situat la 400 m sud-vest de sat, în stânga drumului judeţean Ghireni-Coţuşca. Situl arheologic de la Ghireni-Stâna din Imaş. Sit în extravilan, situat la 300 m sud de sat, în hârtopul de pe panta estică a Dealului Chitic şi pe partea dreaptă a pârâului Ghireni Situl arheologic de la Ghireni-Vatra Satului. Sit în extravilan, dar şi parţial în intravilan, situat în sectorul nordic al satului, ca şi pe pantele de la nord de sat. Situl arheologic de la Ghizdaru - Fundul Gurbanului. pe un bot de deal, la 500 m E de calea ferată Giurgiu - Videle, pe malul stâng al pârâului Gurbanu Situl arheologic de la Ghizdaru - Valea Gurbanului. începând din spatele şcolii până la cca. 2 km V de sat Situl arheologic de la Giarmata - Cetăţuica. Situl arheologic se află la 2 km S de biserica ortodoxă din Pişchia şi la 5,15 km N-NE de biserica ortodoxă din Giarmata, pe versantul stâng al Pârâului Beregsău, la 800 m S-SE de talvegul acestuia. Situl arheologic de la Gilău - Dâmbul Ţiganilor Situl arheologic de la Girişu de Criş - Între poduri. la 500 m N de centrul localităţii, ăntre Crişul Repede şi Canalul Crişurilor Situl arheologic de la Girişu de Criş - La Râturi. la 1 km N de centrul localităţii, pe malul drept al Crişului Repede Situl arheologic de la Girişu de Criş - Pietroasa. la 500 m NNE de centrul localităţii, pe malul stâng al Canalului Crişurilor, lângă pod Situl arheologic de la Giurgeşti - Dealul Mănăstirii (Chetrosu). Aşezarea este situată pe un promontoriu cvasi-triunghiular, orientat spre sud, evoluat din Dealul Ulmişul, în partea de NE a satului, la N de şcoală şi la NV de biserică. Este flancat de pârâul Cotocu (Chetrosu/ Păşcănia/Bărbăteşti), la est, şi Bahluieţ, Situl arheologic de la Giurgiu - Malu Roşu. la cca. 1000 m N de Vama Giurgiu, la NV de braţul Smârda Situl arheologic de la Giurtelecu Şimleului - Coasta lui Damian. Situl se află pe un mamelon amplasat la capătul unui promontoriu prelung ce se leagă de versantul nord-estic al "Măgurii Şimleului". Situl arheologic de la Gligoreşti Situl arheologic de la Gligoreşti - Holoame. Situl se află pe o "popină" aflată la confluenţa Arieşului cu Mureşul. Situl arheologic de la Glina (Bobeşti)-Via lui Poleaşcă. la E de şoseaua Popeşti - Leordeni - Glina Situl arheologic de la Glina. în jumătatea NE a satului, pe terasa înaltă a Dâmboviţei Situl arheologic de la Glina - Sediul Fermei nr. 1. Situl se află în zona sediului fostei Ferme nr.1,pe malul sudic al Dâmboviţei Situl arheologic de la Glodenii Gândului - Suhatul Glodenilor. la 1 km E de sat Situl arheologic de la Glodeni. Situl se află la cca 1 km N de comună spre Voievodeni (la cca. 1,5 - 2 km S de Voievodeni). Situl arheologic de la Glogoveţ Situl arheologic de la Godeni - Piscul cu jidovi Situl arheologic de la Gogan - În rât. Situl se află într-o zonă de platouri arabile, lungă de 500-600 m, pe malul stâng al pârâului satului. Situl arheologic de la Gogan - La silozuri. Punct situat în vatra satului, în apropiere de punctul "În rât". Situl arheologic de la Gogan. Situl se află în zona fostei CAP. Situl arheologic de la Golenţi - Balta Golenţi Situl arheologic de la Golenţi - La Vârtej Situl arheologic de la Gorban - Cantonul Silvic. la marginea de SE a satului Situl arheologic de la Goreni - La cruce. Situl se află pe un platou aproape plan, situat în stânga drumului ce duce la Dedrad. Situl arheologic de la Goreni - La Hrean. Punct situat la cca. 800 m NV de sat, în Valea Uilii, în zona de inundaţie a pârâului Luţ, pe terasa inferioară a acestuia. Situl arheologic de la Gornăcel - La Biserică. la 1,5 km de sat, la 2km V de pârâul Sâmbotin Situl arheologic de la Gornea - Căuniţa de Sus. terasa mijlocie a Dunării cuprinsă între Dealul Căuniţa şi Dunăre, între valea Gornea şi Ogaşul Căuniţei Situl arheologic de la Gornea - ,,Drăghina''. sub fostul Sălaş D, Belodedici Situl arheologic de la Gornea - ,,Gavrina''. la poalele dealului între Ogaşul Gavrinei şI Oagaşul lui Marina Situl arheologic de la Gornea - ,,Grădina lui Fener Moser''. în spatele ultimei case din Gornea Situl arheologic de la Gornea - Locurile lungi. terasa inferioară, între valea Cameniţei şi Liubcova Situl arheologic de la Gornea - ,,Pod Păzărişte''. terasa de la poalele dealului Păzărişte Situl arheologic de la Gornea - Ţărmuri. terasa joasă a Dunării, cuprinsă între şosea şi malul fluviului, cca. 2,5 km de sat Situl arheologic de la Gornea - Zomoniţa. la 3 km S de sat pe terasa Dunării, dinspre podul Păzărişte Situl arheologic de la Gorneşti - Şura hârburilor. Situl se află pe o terasă joasă şi plană situată la cca. 1,5 km de castelul feudal. Situl arheologic de la Goşmani - La Moară. la 500 m E de sat Situl arheologic de la Gostinu - Grindul Bunei. la V de sat, situat în zona inundabilă a luncii Dunării Situl arheologic de la Grădiştea de Munte - Sarmizegetusa Regia. la 1 km dreapta după al patrulea pod pe Valea Albă, pe culmea şi versantul sudic al Dealului Grădiştii, 9 km sud de biserica din Grădiştea de Munte, între Valea Godeanului şi Valea Albă, 42 km în amonte pe Apa Oraşului, afluent al Mureşului Situl arheologic de la Grădiştea - Grădiştea Ceacu. Situl se află la 5 km S de şoseaua Călăraşi-Olteniţa, pe un grind în fostul Iezer Călăraşi. Situl arheologic de la Grădiştea-malul de sus al lacului Căldăruşani. pe malul sudic al lacului Căldăruşani, la N de conacul Hagi Tudorache şi biserica Sf. Vineri Situl arheologic de la Greaca - La Cruţescu. pe terasa învecinată la N de fostul lac Greaca Situl arheologic de la Greaca -Valea Fântânilor. în incinta Staţiunii Viticole, pe o terasă la N de fostul lac Greaca Situl arheologic de la Greci. în vatra satului Situl arheologic de la Gropşani - Gura Gurgotei. la 1 km E de sat Situl arheologic de la Gruia - La Carieră. pe malul Dunării, lângă port Situl arheologic de la Gugeşti. la E de sat, pe malul stâng al Râmnei Situl arheologic de la Gura Dobrogei. pe valea pârâului Gura Dobrogei, la 1,5 km SE de sat Situl arheologic de la Gura Suhaşului. în vatra localităţii Situl arheologic de la Gura Suhaşului - Lacul Doamnei. în cartier Trăistari, între biserică, cimitir şi cariera de tuf şi pe panta dealului, spre lac Situl arheologic de la Gura Suhaşului - Valea Goruneilor. la NE de DC 157, pe versantul de SV al dealului, malul drept al râului Olt Situl arheologic de la Gura Vadului - La crucile de piatră ale doamnei Neaga. Situl se află la E şi V de sat pe terasa râului. Situl arheologic de la Gurbăneşti. la E de sat, pe terasa lacului Gurbăneşti, pe terasa superioară a dealului, ce se prezintă ca o "acropole", pe panta lui de S, V şi NE Situl arheologic de la Gurbăneşti. Pe malul stâng al văii Vânăta, la confluenţa cu un pârâu care vine pe partea stângă, Situl arheologic de la Gurişoara. pe o rază de 1 km în jurul Mănăstirii Govora Situl arheologic de la Gutinaş - La Silişte. La cca 1,9 km N de sat, pe partea dreaptă a drumului comunal 121 spre drumul naţional 11A Situl arheologic de la Hăbăşeşti - La Silişte. la 200 m S de sat Situl arheologic de la Hagieşti. pe malul stâng al Mostiştei, vis-a-vis de satul Hagieşti, Situl arheologic de la Haieu - La dig. p. A 580-584, p. PS 581/2, F 582/3, S = 4ha Situl arheologic de la Hălchiu Situl arheologic de la Hălchiu - La Ştrand Situl arheologic de la Halmăşd - Biserică. În jurul bisericii de piatră din sat, la 30m V de Valea Josanilor Situl arheologic de la Hălmeag - Dealul Cătanelor Situl arheologic de la Hălmeag - Valea Felmerului. în stânga pârâului Situl arheologic de la Hălmeag - Valea Mâţii Situl arheologic de la Halmeu - Vamă. Pe dreapta şoselei către Ucraina, în zona liberă, la 50 m de clădirea vămii Situl arheologic de la Hamba. Situl arheologic se află la 2 km SE de sat. Situl arheologic de la Hăneşti - Dealul Viei. Situl se află extravilan, la NE de sat, pe munchia nord-vestică a Dealului Mălăişte. Situl arheologic de la Hăneşti - La Biserică. Situl se află intravilan, în preajma bisericii satului, pe un teren aflat în partea de E a Dealului Marandei. Situl arheologic de la Hăneşti - La Iezătură. Situl se află extravilan, la SE de iazul Hăneşti, pe pintenul terasei inferioare a Başeului, în dreptul barajului iazului. Situl arheologic de la Hăneşti - La Moviliţă. Movila este situată intravilan, în marginea de est a satului, pe malul drept al Başeului, pe un martor de eroziune de forma unei movile, la 230 m sud-est de podul de peste Başeu. Situl arheologic de la Hăneşti - Valea Hârtopului. Situl se află extravilan, la 500 m SV de sat, pe un platou aflat între pârâul Hârtopului la S şi un afluent de stânga al acestuia la N. Situl arheologic de la Hanu lui Pală - Pe Baracu. la 2,3 km S de localitate, pe partea stângă a pârâului Baracu şi la V de DC Hanu lui Pală - Sârbeni, jud. Giurgiu Situl arheologic de la Hărman- Dealul Lempeş Situl arheologic de la Hărman - Gorganul. pe dealul Lempeş, în zona mlaştinilor eutrofe Situl arheologic de la Hărman-punctul Groapa Banului. Nord-vest de sat Situl arheologic de la Hărpăşeşti - Gropul Morii. la 1 km NE de sat, pâna în teritoriul sat Chilişoaia, com. Dumeşti Situl arheologic de la Hârtoape - Poeniţa - Moară. în zona fostului sat Poeniţa, la marginea de NV a satului Hârtoape Situl arheologic de la Haţeg. în zona canalului de irigaţii, în apropierea lacului Baciu, în comunele Adamclisi şi Rasova Situl arheologic de la Haţeg- Martin. La sud-vest de platou, deasupra Haţegului Situl arheologic de la Havârna - Ciumaş. Situl se află extravilan, la 1600 m S de sat, pe partea stângă a pârâului Balinţi, în dreptul iazului de la confluenţa văii Ursuleanului cu valea Bolfos. Situl arheologic de la Havârna - La Murgu. Situl se află extravilan, la 3500 m SV de sat, pe partea dreaptă a drumului de ţară Havârna-Griviţa, pe malul vestic al Iazului Murgu (Sălişte). Situl arheologic de la Heleşteni - Bâra. la 1,5 km VNV de sat, pe malul drept al pârâului Boscoteni Situl arheologic de la Heleşteni - Staţia de pompare. la cca. 4 km NV de sat, la limita de vecinatate cu com. Ruginoasa Situl arheologic de la Hereclean - La Toduţ. terasa înaltă a Zalăului, pe partea dreaptă a Văii Zalăului Situl arheologic de la Herina - Dealul Morii. la ieşirea din sat, în dreapta DJ Sătăţele - Lechinţa, lângă grajdurile C.A.P Situl arheologic de la Hilişeu-Horia - Dealul Pietrosul. Situl se află în extravilan, pe dealul din dreapta Jijiei, la N de cartierul Pietrosul şi la 2550 m E-NE de biserica satului. Situl arheologic de la Histria - Cetate. Pe malul lacului Sinoe, la 5 km SE de comuna Istria Situl arheologic de la Hlipiceni - La Fărcăşanu. Situl se află în extravilan, la 4400 m S-SV de sat, pe un platou aflat la V de iazul Ochiul Alb şi la 2500 m N de pădurea Şulea. Situl arheologic de la Hodora - Dealul Calafat. la cca. 1 km ENE de sat Situl arheologic de la Hodoş - Dâmbul Morii. la intrarea în sat, în partea dreaptă a DJ Sălard - Hodoş, la 1,5 km N de biserica reformată din centrul satului, pe malul stâng al Barcăului Situl arheologic de la Hoghiz - Pe Măgurice. în stânga curbei ce iese din Valea Bogăţii Situl arheologicde la Holboca - Peste Baltă. la cca. 600 m E de sat Situl arheologic de la Holm. la 300 m NV de sat, pe partea S a Dealului Holm, spre cotul Bahluiului Situl arheologic de la Homeşti - Poiana lui Honea Situl arheologic de la Homiceni - Dealul Davidului. pe versantul SV, la cca. 1 km NE de sat Situl arheologic de la Homorod- Sandberg. În vestul dealului Sandberg Situl arheologic de la Homorod- Valea Homorod. la dreapta şoselei Braşov-Sibiu, la circa 500 m. spre vest de halta CFR Situl arheologic de la Horezu. la 1 km N de DN 67, între satele Olari şi Ursani Situl arheologic de la Horga. la marginea de S a satului, în dreapta podului CFR, pe terasa interfluvială Situl arheologic de la Horia - Coada Stâncii. Situl se află în extravilan, la 1600 m E-SE de biserica satului, la V de valea lui Stan. Situl arheologic de la Horia. la 1 km NV de sat, pe terasa de E a pârâului Taiţa Situl arheologic de la Horia - La Lutărie. Situl se află în extravilan, la 1000 m SE de sat, la 1100 m NV de Movila Sărăturilor. Situl arheologic de la Horlăceni - La Cariere. Situl se află extravilan, la poalele Cetăţii şi pe dreapta văii Sărăturilor, pe dreapta văii Cănăpiştea. Situl arheologic de la Horlăceni - La Steag. Situl se află extravilan, în marginea de est a satului, pe pantele sudice ale dealului Ţiclăului, de o parte şi de alta a şoselei Dorohoi-Suceava. Situl arheologic de la Horlăceni - La Talpan. Situl se află extravilan, nord-est de punctul La Cetate, pe partea stângă a văii pârâului Cănăpişte. Situl arheologic de la Hormiceşti Situl arheologic de la Horodiştea - Bobeucă. Movila este situată extravilan, la 2000 m SE de cartierul Crăiniceni, pe partea dreaptă a Văii Hârtopul Crucii Situl arheologic de la Horodiştea - În Bâtcă. Situl se află în extravilan, la 650 m N-NV de căminul cultural, pe un mic pinten al Dealului Mălăişte, pe dealul drept al Prutului. Situl arheologic de la Horodiştea - Sub Dealul Crucii. Situl se află în extravilan, la 1000 m SE de biserica din cartierul Crăiniceni, pe malul stâng al Pârâului Întors, în apropiere de confluenţa acestuia cu Pârâul Işnovăţ. Situl arheologic de la Hotoan Situl arheologic de la Hudeşti - La Ciacâr. Situl se află extravilan, pe panta dealului aflat la E de iazul Calul Alb, la 4500 m SE de biserica satului. Situl arheologic de la Hunedoara- Cimitirul Reformat. Către botul terasei înalte din dreapta Pârâului Zlaşti, în apropierea confluenţei acestuia cu râul Cerna Situl arheologic de la Hunedoara - Dealul Sânpetru. la nord-est de Castelul Corvinilor, în imediata apropiere a confluenţei pârâului Zlaşti cu râul Cerna Situl arheologic de la Hunedoara - Grădina Castelului. la 50m SV de Castelul Corvineştilor, peste şanţul de apărare Situl arheologic de la Huţani - Mori de Piatră. Situl se află extravilan, la sud-est de sat, pe partea stângă a pârâului Gârla Huţanilor. Situl arheologic de la Iabalcea- Peştera cu Oase. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic-Ţolosu Situl arheologic de la Iabalcea- Peştera Omului. Peştera se află pe versantul din dreapta a Cheilor Caraşului. Situl arheologic de la Iabalcea- Peştera Racoviţă. Situl se află pe versantul din dreapta văii, în dreptul peşterii Socolovăţ, la 600 m de confluenţa Cheilor Comarnicului cu Caraşul. Situl arheologic de la Iabalcea - Peştera Ţapului. Peştera se află pe versantul din dreapta a Cheilor Caraşului, la 3 km SV de sat, pe malul drept al Caraşului. Situl arheologic de la Iam - ,,Prigor''. Situl este imprecis localizat. Situl arheologic de la Iaşi - Crucea lui Ferentz. în dreptul şoselei Nicolina nr. 5 Situl arheologic de la Iaşi - Gârla Breazu. în partea de N a pădurii Breazu, pe panta de SV a dealului, în via Institutului Agronomic Situl arheologic de la Ibăneşti - Cotu Brumă. Situl se află în extravilan, la 5000 m SE de biserica din Ibăneşti, pe pantele de SE ale dealului aflat la NV de iazul Dragulea. Situl arheologic de la Ibăneşti - Dealul Crucii. Situl este situat extravilan, la 2000 m SE de biserica satului, pe dealul aflat între văile Visoca la E şi Mariţeni la S şi E. Situl arheologic de la Ibăneşti - În Sălişte. Situl este situat atât extravilan cât şi intravilan, la 2600 m SE de biserica satului, pe un platou cuprins între văile Ibăneasa la E şi Visoca la S şi V. Situl arheologic de la Ibăneşti. la 2 km V de sat Situl arheologic de la Ibăneşti - La Rupturi. Situl se află în extravilan, la 900 m SV de biserica satului, în stânga drumului Ibăneşti-Dorohoi şi la 1000 m SE de Cetăţuie. Situl arheologic de la Ibrianu - SMA Ibrianu. Situl arheologic se află imediat la E de sat, pe malul stâng al pârâului Chileanca. Situl arheologic de la Ichimeni-La Odaie. Aşezare aflată în extravilan, pe platoul şi panta sudică a dealului aflat la est de cartierul Ichimenii Noi, pe partea stângă a văii Bodeasa Situl arheologic de la Icuşeni - Dealul Lutăriei. Situl se află extravilan, pe terenul aflat la sud-est de sat, pe partea stângă a pârâului Satul şi de o parte şi alta a drumului de ţară care duce de la Icuşeni la Vorona. Situl arheologic de la Icuşeni - La Hlei. Situl se află extravilan, pe partea dreaptă a şoselei Vorona-Tudora, între cartierele Protopopeni- Deal şi Protopopeni-Vale ale satului Icuşeni. Situl arheologic de la Iernut - Bideşcuţul Mare. Terasă înaltă, deasupra cursului unui vechi braţ al Mureşului, azi înmlăştinat, cu bogate izvoare de apă şi bune condiţii de locuire. Situl arheologic de la Iernut - Bideşcuţul Mic Situl arheologic de la Iernut - Biserica reformată Situl arheologic de la Iernut - Cimitirul vechi. Cimitir situat pe o veche insulă a Mureşului. Situl arheologic de la Iernut - Dealul Gala. Deal la cca. 30 m de locul unde calea ferată întretaie drumul Iernut-Sălcud. Situl arheologic de la Iernut - La Hulpişti. Situl se află la circa 350-400 m de Fundu Bedeelor; mic promontoriu situat spre V de localitate, pe malul stâng al râului Mureş. Situl arheologic de la Iernut - Râtul Morii. Punct situat pe terasa Mureşului. Situl arheologic de la Iernut - Sf. Gheorghe - Pe Şes. Situl se află în dreapta drumului spre Oarda de Jos. Situl arheologic de la Iernut - Staţiunea de cercetări şi producţie legumicolă. Situl se află în stânga şoselei Iernut-Lechinţa. Situl arheologic de la Iernut - Toţăghi. Punct situat pe malul Mureşului. Situl arheologic de la Ijdileni. la 200 m S de sediul CAP Ijdileni Situl arheologic de la Ilidia - ,,Funii'' Situl arheologic de la Ilidia - Moara Gherghinii. în zona "Funi" la 1 km SV de sat, în dreapta drumului de intrare în localitate Situl arheologic de la Ilidia - Sălişte. în marginea vestică a satului, spre intrarea în localitate, în Lunca Vicinicului (Râul Mare) Situl arheologic de la Ilidia - ,,Sat Bătrân Mare''. la nord de punctul DâmbRuinele acestuia, aflate la nord de punctul Dâmb, la vărsarea Bistrei în Timiş. Situl arheologic de la Ilidia - ,,Tramnic''. Aşezarea se află la câteva sute înainte de intrarea în localitate dinspre Oraviţa, pe o terasa din stânga drumului. La baza sitului este un izvor. Situl arheologic de la Ilieni - Dealul Izvorului. la vest de sat, pe malul stâng a apei Situl arheologic de la Ilişeni - La Holm. Situl arheologic se află extravilan, la 1500 m nord-est de satul Ilişeni, pe panta uşoară a Dealului Holm de pe partea stângă a pârâului Corogea. Situl arheologic de la Independenţa - Pe Maidan. Situl se află la 300 m NE de sat. Situl arheologic de la Independenţa - Pe terasă (Autostrada Bucureşti - Ploieşti, km 40+550, 40+775). pe terasa primară de pe partea dreaptă a râului Prahova, la 200 m NE de satul Independenţa, la 200 m N de şoseaua ce leagă satul Independenţa de satul Gherghiţa Situl arheologic de la Independenţa - Terasa râului Prahova. Situl este situat la 150 m S de terasa râului Prahova. Situl arheologic de la Ineleţ- Peştera 2144/65. Situl a fost identificat pe ersantul stâng al Văii Drestenicului, la 15 km amonte de Băile Herculane Situl arheologic de la Ineleţ- Peştera ,,La Găuri'' (grota superioară). Peştera este situată în Valea La Comandă. Situl arheologic de la Însurăţei - Popina B. L-35-116-A-a-2-IV, în lunca Călmăţuiului o popină tăiată de un şanţ mare, 7 km NV de Însurăţei; 300 de m demalul drept al Călmăţuiului Situl arheologic de la Însurăţei - Rubla - Popina A. Oraşul Însurăţei este situat pe malul drept al al râului Călmăţui şi este străbătut de şoseaua Brăila - Slobozia - Călăraşi. La cca. 7 km nord de Însurăţei , în lunca Călmăţuiului, se află Popina I, situată imediat lângă râu, la 220 m de un pinten al tera Situl arheologic de la Inuri. pe Valea Cuţului, afluent al Văii Vinţului Situl arheologic de la Ion Corvin. la marginea de E a comunei, pe partea dreaptă a drumului Constanţa-Ostrov Situl arheologic de la Ioneşti - Ioneasca. Aşezarea se află pe terasa stânga a Neajlovului, la 1 km SSE de podul peste Neajlov al DC Ioneşti - Morteni. Situl arheologic de la Ion Neculce - Siliştea Schitului. la 700 m NV de sat, pe panta de NE a Dealului Buznei Situl arheologic de la Ion Roată - Lângă lac. la marginea de SE a satului Ion Roată, la S de DN 2A, la N de râul Ialomiţa Situl arheologic de la Iosaş - dealul Prosea. La est de sat, pe dealul Prosea Situl arheologic de la Ip - Casa Csepei Situl arheologic de la Ipoteşti-La conac. Situl arheologic este situat la Nord-Vest de sat pe un bot de terasă înaltă de aproximativ 15 m faţă de lunca inundabilă a Oltului. Situl arheologic de la Ipoteşti - La Luncă. Situl se află în extravilan la 750 m S-SV de biserica satului, pe un platou aflat la N de valea Drestenc. Situl arheologic de la Ipoteşti. Situl arheologic se află în vatra satului. Situl arheologic de la Ipoteşti -Vatra satului. Situl se află intravilan, în curtea Muzeului Memorial ''Mihai Eminescu'' din Ipoteşti. Situl arheologic de la Isaccea - Noviodunum-La Pontonul Vechi. la 2,5 km NE de oraşul Isaccea, pe malul drept al Dunării Situl arheologic de la Isaccea - Suhat. în marginea de NV a localităţii Isaccea, la cca. 1 km S de actualul curs al Dunării Situl arheologic de la Isaiia - Balta Popii. la E de pădurea Curăţitura şi la S de pădurea Marmora, la 3 km NE de satul Isaiia şi 1,5 km N de satul Zberoaia, aproape de confluenţa pârâului Bohotin cu râul Jijia Situl arheologic de la Istria - Sinoe. pe malul lacului Sinoe, la N de valul care delimiteaza necropola tumulară a Histriei Situl arheologic de la Ivăneşti - Dealul Chibelei. Situl se află în vatra satului. Situl arheologic de la Ivăneşti. la 1 km N de sat, pe botul de deal dintre râurile Racova şi Coseşti Situl arheologic de la Ivrinezu Mic. în perimetrul întregii localităţi Situl arheologic de la Izmişa - Fântânele. la marginea dinspre E a satului Situl arheologic de la Izvin - După Vii-2. Situl este amplasat la 4,47 km N-NE de biserica din Izvin şi la 1,37 km S-SE de barajul de pe Pârâul Gherteamoş. Situl este amplasat pe versantul sudic al Dealurilor Recaşului, subunitate a Dealurilor Lipovei, la obârşia Pârâului Vale, flancat la NV de V Situl arheologic de la Izvoare - La Cenuşărie. la marginea de SV a satului, la V de Siret Situl arheologic de la Izvoare-La iaz Situl arheologic de la Izvoarele. în incinta fostului sediu al CAP, la km. fluvial 857 Situl arheologic de la Izvorani. la V de sat, pe malul vestic al văii lacului Ciurii Situl arheologic de la Izvoru Berheciului - Dealul Gălăneţ. Situl se află la cca 2 km SE de sat, pe partea stângă a drumului judeţean 241A spre Antoheşti Situl arheologic de la Izvoru Dulce - Ţigănie. în gospodăriile Sandu Borcan şi vecinii, până la Mihai Chirana şi spre N până la drumul de sub fostul conac Migrim Situl arheologic de la Izvoru Frumos. pe malul Dunării, la km. fluvial 881 Situl arheologic de la Jeica - Hotarul Nou. la NE de sat Situl arheologic de la Jelna- Biserica evanghelică. vatra satului, în jurul fostei biserici evanghelice Situl arheologic de la Jercălăi - La Mănăstire. la intrarea pe terasa primară a Cricovului Situl arheologic de la Jibert - La Saivane Situl arheologic de la Jibert - Pe deal. marginea intravilanului Situl arheologic de la Jibert - Pe faţă. deasupra văii Noatleh, pe drumul ce duce la Cobor Situl arheologic de la Jigodin-Băi - Câmpul Morii. La 4 km S de oraş, pe malul drept al Oltului, deasupra Băilor Jigodin, se ridică un pinten stâncos (709 m), reprezentând extremitatea estică a ramurii Munţilor Harghita, ce închide partea de jos a Depresiunii Ciucului de Mijloc. Situl arheologic de la Jigoreni - Cuibul Hultanului. la cca. 1,5 km NNV de şcoala generală din Jigoreni Situl arheologic de la Jigoreni - Grindu - Piersicărie. la 1 km N de Şcoala Generală Situl arheologic de la Jijia-Bulgăria lui Bolocan. Aşezarea situată la 400 m nord de podul metalic de cale ferată peste Jijia, între calea ferată şi râu Situl arheologic de la Jijia-După Sat. Aşezare aflată în extravilan, la circa 0,3 km nord-vest de sat, pe marginea platoului Dealului Şătrărenilor, pe partea dreaptă a Jijiei, la circa 700 m vest de calea ferată Dorohoi-Iaşi Situl arheologic de la Jijia-Siliştea Crăciunenilor. Sit aflat în extravilan la circa 0,8 km est de marginea satului (cartierul Crăciunenilor), pe partea stângă a râului Jijia, la 1000 m sud-vest de Movila Crăciuneni Situl arheologic de la Jijia-Silişte. Aşezare situată în extravilan pe un martor de eroziune din albia majoră a Jijiei, pe partea sa dreaptă, între râu şi calea ferată. Situl arheologic de la Jijila - Cetăţuie. la 12 km E de sat Situl arheologic de la Jilava. în marginea estică a satului, pe malul nordic al Sabarului Situl arheologic de la Joldeşti - La Aramă. Situl se află extravilan, pe terasa din stânga Siretului, la sud de cartierul Măldăreşti şi pe dreapta şoselei naţionale Botoşani-Fălticeni. Situl arheologic de la Joldeşti - La Curte. Situl se află atât în extravilan cât şi în intravilan, pe terasa din stânga Siretului, în jurul fostului conac Baron Capri, în apropiere de confluenţa pârâului Vorona cu Siretul. Situl arheologic de la Joseni - La Biserică. pe platoul din jurul bisericii şi la NV de aceasta Situl arheologic de la Jurilovca-Orgame/Argamum - Capul Dolojman. Situl se află la cca 4,5 km est de de localitatea Jurilovca, pe malul lacului Razim, pe un promontoriu stâncos. Situl arheologic de la Jurilovca - sector SV. sector SV, intravilan Situl arheologic de la Lăceni - Măgura Situl arheologic de la Lapoş - Poiana Romanului. Situl se află pe islazul comunei Lapoş, pe malul stâng al pârâului Nişcov. Situl arheologic de la Lăpuşel - Ciurgău. Pe terasa înaltă din stânga râului Lăpuş, nu departe de confluenţa acestuia cu râul Săsar, în imediata vecinătate a clădirilor fostei SMA şi la cca 400 m nord-est de Halta CFR - Lăpuşel Situl arheologic de la Largu - Movila Popina. la cca. 1 km E de sat, pe terasa inferioară a Călmăţuiului,în jurul Movilei Popina Situl arheologic de la Largu - pe movila La Popină III. la 1 km E de sat, în marginea de N a satului, la NV de sat şi la NE de sat Situl arheologic de la Laslea Situl arheologic de la Lazuri - Drumul Dorolţului. la marginea drumului Lazuri - Dorolţ, la 300 m V de intersecţia cu şoseaua Lazuri - Peleş Situl arheologic de la Lazuri - SMA Lazuri. Situl arheologic se află la ieşirea spre N din localitate, imediat la V de DJ 711. Situl arheologic de la Lechinţa - La livadă. la 1 km de ieşirea din sat spre Herina, în stânga drumului Lechinţa - Herina Situl arheologic de la Lechinţa - Podei. Situl se află în vecinătatea podului către Band, la V de sat, pe un promontoriu cu poziţie dominantă, pe malul drept al Mureşului, pârâul Lechinţa. Situl arheologic de la Lehliu - Valea Profira. La 100 m nord de şoseaua naţională Bucureşti-Constanţa, pe partea stângă a văii Profira, vizavi de satul Lehliu Situl arheologic de la Leliceni - Muntele cu piatră. la SV de sat, la 3 km distanţă de Miercurea Ciuc, între Pârâul Mare şi Pârâul Mic, afluenţi din stânga al râului Olt. Situl arheologic de la Leontineşti - Podiş. La marginea de E a satului, la 500 m de drumul naţional 2G, pe malul stâng al Tazlăului Sărat Situl arheologic de la Leorda - Buduhacea. Situl se află în extravilan, la 1700 m E-SE de cantonul CFR 29, pe partea dreaptă a şoselei naţionale Botoşani-Dorohoi. Situl arheologic de la Leorda - Vatra Satului. Situl se află intravilan, în partea de E a satului, pe partea dreaptă şoselei Leorda-Bucecea, pe terenul cuprins între şcoală-gară şi grădina locuitorului Frăsina C. Situl arheologic de la Lespezi - Dealul Bisericii. la N de biserica "Naşterea Maicii Domnului" din Lespezi Situl arheologic de la Letca Veche - Tătar. la cca. 2 km N de sat, la NE de pârâul Glavacioc Situl arheologic de la Leţ. Dealul Cetăţii (Várhegy, 574,8 m), la 1 km S de sat, pe partea dreaptă a râului, la 500 m nord de acesta; Situl arheologic de la Leu - Între Munţi. la 3 km V de intrarea in satul Leu, la 6 km E de malul stâng al Jiului Situl arheologic de la Leu - Leul Mic. la 7 - 8 km N de sat Situl arheologic de la Lichitişeni - Pe Tablă. La marginea de SV a satului, la cca 500 m distanţă de drumului judeţean 241A Situl arheologic de la Lilieci. Între satele Hagieşti şi Lilieci, pe malul stâng al Mostiştei, în dreptul "Văii Adânci", la S de pod Situl arheologic de la Lilieci. la S de satul Lilieci, pe malul drept al Mostiştei Situl arheologic de la Limanu - Peştera Caraciocola. în marginea de V a satului Situl arheologic de la Limba - În Coastă. Situl arheologic se află la ieşirea din localitatea Limba, spre vest, în dreapta şoselei ce duce spre Oarda de Jos (D.J. 107C), înainte de podul peste pârâul Ghişoilor (Chişoilor), care de varsă, la nord, în Mureş. Situl arheologic de la Limba - Vărar. Situl se află la ieşirea spre Oarda, pe malul stâng al Mureşului, la sud-est de şosea şi parţial de sectorul Coliba Barbului, la nord-vest de lunca Mureşului, la est de pârâul Ghişoilor şi la vest de pârâul Şcoalei. Situl arheologic de la Lipia - Dealul Morii Situl arheologic de la Lipia - Movila Drumul Oilor. la 400 m de clădirile staţiei CFR, lângă fosta haltă; de o parte şi de alta a şoselei spre sat; la 250 m E de şoseaua spre sat Situl arheologic de la Lipia - Movila Olacului. la 0,8 km V de fosta staţie C. F. R., la S de calea ferată Situl arheologic de la Lipia-Pârâul Cociovalişte. pe malul sudic al râului Cociovaliştea şi lacului Căldăruşani, de la 250 m E de hotarul dintre Moara Vlăsiei şi Gruiu - spre V, până la staţia meteo - spre E Situl arheologic de la Lipova - La Hodaie. Situl e plasat la 5 km SV de oraş, pe terenul Pepinierei Ocolului Silvic, pe Pârâul Teiuş. Situl arheologic de la Lişcoteanca - Cărămidari. Punctul "Cărămidari" se află la aproximativ 300 m spre S-SV de cătunul Satnoieni şi la 1,200 km E-SE de aşezarea de la Lişcoteanca - "Moş Filon" Situl arheologic de la Lişcoteanca - Moş Filon. pe marginea terasei, la cca. 200 m SV de sediul CAP şi 800 m V de şcoala din sat, Balta Lişcoteanca (desecată), la 2 km E râul Călmăţui Situl arheologic de la Liteni - Pe Curte. la 100 m SE de sat (fost sat Ulmi - Liteni) Situl arheologic de la Liteni - Piatra Mare. Situl se află la aproximativ 1,5 km V-SV de centrul localităţii, în vârful unuei stânci golaşe, dominante, de calcar, denumită "Piatra Mare". Situl arheologic de la Liubcova - Stenca Liubcovei. la 2 km E de sat pe malul Dunării, în stânga şoselei Situl arheologic de la Livada de Bihor - Între răchitişuri. la 1 km V de limita localităţii, pe malul stâng al Văii Alceului Situl arheologic de la Livada - malul stâng al Someşului. Situl se află la ieşirea spre Gherla pe terasa malului stâng al Someşului. Situl arheologic de la Livada Mică. pe terenurile gospodarilor Drăgan Ion, Ghimeş Gheorghe, Grigoriu Benedict, Galici Ion şi la E de acesta Situl arheologic de la Liveni - La Sărături. Situl se află în extravilan, la marginea de SE a satului, pe partea dreaptă a pârâului Stâncii, lângă Cariera de piatră, pe terasa din dreapta Prutului. Situl arheologic de la Liveni - La Stânca din Livenii Vechi. Situl se află intravilan, în colţul sud-estic al satului, pe terasa de pe partea dreaptă a Prutului şi pe partea stângă a Pârâului Stâncii (zis şi La Gârlă). Situl arheologic de la Liveni - La Stâncuţă. Situl se află intravilan, la 1500 m SE de cimitirul satului, pe partea dreaptă a şoselei Mitoc-Manoleasa. Situl arheologic de la Liveni - Tarlaua Armaş. Situl se află în extravilan, în partea de N a satului, între şoseaua Liveni-Mitoc şi Prut Situl arheologic de la Liveni - Valea Ciocoiului. Situl se află în extravilan, la 200 m NV de sat, pe terasa de pe partea dreaptă a Prutului. Situl arheologic de la Livezeni - Moara de la Cetatea de tină Situl arheologic de la Lompirt - Kõvicses şi Nova. la intrarea în sat dinspre Sărmaşag, de o parte şi de alta a drumului, în spatele CAP şi vis-à-vis Situl arheologic de la Lopadea Nouă - Gorgan. la 300 m NE de grajdurile CAP Situl arheologic de la Lovnic - Grădinile Lovnicului Situl arheologic de la Lozna - În Deal La Crâşmă. Situl se află extravilan, în vatra satului, la N de răscrucea pe drumuri Dorohoi-Dersca şi Călineşti-Lozna, pe un platou în pantă uşoară spre E şi la V de valea Porcuţului. Situl arheologic de la Luduş - Bara. Situl se află la NV de oraş. Situl arheologic de la Luminiţa-la 300 m S de sat. la 300 m S de sat Situl arheologic de la Lunca Situl arheologic de la Lunca Cetăţuii - Zane. la E de satul Lunca Cetăţuiei, în zona fostului sat Zanea, în jurul cimitirului fostului sat Situl arheologic de la Lunca. în vatra satului, de o parte şi de alta a DN 7 Situl arheologic de la Lunca - La Cheliş. Situl se află în extravilan, în stânga şoselei Lunca-Suliţa, la 2500 m V-NV de satul Lunca şi la N de bazinele din coada iazului Suliţa. Situl arheologic de la Lunca - La grădini. La 800 m NV de satul Lunca, pe malul vestic al lacului Frăsinet (fost Obileşti), pe terasa joasă Situl arheologic de la Lunca - La Podul Siretului. Situl este situat extravilan, la vest de sat, pe o terasă de-a lungul Siretului, lângă Podul Siretului. Situl arheologic de la Lunca - Movila II. la 0,8 km S de sat Situl arheologic de la Lunca-Ostrov. La marginea de SE a fostului sat Lunca se află un ostrov situat in mijlocul lacului Frăsinet, în dreptul comunei Valea Argovei, la est de fostul pod dintre Lunca şi Valea Argovei. Situl arheologic de la Lunca - Poiana Slatinei. pe versantul de E al Culmii Peleşului, lângă izvoarele de slatină, în zona de salifer a Moldovei subcarpatice, pe linia zăcământului de la Oglinzi Situl arheologic de la Luncaviţa - Cetăţuia. La 4 km S de localitatea Luncaviţa, pe marginea unei terase înalte Situl arheologic de la Lunguleţu - În poieniţă. situat la 2 km S de localitate, la E de DC Lunguleţu - Poiana şi la 0,2 km N de satul Poieniţa. Situl arheologic de la Lupăria - Dealul Budăilor. Situl se află extravilan, la 150 m SE de iazul Robului, pe un platou vast cuprins între pârâul Modruz şi Valea Budăilor. Situl arheologic de la Lupăria - Dealul Porcăriei. Situl se află extravilan, pe partea stângă a pârâului Modruz (Robului), la SE de sat, pe partea stângă a drumului Câmpeni-Hârlău. Situl arheologic de la Lupăria - Dodolea. Situl se află extravilan, la SV de cartierul Lupăria Nouă, pe platoul Dealului Strunei. Situl arheologic de la Lupăria - Valea Budăilor. Situl se află în extravilan, la 1200 m E de iazul Robilor, pe partea stângă a pârâului Budăilor, pe o pantă lină, în aval de bazinul de apă care aprovizionează satul. Situl arheologic de la Lupăria - Vatra Satului. Situl se află atât intravilan cât şi extravilan, la N de cartierul Lupăria Veche, în grădina şcolii generale, pe terasa inferioară din dreapta Miletinului. Situl arheologic de la Lupu - Cimitirul Nou. la E de capelă, 8 km S de oraşul Blaj Situl arheologic de la Macea- fostul sălaş Topila. la 2 km SE de sat Situl arheologic de la Măcicaşu - Dealul Horhiş. la vest de sat Situl arheologic de la Măcrina - Movila Măcrina. la 2 km S de sat Situl arheologic de la Măgherani - Piscul Cetăţii. Situl arheologic se află pe panta de SE a dealului Varberţ (Várberc), la 1,8 km V-NV de comună. Situl arheologic de la Măgura Buduiasca - Teleor 003. câmpia Găvanu-Burdea Situl arheologic de la Măgura. în islaz, spre satul Arsanca Situl arheologic de la Măgura - La Biserică. pe valea pârâului Clăniţa, lângă terasa stânga, în zona de nord-vest a satului, la 40 m est de firul apei. Situl arheologic de la Măgurele (Nefliu) - Grajdurile fostului CAP Vârteju. pe malul nordic al râului Ciorogârla Situl arheologic de la Măgurele-pe malul drept al Ciorogârlei. la V de şoseaua Măgurele - Dărăşti Ilfov, pe malul nordic al râului Ciorogârla Situl arheologic de la Mahmudia-la cca. 2,5 km E de sat. cca. 2,5 km E de sat, pe platoul mărginit spre N de canalul Filip Roşu Situl arheologic de la Mălăeştii de Jos - La Mornel. La ieşirea din satul Mălăeştii de Jos, plasat pe partea dreaptă a terasei Vărbilăului, la 20 m deasupra apei Situl arheologic de la Malnaş Băi - Lunca. deasupra băilor, între râul Olt şi pârâul Şomoş Situl arheologic de la Malnaş Băi - Platoul Nisipos. Situl arheologic este situat la o distanţă de cca. 200 m sud-vest de Malnaş Băi, pe un promontoriu cu lungimea de cca. 120 m şi lăţimea de 40-45 m, mărginit pe trei laturi de văile adânci ale Oltului şi a pârâului Somos. Situl arheologic de la Malu Spart. de la canton, în amonte pe malul Argeşului, la N de râul Argeş Situl arheologic de la Malu Spart - Suseni. pe terasa înaltă a Argeşului, la N de râul Argeş Situl arheologic de la Măluşteni - Cetăţuia. la marginea de NV a satului, pe o poziţie dominantă Situl arheologic de la Mănăstioara - Cetăţuia. la 800 m SV de sat Situl arheologic de la Mânăstirea - Piscul Mânăstirea. la marginea de E a satului, pe malul de vest al lacului Mostiştea, în curtea locuitorilor Perca Marin şi Dinu Vasile, pe un bot de terasă. Situl arheologic de la Mânăstirea - Şcoala Veche. Situl se află pe malul de V al lacului Mostiştea, între zidul fostei şcoli şi malul lacului şi în curtea locuitorului Pavel Marin Situl arheologic de la Mândra- Gura Râuşorului. la jumătatea drumului dintre Făgăraş şi sat; stânga Oltului Situl arheologic de la Mândra - Gura Urăşii Situl arheologic de la Mândreşti - Coasta Jijiei. Situl se află extravilan, la 400 m sud-est de Gara Borzeşti, pe un bot de deal şi pe terasa inferioară de pe partea dreaptă a Jijiei. Situl arheologic de la Măneşti - Movila Mare. Situl arheologic se află a vest de satul Măneşti. Situl arheologic de la Mănoaia. în vatra satului Situl arheologic de la Manoleasa - La Boul Roşu. Situl se află în extravilan, la 2200 m SV de Sadoveni, pe partea dreaptă a pârâului Boul Roşu, afluent al Volovăţului. Situl arheologic de la Manoleasa-Prut - Valea Hotarului. Situl se află extravilan, situat pe partea dreaptă a Prutului, la circa 1300 m sud-est de satul Manoleasa Prut şi la 1500 m nord-vest de satul Sadoveni. Situl arheologic de la Manoleasa - Râpa de la Bulgărie. Situl arheologic se află în extravilan, la 1950 m SV de Sadoveni, în malul râpei din faţa locului de vărsare a Pârâului Boul Roşu, pe partea dreaptă a şoselei Ripiceni-Manoleasa. Situl arheologic de la Mărcuşa. în apropierea satului Situl arheologic de la Măriuţa. Pe malul stâng al Mostiştei, la 2 km sud de satul Măriuţa Situl arheologic de la Mărtineşti - Dealul Bisericii. Situl se află în zona drumului care duce spre Rediu. Situl arheologic de la Măru - La Cetate. la 4 km SE de sat, la 3km V de Valea Seacă Situl arheologic de la Măşcăteni-Capul Dealului. Sit aflat parţial în intravilan, în marginea de sud-est a satului, pe un bot al terasei mijlocii de pe malul drept al Jijiei, pe panta cuprinsă între şoseaua Truşeşti-Albeşti şi casa locuitorului Popescu Mihai şi a vecinilor acestuia Situl arheologic de la Măşcătenii - La Biserică. Sit aflat în extravilan, în marginea nordică a satului, pe terasa înaltă de pe malul drept al Jijiei, de o parte şi alta a căii ferate Dorohoi-Iaşi. Situl arheologic de la Măşcăteni-Vatra satului. Sit aflat parţial în intravilan, în marginea de sud-vest a satului, în grădinile locuitorului Costache Iuşcă şi vecinilor săi Situl arheologic de la Mataraua. Situl se află pe malul drept al Mostiştei, vizavi de satul Mataraua Situl arheologic de la Mateiaş- Şipot. în stânga Oltului Situl arheologic de la Mateieni-Curtea Şcolii Generale. Situl arheologic este situat în extravilan, în partea de NE a satului, la circa 300 m SV de râul Jijia. Situl arheologic de la Mateieni - Stanişte. Situl arheologic este situat în extravilan, la 700 m SV de sat, pe platoul din dreapta văii Hârtopului. Situl arheologic de la Mateieni-Via Mateienilor. Situl arheologic este situat în extravilan, la NV de satul Mateieni, la circa 300 m S de râul Jijia. Situl arheologic de la Măteşti - La biserică. la biserică, pe platoul situat la V de cimitir Situl arheologic de la Medgidia - cariera de caolin. în dreptul km 30 de pe canal, în apropierea fabricii de ciment, la N de canal şi de calea ferată Situl arheologic de la Medgidia - La Cocoaşă Situl arheologic de la Mediaş - Gura Câmpului. Situl se află la NV de Mediaş, pe hotarul dinspre Târnava, la locul Gura Câmpului (unde acum se află un cartier de locuinţe în blocuri), pe terasa a doua de pe malul din dreapta al Târnavei Mari. Situl arheologic de la Mehadia - Dealul Grad. la NE de sat, la 1 km Situl arheologic de la Mera - Dealul Cetăţii. Situl se află la cca 2 km N de sat. Situl arheologic de la Mereşti - Dâmbul Pipaşilor. la extremitatea sud-estică a localităţii Mereşti, la o distanţă de cca. 15 km de aceasta; în ramura nordică a Munţilor Perşani, la întrepătrunderea acestora cu platoul vulcanic al Munţilor Harghitei, într-o zonă cu păduri de foioase (fag, carpen, alun) şi Situl arheologic de la mereşti - Peştera Calului. Peştera Calului este amplasat în versantul drept al Cheilor Vârgişului, la 60 de metri în amonte de peştera Mare şi la 6 m deasupra talvegului. Peştera Ursului se află pe acelaşi versant dar la 107 m. Situl arheologic de la Meşcreac- Hotar Situl arheologic de la Meseşenii de Sus - Osoiul Măcăului. la 500 m E de Băile Meseşeni Situl arheologic de la Mesteacăn - La Parhon. la 600 m V de poarta de intrare în judeţ Situl arheologic de la Meteş - La Peştera Situl arheologic de la Meziad - Peştera Meziad. în depresiunea Beiuş, la capătul Văii Peşterii, la extremitatea sudică a Munţilor Pădurea Craiului Situl arheologic de la Micăsasa. Situl se află în centrul satului, în zona dintre gară şi biserică şi la S de intravilan, între marginea intravilanului şi Tîrnava. Situl arheologic de la Miceştii de Câmpie - Grui. promontoriu situat la SE de centrul satului Situl arheologic de la Miercurea Ciuc - Cioboteni - Grădina Fodor. în cartierul Şumuleu, satul Cioboteni, în partea vestică a cimitirului bisericii Sf. Petru şi Paul din localitate Situl arheologic de la Miercurea Sibiului - La Mălăieşti. Situl se află 50 m S de şoseaua Sibiu-Sebeş. Situl arheologic de la Mihai Bravu - La Moară. Situl arheologic se află la 750-1400 m N de localitatea Mihai Bravu, pe malul stâng al pârâului Taiţa. Situl arheologic de la Mihai Eminescu-La Salcâmii lui Cramă. Situl se află în extravilan, la E de sat, pe panta uşoară a dealului aflat între sat şi Dealul La Movile. Situl arheologic de la Mihăileni -Primărie. Situl se află în bazinul Ciucului, în centrul comunei Mihăileni, la confluenţa a două pârâuri, Rakos şi Cibre, între conacul Minier (fost Consiliu Popular, azi Poştă) şi căminul cultural, în stânga drumului care merge la Nădejdea. Aşezarea se află şi în Situl arheologic de la Mihăileşti - cartier Tufa. la cca. 500 m S de Biserica Tufa - Costieni, până la pod, la S de lacul Mihăileşti Situl arheologic de la Mihail Kogălniceanu- Ceair. pe drumul roman Constanţa-Calachioi Situl arheologic de la Mihai Viteazu - Dealul Mormintelor. la 1 km SSE de biserica din sat Situl arheologic de la Mihălăşeni - Lipovanu. Situl se află în extravilan, la SE de sat, pe partea stângă a drumului comunal Mihălăşeni-Negreşti. Situl arheologic de la Mihoveni - Cahla Morii. la cca. 2 km de sat, pe DJ 178A, la cca 200 m de cazarma unităţii de jandarmi, pe terasa superioară a malului drept al râului Suceava Situl arheologic de la Mileanca - Holban. Situl se află în extravilan, la marginea de NV a satului, pe malul lacului de acumulare şi pe stânga pârâului Podriga. Situl arheologic de la Miletin - Cap Iaz. Movila este situată extravilan, la SE de sat, pe platoul dealului Puturosu, între valea Puturoasă la V şi pârâul Puturosu la E. Situl arheologic de la Milişăuţi-Bădeuţi. Pe ambele maluri ale pârâului Bădeuţi, afluent de dreapta al Suceviţei, începând de la podul rutier al acestui fir de apă, care intersectează segmentul de drum 209A ce leagă Suceava de Rădăuţi Situl arheologic de la Milostea. în câmpul Polovragilor, la V de sat, pe versantul estic al dealului Coasta Mare Situl arheologic de la Miorcani - Duruitoare. Situl se află extravilan, la NE de sat, pe malul drept al pârâului Curţii, la confluenţa acestuia cu Prutul. Situl arheologic de la Miorcani - Gârla lui Malancu. Situl se află extravilan, la 1700 m N de sat, pe terasa de pe malul drept al Prutului, pe partea stângă a văii Malanca. Situl arheologic de la Miorcani - Izvorul Lupului. Situl se află extravilan, la 700 m S de satul Miorcani, între Iazul Muscalului şi Iazul Mare, pe partea stângă a pârâului Ghireni. Situl arheologic de la Miorcani - Pârâul Morii. Situl se află extravilan, la 1700 m E de sat, în perimetrul cuprins de meandrul Prutului format în dreptul localităţii Pererita (Republica Moldova). Situl arheologic de la Miorcani - Pustoaia. Situl se află extravilan, la 4500 m V-SV de sat, pe partea stângă a pârâului Pustoaia, la 2100 m S de Movila din Dealul Păstoaia. Situl arheologic de la Mircea Vodă - La Talieni. Situl se află pe teritoriul satului Mircea Vodă, lângă şoseaua Cernavodă - Constanţa. Situl arheologic de la Mircea Vodă - Popină. L-35-103-B (A. 36 - 37), în lunca Buzăului Situl arheologic de la Mirceşti - La Bulboacă. la cca. 2 km NE de sat, pe stângă drumului Mirceşti - Târgu Frumos Situl arheologic de la Miron Costin - Gura Botezei. Situl se află extravilan, la sud de sat, în dreptul unui hârtop aflat pe partea stângă a drumului comunal Hăneşti-Săveni. Situl arheologic de la Mironeşti-Coastă. La 300 m vest de satul Mironeşti, pe malul drept al râului Argeş, pe un promontoriu al terasei, mărginit în partea de est de o vale adâncă Situl arheologic de la Mironeşti - Conacul lui Palade. Situl este amplasat pe un promontoriu, şi este flancat de valea Argeşului la nord, la sud de clădirile fostului CAP, la est de o vale adâncă, care îl separă de situl de "Malul Roşu", iar la vest de o vale similară, care îl separă de gospodăriile locuitori Situl arheologic de la Mironeşti - Malu Roşu. Situl se află amplasat pe un promontoriu (altitudinea = 82 m) la 500 m nord-est de satul Mironeşti, pe malul drept al râului Argş. Pintenul de terasă este flancat la nord de Valea Argeşului, la sud de o vale care-l desparte de drumul comunal, la est de o Situl arheologic de la Miroslava - La Bulgărie. la marginea de NE a satului Situl arheologic de la Mişca - Fântâna Sasului. la 500 m E de limita localităţii Situl arheologic de la Mitoc - Cotul Mic. Situl se află în extravilan, la 3000 m N-NV de biserica satului, pe un promontoriu ocolit din trei părţi de un meandru al Prutului. Situl arheologic de la Mitoc - Între Vii. Situl se află extravilan, la 2500 m V de sat , pe pantele dealurilor din stânga pârâului Ghireni, de o parte şi de alta a pârâului Hârtopului. Situl arheologic de la Mitoc - La Pisc. Situl se află în extravilan, pe pantele abrupte ale unei formaţiuni calcaroase, aflată la confluenţa pârâului Ghireni cu Prutul, la 200 m S de staţiunea arheologică Malul Galben. Situl arheologic de la Mitoc - Malu Galben. Situl se află intravilan, în vatra satului, la 300 m E de vărsarea pârâului Ghireni în Prut, şi la 1300 m SV de biserica satului. Situl arheologic de la Mitoc - Pârâul lui Istrate. Situl se află extravilan, la 2300 m S-SV de biserica satului, pe terasa din partea dreaptă a Prutului, la confluenţa acestuia cu Pârâul lui Istrate. Situl arheologic de la Mitocul Dragomirnei - La Stratulat. pe pârâul Hraniţa, la cca. 500 m E de staţia de epurare a apei Lipoveni Situl arheologic de la Mitoc - Valea Izvorului. Situl se află în extravilan, la SV de sat, pe terasa înaltă a Prutului, pe partea stângă a pârâului Ghireni, la 700 m SV de staţiunea arheologică de la Malul Galben. Situl arheologic de la Mitreni - Ariile Grecului. pe terasa înaltă a râului Argeş, pe malul stâng al râului Situl arheologic de la Mitreni. la 3 km N de satul Mitreni, pe terasa înaltă, stângă a râului Argeş, pe lungime de 1000 m de-a lungul terasei şi o lăţime între 30 m şi 50 m Situl arheologic de la Mizil - Casa de Cultură. la 50 m nord de Casa de Cultură Situl arheologic de la Mizil. la podul peste Tohăneanca sau podul peste Istău Situl arheologic de la Moacşa - La Fântâna cu linte. cătunul Eresteghin, la SV de sat Situl arheologic de la Moacşa - Mégely. la capătul de V al satului, la cca. 500 m N de drumul care duce la Pădureni, pe un platou Situl arheologic de la Moara Jorii - Holm. Situl se află extravilan, la 1300 m NE de sat, în hârtopul aflat pe panta vestică a unui deal delimitat la V de valea Hodoroaia. Situl arheologic de la Moara Jorii - La Cazacu. Situl se află în extravilan, la 1000 m N de sat, pe pantele sudice ale Dealului Mălăişte ce este mărginit la E de valea Hodoroaia. Situl arheologic de la Moara Jorii - La Roza. Situl arheologic se află extravilan, la NV de sat, pe un tăpşan din partea dreaptă a Başeului şi pe partea stângă a drumului Hăneşti-Moara Jorii. Situl arheologic de la Moara Jorii - Pe Grind. Situl se află extravilan, la SE de sat, pe terasa din partea dreaptă a râului Başeu. Situl arheologic de la Moara Jorii - Pe Podiş. Situl se află extravilan, la 1600 m N de sat, pe un platou aflat la V de valea Hodoroaia, care separă dealul Mălăişte de dealul Hodoroaia. Situl arheologic de la Moara Vlăsiei. din marginea de NE a satului până la hotarul cu comuna Gruiu, pe malul sudic al râului Cociovaliştea Situl arheologic de la Moftinu Mic - Pescărie II. la NV de sat, pe malul stâng al Crasnei, la 150 - 200 m de la digul Crasnei Situl arheologic de la Mogeşti Situl arheologic de la Mogoşeşti - Dealul Băţului. cartier Galata, la marginea de N a satului Situl arheologic de la Mogoşoaia - Livada cu meri. pe malul nordic al lacului Mogoşoaia Situl arheologic de la Moigrad-Porolisum-Sub Ferice/Drumul Vacilor Situl arheologic de la Moimeşti. pe ambele părţi ale şoselei Iaşi - Popricani Situl arheologic de la Moisica. la NV de sat, până la movila de lângă Călmăţui, în lunca joasă din dreapta Călmăţuiului şi pe terasa înaltă din marginea satului Situl arheologic de la Moldova Nouă - Ogaşul Băieşului. la 3 km N de oraş pe Valea Bătrână Situl arheologic de la Moldova Nouă - Ostrovul Decebal. insulă în apele teritoriale ale Dunării, cartierul Moldova Veche Situl arheologic de la Moldova Nouă - Rât. pe malul Dunării, la intrarea în localitate, cartierul Moldova Veche - Oraşul Nou Situl arheologic de la Moldova Nouă - Vinograda. la capătul estic al localităţii, pe malul Dunării, cartierul Moldova Veche Situl arheologic de la Monariu. lângă Pârâul Sărat, la 2 km S de sat Situl arheologic de la Monor - Cetatea. pe dealul Cetatea Situl arheologic de la Moraviţa - Islaz. Situl se află la 2,3 km NE de biserica ortodoxă din Dejan, la 3,95 km SV de biserica ortodoxă din Percosova, la 5 km N-NV de biserica ortodoxă din Gherman şi la 780 m NV de versantul drept al Pârâului Moraviţa. Situl arheologic de la Moreşti - Podei. Situl se află la N de sat, pe malul drept al Mureşului. Situl arheologic de la Movila Banului - Movila Banului. la 0,4 km SV de marginea satului Situl arheologic de la Munar - Vii. la 1 km NE de localitate, lângă drumul Arad - Periam şi calea ferată Arad - Valcani, pe Dealul Lupului situl arheologic de la Muncelu - Cetăţuie. la NE de sat Situl arheologic de la Muncelu de Sus - La Groapă. la cca. 500 m V-SV de sat Situl arheologic de la Munteni - Coasta Hucului. la marginea de SV a satului, pe partea dreaptă a barajului dintre iazurile Plopi şi Huc, pe o lungime de 1 km Situl arheologic de la Munteni - Dealul Hucului la Sondă. la cca. 2,5 km SSE de sat, pe interfluviul dintre râul Bahlui şi pârâul Huc Situl arheologic de la Munteni - Seliştea. la cca. 1 km NV de sat Situl arheologic de la Murgeni. la 700 m E de sat, la confluenţa râului Elan cu pârâul Oiţa Situl arheologic de la Năeni - La trei izvoare. la S de sat, cca. 1,5 km Situl arheologic de la Năeni - sub culmea Budescu. la marginea de V a satului, sub culmea Budescu, între izvorul necaptat şi puţul cu apă bună, în curţile şi ogrăzile locuitorilor şi în jur Situl arheologic de la Năeni - Zănoaga. culmea deluroasă Zănoaga, la 4,5 km. NV de localitate, la 100 m V de vârful Zănoaga şi la cca. 1 km. SE de izvorul râului Nişcov Situl arheologic de la Naimon - Balvanyos. la 800 m NNE de sat Situl arheologic de la Naipu. la V de sat, lângă Câlniştea Situl arheologic de la Năneşti - Gorgan. la 1 km N de sat, pe malul drept al Siretului, la confluenţa cu râul Putna Situl arheologic de la Năvodari - La Ostrov. Insula "La Ostrov" Situl arheologic de la Neajlovu - Tăvârleanca I. Situl arheologic se află la 0,5 km SE de cătunul Tavârlău, pe terasa înaltă a Neajlovului şi a pârâului Valea lui Urdă. Situl arheologic de la Neajlovu - Valea Mare. Situl arheologic se află în cătunul Tavârlău, în curtea Fermei IAS Găeşti nr. 6. Situl arheologic de la Nedeia - Grindul cu oale. la 2 km SE de sat Situl arheologic de la Negreni - Şesul Mic. la cca. 800 m E de biserică Situl arheologic de la Negrileşti. la 1 km de sat, pe stânga şoselei Bârseşti-Negrileşti Situl arheologic de la Negrileşti - Şcoala Generală. situl arheologic se află în curtea Şcolii Generale Negrileşti şi pe proprietatea unor localnici. Situl arheologic de la Negru-Vodă. la marginea bălţii din nordul localităţii Situl arheologic de la Neguleşti - Deleni. la 100 m E de sat, la marginea fostului cătun (inglobat) Deleni Situl arheologic de la Negureni - Pădurea Negureni. la cca. 200 m S de DN 3 Situl arheologic de la Nenciuleşti - La Ciucur. în marginea de V a satului, la S de izvor, pe stânga torentului şi la V de acesta pe platoul înalt- botul de terasă Situl arheologic de la Nenciuleşti - Porumbiţa. la marginea de N a cătunului Porumbiţa, la cca. 1 km NE de biserica Porumbiţa şi via Petreasca, şi în jur Situl arheologic de la Nenciuleşti- Porumbiţa. la marginea de N a cătunului Porumbiţa, spre NE de biserica cu acelaşi nume Situl arheologic de la Nenciuleşti - Valea Huiup. începând de la N de sat, până deasupra satului Gura Sărăţii Situl arheologic de la Nicolae Bălcescu. la N de sat, pe DJ Nicolae Bălcescu - Medgidia Situl arheologic de la Nicolae Bălcescu - Maidan - Hotar Situl arheologic de la Nicolae Bălcescu. Pe malul drept al văii Milotina, la confluenţa cu Valea Vânăta, pe terasă Situl arheologic de la Nicoleni - Csürös dullö. la marginea intravilanului, în partea de vest a satului Situl arheologic de la Niculiţel - Cornet. Situl se află pe un promontoriu dominant la sud de lacul Saun, la capătul văii Capaclia Situl arheologic de la Nişcov. în marginea de SV a satului, la V de drumul spre Săsenii Noi, în viile de pe panta dealului Bălaşu Situl arheologic de la Nişcov. în zona Şcoala generală - biserică - cimitir, pe malul stâng al pârâului Nişcov Situl arheologic de la nord de satul Mataraua. Imediat la NV de satul Mataraua, pe malul stâng al Mostiştei Situl arheologic de la Nuci - Palanca. malul drept al râului Dâmboviţa Situl arheologic de la Nufăru-în partea de sud a satului. între limita S a satului, şoseaua Nufăru - Beştepe şi SMA Situl arheologic de la Nufăru - Trecere bac. pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe Situl arheologic de la Nuşfalău - Ţigoiul lui Benedek. la cca. 2 - 3 km NNV de centrul satului Situl arheologic de la Oarba de Mureş - Pe ocol. Situl se află la liziera locului numit de localnici "Pădure", în stânga mormântului eroilor. Situl arheologic de la Oarda - Bordane. Situl arheologic se află la jumătatea drumului dintre Limba şi Oarda, pe malul stâng al Mureşului, la vest de punctul Vărăria şi la sud de lunca Mureşului. Situl arheologic de la Oarda - Şesu Orzii. pe malul stâng al Mureşului, la E de Valea Orzii Situl arheologic de la Oarţa de Jos - Vâlceaua Rusului. La vest de localitate, în stânga Văii Oarţa, în partea inferioară a pantei sudice a unui deal nu prea înalt Situl arheologic de la Oarţa de Sus - Dealul Bobota. La nord-est de localitate, pe dealul Bobota, în jurul fântânii şi în faliile de pe panta sudică Situl arheologic de la Oarţa de Sus - Dealul Stremţului. în zona colinară de la nord de localitate, în vecinătatea proximă a punctului Ghiile Botii, în dreapta şi în stânga drumului de care Oarţa de Sus-Stremţ Situl arheologic de la Oarţa de Sus - Măgura. la 300 m N de ieşirea din sat, în marginea vestică a localităţii, în dreapta şoselei Cehu Silvaniei- Supuru de Jos, pe dealul Măgura Situl arheologic de la Oarţa de Sus- Oarză. La cca 5 km sud-vest de localitate Situl arheologic de la Oarţa de Sus - Oul Făgetului. La cca 2,5 km sud-vest de localitate, în zona colinară din dreapta Văii Făget, pe dealul Oul Făgetului Situl arheologic de la Obreja - La Cânepi. la marginea de SE a satului Situl arheologic de la Ocna Sibiului - Faţa vacilor. Situl se află la 2 km SV de oraş, pe prima terasă de pe malul stâng al Visei, la 2 km în amonte de limita oraşului. Situl arheologic de la Ocna Sibiului - Platoul Triguri. Situl arheologic se află la NE de halta CFR. Situl arheologic de la Ocniţa. în vatra satului Situl arheologic de la Ocniţa - La dâlme. la 300 m S de marginea satului Situl arheologic de la Odobeşti - Islaz. Aşezarea se află pe ambele maluri ale pârâului Suta şi imediat la E de pădurea Nuceteanca. Situl arheologic de la Odobeşti - La Morţi. Situl arheologic se află imediat la N de localitate, pe malul drept al pârâului Suta. Situl arheologic de la Odobeşti - Moara. Situl arheologic este siuat la SV de localitate şi SE de DJ Odobeşti - Crovu şi pe malul drept al pârâului Suta, la 0,5 km S de localitate. Situl arheologic de la Ogra - Cipău-fermă. Situl se află la marginea comunei. Situl arheologic de la Ogra - Şesul viilor. Situl se află la 4 km NE de vatra comunei. Situl arheologic de la Ohaba de sub Piatră - Dealul Viilor. La nord de Valea Bălţii Situl arheologic de la Olanu. la V de sat, pe versanţii şi în talvegul Văii Trepteanca Situl arheologic de la Olteanca. în vatra satului Situl arheologic de la Olteni Situl arheologic de la Olteni - Cariera de nisip. În partea de vest a satului, malul drept al Oltului, între DN 12 şi calea ferată Situl arheologic de la Olteni - Cetatea Fetei. la NE de sat, pe malul stâng al Oltului, la V de pârâul lui Suta Situl arheologic de la Olteniţa - Coada lupului. Aşezarea se află la 3,5 km nord-est de Olteniţa, în stânga căii ferate Bucureşti-Olteniţa, pe un bot de terasă joasă, pe malul drept al râului Argeş Situl arheologic de la Olteniţa - Renie. Pe malul stâng al râului Argeş, la 2,5 km nord de oraşul Olteniţa, pe un bot al terasei joase a râului Argeş, pe şoseaua Bucureşti-Olteniţa, vis a vis de Filatura Olteniţa. Situl arheologic de la Oneaga-Coasta sub Podiş. Sit în extravilan, situat la 400 m nord de sat, pe partea stângă a pârâului Oneaga şi pe partea stângă a drumului comunal Oneaga - Cristeşti. Situl arheologic de la Oneaga-Vatra satului. Sit în intravilan, situat în marginea de nord a satului, pe partea dreaptă a pârâului Oneaga Situl arheologic de la Onişcani. La cca 2 km SE de sat şi de DN2 Situl arheologic de la Optaşi-Măgura. la confluenţa râului Vedea cu afluentul Vediţa, la 1 km de sat Situl arheologic de la Oradea - Salca - Pepinieră, Biserică. în spatele depoului de tramvaie al oraşului şi la cca. 100 de metri SE de pârâul Peţa Situl arheologic de la Oradea - Sere. la 6 km de Oradea, pe partea stângă a şoselei Oradea - Borş, pe un braţ mort al Crişului Repede Situl arheologic de la Orăşeni-Deal - În Sălişte. Situl se află în extravilan, la 300 m E de grajdurile fostului CAP şi la 750 m NE de intersecţia şoselei naţionale Botoşani-Fălticeni cu drumul comunal Orăşeni-Deal-Cristeşti. Situl arheologic de la Orăşeni-Deal - La Izvoare. Situl arheologic se află în extravilan, la 1000 m NV de Biserica satului Orăşeni Deal, pe partea stângă a drumului comunal Orăşeni Deal-Băiceni Situl arheologic de la Orbeasca de Sus - La Cetate. la NV de sat, cca. 2 km de la C.A.P., pe islaz Situl arheologic de la Oreavu - La Cuptor. la NV de sat, pe pârâul Oreavu, lângă podul CFR Situl arheologic de la Oreviţa Mare - Cetatea Latină. pe panta din faţa satului Situl arheologic de la Orleşti. pe versantul estic al Dealului Oltului Situl arheologic de la Ormeniş - Cânepişti. la marginea de SE a satului Situl arheologic de la Oroiu Situl arheologic de la Osoi - Şesul de la Osoi. la cca. 400 m NV de şcoală Situl arheologic de la Osoi - Terasa Prutului. la cca. 1 km SE de sat Situl arheologic de la Ostrov - Ferma 4 (Durostorum). Situl este amplasat paralel cu şoseaua Bucureşti-Călăraşi-Constanţa în dreptul km 132,100 la aproximativ 150 m S de malul braţului Ostrov al Dunării. Situl arheologic de la Ostrov - Piatra Frecăţei. Situl se află la 3 km S de Ostrov, pe malul drept al Dunării Situl arheologic de la Ostrovu. La 200 m NE de satul Ostrovu, pe terasa lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea, pe o peninsulă care pătrunde adânc în apele Lacului Frăsinet. Situl arheologic de la Ostrovu. La 500 m NV de sat, pe terasa Lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea, pe un bot de terasă Situl arheologic de la Ostrovu-Valea Căpitanului. La 700 m E de satul Ostrovu, în apele lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea Situl arheologic de la Oţeleni - Beizadea II. la cca. 2,5 km S de sat, pe malul drept al pârâului Maxineşti Situl arheologic de la Oţeleni - Poiana. în marginea nordică a satului, pe partea dreapta a pârâului, pe pantele de SE şi SV ale dealului Situl arheologic de la Oţeni - Satul lui Mihai. Situl se află pe terasa joasă a Târnavei Mari, între aceasta şi platoul Bonta, în partea dreaptă a drumului spre Oţeni. Situl arheologic de la Otomani - Dealul Cetăţii. la limita de S a localităţii Situl arheologic de la Otopeni. în incinta aeroportului Otopeni, la S de capătul estic al pistei civile nr. 2 Situl arheologic de la Otopeni. La 800 m E de şoseaua Bucureşti - Ploieşti, pe malul nordic al râului Pasărea Situl arheologic de la Ozd - Lotul Domnişoarei. Situl se află la E de sat. Situl arheologic de la Ozd - Vale. Situl se află la E de sat. Situl arheologic de la Padea - Zăgoreni. la 1 km N de sat Situl arheologic de la Padina - Movila Căzănească. la 6 km de sat Situl arheologic de la Padina - Movila Cozieni. la 7,1 km S de sat Situl arheologic de la Padina - Movila Nucşoara. la 9 km S de sat Situl arheologic de la Padina - Movila Pastrama. la 9,3 km S de sat Situl arheologic de la Padina - Movila Zefira. la 3,8 km V de sat Situl arheologic de la Pădureni - Bobâlna Situl arheologic de la Pădureni - Piţigoi. în vatra satului, spre NV Situl arheologic de la Pădureni. Situl se află pe teritoriului satului. Situl arheologic de la Pădureni - Teleacul Mic. la vest de sat, spre Angheluş, pe înălţimea "Teleacul Mic" Situl arheologic de la Pălatca - Poderei Situl arheologic de la Pălatca - Sub pădure. Situl se află în valea Ţagului, la S de sat, înspre Chesău. Situl arheologic de la Palazu Mare. intravilan Situl arheologic de la Păltiniş - Cimitirul Vechi. Situl se află în extravilan, la 400 m NV de satul Păltiniş, pe un platou înalt, aflat în partea dreaptă a pârâului Teioasa. Situl arheologic de la Păltiniş - La Iaz. Situl se află extravilan, pe terenul în pantă aflat între partea de SE a satului Păltiniş, cartierul Ivăncăuţi la N şi la SV de grajdurile fostului CAP. Situl arheologic de la Păltiniş - La Odgoane. Situl se află în extravilan, la SE de cartierul Griviţa, pe partea dreaptă a pârâului Odgoane, pe un platou înalt, înclinat spre SE. Situl arheologic de la Păltiniş - La Ţărinci. Situl se află în extravilan, pe terenul în pantă spre Prut aflat la N de cartierul Ivăncăuţi, la SE de pădurea Ivăncăuţi. Situl arheologic de la Păltiniş - Ţarina Nouă. Situl se află în extravilan, pe terenul în pantă lină spre Prut aflat la E de cartierul Ivăncăuţi, la circa 700 m NV de Movila din Dealul Ivăncăuţi. Situl arheologic de la Pânceşti - Cetăţuie. Situl se află la 2 km NV de sat, pe malul stâng al râului Siret - Lac Răcăciuni Situl arheologic de la Pânceşti - La Saivane Situl arheologic de la Pâncota - Cetatea Turcească. la 500 m SE de oraş Situl arheologic de la Panic - La Blocuri. la 100 m NNE de intersecţia şoselei Zalău - Hereclean cu drumul spre Panic Situl arheologic de la Pantelimon - Colţul pădurii. La N de pădurea Pantelimon, la E de lacul omonim, la S de şoseaua naţională Bucureşti-Constanţa şi în imediata vecinătate a ramificaţiei drumului judeţean spre comuna Cernica Situl arheologic de la Pantelimon - Ferma zootehnică a Mănăstirii Cernica. pe malul stâng al lacului Pantelimon, la SE de insulă pe malul nordic al râului Colentina Situl arheologic de la Paparniţa - La Nisipărie. La 800 m sud de satul Parpaniţa şi 1500 m, sud-est, de oraşul Negreşti, la confluenţa râului Stemnic cu râul Bârlad pe terasă aluvionară aflată la confluenţa râului Stemnic cu râul Bârlad. Situl arheologic de la Papiu Ilarian - Dealul bisericii. Situl se află în vatra satului. Situl arheologic de la Părău- Pe Vinişoare Situl arheologic de la Pârcovaci - Între Islazuri. la V de sat, pe versantul de N al Dealului Mirişte Situl arheologic de la Parţa-Tell II. La circa 100m spre sud de primul. Situl arheologic de la Parţa - Tell I. Între dig şi râul Timiş Situl arheologic de la Pasărea - La sud de sat. la S de sat, pe malul stâng al pârâului Pasărea Situl arheologic de la Pasărea-Proprietatea Cristiana Andreea Vatra. în partea sudică a satului şi se întinde pe o fâşie de teren de pe malul stâng al Văii Pasărea. Situl arheologic de la Pătârlagele - Drăgănoiu? - Podul Viei. în marginea de NE a satului, pe platou Situl arheologic de la Pătârlagele. pe pintenul de la bazinul de apă recent construit pe pantele de E şi de V ale acestuia Situl arheologic de la Păuleni-Ciuc - Dâmbul Cetăţii. 1,5 Km NE de satul Şoimeni Situl arheologic de la Păuleşti - Tabăra de vacanţă a elevilor. Situl arheologic este situat la N de sat. Situl arheologic de la Păuliş. pe platoul de deal din N localităţii, în zona cuprinsă între sediile poliţiei şi IAS Baratca Situl arheologic de la Păuşeşti - Cantonul Silvic. la cca. 800 m SE de sat, în perimetrul pepinierei din faţa cantonului silvic Situl arheologic de la Pecica - Forgaci Situl arheologic de la Pecica - Şanţul Mare. la 6 km V de localitate, la S de şoseaua Pecica - Semlac, pe malul Mureşului, la cota 113 Situl arheologic de la Pecineaga. 1 km SE de aşezarea precedentă, la 200 m S de movila Karachioi Situl arheologic de la Peciu Nou - Bociar. 3,5km V de localitate, la nord de drumul spre Sânmartinul Maghiar; în apropierea fostului braţ al Timişului Situl arheologic de la Peciu Nou - Cremeneaş NV. Situl arheologic se află la 5 km NV de biserica ortodoxă din Peciu Nou; la 3,27 km NE de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc;la 1,1 km N de DJ 593 A Peciu Nou - Sânmartinu Sârbesc şi la 2,7 km SE de versantul stâng al Canalului Ţeba. Situl arheologic de la Peciu Nou - Cremeneaş SE-1. Situl arheologic se află la 4,39 km V de biserica ortodoxă din Peciu Nou; la 3,55 km E de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 450 m N de DJ 593 A şi la 3,57 km SE de versantul drept al actualului curs al Canalului Ţeba. Situl arheologic de la Peciu Nou - Cremeneaş SE-2. Situl se află la 4,23 km VNV de biserica ortodoxă din Peciu Nou; la 3,75 km ENE de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 320 m N de DJ 593 A Peciu Nou - Sânmartinu Sârbesc şi la 2,6 km Se de versantul stâng al Canalului Ţeba. Situl arheologic de la Peciu Nou - Cremeneaş. Situl arheologic se află la 4,6 km VNV de biserica ortodoxă din Peciu Nou; la 3,47 km NE de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 730 m N de DJ 593 A Peciu Nou - Sânmartinu Sârbesc şi la 3,35 km SE de versantul stâng al Canalului Ţeba. Situl arheologic de la Peciu Nou - Cremeneaş Vest. Situl arheologic se află la 4,85 km VNV de biserica ortodoxă din Peciu Nou; la 4,15 km S de biserica ortodoxă din Diniaş; la 950 m N de DJ 593 A Peciu Nou - Sânmartinu Sârbesc şi la 2,85 km SE de versantul stâng al Canalului Ţeba. Situl arheologic de la Peciu Nou - Cremeneaş VSV. Situl arheologic se află la 5 km VNV de biserica ortodoxă din Peciu Nou; la 3,1 km ENE de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 700 m N de DJ 593 A şi la 2 km S de versantul stâng al Canalului Ţeba. Situl arheologic de la Peciu Nou - Slatina Sud. Situl arheologic se află la 5 km VNV de biserica ortodoxă din Peciu Nou; la 3,15 km NE de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; la 836 m N de DJ 593 A Peciu Nou - Sânmartinu Sârbesc şi la 2,78 km SE de versantul stâng al Canalului Ţeba. Situl arheologic de la Pereoşani - La Furci. la 1 km spre S de marginea satului, 50 m altitudine relativă faţă de firul Văii Curcanilor, în versantul opus celui la poalele căruia se află o cişmea; la cca.1.7 km (în linie dreaptă) sud-est de intrarea sudică în sat Situl arheologic de la Pericei - Darvas. terasa a doua neinundabilă a văii Crasnei, de-o parte şi de alta a văii Darvas Situl arheologic de la Pericei - Debre Tag Polyas. terasa a doua neinundabilă a Crasnei Situl arheologic de la Pericei - Keller Tag. la cca. 1km intrare în localitate, pe partea stângă a şoselei Zalău - Şimleu Silvaniei, în partea stângă a văii Crasnei, delimitat la E de valea Darvas Situl arheologic de la Pericei - Szilvakerek. la cca. 1 km E de sat, la cca. 100 m. Nord de râul Crasna Situl arheologic de la Perieni - Râpa Râşcanilor. Aşezarea se află în partea de NV a satului, pe fundul văii Roşcanilor, de o parte şi de alta a râpei. Situl arheologic de la Periş (Cocioc). pe ambele maluri ale râului Vlăsia (de la cca. 600 m E de calea ferată Bucureşti - Ploieşti până la hotarul cu comunele Snagov şi Baloteşti spre V) Situl arheologic de la Periş. pe malul sudic al Snagovului, între Combinatul de creştere a porcilor şi Valea Pescăriei Situl arheologic de la Periş - Valea Sticlăriei. pe ambele maluri ale văii, între satul Ciocănari şi calea ferată Bucureşti - Ploieşti Situl arheologic de la Perşunari - Drumul Bordarilor Situl arheologic de la Peşteniţa - Haltă. În localitatea Peşteana, pe malul Pârâului Ortovarniţa, la nord de Halta CFR, pe latura de est a drumului spre Peşteana Situl arheologic de la Peştera - Peştera Igriţa Situl arheologic de la Peştera - Peştera Mică. În apropiere de Peştera Mare, în acelaşi masiv de calcar. Situl arheologic de la Petea - Vamă. puntul de trecere Petea - Csengersima Situl arheologic de la Petreşti - 40 de cruci. Situl arheologic este situat pe malul drept al Neajlovului, în lunca râului, la 85 m sud-vest de cursul său actual, şi la 200 m nord-est de sat. Situl arheologic de la Petreşti - Groapa Galbănă. la 300 m V de podul peste râul Sebeş, la marginea de V a satului Situl arheologic de la Petreştii de Jos - Cheile Turzii - ,,Peştera Ungurească, Peştera Binder. Situl se află sub Stânca Vulturilor, pe versantul drept şi stâng, la 100 m aval pe Valea Hăşdatelor. Situl arheologic de la Petreştii de Sus - La Şcoală. Situl se află în faţa casei Elenei Moldovan. Situl arheologic de la Petreşti. între Dealurile Viilor şi Pădure Situl arheologic de la Petricani - Vatra satului. Situl se află extravilan, la sud de satul Petricani, pe partea stângă a drumului Săveni-Ştiubieni. Situl arheologic de la Petrilaca de Mureş - Ciortoş. Punct situat la E de sat, pe o terasă brăzdată de pâraie. Situl arheologic de la Petrişoru - Muchia Băjenarului. în latura de SE a satului situl arheologic d ela Petroşani - Valea Cişmelei. de o parte şi de alta a talvegului Văii Cişmelei, într-o zonă cu cel puţin cinci izvoare active astăzi, care debuşează în Valea Curcani, la cca. 1 km NNV de sat Situl arheologic de la Pianu de Jos - Cleje. la 0,5 km pe dreapta drumului Pianu-Vinţu de Jos, pe partea stângă a Văii Pianului Situl arheologic de la Pianu de Jos - Podei-(Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 1, Sit 10, km 21+180 - 21+380). la 500 m de ferma de iepuri Situl arheologic de la Piatra Neamţ - Bâtca Doamnei. Situl se află în partea de SV a municipiului. Situl arheologic de la Piatra Neamţ - Poiana Cireşului. Staţiunea se află la 4 km de Piatra Neamţ, pe malul drept al Bistriţei, la poalele masivului Cernegura, aproape de confluenţa Bistriţei cu pârâul Doamna. Situl arheologic de la Piatra-Olt. între cartierul Criva de Sus şi gara Slătioara, pe o lungime de 2 km Situl arheologic de la Piatra-Olt-Vadu Codrii. pe marginea terasei spre lunca Oltului, la circa 2 km sud de Piatra Sat Situl arheologic de la Pieleşti - La Oprescu. lângă biserică Situl arheologic de la Pietroasa Mică - Coasta Lupului. la cca. 1,5 km de sat, pe izlaz Situl arheologic de la Pietroasa Mică. la şcoală peste drum spre biserică şi între aceasta şi cimitir Situl arheologic de la Pietroasa Mică - Poiana Crudului. la V de sat pe terasa pârâului Urguoaia, pe malul stâng al acestuia până la Poiana Crudului Situl arheologic de la Pietroasa Mică - Via lui Despan. în marginea de NV a satului Situl arheologic de la Pietroasele - La Nuci. la 200 m NNV de biserică, în via Ardelenilor Situl arheologic de la Pietroasele - La Ţapu. pe dealul Crudu Alexandru Situl arheologic de la Pietroasele - Pe drumul lui Puche. La N de satul Pietroasa de Sus, pe panta de E-SE a dealului Crudu Alexandru, de o parte şi de alta a drumului spre vârful dealului Situl arheologic de la Pietroasele - Valea Bazinului. la N de satul Pietroasa de Sus, pe dealul "Crudu Alexandru", în viile şi grădinile de sub fântânile de la puţ Situl arheologic de la Pietroasele - Via Frunzescu. pe dealul Crudu Alexandru, de la drum spre V până în râpă Situl arheologic de la Pietroşani - Locul popilor. la capătul terasei, pe malul stâng al râului Vedea Situl arheologic de la Pietrosu - La Arman. La 8 km SSV de Buzău, la marginea de NE a satului, pe un pinten de terasă, pe malul drept al pârâului Călmăţui. Situl arheologic de la Pinticu Tecii - Cetăţuia. la SE de sat, pe un promontoriu izolat Situl arheologic de la Pişcolt - Lutărie. la 200 m S de sat, pe şoseaua Pişcolt - Curtuişeni, pe un grind din valea lată, care marchează marginea nisipoasă a Nirului Situl arheologic de la Pişcolt - Nisipărie. la 200 m SE de sat şi 700 m V de DN Satu Mare - Oradea Situl arheologic de la Plăieşti - Stână. Situl se află în vatra satului. Situl arheologic de la Pleşani-Dealul Cracalia. Sit arheologic în extravilan, situat la 1000 m sud-est de sat şi la 1400 m sud-sud-est de iazul Chişcata. Situl arheologic de la Pleşani-Gârla La Ruşi. Aşezare în extravilan, situat în partea de sud-vest a satului, în zona grajdurilor fostului CAP, în partea dreaptă a văii Chişcata. Situl arheologic de la Pleşani - Hopăi. Sit arheologic în extravilan, situat la 700 m sud-sud-est de sat, între valea Chişcata şi Dealul Cracalia, pe panta ei vestică. Situl arheologic de la Pleşani-La Iaz. Sit în extravilan situat la 1500 m nord-est de sat şi la 1500 m est de iazul Chişcata Situl arheologic de la Ploieşti - Bloc 122. Situl arheologic se află în zona - cartier blocuri Nord, la sud de intersecţia străzilor Găgeni cu Alba Iulia, în aproprierea spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, pe terasa joasă a pârâului Dâmbu. Situl arheologic de la Ploieşti-lotul Stelian Marinescu. lotul Stelian Marinescu, pe dreapta Dâmbului, cartier Pielari Situl arheologic de la Ploieşti-str. Cornăţel. Lotul fraţilor Stănescu, pe dreapta Dâmbului, str. Cornăţel, cartier Pielari Situl arheologic de la Ploieşti - str. Lucernei. colţ cu str. Trifoiului, cartier Bereasca Nord Situl arheologic de la Ploieşti - str. Rozmarin. cartier Bereasca, pe terasa înaltă a Dâmbului, în spatele fabricii Metalochimica Situl arheologic de la Plopenii Mici - Pe Grind. Situl se află extravilan, în şesul Jijiei, pe partea sa stângă, pe un teren traversat de calea ferată Ungureni-Dorohoi, la sud de biserica satului. Situl arheologic de la Plopi Situl arheologic de la Plosca - Ferma 2. în faţa fermei pomicole nr. 2, pe malul de S al lacului Bistreţ Situl arheologic de la Plugari - Cotul Beicului. la 3 km V de sat, între şoseaua spre Hârlău şi râul Miletin Situl arheologic de la Plugari - La Cimitir. în zona cimitirului actual al satului, din şesul Miletinului (?) Situl arheologic de la Podolenii de Jos - La Iezatură. la 500 m E de sat, pe partea dreaptă a pârâului Moşna Situl arheologic de la Podoleni - La Ruine. la cca. 200 m V de şoseaua Bacău - Piatra Neamţ, lângă canalul de aducţiune Situl arheologic de la Podu Iloaiei - Şesul Târgului. la 2 km de ieşirea din sat spre Iaşi, la borna kilometrică 51, la confluenţa Bahluieţului cu Bahluiul Situl arheologic de la Poduri - Dealul Ghindarului. Pe dealul Ghindaru, la NV şi 500 m de Biserica de lemn Sf. Voievozi, pe malul stâng al pârâului Gâzului Situl arheologic de la Pogorăşti - Ciargău. Situl se află extravilan, la 2500 m V de satul Pogorăşti, pe pantele line ale dealului flancat la S şi V de apele Jijiei. Situl arheologic de la Pogorăşti - Cotu Nou. Situl se află atât extravilan cât şi intravilan, în sectorul nord-estic al satului, pe ambele părţi ale văii Vulturului şi şoselei Răuseni-Călăraşi. Situl arheologic de la Pogorăşti - La Gârlă. Situl se află extravilan, la 1000 m V de sat. Pe terasa din partea stângă a Jijiei. Situl arheologic de la Pogorăşti - La Lutărie. Situl se află extravilan, la NV de sat, pe pantele line din sud-estul dealului Mihăiasa, în dreptul unei lutării. Situl arheologic de la Pogorăşti - Malu Galben. Situl se află extravilan, la 550 m V-SV de sat, pe un martor de eroziune de formă prelung-ovală orientat spre S, pe terasa din stânga Jijiei. Situl arheologic de la Poiana - Cetăţuia de la mal, Piroboridava Situl arheologic de la Poiana - La Culă. situat la 400 m pe malul stâng al Dunării Situl arheologic de la Poiana - La Pădure. la 200 de m de calea ferată, pe terasa superioară a râului Bistra, la cca. 1,5 km E de cursul său actual Situl arheologic de la Poiana-La Temelii. Sit arheologic în extravilan, situat la 400 vest de sat, pe pantele Dealului Codruţului aflat pe partea dreaptă a unui pârâu care străbate satul. Situl arheologic de la Poiana - Siliştea. la 500 m E de sat Situl arheologic de la Poian - Panta de piatră. la extremitatea de nord a satului Situl arheologic de la Pojejena - Nucet. La SE de sat, la vreo 400m NE de ruinele feudale de pe malul Dunării (cetatea din punctul Zidina) Situl arheologic de la Pojejena - Zidirea. la 500 m SE de sat, pe malul inundat al Dunării Situl arheologic de la Pomârla - Vatra Satului. Situl se află atât intravilan cât şi extravilan, în partea de V-SV a satului, pe panta sudică a Dealului Putinică. Situl arheologic de la Popeşti - În Sărături. la 1,5 km ENE de sat, între şosea şi pârâul Dudău Situl arheologic de la Popeşti Leordeni - Borna geodezică. pe malul drept al Dâmboviţei, în marginea nordvestică a fostului sat Leordeni, pe terasa înaltă a Dâmboviţei care înaintează sub forma unui promontoriu în lucă Situl arheologic de la Popeşti Leordeni - Conacul Costaforu. în marginea estică a satului, pe malul drept al Dâmboviţei, de-a lungul terasei având în mijloc un bot triunghiular de terasă, între vâlcele de eroziune Situl arheologic de la Popeşti Leordeni. Situl se află la cca. 300 m sud-est de biserica Vintilă Vodă, pe terasa înaltă a Dâmboviţei, care înainteaza aici sub forma unui promontoriu în luncă Situl arheologic de la Popeşti Leordeni - Stadion. Pe marginea terasei înalte şi în lunca Dâmboviţei, în dreptul stadionului Situl arheologic de la Popeşti - Nucet. Lângă biserica satului Popeşti, pe malul drept al râului Argeş Situl arheologic de la Popeşti (Rădeni) - La Movilă. la cca. 1 km S de sat Situl arheologic de la Popricani - Dealul Viei - Curmătura. la 700 m E de sat, pe stânga drumului spre satul Cotul Morii Situl arheologic de la Popricani - Grădina lui Anton. în marginea de N a satului, în stânga şoselei Popricani - Cârniceni Situl arheologic de la Porţ - Corău. la ieşirea Barcăului din trecătoarea de la Marca, la poalele dealului Curatu, pe malul drept al Barcăului, la 500 m E de acesta Situl arheologic de la Porţ - Paliş. bot de deal deasupra şoselei Zalău-Oradea, la intersecţia cu drumul de intrare în localitatea Marca, la 500 m de malul drept al văii Barcăului Situl arheologic de la Porţ - Staţia de betoane Bechtel. În lunca Barcăului, pe partea dreaptă; la poalele nordice ale ultimelor ramificaţii ale Munţilor Plopişului (sau Şes) Situl arheologic de la Porumbenii Mari - Capelă. pe terasa de la confluenţa pâraielor Feneş şi Târnava Mare Situl arheologic de la Poşta - Barasca. Situl se găseşte la vest de cartierul Barasca din satul Poşta, pe partea stângă a pârâului Grebănu şi pe partea dreaptă a râului Rămnicu Sărat. În apropiere se află drumul judeţean 203A, mai exact la cca 160 m spre sud. Situl arheologic de la Poşta Câlnău - Malul lui Ştefan Leu. în colţul de V al satului, pe malul drept al Câlnăului Situl arheologic de la Poşta Câlnău - Movilele Poşta Cîlnău. în vatra satului, pe marginea terasei înalte, de o parte şi de alta a drumului spre Sudiţi Aliceni sunt aliniate 3 movile Situl arheologic de la Poşta. pe terasa înaltă a malului drept al Dâmboviţei, de la S de tell-ul Glina - spre V , până la 400 m E de satul Poşta Situl arheologic de la Potigrafu - Canalul pădurii. Situl se află pe malul drept al Prahovei. Situl arheologic de la Potlogi - Primărie şi Şcoala. în centrul localităţii, în zona primăriei Situl arheologic de la Prăjeni - Alimândra. Situl se află extravilan, la 1700 m E de sat, pe malul stâng al Miletinului, între punctele Ţarnă şi Nelipeşti, pe dreapta şi stânga drumului Prăjeni-Plugari. Situl arheologic de la Prăjeni - Centrul Satului. Situl se află intravilan, în centrul satului, pe partea stângă a Miletinului. Situl arheologic de la Prăjeni - Cotu Morii. Situl se află în extravilan, la 1000 m SE de sat, pe malul stâng al Miletinului, vizavi de confluenţa acestuia cu pârâul Modruz (Robului). Situl arheologic de la Prăjeni - Lăleşti. Situl este situat extravilan, la S de Movila din Ţarnă, pe partea stângă a Miletinului, pe o proeminenţă a primei terase neinundabile. Situl arheologic de la Prăjeni - Valea Rea. Situl se află extravilan, la 1500 m E de sat, pe cuesta înaltă din dreapta pârâului Valea Rea, la 600 m NE de ferma fostului CAP. Situl arheologic de la Prăjila. la S şi N de DC 129, pe versanţii nordici ai dealurilor Curături şi Dealul Mare şi pe versantul sudic al dealului Malul Corbului Situl arheologic de la Preasna. La N de sat pe malul stâng al Mostiştei Situl arheologic de la Prejmer. în dreapta şoselei Braşov-Teliu, imediat la ieşirea din sat spre est Situl arheologic de la Presaca Ampoiului - Peştera Şura de Piatră. la 2 km N de sat, pe Valea Ghibaţului Situl arheologic de la Presna Veche. la E de satul Presna Veche, pe malul drept al Mostiştei pe un grind Situl arheologic de la Prilipeţ - Spânzurătoare. la 2 km de sat, la intersecţia drumului ce duce spre Rudăria, pe panta dealului şi pe terasa dinspre pârâul Rudăria Situl arheologic de la Prisăcani - Cotul Beicului. Situl este situat extravilan, la NE de satul Miletin, comuna Prăjeni, pe terenul aflat pe partea stângă a Milentinului, în cotul format de acesta la limita cu comuna Prăjeni. Situl arheologic de la Prisăcani - Dâmbul Ciorogani. Situl se află în extravilan, la 4300 m SE de satul Prisăcani, la 1000 m NE de şoseaua Prăjeni - N. Bălcescu, comuna Flămânzi. Situl arheologic de la Prisăcani - Fasolişte. Situl se află în extravilan, la 2000 m E-SE de sat, la V de Valea Rea şi la 1500 m NE de râul Miletin. Situl arheologic de la Prisăcani - Platoul de deasupra Gurii Hârtopului. Movila se află în extravilan, la 5100 m SE de satul Prisăcani şi la 2000 m E de râul Miletin. Situl arheologic de la Priseaca - Pădurea Obreja. într-o poiană, pe terasa înaltă a interfluviului Ialomiţa - Dâmboviţa, la 2 km SSV de localitate Situl arheologic de la Prislop - Ograde. la 700 m S de bifurcaţia drumului Boiu Mare - Prislop Situl arheologic de la Pristol. pe malul Dunării, lângă staţia de pompare, la km. fluvial 846 Situl arheologic de la Proşca - Dealul Proşca. pe dealul Proşca , 300 m V de pârâul Proşca Seacă Situl arheologic de la Proşca - la confluenţa Proşca şi Proşca Seacă. pe pintenul de terasă înaltă de la confluenţa pârâielor Proşca şi Proşca Seacă Situl arheologic de la Proşca - pârâul Proşca Seacă. la N de sat, pe pârâul Proşca Seacă, în amonte de Vadul Vacilor, pe ambele maluri Situl arheologic de la Proşca - Valea Proştii. la SV de sat, până la confluenţă Situl arheologic de la Prundu - Malul Molescului. la cca. 1 km N de sat, la N de pârâul Comasca Situl arheologic de la Prundu - Valea Morii. între sat şi "Valea Morii", la N de pârâul Comasca Situl arheologic de la Pruni. la cca. 1 km N de sat, pe traseul conductei de aducţiune în lacul Văcăreşti situl arheologic de la Puieştii de Jos - Valea Husein. Situl arheologic se află de-a lungul văii Husein, pe partea dreaptă, la 1,5 km nord de satul Puieştii de Jos şi pe partea stângă a drumului ce leagă satele Puieştii de Jos şi Băleşti, la 300-400 m. Situl arheologic de la Puieştii de Sus - Movila din drum. la 0,8 km N de sat Situl arheologic de la Puntea de Greci - Dealul Sârbilor I. Situl arheologic se află pe terasa înaltă din dreapta râului Neajlov, la confluenţa cu Valea Cioacelor şi la 0,5 km spre SV, către Broşteni. Situl arheologic de la Puntea de Greci - Puţul lui Năstase. Situl arheologic se află pe terasa înaltă dreapta a Neajlovului, la 0,5 km SV de localitate şi 0,2 km V de DC Puntea de Greci - Răscăeţi. Situl arheologic de la Puricani - Poarta Bâzanului. la 2 km V de sat Situl arheologic de la Puţu Greci - Lacul Zboiu. la S de sat, la N de lacul Zboiu Situl arheologic de la Răcăciuni. La E de sat şi de zona zootehnică, pe malul drept al Siretului - Lac Răcăciuni Situl arheologic de la Răchiţi - Râpa de la Fermă. Situl se află extravilan, la 700 m NV de Staţiunea experimentală zootehnică Popăuţi, la 2000 m NE de satul Răchiţi. Situl arheologic de la Racoş - Câmpul Amanetat. vizavi de cetatea dacică de pe Tepeiul Ormenişului Situl arheologic de la Racoş - Tipia Ormenişului Situl arheologic de la Racoviţa - La nucii grecului. Situl arheologic se află la V de fostul sediu al CAP şi la 0,5 km de localitate. Situl arheologic de la Racoviţa - Valea grecului I. Situl se află la cca. 750 km V de localitate. Situl arheologic de la Rădaia - Orat. Situl se află pe colina "Orat" situată la 1 km E de sat, la 300 m V de cantonul CFR Suceagu, înconjurată dinspre N de linia de cale ferată Cluj-Oradea, dinspre SE şi S de şoseaua Cluj-Zalău, în apropierea drumului imperial Napoca-Porolissum. Situl arheologic de la Rădăşeni - Dealul Cetăţii. la cca. 1 km SE de sat Situl arheologic de la Radovanu - balta Giroaia. La marginea de nord a satului, pe partea stângă a şoselei care merge la Crivăţ Situl arheologic de la Radovanu - Coada Malului. terasa înaltă din dreapta râului Argeş Situl arheologic de la Radovanu - Gorgana a II-a. vechea terasă a Argeşului (terasa înaltă a râului), în partea de S a comunei Radovanu, în dreptului cartierului numit de localnici "Coadele" Situl arheologic de la Radovanu - Gorgana I. în partea de vest a satului Radovanu (cătunul Coadele), pe terasa înaltă a râului Argeş Situl arheologic de la Radovanu - La Muscalu. La capătul Văii Coadelor, la o distanţă de aproximativ 1,5 km de marginea de sud-vest a satului Situl arheologic de la Radovanu - Valea Coadelor. pe partea stângă a "Văii Coadelor", la circa 2 km vest de satul Radovanu, pe panta terasei, la poalele promontoriului "La Muscalu", până la Valea Neguleasa Situl arheologic de la Răducăneni - Bâzga - Cetăţuie Situl arheologic de la Răducăneni - La Cireadă. la 200 m VSV de sat Situl arheologic de la Răduceşti - La Pod. Situl se află la nord-vest de sat, la cca. 0,2-0,3 km sud-vest faţă de podul peste pârâul Bălţatu, ce separă satele Băbeni şi Răduceşti, pe terasa vestică a râului Râmnicu Sărat. Situl arheologic de la Răduceşti - Pe Coastă. Situl se află la sud de satul Răduceşti, la cca 0,2 km vest de drumul judeţean 203H ce străbate localitatea şi la cca. 1 km vest de râul Râmnicu Sărat, pe terasa înaltă. Situl arheologic de la Radu Vodă. Pe malul stâng al văii Cucuveanu, la marginea de N a satului Radu Vodă, pe o pantă înclinată spre V Situl arheologic de la Ragu - Fântâna lui Ion Poştaşu zis Bâlcă. pe terasa dreapta înaltă a Neajlovului, la 1,5 km NV de sat Situl arheologic de la Ragu - Islaz. pe terasa înaltă dreapta a Neajlovului, la 2 km NV de sat, deasupra islazului Situl arheologic de la Răhău - Dealul Şipotelor. la 1 km NV de halta CFR, între şosea şi calea ferată Situl arheologic de la Rahman. la jumătatea distanţei dintre satele Rahman şi Haidar, în apropierea pârâului Topolog Situl arheologic de la Răleşti - Râul Parapanca. Situl este situat pe malul sudic al râului Parapanca, la vest de satul Răleşti şi la sud de satul Drăghiceanu Situl arheologic de la Râmnicelu - Popina. Situl este situat in partea de vest a judeţului Brăila, pe terasa superioară a malului drept al Buzăului, la cca 500 m spre nord de cimitirul actual al satului Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea - Botul de piatră. Motelul "Capela", (către N şi V) şi botul dealului (către S şi E) Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea -cartier Copăcelu. Cartierul Copăcelu este situat la 6 km SV de centrul municipiului Râmnicu Vâlcea; situl se află în unghiul format de şoseaua ce duce spre Ocnele Mari cu pârâul Sărata (pe terasa alovionară stângă ) în jurul căminului cultural Copăcelu, la poalele Dealului Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea - Dealul Cetăţuia. în jurul bisericii, pe partea stângă a DN Rm. Vâlcea-Sibiu, la aprox. 15 m de acesta, malul drept al Oltului, la poalele dealului Cetăţuia, în extremitatea nordică a acestuia Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea. la V de noua cale ferată, în vatra satului Goranu Situl arheologic de la Râncăciov - Dealul Olarului. la cca. 500 m V de şcoala din Râncăciov Situl arheologic de la Rândunica. la 50 de m de şcoală a fost identificată zona cu urme elenistice Situl arheologic de la Rânghileşti - În Coada Iazului. Situl se află extravilan, 950 m vest-sud-vest de biserica satului, pe un platou înclinat aflat în coada iazului Rânghileşti. Situl arheologic de la Ranta - Bercul ţărcilor. Situl arheologic se află la E de intravilan, 300 m distanţă faţă de podul de peste Mureş, sub dealul Dătăşenilor. Situl arheologic de la Râpa - Dealul Morilor. în stânga şoselei Râpa - Tinca, la 2 km N de limita satului, pe malul drept al Crişului Repede, la 200m distanţă Situl arheologic de la Rariştea. în intravilanul satului, pe un platou al versantului stânga al Văii Ceairu Bazarghianului Situl arheologic de la Răscruci - Valea Someşului Situl arheologic de la Râşnov - Blocuri. malul stâng al pârâiaşului Isterne Situl arheologic de la Râşnov - Dealul Cetăţii Situl arheologic de la Râşnov - Dealul Cetăţii. în incinta fortificaţiilor medievale Situl arheologic de la Râşnov - Peştera Gura-Cheii. Peştera este situată la 8 km E-SE de Râşnov, într-un masiv de calcar străbătut de pârâul Cheia, la circa 200 m de la intrarea în chei, pe malul drept al pârâului, la o înălţime de 5 m faţă de firul apei. Situl arheologic de la Rasova. la 1.5 km E-NE de sat, pe partea stângă a Văii Caramancea care debuşează la 800 m nord-vest în Dunăre Situl arheologic de la Rasova - Malul Roşu Situl arheologic de la Rasova - Pescărie. la 3 km SV de sat, pe malul lacului Situl arheologic de la Rastolţ - Capul Dealului. la 500 m E de sat Situl arheologic de la Răstolţu Deşert - Pusta. la 2 km E de sat Situl arheologic de la Rateşu Cuzei - La Chiuă. la cca. 800 m E de sat, pe pantele de E şi S ale botului de deal Situl arheologic de la Răuceşti - Dealul Munteni. Situl arheologic se află la 100 m S de sat. Situl arheologic de la Răuceşti - Trofineşti Situl arheologic de la Răuseni - Imaşul Răuseni. Situl se află în extravilan, la 1500 m V de sat, pe coama dealului denumit Movilele Imaşului Răuseni, la 1200 m SV de calea ferată Dorohoi-Iaşi. Situl arheologic de la Răuseni - La Odaie. Situl se află extravilan, în marginea de NV a satului, pe terasa din dreapta Jijiei, pe stânga liniei ferate Dorohoi-Iaşi. Situl arheologic de la Răuseni - La Ruptură. Situl se află extravilan, la 800 m SV de sat, la 1000 m V-NV de Movila Hârlău. Situl arheologic de la Răuseni - Vatra satului. Situl se află atât extravilan cât şi intravilan, în marginea de N a satului, pe un martor din terasa inferioară a Jijiei. Situl arheologic de la Râuşor - Pe Grind. la ieşirea din sat spre munte, pe prima terasă din stânga pârâului Situl arheologic de la Recea. în spatele şcolii noii Situl arheologic de la Reci - Doboaica. pe o terasă de sub dealuri Situl arheologic de la Reci - Telek. pe malul drept al pârâului Negru, la 400 m E de biserica reformată Situl arheologic de la Rediu Aldei - La Hârtop. la marginea de SE a satului Situl arheologic de la Rediu - Bădarău. cartier Munteni, la marginea de SV a fostului sat, pe pante şi cornişa dealului Situl arheologic de la Rediu - Dealul Breazu. la cca. 300 m NE de sat, pe panta sudică a dealului Breazu Situl arheologic de la Rediu - La Cetate. la 3 km E de cătunul (înglobat) Satu Nou, pe traseul drumului Iaşi - Roman Situl arheologic de la Rediu - La Cimitir. Situl se află extravilan, la 300 m NV de cartierul Comândăreşti, la 1300 m V de râul Jijia. Situl arheologic de la Rediu - La Movilă. Situl se află extravilan, la SE de sat şi la N de Movila Ursului. Situl arheologic de la Rediu - La Ponoare. Situl se află extravilan, la 700 m SE se staţia CFR Rediu şi la 1000 m N-NE de Movila Ursu. Situl arheologic de la Rediu Mitropoliei - În Islaz. în partea de E a satului Situl arheologic de la Rediu - Valea Mută. cartier Munteni, la cca. 800 m de fostul sat, pe interfluviul dintre pâraiele Rediu - Tatar şi Valea Muta Situl arheologic de la Reghin - Dealul bisericii. Situl se află pe terenul din jurul bisericii evanghelice. Situl arheologic de la Remetea Mare Situl arheologic de la Remetea Mare - Gomila lui Gabor. Situl se află la 1,17 km SE de biserica ortodoxă din Remetea Mare, la 2,8 km NE de biserica ortodoxă din Bucovăţ, la 5,77 km SV de biserica ortodoxă din Izvin şi la 50 m NE de versantul drept al canalului Bega. Situl arheologic de la Remetea Oaşului - Malu Turului Situl arheologic de la Remetea Oaşului - Remetea Şomoş I. Dealul Somoş se situează pe malul drept al râului Tur, la NE de satul Remetea Situl arheologic de la Remetea Oaşului - Remetea Şomoş II. Dealul Somoş se situează pe malul drept al râului Tur, la NE de satul Remetea; Situl Remetea Şomoş II se afla pe versantul de nord al dealului Remetea Situl arheologic de la Retevoieşti - Cotul Mătuşii. la E de sat, pe terasa Văii Diaconului şi Văii Crucii Situl arheologic de la Ripiceni - Gura Hârtopului. Situl se află extravilan, la 2600 m S de biserica satului şi la 2100 m E-SE de Movila din Dealul Badu, pe botul terasei dintre Prut şi pârâul Hârtop. Situl arheologic de la Ripiceni - La Holm. Situl se află extravilan, la 1000 m SE de fosta fabrică de zahăr, la 1350 m NE de biserica satului, pe terasa din dreapta Prutului. Situl arheologic de la Ripiceni - La Iaz la 29. Situl se află extravilan, la 3100 m V-SV de biserica satului, la 2100 m N-NV de Movila din Dealul Badu. Situl arheologic de la Robeşti. în vatra satului Situl arheologic de la Rocşoreni - Piscul Bărângii. la 300 m E de sat Situl arheologic de la Rogna - Bulbuc. în dreapta drumului Podişu - Rogna, în spatele primelor case Situl arheologic de la Rogna. în grădina caselor 10, 20, 21 Situl arheologic de la Rogna - La Pastauă. la SE de sat Situl arheologic de la Rogna - Poduri. la 200 m E de biserică Situl arheologic de la Rogova II - La Cazărmi. la 2 km E de sat, pe malurile pârâului Blahniţa Situl arheologic de la Roma - Balta Arsă. Situl se află extravilan, la 4000 m N-NV de biserica satului şi la 2000 m NE de Movila Bădărău. Situl arheologic de la Roma-Dealul Botoşanca. Situl se află extravilan, la 2200 m S-SV de biserica satului, pe versantul stâng al văii cu acelaşi nume, în stânga şoselei Roma-Botoşani. Situl arheologic de la Româneşti - Lutărie. Situl se află extravilan, la S de sat, de o parte şi de alta a şoselei Ştefăneşti-Santa Mare. Situl arheologic de la Româneşti - Peştera cu apă. În Munţii Poiana Ruscă, carstul din bazinul râului Bega, în amonte de Mănăştur, Valea Pustinei, versantul din stânga, la 2,2 km înainte de confluenţa cu Pârâul Bega Poienilor, Dealul lui Filip, la SE de sat Situl arheologic de la Româneşti - Vârful lui Filip. Situl se află la 3,17 km SE de biserica veche din Româneşti, la 300 m S de talvegul Văii Pustinii, la o alt. relativă de 105 m şi absolută de 370 m., în versantul stâng al Văii Pustinii, afluent stâng al Râului Bega Poienilor. Situl arheologic de la Roşia Montană - Islaz. Dealul Zănoaga Situl arheologic de la Roşienii Mari-La viile lui Brătăşanu Situl arheologic de la Roşiori - La Humărie. pe terasa superioară a râului Moldova Situl arheologic de la Roşiori - La Sere. la 200 m V de limita localităţii Situl arheologic de la Rotbav Situl arheologic de la Rotbav - Căldăruşe. pe terasa Oltului Situl arheologic de la Rotbav - Părăuţ. Situl arheologic este situata pe un platou cu dimensiunile de aproximativ 180 x 200 m, aflat pe o fosta terasa a vechiului curs al râului Olt, având urmatoarele coordonate geografice : Lat. 45º49'60 N, Long. 25º33' E, Alt. 508 m.pe terasa Oltului Situl arheologic de la Rotbav - Unghiul gardului. pe terasa Oltului Situl arheologic de la Rubla - Movila Miresii şi Movila cu cimitirul. în centrul satului, zona cimitirului Situl arheologic de la Ruda Situl arheologic de la Rugăneşti - Grădina mare de sus. malul stâng al pârâului Nyiko Situl arheologic de la Runcu - La Bulboc. la 800 m NV de sat, pe ambele maluri ale Sohodolului Situl arheologic de la Runcu - La Cruce. la 300 m N de sat, pe ambele maluri ale pârâului Sohodol Situl arheologic de la Rupea - Deal Cohămel Situl arheologic de la Rupea punctul - Grădina Calului Situl arheologic de la Ruşi - Sub Mesteacăn. Situl se află pe dealul omonim de la V de sat. Situl arheologic de la Rusu de Sus. la marginea intravilanului, înspre Rusu de Jos, în stânga drumului Situl arheologic de la Săbăoani - La Bisericuţă. la 2,5 km SE de sat Situl arheologic de la Săcăreşti - Laiu. la cca. 600 m NNV de sat, pe malul stâng al Văii lui Mihai Situl arheologic de la Săcăşeni- Cetate. la 3 km S de biserica din Huta Chegii Situl arheologic de la Săcele Situl arheologic de la Săcele- Dealul Bunloc Situl arheologic de la Săcueni - Horo. la 2,5 km N de limita localităţii, pe malul drept al pârâului Moca, afluent al Ierului Situl arheologic de la Şaeş - Intrare (a). Situl se află la intrarea în Şaeş dinspre Sighişoara, pe tereasa micului bot de deal, în apropierea primelor case de pe partea dreaptă a şoselei. Situl arheologic de la Şaeş - In Wosen. Situl se află la cca. 40 m de la ieşirea din sat spre Apold, sub pădure, malul stâng al pârâului Saeş Situl arheologic de la Şaeş - La Ferma nr. 7 (b). Situl se află în dreapta şoselei Sighişoara-Şaeş-Agnita, la ieşirea din Şaeş, la ferma zootehnică. Situl arheologic de la Săftica - La Izlaz. pe malul sudic al râului Vlăsia, între şos. Bucureşti - Ploieşti spre V şi hotarul cu satul Dumbrăveni spre E Situl arheologic de la Săftica - La Nisipărie III. pe malul stâng al Cociovaliştei Situl arheologic de la Săftica. pe ambele maluri ale râului Vlăsia (de la cca. 600 m E de calea ferată Bucureşti-Ploieşti spre V - până în zona colţului N vestic al pădurii Vlăsiei - spre V) Situl arheologic de la Săftica - Staţia de pompare. pe malul nordic al râului Cociovaliştea, de la hotarul cu satul Mecheaua spre V, până la colţul nord-estic al pădurii Petreşti spre E Situl arheologic de la Săhăteni - Ferma IAS. la NNV de sat, pe botul de deal de la sediul fermei IAS Situl arheologic de la Săhăteni - în marginea de NE a satului. în marginea de NE a satului, pe cca. 600 m, în grădini şi în viile oamenilor Situl arheologic de la Sălacea - Dealul Vida. la 1,5 km E de centrul localităţii, pe un promontoriu al dealurilor Barcăului, la limita cu câmpia Ierului Situl arheologic de la Sălard - Autostrada Borş-Braşov-km 49+000 şi 050+100. Pe terasa inferioară stânga a Barcăului, pe prelungirea muntelui Şes, între km 049+000 şi 050+100 ai autostrăzii Borş-Braşov Situl arheologic de la Sălaşuri - Teglasdülo. Situl se află pe terasa lângă pârâul lui Szolgo Peter. Situl arheologic de la Sălătrucel Situl arheologic de la Sălciile - la est de Movila Gemenea. Pe terasa vestică a Pârâului Putiroasa, la est de Movila Gemenea Situl arheologic de la Sălcioara. la 500 m NV de localitatea Curcani, la confluenţa bălţii Luica cu râul Argeş Situl arheologic de la Sălcioara - Movila Nebunului. în colţul Pădurii Sălcioara, la 3,5 km NV de sat şi la cca. 1 km NV de sat Situl arheologic de la Sălcioara - Potcoava. În partea de sud a uliţei care porneşte din dreptul primăriei din Curcani, pe malul lacului Potcoava. Situl arheologic de la Sălcioara - Trei Movile. în colţul Pădurii Sălcioara, la cca. 1 km NV de sat Situl arheologic de la Sălcuţa - Cânepişte. la marginea de E a satului, lângă actuala magazie a IAS Situl arheologic de la Salonta - Movila Trupului. la 5 km NV de limita localităţii, pe malul stâng al canalului Corhana Situl arheologic de la Sânbotin. în vatra satului, între DJ şi calea ferată Situl arheologic de la Sâncrai - Castelul Kemeny. în curtea castelului Kemeny, pe malul Mureşului Situl arheologic de la Sâncrăieni - Cariera de piatră. la 2 km NE de sat, la cariera de piatră Situl arheologic de la Sâncraiu de Mureş - Dealul Păgânilor. Situl se află lângă sat. Situl arheologic de la Sâncraiu Silvaniei - Barázdahát. la capătul satului, spre Cehu Silvaniei Situl arheologic de la Sâncraiu Silvaniei - Laz. la cca. 1 km ENE de sat, în dreapta Văii Sălajului Situl arheologic de la Sângeorgiu de Mureş - Dealul Bunii. Punct situat în marginea de NE a localităţii, deasupra şoselei ce duce spre Reghin, pe terasa superioară a Mureşului. Situl arheologic de la Sângeorgiu de Pădure. Situl se află pe malul drept al pârâului Löcz. Situl arheologic de la Sângeorzu Nou. lângă Complexul zootehnic (grajdurile IAS) Situl arheologic de la Sângeorzu Nou - Saivane. la 4 km V de sat, în dreapta drumului spre Sânmihaiu de Câmpie Situl arheologic de la Sanislău - Drumul spre Horia. la 1 km V de sat Situl arheologic de la Sânmărtin. pe teritoriul comunei Situl arheologic de la Sânmihaiu de Câmpie - Ciortei. la SV de sat Situl arheologic de la Sânnicolau de Beiuş - Dealul Boţocana. la limita de E a localităţii, pe malul drept al Crişului Negru Situl arheologic de la Sânnicolaul Mare - Selişte. Situl se află la 2,38 km E-SE de biserica ortodoxă din Sânnicolau Mare, la 6,37 km V de biserica ortodoxă din Saravale, la 205 m N de DJ 682 Sânnicolau Mare - Saravale şi la 190 m S de versantul stâng al unui braţ semifosil al Pârâului Aranca. Situl arheologic de la Sânnicolau Român - Bereac. la 1 km V de limita localităţii. lângă frontiera de stat Situl arheologic de la Sânnicolau Român - Ier. la limita de SE a localităţii, de o parte şi de alta a DJ 797 Situl arheologic de la Sânpetru - La Măru. Aici, pe un promontoriu situat pe malul din dreapta al Râului Mare, la 300m vest de drum şi 1,5km vest de sat Situl arheologic de la Sânpetru - Movilă. La 400m vest de sat Situl arheologic de la Sânpetru - Săliştioara II. lângă Pârâu (la locul numit Ploştină) Situl arheologic de la Sânpetru - Săliştioara I. Pe versantul estic al Dealului Ploştina Situl arheologic de la Sântandrei - Grădina de legume. la 600 m E de centrul comunei, pe malul drept al pârâului Peta Situl arheologic de la Sântimbru - Capela Sf. Margareta (Margit-Kapolna). pe malul Oltului Situl arheologic de la Sântimbru - Dâlma Conacului. la ieşirea din localitate Situl arheologic de la Sântimbru - Dealul Mic. nord-est de gara Sântimbru, malul stâng al Oltului Situl arheologic de la Sântimbru- La Ţărmure Situl arheologic de la Sântion - Movila Mănăstirii. la 1 km S de limita localităţii, pe malul drept al Crişului Repede, Situl arheologic de la Sânzieni - Coama Cetăţii. la 17 km N de sat, pe Valea Cetăţii, între "Pârâul Coşul Caprei" Situl arheologic de la Sânzieni - Perkö. pe platoul Muntelui Perkö Situl arheologic de la Sânzieni - Piatra de tocilă. la N de sat, pe terasa pârâului Petriceni Situl arheologic de la Sânzieni - Terasa de Jos Situl arheologic de la Săpunari. la 1 km S de satul Săpunari, lângă digul care formează Balta Săpunari, pe malul stâng al văii Profira Situl arheologic de la Sarasău - Lazul Mare. la 300 m SV de centrul satului Situl arheologic de la Sarasău - Zăpodie. Pe partea stângă a Văii Sarasăului, la cca 1,5 km de vărsarea ei în Tisa pe un teren folosit ca livadă, ce coboară în pantă uşoară spre sud-est Situl arheologic de la Sărata-Basarab - Faţa Satului. Situl se află extravilan, la E de sat, pe pantele sudice ale Dealului Zahoreni, mărginit la SV de pârâul Sărata şi la E de Valea Bolniţa. Situl arheologic de la Sărata-Basarab - Via lui Borcilă. Situl se află în extravilan, la V de sat, pe panta dealului de lângă Casa de apă, în dreapta drumului Hăneşti-Borolea. Situl arheologic de la Sărata-Drăguşeni - Vatra Satului. Situl se află în extravilan, la marginea de NE a satului, în jurul cimitirului actual. Situl arheologic de la Sărata Monteoru - Huioaba. pe terasa înaltă de pe stânga pârâului Sărata, la poalele dealului Călugărului; pe malul drept al pârâului Sărata, la preotul Brătulescu şi vecinii; pe drumul forestier reamenajat în anii '80, la cca. 1 km NE de sat Situl arheologic de la Sărăţel - După grădini. la 150 - 200 m de centrul localităţii, pe terenul din spatele grădinilor de pe drumul spre Arcalia Situl arheologic de la Sârbi - La Lizieră. Situl nu se află extravilan, pe un teren de pe stânga şoselei Hăneşti-Săveni, la 1600 m sud de extremitatea estică a satului. Situl arheologic de la Sârca - vatra satului. în vatra satului Situl arheologic de la Şardu - Cremenea Situl arheologic de la Săruleşti. vis-a-vis de comuna Săruleşti, în partea de nord, pe malul drept al râului Mostiştea Situl arheologic de la Săsar - Dâmbul Morii. La cca 600-700 m sud-vest de localitate, la nord de Halta CFR-Săsar, pe terasa înaltă a râului Lăpuş, între localităţile Lăpuşel şi Săsar, în porţiunea de teren aflată între marginea satului şi viile din apropierea liniei de cale ferată Situl arheologic de la Săsenii Vechi - Gura Hulei Situl arheologic de la Satchinez - Grădişte. La 800m vest de sat, unde există o formă de teren cu aspect de movilă artificială Situl arheologic de la Satchinez. La 300m SV de localitate, pe o terasă care înaintează în fosta baltă a comunei, astăzi secată. Situl arheologic de la Satu Nou - Capul dealului. la 6 km ENE de sat şi la 4 km NV de Oltina, pe malul drept al Dunării Situl arheologic de la Satu Nou - Promoroace - Gârla lui Chifor. la 200 m VSV de sat Situl arheologic de la Satu Nou - Şesul lui Ştefan. la marginea de SE a satului Situl arheologic de la Satu Nou - Vadul vacilor. la 5 km NNV de sat şi la 300 m în amonte de "Valea lui Voicu", pe malul Dunării, respectiv pe malul de nord al lacului Oltina Situl arheologic de la Satu Nou - Valea lui Voicu. Situat pe un promontoriu din marginea Dunării Situl arheologic de la Satu Nou - Wierem Situl arheologic de la Săvârşin - Dealul Cetăţuia. Situl se află în marginea de S a satului, între şoseaua Arad - Deva şi CF Arad - Deva, la 500 m N de Mureş Situl arheologic de la Săveni - Cotul Podrigei. Situl se află extravilan, la 700 m nord de oraş, pe pantele sudice ale Dealului Sărăturii, pe partea stângă a pârâului Podriga . Situl arheologic de la Săveni - La Grădini. Situl se află intravilan, în partea de sud-est a oraşului, la vest de râul Başeu. Situl arheologic de la Săveni - Valea Boului. Situl se află extravilan, la 1800 m nord de oraş, de o parte şi alta a şoselei Săveni-Drăguşeni, la 1600 m est de Movila Germania. Situl arheologic de la Scăeni - Dealul Tocitorilor. pe drumul care urcă din sat spre şeaua dealului prin care se trece peste acesta Situl arheologic de la Scăeni - Izvorul Murătoarea Situl arheologic de la Scăeni - Poduri. la SV de sat Situl arheologic de la Scărlăteşti- Popină. pe o popină, la cca. 500 m N de sat şi la 150 m V de calea ferată Buzău - Făurei - Feteşti - Constanţa, pe malul drept al râului Călmăţui, la 500 m de lacul Vultureni Situl arheologic de la Şcheia - Humărie - mal stâng. la NE de sat Situl arheologic de la Şcheia. la marginea de S a satului, pe malul stâng al râului Siret Situl arheologic de la Şcheia - Silişte. la cca. 100 m SE de gară Situl arheologic de la Schit-Orăşeni - Dumbrava Mică. Sit aflat în extravilan, situat la 700 m sud-est de sat, la 700 m sud-vest de râul Miletin şi pe partea dreaptă a drumului comunal Schit - Orăşeni - Ghilăneşti Situl arheologic de la Schit-Orăşeni. Sit arheologic in extravilan situat la 600 m sud de sat, pe panta sudică a Dealului Dumbrava Mare, spre şesul Albia Situl arheologic de la Schitu Duca-Punct Cetăţuia Situl arheologic de la Schitu - La conac. la marginea de NNV a satului, lângă fostele magazii CAP, la S de râul Câlniştea Situl arheologic de la Scobinţi. dealul Basaraba Situl arheologic de la Şeaş - La Peri. Situl se află la V-NV de "Dealul Cetăţii". Situl arheologic de la Şeaş - Romrich Situl arheologic de la Sebeş - Glod Situl arheologic de la Sebeş - Podul Pripocului. la marginea de SE a oraşului, de o parte şi de alta a liniei CFR spre Sibiu Situl arheologic de la Seini - Berenaş. Pe un teren plat din partea sud-vestică a localităţii, ce aparţine terasei joase din dreaptă râului Someş, la 150 m N de fermă Situl arheologic de la Seini - Dagas. La aproximativ 700 m de malul drept al Someşului, pe terasa joasă din sud-vestul localităţii, în apropiere de podul plutitor spre satul Pomi (jud. Satu Mare) Situl arheologic de la Şelaru - La Hotar. la limita cu jud. Giurgiu, pe malul stâng al Glavaciocului şi la 3 km S de localitate Situl arheologic de la Seleuş - În tău. Situl se află la 4 km de comună, la E de podul de beton, pe malul stâng al pârâului Tău. Situl arheologic de la Seliştat Situl arheologic de la Seliştea - La Selişte. Situl se află atât extravilan cât şi intravilan, pe partea stângă a pârâului Podriga şi la N de lacul de acumulare Mileanca, la 700 m SV de şcoala din sat. Situl arheologic de la Şemlac. la 3 km de localitatea Şemlac Situl arheologic de la Şendreni. lângă fabrica de cherestea, pe malul stâng al Siretului Situl arheologic de la Şendriceni - Gârla la Stejari. Situl se află extravilan, pe versantul estic al dealului situat în estul cartierului Cobâla, de o parte şi alta a şoselei naţionale Dorohoi-Suceava. Situl arheologic de la Şendriceni - Prosia. Situl se află extravilan, la sud-est de cartierul Ghilia, pe partea dreaptă a pârâului cu acelaşi nume, pe o colină şi mai ales pe pantele nordice ale acesteia. Situl arheologic de la Şerbeşti - Fundătura II. la 2,5 km SV de sat, pe pantele de V ce mărginesc valea pârâului Şerbeşti Situl arheologic de la Şercaia - Băluş. 2 km nord de centrul comunei Situl arheologic de la Şercaia - Gura Văii. în malul drept al pârâului Şinca, cu 500 m.înainte de vărsarea în Olt Situl arheologic de la Şeuşa - Gorgan. Podişul Secaşelor, delimitat de văile Secaşelor şi Hăpriţei, la 3 km E de Mureş, pe malul stâng al Mureşului Situl arheologic de la Şeuşa - La cărarea morii. pe drumul ce leagă şeuşa de Daia Română, în perimetrul vechii cariere de bentonită, pe malul stâng al pârâului Şeuşiţa Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe - Avasalja. La marginea de vest a oraşului Sf. Gheorghe, pe malul stâng al pârâului Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe - Bedehaza. Situl se află pe malul stâng al Oltului, spre Ghidfalău Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe-Cetatea Cocostârcului. la 2 km V de oraş, pe malul stâng al pârâului Debren Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe - La Biserică. Situl se află la 200-250 m de aşezarea "Pe şes". Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe - Şes. Situl se află pe malul drept al Mureşului, la marginea de SE a localităţii. Situl arheologic de la Sfântu Ilie - Silişte. la cca. 500 m N de biserică Situl arheologic de la Sfântul Gheorghe - Dealul Fragilor. la E de oraş, pe o terasă în apropierea gării CFR Situl arheologic de la Sibiciu de Sus - Dealul Burduşoaia. pe panta de E a acestuia, între şoseaua spre Colţi şi drumul spre Gornet Situl arheologic de la Sibiu - Guşteriţa. Situl se află în cartierul Guşteriţa. Situl arheologic de la Sibiu - Piaţa 1 Decembrie 1918 Situl arheologic de la Sibiu - Sala De Sport Situl arheologic de la Sibiu - Scările Fingerling Situl arheologic de la Sibiu - Spitalul de bătrâni Situl arheologic de la Sibiu - Strada Cetăţii Situl arheologic de la Sibiu - str. Vopsitorilor nr. 13 Situl arheologic de la Şiclău - La Gropoaie. la 300 m SV de localitate Situl arheologic de la Şieu-Odorhei- Şomoştaua. la 3 km V de sat, între calea ferată şi râul Şieu Situl arheologic de la Şigău - Tuţuoara. Situl se află pe locul numit Ţuţuoara, la S de vatra satului. Situl arheologic de la Sihleanu. Situl se află pe terasa inferioară a Buzăului, în partea de nord-vest a judeţului, la distanţă de aproximativ 36 km spre vest-nord-vest de oraşul Brăila Situl arheologic de la Silişcani - La Cimitir. Movila este situată extravilan, pe un platou aflat la E de sat şi la 350 m SE de biserica satului. Situl arheologic de la Siliştea Snagovului - La Coşarnă. pe malul nordic al Snagovului, între Valea Ţigăncii şi Valea Coadelor Situl arheologic de la Siliştea Snagovului - Valea Boului. în marginea de NV a cătunului Coadelor Situl arheologic de la Siliştea-Valea Vânată. la confluenţa văii Vânăta-Milotina cu valea Mostiştei, pe malul stâng, pe un grind relativ întins Situl arheologic de la Silivaşu de Câmpie - Dosul Sălcii. la 4 km S de sat Situl arheologic de la Şimand - Grozdoaia. la 750 m NV de localitate Situl arheologic de la Şimian - Dealul Viilor. la 1 km N de marginea localităţii, în dreapta şoselei Valea lui Mihai-Ungaria, pe malul pârâului Salcia Situl arheologic de la Şimian - La Grădini. la 2 km N de limita localităţii, lângă colonia Brădişor, pe malul drept al pârâului Salcia Situl arheologic de la Şimian - Ostrovul Şimian Situl arheologic de la Şimleul Silvaniei din str. Andrei Mureşanu. în oraş Situl arheologic de la Şimleul Silvaniei - Observator. Situl se află pe platourile superioare ale Măgurii Şimleului, complex de dealuri situat la nord de oraşul Şimleu-Silvaniei Situl arheologic de la Şimoneşti - Panta de stejar. la V de sat Situl arheologic de la Şincai - Cetatea Păgânilor. Situl a fost identificat pe un tell aplatizat la 3 km SV de sat. Situl arheologic de la Sineşti. În comuna Sineşti, lângă podul ce traversează Mostiştea, pe malul stâng al râului Situl arheologic de la Sineşti. La nord de satul Sineşti, pe malul stâng al văii Mostiştea, pe vatra fostului sat Cloşca Situl arheologic de la Sinoe - Peninsula Sinoe. la 6 km E de sat, pe Dealul Cale Situl arheologic de la Siret - Dealul Horodişte. actualul cimitir evreiesc Situl arheologic de la Siret - Dealul Ruina. un fragment de coastă de pe partea dreaptă a Siretului, spre satul Pădureni, la limita de E oraşului Situl arheologic de la Siret - Dealul Sasca. la cca. 300 m S de oraş, pe şoseaua E 20 Situl arheologic de la Sireţel - Sărături. la cca. 1,5 km SSE de biserica satului şi cca. 500 m SE de margine Situl arheologic de la Şirineasa. pe versantul de NE al Dealului Viilor, până lângă satul Valea Caselor din comuna Popeşti Situl arheologic de la Şirna - La Fântâna lui Hârţu. Situl se află lângă sat, la NE. Situl arheologic de la Sita Buzăului - Dealul Gâlma Mare. în cătunul Valea Brădetului Situl arheologic de la Sita Buzăului - Malul Dinu Buzea. pe terasa inferioară a Buzăului Situl arheologic de la Slatina - Sălişte. la 300 m NV de localitate, între Valea Ştreangului şi Valea Putineiului Situl arheologic de la Slatina - str. Piteşti. între spital şi sanatoriul TBC, pe panta ce coboară spre Str. Piteşti, pe partea stângă a pârâului Şopot Situl arheologic de la Slatina - Timiş - Gura Ilovei. în zona gării C.F.R., în stânga şoselei Băile Herculane-Caransebeş, pe prima terasă a Timişului Situl arheologic de la Slatina Voitinel-Poiana Slatinei. în apropierea Slatinei Voitinel Situl arheologic de la Slăveşti - Măgura din Valea Măgurii. la cca. 1.10 km est de DJ504, spre pădurea Cornetului Situl arheologic de la Slimnic - Sarba-La Saivane. Situl arheologic se află la 4 km SE de extremitatea S a intravilanului, pe cursul inferior al pârâului Sarba, între dealurile Coastele Sarbei (N), Pădurile Şurii (E). Situl arheologic de la Slimnic - Şarba-Stempen. Situl arheologic se află la extremitatea sudică a intravilanului, la S de confluenţa pâraielor Bacia şi Şarba, până la 1-1,2 km S-SE de aceeaşi confluenţă. Situl arheologic de la Slimnic. Situl se află la 1,5 km V de sat, în dreapta văii Slimnicului şi a DJ Slimnic-Mîndra. Situl arheologic de la Slobozia Hăneşti-Râpa Turcului. Situl se află extravilan, la E de sat, pe pantele nord-vestice ale Dealului Mălăişte, de o parte şi de alta a Râpei Turcului. Situl arheologic de la Slobozia Hăneşti - Via lui Popan. Situl se află extravilan, la 1200 m SE de sat, pe panta sud-estică a Dealului Mălăişte, la 700 m NE de valea Başeului. Situl arheologic de la Slobozia-Iazul Croci-Uluci. Sit arheologic în extravilan, situat la 1600 m nord-est de sat, pe un platou înalt al Dealului Putreda, în dreptul Iazului Croci. Situl arheologic de la Slobozia. în spatele cartierului Bora, la E de calea ferată Slobozia - Ciulniţa, pe terasa înaltă a râului Ialomiţa, la S de râu Situl arheologic de la Slobozia-La Uluci. Sit arheologic în extravilan, situat la 1900m est-nord-est de marginea satului, pe partea stângă a pârâului Uluci, afluent pe dreapta al pârâului Putred Situl arheologic de la Snagov-Coada Chiot. în câmpia Snagovului, pe suprafaţa unui bot de terasă, orientat E-V, format pe malul drept al unei văi afluente lacului Snagov, între şoseaua Ghermăneşti-Snagov şi valea "Coada Chiot" Situl arheologic de la Soarş- Sub Pepinieră. la vest de localitate, în aval de pepinieră Situl arheologic de la Şoarş - Valea Crucii. la nord-vest de comună Situl arheologic de la Socodor - Găvăjdia. la 4 km de marginea localităţii, la S de calea ferată Pădureni - Socodor, la 400 m N de canalul Crişului Alb Situl arheologic de la Socol - Palanacki Breg-1. Situl este situat la 2,5 km SE de sat, pe platoul dealului situat în capătul de SE al comunei, la 2km de mânăstirea Baziaş şi la 4-5 km de posul de la Socol Situl arheologic de la Şoimeni - Grecea. Situl se află pe dealul "Grecea", la V de sat. Situl arheologic de la Someşu Rece - Cetate. Situl se află în apropiere de "Peştera Oaselor". Situl arheologic de la Somova - La poieniţă. în zona puierniţelor CAP Situl arheologic de la Sopot - La Bărzuica Situl arheologic de la Şopotu Nou - Peştera Rolului. la 5 km V de sat, în cheile Nerei Situl arheologic de la Şopotu Vechi - Sălişte. la 1 km N de satul Şopotul Vechi Situl arheologic de la Şopotu Vechi - Sâul lui Bădescu. pe malul stâng al Nerei, la 400 m de Dragomireana Situl arheologic de la Şopteriu. la intrarea în sat dinspre Urmeniş, în vatra satului Situl arheologic de la Şoşdea - Zgurile Mari. la E de sat, la 800 m spre vechiul drum spre Berzovia, pe malul drept al Bîrzavei, în dreptul saivanelor din punctul "Islaz" Situl arheologic de la Soveja. pe albia râului Suşiţa, la SE de sat Situl arheologic de la Şpălnaca - Şugud. la 1 km de marginea de SE a satului Situl arheologic de la Spinoasa - Poala Catargului. la cca. 1,4 km SV de sat, pe malul drept al râului Bahlui, la poalele dealurilor Catargul şi Sîrca Situl arheologic de la Sprâncenata - Cotul Morii. Situl arheologic se află la 4 km V de sat Situl arheologic de la Stana- Fabrica lui Fell. la S de sat, pe panta vestică a pantei unui deal, la 250 - 300m distanţă de ultimele case ale localităţii Situl arheologic de la Stânca - La Şipoţel. la S de sat, pe stângă şoselei spre sat Vulturi, la cca. 150 m Situl arheologic de la Stânceşti - Coasta Rediului. Situl se află în extravilan, la 1300 m est de satul Stânceşti, sub muchia nordică a dealului aflat pe partea dreaptă a pârâului Dresleuca. Situl arheologic de la Stânceşti - După Grădini. Situl se află în extravilan, la vest de satul Stânceşti, pe un platou mărginit la nord şi vest de valea pârâului Ioana. Situl arheologic de la Stânceşti - La Ciocan. Situl se află în extravilan, la 1000 m nord de Capela Calimachi, la 800 m sud-vest de şoseaua Botoşani-Dorohoi şi la 800 m est de podul spre Brăiasca. Situl arheologic de la Stânceşti - La Salcâmi. Situl se află în extravilan, în marginea nord-estică a satului, pe terenul în pantă din stânga pârâului Dresleuca şi la nord de pârâul Ioanei. Situl arheologic de la Stânceşti - Valea Ulmului. Situl se află în extravilan, la 1000 m est de Cetatea Bobeica, pe versantul nordic al văii Ulmului. Situl arheologic de la Stânceşti - Vatra Satului. Situl se află în extravilan, în apropiere de iazul din vatra satului, în perimetrul căminului cultural, pe partea stângă a pârâului Ioanei. Situl arheologic de la Stanciova - Grădişte. Situl se află la 2,33 km NE de biserica ortodoxă din Stanciova, la 3,8 km SE de biserica ortodoxă din Nadăş, la 5,8 km SV de biserica ortodoxă din Hodoş şi la 50 m E de versantul stâng al Pârâului Gherteamoş. Situl arheologic de la Stănişeşti - La Cimitir. La 500 m SV de sat, pe partea dreaptă a drumului judeţean 243B spre Văleni Situl arheologic de la Starchiojd - Şuguleasca. Situl se află lângă Valea Beni, la marginea de SE a satului, pe malurile pârâului Stimnic. Situl arheologic de la Stârciu - Cetăţuie. la ieşirea Vării Ragului din Munţii Meseş, la 300 m SV de Valea Ragului Situl arheologic de la Stăvărăşti - La Movilă. la E de sat, pe drumul spre ferma Aurora şi I.A.S. Situl arheologic de la Stăvărăşti - Vatra satului. în Valea Satului şi în marginea de SV a acestuia pe movila aplatisată şi în jur Situl arheologic de la Ştefăneşti Situl arheologic de la Ştefăneşti - Dealul Boboc. Situl se află extravilan, la 2900 m nord-vest de sat, pe partea dreaptă a Başeului Situl arheologic de la Ştefăneşti - Dealul Horodiuca. Situl se află extravilan, la 2900 m nord-vest de sat, pe partea dreaptă a drumului care merge la Murguţa, comuna Dobârceni. Situl arheologic de la Ştefăneşti - Grindul de la Pichet. Situl se află extravilan, la 2200 m est de sat, la 350 m sud de un meandru al Prutului. Situl arheologic de la Ştefăneştii de Jos. pe malul sudic al râului Pasărea, între şoseaua Tunari - Baloteşti (la V) şi marginea vestică a satului Afumaţi (spre E) Situl arheologic de la Ştefăneşti - La Stârcea. Situl se află extravilan, în marginea de sud-est a târgului, pe terasa de pe partea dreaptă a Başeului, vizavi de punctul Podul Başeului spre Prut. Situl arheologic de la Ştefăneşti - Ominteanca. Situl se află extravilan, la 1500 m sud-sud-est de şoseaua naţională Botoşani-Ştefăneşti şi la 1700 m vest-sud-vest de şoseaua naţională Ştefăneşti-Iaşi. Situl arheologic de la Stejărenii - Calea Strâmtă. Punct situat la cca 4 km de sat, în Valea Stejăreni. Situl arheologic de la Stejărenii - În Poieni. Punct situat pe versantul stâng al văii, vis-a-vis de Calea Strâmtă. Situl arheologic de la Stejărenii - La Cabana Vânătorului. Punct situat la confluenţa pârâului Sasului. Situl arheologic de la Stejeriş - Izvorul Rece. Situl se află în punctul numit "Izvorul Rece", situat în capătul satului spre pădure. Situl arheologic de la Ştiubei - La Temeinic. la S de şoseaua Rm. Sărat - Băile, dincolo de Movila Băşicată la 3,8 km S de marginea satului, movila Temeinica cea dinspre N Situl arheologic de la Ştiubei - Movila Băşicată. la S de şoseaua Rm. Sărat - Băile, în dreptul intersecţiei spre Ştiubei, la 2,725 km S de marginea satului Situl arheologic de la Ştiubei - Movila Ştiubei. la 1,4 km SSE de marginea satului Situl arheologic de la Ştiubieni - La Silişte. Situl se află extravilan, la 1500 m sud de sat, pe partea stângă a pârâului Glodul Alb. Situl arheologic de la Stoicăneşti - Coandă. Situl arheologic se află pe valea Călmăţuiului, la confluenţa cu valea Dragnei, la 2 km N de sat Situl arheologic de la Stoicăneşti - Corbu. pe valea Calmăţuiului, la 1 km E de sat Situl arheologic de la Stoicăneşti - Valea Dracului. la 3 - 4 km N de sat Situl arheologic de la Straja - Fântâna Barnii. la marginea de S a satului Situl arheologic de la Străteni-La Hlibicioc. Situl se află în extravilan, pe partea înaltă a pantelor dealului aflat la V de pârâul Bahnă, la S de pârâul Hlibicioc. Situl arheologic de la Stremţ - Grajdurile C.A.P. la 300 m NV de grajdurile CAP Situl arheologic de la Strugureni. în vatra satului Situl arheologic de la Stupini - Fânaţele Archiudului. în vatra satului, lângă magazia CAP, între pâraiele Brătenilor la est şi Brânda la sud, pe malul stâng al pârâului Brătenilor, pe culmea prelungă cu orientare sudică de la intersecţia celor două văi. Situl arheologic de la Stupinii Prejemerului. în spatele gării CFR şi la sud de sat Situl arheologic de la Stupini-Vătaşniţa. În partea de nord-vest a localităţii, pe terasele din stânga pârâului Borleasa Situl arheologic de la Suatu - Dijmaşi. Situl se află pe ambele maluri ale pârâului Gădălin, în hotarul cu Căianul Mic. Situl arheologic de la Suatu - Fânaţele de Jos. Situl se află la S de pârâul Gădălin, în hotarul cu Căianul Mic. Situl arheologic de la Sub Cetate - Cetate. la capătul de V al satului sau la S de sat, la V de râul Barcău, la ieşirea cestuia din Munţii Plopiş Situl arheologic de la Suceagu Situl arheologic de la Suceagu - Cepegheu. Situl se află pe dealul "Cepegheu" care se înalţă la 1,2-1,3 km NV de centrul localităţii. Situl arheologic de la Suceagu - Dealul Halastăului. Situl se află pe dealul Halastăului, care se ridică între valea pârâului Sărjii şi a pârâului Bodăului. Situl arheologic de la Suceagu - Orat. Situl a fost descoperit pe colina Orat situată la 1 km E de satul Rădaia şi la 300 m V de cantonul CFR Suceagu. Situl arheologic de la Suceava - Ferma 2 Iţcani Situl arheologic de la Suceava - Turnu Roşu Situl arheologic de la Sudiţi - La Cot. la NE de vatra satului Sudiţi, la E de DJ 201, la S de râul Ialomiţa Situl arheologic de la Sudiţi - La lacul cu butuci. la cca. 1 km SV de sat Situl arheologic de la Sultana - Cărarea Oilor. Pe malul drept al lacului Mostiştea, la 500 m est de sistemul de irigaţie de la Sultana Situl arheologic de la Sultana - Gheţărie. În partea de NE a satului Sultana, pe malul lacului Mostiştea, pe Valea lui Malciu Situl arheologic de la Sultana - Malu Roşu. La 300 m NE de sat, pe malul de sud al lacului Mostiştea Situl arheologic de la Sultana Valea Sârbilor. malul de V al Lacului Mostiştea, Pe "şuviţa" care desparte Sultana de cătunul Odaia, pe malul lacului Situl arheologic de la Şuncuiuş - Peştera Mişidului. în defileul Şuncuiuş - Vad, la 55 km E de Oradea, pe malul stâng al Crişului Repede Situl arheologic de la Suplacu de Barcău - Corău I, II III, IV. La 100 m E de limita dintre judeţele Bihor şi Sălaj, pe malul drept al Barcăului. Situl arheologic de la Suplacu de Barcău - Lapiş. în stângă şoselei Chiribiş - Şimleul Silvaniei, la 3 km E de limita localităţii, pe terasa din stânga Barcăului, la 600m de râu Situl arheologic de la Supuru de Sus - Togul lui Cosmi. partea dreaptă a şoselei naţionale Satu Mare - Cluj, la 500 m est de actualul canal Crasna Situl arheologic de la Şura Mare - Râşloave Situl arheologic de la Şura Mică - Căile Galbene. Situl arheologic se află pe hotarul comunei, la locul numit Căile Galbene, lângă pădurea Butălău. Situl arheologic de la Şura Mică. Situl arheologic se află la 1 km N de sat, la V de DJ Şura Mică - Ocna Sibiului. Situl arheologic de la Surcea Situl arheologic de la Surlari. La N de satul Surlari, pe malul drept al Mostiştei, la cotul râului Situl arheologic de la Sviniţa - La Islaz. pe malul Dunării, aproape de km. fluvial 1005, la gura Văii Trescavăţ Situl arheologic de la Sviniţa. pe malul Dunării, în dreptul km. fluvial 1007 Situl arheologic de la Ţaga - Baza arheologică. Situl se află în apropiere de staţia de gaz Ţaga, la ieşirea spre Târgu Mureş, pe valea Ţăjii, în dreptul Lacului Mare. Situl arheologic de la Ţagu - După dos. la 3 km E de sat Situl arheologic de la Ţagu. în vatra satului, la S de şcoala Situl arheologic de la Tâncăbeşti - marginea estică a satului. din marginea estică a satului până la pădurea Scroviştea, fâşie pe malul nordic al Snagovului şi pe malul vestic al văii "Lacul Ciurii" Situl arheologic de la Tânganu-Autostradă. pe un bot de terasă de pe malul stâng al Dâmboviţei, afectat de traseul autostrăzii Bucureşti-Constanţa. Situl arheologic de la Tărceşti -Panta de Stejar. confluenţa pârâurilor Konyha şi Rigo Situl arheologic de la Tărceşti - Rât. pe terasa joasă la sud de localitate Situl arheologic de la Târcov - La Monâie. la cca. 5 km N de sat, peste cătunul Titirligu Situl arheologic de la Târcov - La piatra cu lilieci. la N de satul Târcov, pe dealurile Dâlmei Situl arheologic de la Tărgovişte- Grădiniţa Suseni Situl arheologic de la Târgovişte - Vatra oraşului medieval. între Iazul Morilor, pe marginea terasei înalte a Ialomiţei la NE, str. cpt. Constantinescu la SE, Biserica Sf. Gheorghe la N, str. N. Filipescu, Mitropolia la S, str. Poet Gr. Alexandrescu şi Bărăţiei la SV şi V Situl arheologic de la Târgşoru Vechi-Proprietatea Danielescu Situl arheologic de la Târgu Cărbuneşti - Geminele. la 800 m SE de cartierul Curteana, la 400m NV de pârâul Cioiana Situl arheologic de la Târgu Mureş - Cotitura Dâmbului. Situl se află pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic. Situl arheologic de la Târgu Mureş - Parcul Sportiv. Situl se află pe terasă situată la stânga Mureşului. Situl arheologic de la Târgu Neamţ - Cartier Pometea. Pe Dealul Pometea, un promontoriu al Culmii Pleşului, aflat în partea de N a oraşului Târgu-Neamţ. Situl arheologic de la Târgu Ocna-Utidava. Situl se află în Cartierul Podei, la 500 m SE de oraş, pe dreapta râului Trotuş Situl arheologic de la Târgu Secuiesc - Nord. la N de oraş, pe terasa pârâului Situl arheologic de la Târguşor - Ester. de-a lungul căii ferate Tîrguşor - Cogealac, la 4 km NE de Halta CFR Târguşor Situl arheologic de la Târgu Trotuş - Ţârna Nouă. Situl se află pe malul stâng al râului Trotuş, fiind suprapus, în mare parte, de aşezarea contemporană. Situl arheologic de la Tăriceni. La marginea de SV a satului Tăriceni, pe malul de V al Lacului Mostiştea, pe un bot de terasă Situl arheologic de la Tariverde. în zona estică a fostului CAP, astăzi fermă (construcţţile au afectat o mare parte din aşezare); pe pantele line ale unei coline largi care coboară spre pârâul Duingi Situl arheologic de la Tariverde. la marginea de S a oraşului, pe malul pârâului Yuman-Dere Situl arheologic de la Târnava - Mihăuţi Situl arheologic de la Târnăveni - Bulevardul 1 Mai. Situl se află în zona Cinematografului Olimpia. Situl arheologic de la Tărpiu - Pe vale. la 1 km SE de sat, în jurul saivanelor IAS Situl arheologic de la Tărtăria - Gura Luncii. Situl se află la 0,2 km NE de halta CFR. Situl arheologic de la Tăşad - Cetăţuia. la 2,5 km E de limita localităţii Situl arheologic de la Tăşnad - La Sere. O zonă joasă, din partea sud-vestică a perimetrului oraşului Tăşnad; ştrandul Tăşnad, prima terasă a părăului Cehal, canalul Cehal care trece prin sit Situl arheologic de la Tăure - Faţa stânii. la intrarea în sat, în stânga drumului Situl arheologic de la Tăureni - Curechiaş. Situl se află la 1 km N-E de sat. Situl arheologic de la Tăvădăreşti - Valea Glodului. La cca 6,3 km SE de sat şi cca 1,2 km de drumul judeţean 241A Situl arheologic de la Teaca. în vatra satului, între DJ spre Archiud şi Valea Dipşii Situl arheologic de la Techirghiol - Dealul Urluchioi. La cca. 4 km sud-vest de oraş şi la 600 m nord-vest de malul Lacului Techirghiol, pe Valea Dereaua şi pe pantele line sud-vestice ale Dealului Urluchioi Situl arheologic de la Techirghiol. în jurul golfului Urluchioi Situl arheologic de la Techirghiol. la 1,5 km V de fosta carieră Techirghiol Situl arheologic de la Ţegheş. în partea de NV a satului, pe malul stâng al Argeşului Situl arheologic de la Ţegheş. La marginea sud-vestică a satului, pe malul stâng al Argeşului Situl arheologic de la Teiu. în lunca Oltului, între sat şi malul râului, la V de localitate şi pe Dealul Teiul Situl arheologic de la Teiuş- Ferma Muller Situl arheologic de la Teiuşu. în vatra satului Situl arheologic de la Teleşti - Vărsarea Potocelului. în lunca formată la vărsarea Potocelului în Potop, în capătul de S al localităţii, sub Dealul Viilor. Situl arheologic de la Teliţa - Celic Dere. Ansamblul arheologic este localizat pe versantul nordic al văii Celicului, la 3 km VSV de confluenţa cu apa Teliţei, adică la mai puţin de 20 km sud, în linie dreaptă, de vadul Dunării de la Isaccea. Situl arheologic de la Teliucu Superior - Peşteră Situl arheologic de la Teslui. la 1 km NE de sat, pe malul stâng al pârâului Teslui, lângă grajdul comunal şi spre satul Corbu Situl arheologic de la Teţcoiu - Vatra satului. Situl arheologic se află pe malul stâng al pârâului Tinoasa şi la 0,5 km V de sat. Situl arheologic de la Ţibrinu - Lacul Ţibrinu. Pe malul de sud al lacului Ţibrinu Situl arheologic de la Ţigănaşi - La Pompe. lângă grajdurile fostului CAP Situl arheologic de la Ţigănaşi - Valea Odăii. la cca. 3 km NV de sat Situl arheologic de la Ţigău - La dâmburi Situl arheologic de la Ţigmandru - În Hoghia. Situl se află pe un deal situat în partea mediană a văii Hoghiei, deasupra păşunii localităţii. Situl arheologic de la Tihău - La Cerniele. La sud vest de satul Tihău, la ieşirea spre satul Gâlgău Almaşului, la circa 1 km V de râul Almaş Situl arheologic de la Tilişca - Dealul Căţinaş. Situl se află la N de sat. Situl arheologic de la Timişoara - Cioreni. Situl este situat la 690 m SV de cantonul C.F.R. Ronaţ, în curba căii ferate Timişoara - Sânnicolau Mare; la 700 m V-NV de Gara CFR Ronaţ, la 7 km NV de catedrala din Timişoara şi la 950 m N de versantul drept al Pârâului Beregsău. Situl arheologic de la Timişoara - Pădurea Verde. valea pârâului Behela Situl arheologic de la Timişoara - Palanca Mare. Georeferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mare" se înscrie într-un perimetru care poate fi delimitat relativ bine, situat la nord, nord-vest, nord-est şi sud-est de Situl urban "Cartier Cetatea Timişoara". Înce Situl arheologic de la Timişoara - Palanca Mică. Georeferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mică" este situat la sud de Castelul Huniade (sediul Muzeului Banatului), întinzându-se până la râul Bega. Colţul nord-vestic al suburbiei Palanca Mică ar corespunde cu Situl arheologic de la Timuş-La Găinărie. Sit aflat în extravilan, la sud-vest de sat, pe un platou întins aflat între valea Livezii la vest şi pârâul Volovăţ la est Situl arheologic de la Timuş-Secărişte. Sit aflat în extravilan, la sud-est de sat, pe platoul aflat la nord de confluenţa pârâului Volovăţ cu pârâul Răchitei Situl arheologic de la Tiream - Fostele sere. La 500 m vest de comună, la 300 m vest de drumul Tiream - Vezendiu Situl arheologic de la Tiream - Valea Barnoldului. pe marginea drumului Tiream - Vezendiu, la 300 m de Valea Barnodului, pe terasa stângă a Barnodului Situl arheologic de la Tisa - Lazuri. lângă gara CFR, pe terasa înaltă din stânga râului Tisa Situl arheologic de la Titireci. în vatra satului Situl arheologic de la Toarcla Situl arheologic de la Toarcla- Între Şanţuri Situl arheologic de la Tocileni - Lutărie. Situl se află extravilan, la nord-vest de sat, pe terenul cuprins între drumul comunal Tocileni-Stăuceni şi pârâul Sitna. Situl arheologic de la Todireşti- La Şanţuri. între 5 - 7 km NV de sat, cu extindere spre sat Slobozia, com. Sireţel Situl arheologic de la Tohani - La Dumbravă. Situl se află la N de sat, la 150 m V de DJ 100H. Situl arheologic de la Toiaga - Curături. la 2 km NE de satul Toiaga, la 1,5km N de Matca Toiaga Situl arheologic de la Ţolici-Hălăbutoaia. Într-o vale relativ îngustă şi adâncă, la SV de satul Ţolici; principala depunere arheologică, se află la baza pantei de E a dealului Hălăbutoaia, la aprox. 100 m distanţă de o fântână cu apă sărată Situl arheologic de la Tomeşti - Dealul Doamnei. pe coasta de NNE, la 2,5 km E de sat, pe ambele părţi ale şoselei Iaşi - Tutova, la 300-500 m de confluenţa râului Bahlui cu râul Jijia Situl arheologic de la Tonciu - Dealul Pietros. terasa dintre calea ferată şi şoseaua din sat, înainte de intrarea în sat Situl arheologic de la Topile - Dealul Catargii. Situl se află la cca. 1300-1400 m VNV de sat, în marginea nord-estică a Dealului Catargii. Situl arheologic de la Topliceni - Biserica Adventistă. Situl se află în marginea de vest a satului, la cca. 150 m faţă de biserica adventistă şi la cca. 200 m faţă de drumul judeţean 203H Situl arheologic de la Topliceni - la sud-vest de sat. Situl se află pe partea dreaptă a drumului judeţean 203H, dinspre Poşta spre Topliceni, la 300-350 m NV de ruinele fostei mănăstiri Domireşti. Situl arheologic de la Torba - În grădina fostului conac Berecki. Situl se află în grădina fostului conac Bereki. Situl arheologic de la Totia. În hotarul localităţii, spre Băcia, pe malul din dreapta Streiului Situl arheologic de la Totia. Pe malul stâng al pârâului Situl arheologic de la Traian - Berindeşti Situl arheologic de la Traian - La Izvoare. la 500 m NE de sat Situl arheologic de la Trestenic. cca. 100 m SE, paralel cu şoseaua Trestenic - Nalbant Situl arheologic de la Trifeşti - Dealul Curţii. la 100 m de marginea de E a satului, spre şesul "Toloaca Mica" Situl arheologic de la Trivalea-Moşteni- Blidaru Situl arheologic de la Truşeşti - La Capac. Situl se află extravilan, situat la 1100 m vest-nord-vest de punctul Ţugueta, între şoseaua Tuşeşti-Măşcăteni şi Jijia, pe un martor de eroziune a terasei inferioare a Jijiei. Situl arheologic de la Truşeşti - Puturosul. Situl se află extravilan, pe malul drept al Jijiei, lângă podul din dreptul înălţimii Ţugueta, pe un martor de eroziune lung de 200 m şi lat de 90 m. Situl arheologic de la Tudor Vladimirescu-Cărămidărie. Aşezare situată în extravilan, la circa 100 m sud-est de grajdurile sectorului zootehnic al fostului CAP şi la 0,5 km sud-sud-est de punctul Faţa Satului, până aproape de Iazul lui Iancu Situl arheologic de la Tudor Vladimirescu-Faţa Satului. Aşezarea aflată în extravilan, în marginea de est a satului, pe partea stângă a pârâului Tudor, spre confluenţa sa cu Pârâul Sărat, pe panta lină a culmii dintre aceste pâraie. Situl arheologic de la Tudor Vladimirescu- La Izlaz. Sit aflat în extravilan la 1300 m sud-vest de sat, pe partea stângă a văii Avrămeni Situl arheologic de la Tunari. pe malul nordic al râului Pasărea, de la şos. Tunari - Baloteşti până la hotarul cu comuna Ştefăneştii de Jos Situl arheologic de la Tureni - La Furci. Situl se află în rezervaţia "Cheile Turenilor" - între Tureni şi Copăceni - peşteri, la intersecţia drumurilor Sănduleşti - Tureni - Miceşti ( DJ 103 G şi 107 L), în faţa Carierei Sănduleşti, la 100 m de viitoarea Autostradă Transilvania pe Dealul Ghice Situl arheologic de la Tureni - Svona. Situl se află pe terasa stângă a "Văii Racilor", în spatele caselor de la şosea, de-a lungul întregii terase. Situl arheologic de la Turia - Balász - Telke. la V de sat, pe un bot de deal înconjurat de pârâul Katarna Situl arheologic de la Turia - Cetatea Turia. la 5 km NV de extremitatea nordică a satului Turia, între comunele Turia şi Băile Bálványos Situl arheologic de la Turia - Cimitirul Catolic. pe partea dreaptă a drumului ce duce de la Turia de Jos spre Târgu Secuiesc, lângă cimitirul romano-catolic Situl arheologic de la Turia - Judeţ. un platou înalt şi larg, la marginea de N a comunei, la confluenţa pâraielor Turia şi Caratna Situl arheologic de la Turulung - Canton Situl arheologic de la Turulung - Dealul Pustiu Situl arheologic de la Ţuţora. pe ambele părţi ale şoselei Iaşi - Ţuţora, la cca. 300-500 m E de confluenţa Jijia - Bahlui Situl arheologic de la Tuzla. între golfurile "Tuzla Mică" şi "Tuzla Mare" Situl arheologic de la Tuzla. la 50 - 150 m S de Farul Tuzla Situl arheologic de la Tuzla. la V de golful Tuzla Mare, pe prima peninsulă de pe latura de S a braţului Situl arheologic de la Udaţi-Lucieni - La Pascali Situl arheologic de la Uioara de Jos - Grui. la 1,5 km S de marginea satului, la izvorul Văii Ciunga Situl arheologic de la Ulmeni. în confluenţa Gîrlei Dării cu Sărata,pe platoul dintre cursurile celor 2 pâraie Situl arheologic de la Ulmeni. la 2 - 2,4 km N de Primăria din Ulmeni, la E de drumul Ulmeni, Sărăţeanca Situl arheologic de la Ulmi - Tufan. la 0,5 km SE de localitate şi imediat la E de DN 71 Târgovişte - Răcari Situl arheologic de la Ulmu - La Caraman. Situl se află pe malul de E al Mostiştei la 300 m SV de localitatea Ulmu. Situl arheologic de la Ungra - Curtea Şcolii. în curtea şcolii din localitate Situl arheologic de la Ungra. Între silozul din gara CFR Rupea şi dealul pe care se află cetatea feudală, pe partea dreaptă a şoselei Rupea-Ungra, pe malul de nord al Oltului, la vărsarea râului Homorod în Olt. Situl arheologic de la Ungureni - Imaşul Ciuleienilor. Situl se află extravilan, la marginea de nord-vest a satului, pe panta terasei de pe partea dreaptă a Jijiei. Situl arheologic de la Ungureni - Livada. Situl arheologic se află pe terasa înaltă de pe malul drept al râului Dâmboviţa, mărginită la vest de liziera pădurii Ungureni iar la est de marginea terasei. Situl arheologic de la Unguroaia-Velniţă. Sit arheologic in extravilan, situat la 700 m nord-nord-vest de sat, la 1000 m vest de punctul Velniţă Situl arheologic de la Unip - Dealu Cetăţuica. Situl se află la 3,2 km NV de biserica ortodoxă din Unip, la 2,57 km S-SV de biserica ortodoxă din Urseni, la 4,54 km V-SV de biserica ortodoxă din Uliuc şi la 350 m S de versantul stâng al Râului Timiş. Situl arheologic de la Unip - Ocoale-1. Situl se află la 1,32 km SE de biserica ortodoxă din Unip, la 3,65 km SV de biserica ortodoxă din Uliuc, la 3,2 km V-NV de biserica ortodoxă din Icloda şi la 250 m V de versantul stâng al Pârâului Pogănişul Mort. Situl arheologic de la Urecheşti. La V de sat Situl arheologic de la Uriu. terasa din dreptul Văii Ilişua, la 200 - 300 m de şosea Situl arheologic de la Urlaţi-La Câmp. Situl se află plasat pe o prelungire a terasei în câmpie la aproximativ 150 m SV de Liceul Teoretic Brâncoveanu Vodă, la S de lacul de la (fostul) CAP. Situl arheologic de la Urluia - Valea Polucci. la c. 3,3 km NV de Urluia Situl arheologic de la Uroi-Măgura Uroiului. Pe partea de est a Dealului Uroi, la confluenţa râului Strei cu Mureşul Situl arheologic de la Ursoaia - În cimitir. în cimitirul satului şi în jur Situl arheologic de la Ursoaia - La Movilă. în vatra satului Situl arheologic de la Urziceanca - Islaz. la 0,6 km SE de limita de S a satului, în cotul Colentinei Situl arheologic de la Văcăreasca. în vatra satului, în jurul şi în spatele magazinului Situl arheologic de la Văcăreni - Dealul Chitlăului. la 7 km SV de sat, pe dealul Chitlăului Situl arheologic de la Văcăreni - Popina Mare. la aproximativ 2,5 km E-NE de sat şi la 1 km N de gura Văii Nevestelniţa. Situl arheologic de la Văcăreni - Valea Nevestelniţa 1. la gura Văii Nevestelniţa care debuşează la 2 km est de sat în fosta Baltă a Dunării, Situl arheologic de la Văcăreni - Valea Nevestelniţa 2. la aprox. 400 m S de zona Valea Nevestelniţa 1, spre şoseaua Tulcea-Măcin Situl arheologic de la Văcăreşti - Broşteni. pe dreapta pârâului Gârliţa, la 0,25 km V de localitate, în luncă Situl arheologic de la Văculeşti - Rediu. Situl se află atât extravilan cât şi intravilan, în partea de est a satului, pe un promontoriu înalt care domină valea Rediului, pe partea stângă a şoselei naţionale Botoşani-Dorohoi. Situl arheologic de la Vădastra - Măgura Cetăţii. la 2 km V de sat Situl arheologic de la Vădastra - Măgura Fetelor. în Câmpia Dunării, la vest de Olt, în partea de vest a satului Situl arheologic de la Vad - Poduri. la 1 km V de centrul satului, pe terasa înaltă din dreapta râului Cavnic Situl arheologic de la Vadu Anei - Ostrov. în mijlocul râului Pasărea Situl arheologic de la Vadu Anei. pe malul stâng al râului Pasărea, la S de traseul autostrăzii Bucureşti - Constanţa, până în marginea satului Situl arheologic de la Vadu - Cimitir. În hotarul localităţii, pe promontoriul de la sud de sat , la est de cimitirul actual Situl arheologic de la Vadu - Ghiaur - Chioi. la 2 km N de Întreprinderea de Metale Rare, pe promontoriu Situl arheologic de la Vădurele - Fundătura. la 1-1,5 km NE de sat Situl arheologic de la Vadu Săpat-Brăneşti - Budureasca 6. Situl se află pe valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Budureasca 13 - În pădure spre Malul Roşu. Situl se află în nordul văii Budureasca, în pădure spre Malul Roşu, spre gura minei. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Budureasca 14 - La Galdare. Situl se află pe valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - Budureasca 16 - Sila. Situl se află pe valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Budureasca 17 - La Steluş. Situl se află pe partea vestică a văii Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Budureasca 18 - La Loloaia. Situl se află pe valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Budureasca 19 - La Oncică. Situl se află pe valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - Budureasca 1 - Valea Pietrei - Nord. Situl se află pe valea pârâului Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Budureasca 20 - ,La via lui Ostaşu. Situl se află pe dealul Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - Budureasca 25. Situl este poziţionat la est de pârâul Budureasca şi la sud de Valea Angheloaia. Situl arheologic de la Vadu Săpat - Budureasca 26. Situl este poziţionat pe partea estică a Pârâului Budureasca, opus cu Budureasca 9 - Puţul lui Burciu. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Budureasca 30 - La Pădure. Situl se află în Valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Budureasca 31. Situl se află în Valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - Budureasca 3 - La Greci. Situl se află pe valea Budureasca, la Stupina fostului CAP - Vadu Săpat. Situl arheologic de la Vadu Săpat - Budureasca 9 - Puţul lui Burciu. Situl se află pe valea pârâului Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - La Dovîncescu. Situl se află pe malul estic al gârlei Scheianca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - La Floreasca. la crucile Doamnei Neaga, deasupra Străjii, la est de sat Situl arheologic de la Vadu Săpat - La Hulă - Budureasca 7. Situl se află pe valea pârâului Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - La Poteci - Budureasca 10. Situl se află pe partea dreaptă a pârâului Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Pe saduri - Budureasca 12. Situl se află pe valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - Puţul Tătarului. Situl se află în partea de N a terasei Budureasca, la cca. 4 km NV de Vadu Săpat, pe malul drept al pârâului Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Talpazan - Budureasca 15. Situl se află pe valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Soreşti - Şumurdoaia. la SE de localitate Situl arheologic de la Vâlcelele de Sus - Dealul Cişmelelor. pe valea Iminogului Situl arheologic de la Vâlcelele - La Cetate. Situat în partea de SV a satului, pe gârla Balana Situl arheologic de la Vâlcele-Pe Păşune. Sit arheologic, aflat la 200 m sud de sat, la 100 m est de şoseaua naţională Dorohoi-Botoşani şi la 400 m est de satul Mitoc Situl arheologic de la Valea Greziei. Situl se află la cca. 200 m SE de satul Făurei la gura unei văioage. Situl arheologic de la Valea lui Mihai - Groapa cu Lut Situl arheologic de la Valea Lupului - Podei. în latura de NV a satului, la V de şoseaua Buzău - Braşov Situl arheologic de la Valea Nucului. pe platoul înalt de la E de sat, în dreptul bisericii Situl arheologic de la Valea Popii-Coada Malului. la ieşirea din sat spre Radovanu, la marginea de nord a satului Valea Popii, pe partea stângă a şoselei Situl arheologic de la Valea Puţului - Hula lui Pitaru Ghiţă. în marginea de S a satului, de o parte şi de alta a drumului zis Nulă Pităveşei sau hula lui Pitaru Ghiţă, în grădina lui Mihai Poşircă şi ale vecinilor Situl arheologic de la Valea Râmnicului - în marginea de sud a satului. în marginea de S a satului, peste calea ferată, la 270 m E de şoseaua Valea Râmnicului - Rubla Situl arheologic de la Valea Rece - În Lechinţa. Punct apropiat de grajdurile GAS. Situl arheologic de la Valea Timişului - Rovina. la 2,5 km N de sat, la aproximativ 1 km NV de comuna Buchin, Situl arheologic de la Văleni - Atanasiu. la 600 m de punctul "Popa Cloşcă" Situl arheologic de la Văleni-Dâmboviţa - Mâzgana - Poiana Tomii. pe un platou de deal, la 1 km S de localitate Situl arheologic de la Vălenii - Seliştea. la cca. 300m SE de sat Situl arheologic de la Vălenii Şomcuţei - Ograda Budenilor. în centrul localităţii, pe malul stâng al văii, pe un teren plat Situl arheologic de la Vălenii Şomcuţei - Valea lui Ştefan. pe o pantă de deal la sud-vest de localitate, în stânga Văii Rea Situl arheologic de la Văleni-La morişcă Situl arheologic de la Văleni - Popa Cloşcă. la 700-800 m NV de "Gorgan" Situl arheologic de la Vama Veche. la N de sat Situl arheologic de la Vânători - Amiral. între km 10 şi 11 pe calea ferată Galaţi-Bârlad Situl arheologic de la Vânători. La 300 m E de satul Vânători, pe malul stâng al văii Mostiştea, în dreptul unui cot al apei şi pe cel drept al văii afluente Situl arheologic de la Vânători - La Jorica. între km 10 şi 11 pe calea ferată Galaţi-Bârlad Situl arheologic de la Vânători - La Rufeni. la 300m de sat, pe partea stângă a şoselei Iaşi-Vânători Situl arheologic de la Vânători. zona de contact dintre satele Vânători şi Leşile, malul stâng al văii Mostiştea Situl arheologic de la Vărădia de Mureş - 'La Cetate. în marginea satului, la E de localitate, la 100 m de biserica ortodoxă Situl arheologic de la Vărăşti - Grădiştea Ulmilor. Situl se află la 3 km S de şoseaua Călăraşi-Olteniţa pe malul fostului lac Boian, în zona martorului de eroziune, Grădiştea Ulmilor-Boian. Situl arheologic de la Vârfu Câmpului - La Baltă. Situl se află extravilan, situat la 800 m sud-vest de sat, pe terasa inferioară a Siretului, pe un martor de eroziune. Situl arheologic de la Vărşand - Între vii. la 300 m V de marginea localităţii şi la 150 m de drumul de ţară care leagă satul de păşune Situl arheologic de la Varvata - Dealul Cetăţuica. la cca. 500 m SE de cătunul Varvata Situl arheologic de la Vascani - Pe Platou. la marginea de SV a satului, lângă fostele grajduri CAP şi biserică, pe partea dreaptă a drumului Vascani - Todireşti Situl arheologic de la Vedea. la cca. 5-700 m V de sat, la NV de Dunăre Situl arheologic de la Veneţia de Jos - Podul Fântânilor Situl arheologic de la Verbicioara - La Cetate. la 4 km V de biserică Situl arheologic de la Verbiţa - Eleşteu. La 3 km S-V de Biserică, pe coasta de sud a dealului Eleşteului, tăiată de şoseaua Verbiţa - Pleniţa, şi la poalele ei Situl arheologic de la Verguleasa. la 1 km E de sat, pe terasa primară a Oltului Situl arheologic de la Vermeş - Glodeţ. pe un platou la V de sat Situl arheologic de la Vermeş. lângă Căminul cultural Situl arheologic de la Vermeş - Pe toacă. la ieşirea din sat, în direcţia Sângeorzu Nou Situl arheologic de la Vermeşti - Cetăţuia. La marginea de N a satului, la cca 500 m E de DN2G spre Moineşti Situl arheologic de la Veteranu. pe versantul opus celui pe care se află clădirea în paragină a geamiei, pe stânga Văii Veteranului Situl arheologic de la Vezendiu - Colţarât. punct situat pe terasa înaltă a Ierului, la cca. 300 m. de capătul com. Vezendiu, în direcţia Tiream Situl arheologic de la Victoria - Dealul La Biserică. Situl se află extravilan, la SV de sat, pe terenul din jurul bisericii satului, aflat în stânga Jijiei. Situl arheologic de la Victoria. limita de SV a satului Situl arheologic de la Victoria - Şanţul Caterinei. Situl se află extravilan, la 3000 m nord-nord-vest de sat, pe valea Zarzărului şi la nord de iazul Boilor. Situl arheologic de la Vidin - Surliţa. la 2 km NV de sat, la 1,5km V de râul Gilort Situl arheologic de la Vidra - Tell-ul Vidra. pe malul nordic al Sabarului Situl arheologicde la Viforâta - Dealul Mărureni. Situl arheologic se află la 1 km NE de localitate şi la 1,5 km NNV de Mănăstirea Dealu. Situl arheologic de la Viilor - Dealul Viilor. la 4 km E de mun. Sighişoara, pe drumul Sighişoara - Bolu Situl arheologic de la Viişoara - Dealul Bărbos. Situl arheologic se află la poalele dealului "Bărbos", situat la 3 km N de sat şi pe partea stângă a văii, cam 1 km mai jos. Situl arheologic de la Vineţi-Moara lui Iovescu Situl arheologic de la Vinţu de Jos (Sibişeni) - Deasupra satului. pe a doua terasă din stânga Mureşului, la cca 1 km SV de gara Vinţu de Jos, pe partea dreaptă a văii Profira Situl arheologic de la Viscri - Dealul Ţiganilor Situl arheologic de la Viscri-Pârâul Morilor. pe terasa din dreapta văii Situl arheologic de la Vişina - La Grădini. pe malul stâng de N al pârâului Holboca, la 1 km S de localitate şi la V de DC spre Hanu lui Pală Situl arheologic de la Vişina. la limita de E a satului, pe malul lacului Goloviţa Situl arheologic de la Vişina - Pădurea Ceretu. pe malul stâng al pârâului Baracul, la 0,3 km E de pădure Situl arheologic de la Vişina - Pădurea Vişina. pe malul stâng al pârâului Holboca, la 0,3 km S şi 0,25 km E de pădurea Vişina Situl arheologic de la Viştea - Cărbunari. Situl se află la Fântâna Mică şi Cărbunari. Situl arheologicde la Visuia - Feţişoara Situl arheologic de la Visuia - La Ţiglă. la 2 km NV de sat Situl arheologic de la Vizireni - Movila Mare. la 0,6 km de N de sat, pe dreapta drumului spre Lunca Buzăului Situl arheologic de la Vizureşti - Măgura. Situl arheologic este situat la NV de localitate, la cota 131,8. Situl arheologic de la Vizureşti - Morcilă. Situl arheologic se află la confluenţa Văii Musa cu râul Colentina. Situl arheologic de la Vlădeni-Deal - La Biserică. Situl se află în intravilan, pe platforma din jurul bisericii satului, delimitată la E şi S de pârâul Varniţa. Situl arheologic de la Vlădeni - Dealul Livezii. Situl se află extravilan, la sud de sat, pe partea stângă a şoselei naţionale Botoşani-Suceava. Situl arheologic de la Vlădeni - La Gropană. Situl se află extravilan, la vest de sat, pe un platou înalt aflat la sud-vest de şoseaua naţională Botoşani-Suceava, mărginit la est de valea Lutăriei. Situl arheologic de la Vlădeni - La Silişte. Situl se află extravilan, la est de sat, pe platoul aflat între valea Şipotului la nord, şoseaua naţională Botoşani-Suceava la est şi sud şi pârâul Bulgăriilor la vest. Situl arheologic de la Vlădeni - Popina Blagodeasca. la 4 km N de sat, la S de râul Ialomiţa Situl arheologic de la Vlădeni - Sub Pădure. Situl se află extravilan, la nord-est de sat, pe un deal cuprins între valea Izvoarelor la nord-est şi pârâul Bulgăriilor la vest. Situl arheologic de la Vlădeşti. în vatra satului Situl arheologic de la Vlădiceasca. de la hotarul cu satul Cocioc, spre V, până la şoseaua Bucureşti - Ploieşti, spre E, pe malul sudic al lacului Snagov Situl arheologic de la Vlădiceasca - Ghergălăul Mare. La 100 m SV de sat, pe un ostrov în apele lacului Frăsinet Situl arheologic de la Vlădiceasca-Gherghelăul Mic. La 100 m SV de sat, pe un ostrov în apele lacului Frăsinet Situl arheologic de la Vlădiceasca. pe malul nordic al Vlăsiei, între şoseaua Bucureşti - Ploieşti şi pădurea Vlădiceasca Situl arheologic de la Vlădiceasca. Pe malul stâng al pârâului Vlăsia. Situl arheologic de la Vlădiceni - La Cânechişte. la 300 m NE de sat Situl arheologic de la Vlădiceni - Schitul Vlădiceni. în vatra satului, pe un mamelon din apropierea schitului Situl arheologic de la Vlădila-La islaz. în valea pârâului Grădinile, pe malul pârâului Grădinile, în apropierea staţiei C.F.R Studina, 200 m E şi la 150 m de drumul naţional Caracal-Corabia, pe terenuri proprietate privată dar şi ale comunei Grădinile. Situl arheologic de la Vlădila - La Pepinieră. pe drumul Caracal - Corabia, in valea Vlădilei, la mai puţin de 15 km V de Olt Situl arheologic de la Vladimirescu - La Cetate. la 500 m V de localitate şi la cca. 1 km S de DN Arad - Deva Situl arheologic de la Vlaha - autostrada Braşov-Borş, tronson 2B, km 42+200-45+200-Pad. Situl se află pe terasă prelungă (altitudine de 471,5 m în zona sitului propriu-zis), situată în partea sud-vestică a localităţii Vlaha, urmărind pe partea sudică valea pârâului Racoş (cum este numit de localnici, dar, de fapt, este înregistrat în hărţile Situl arheologic de la Vlăsceni - Măgura. în dreapta râului Sabar, la capătul de NV al localităţii Situl arheologic de la Vocoteşti. pe ambele părţi ale drumului Voicesti - Vocotesti, la cca. 800 m V de Scoala generală Situl arheologic de la Voila. între şoseaua naţională Braşov-Sibiu şi Olt Situl arheologic de la Voila - La Brad Situl arheologic de la Vorniceni - Lutărie. Situl se află extravilan, la 1900 m est de sat, pe partea dreaptă a pârâului Ibăneasa. Situl arheologic de la Vorona Mare - Dealul Holban. Aşezarea este situată extravilan, la 1200 m nord-est de satul Joldeşti, pe un platou aflat între valea Holban la nord-est şi pârâul Vorona la sud. Situl arheologic de la Vrani - Dâmbul Morişchii. pe malul stâng al Caraşului la NV de sat, în spatele pichetului de grăniceri Situl arheologic de la Vrăniuţ - Iagodărie''. La SV de sat, pe malul râului Situl arheologic de la Vrăniuţ - Livezi''. la sud de sat, pe malul stâng al pârâului Ciclova Situl arheologic de la Vrăniuţ - Uliţa Popii''. marginea nordică a satului Situl arheologic de la Vulcan II. Situl se află lângă drum, în dreapta, înainte de intrarea în sat. Situl arheologic de la Vulcan I. Situl se află pe platoul din dreapta drumului sătesc, imediat după ramificaţia acestuia din şoseaua comunală. Situl arheologic de la Vultureşti - Ogrăzi. la 1 km N de sat, pe terasa stângă a pârâului Recea Situl arheologic de la Zăbrani - Dealul Pietrei. la 300 m NV de localitate, 200 m N de DJ 682 Situl arheologic de la Zădăreni - Cartierul Nou. la cca. 500 m E de vatra satului, la N de şoseaua Arad - Zădăreni Situl arheologic de la Zahoreni - La Holm. Situl se află în extravilan, la 1200 m SE de sat, pe un platou înalt mărginit de valea Bolniţei şi la N-NE de valea Hârtopului. Situl arheologic de la Zahoreni - Valea Badelui. Situl se află în extravilan, la 1800 m E-SE de sat, la SV de pădurea Zahoreni şi la SE de pădurea Volovăţ, pe terasele în pantă uşoară din dreapta şi stânga văii Badelui. Situl arheologic de la Zăiceşti-În faţa Ţiclăului. Sit în extravilan, situat la nord de sat, pe panta sud-vestică a Dealului Ţiclău, la nord-est de locuinţa lui Andruş Ion. Situl arheologic de la Zăiceşti-La Budăi. Sit aflat în extravilan, la circa 2000 m nord-est de sat, pe versantul sudic al unui promontoriu care coboară spre pârâul Dresleuca Situl arheologic de la Zăiceşti-Maşinistrul. Sit arheologic aflat în extravilan, la sud-est de sat, pe promontoriul care domină valea dintre satele Zăiceşti şi Buzeni Situl arheologic de la Zăiceşti-Pe Cristeşti. Aşezare în extravilan, situat la 1500 m sud de fosta fermă CAP, pe platoul de pe partea dreaptă a şoselei naţionale Botoşani - Iaşi Situl arheologic de la Zăiceşti-Podul Coşteanului. Sit arheologic în extravilan, aflat la circa 1200 m nord de sat, pe partea stângă a pârâului Dresleuca, pe versantul sud-estic al Dealului Movilei Situl arheologic de la Zălan - Biserică. pe malul drept al Oltului, la 500 m E de pârâul Zălan Situl arheologic de la Zalău - Dealul Lupului. punctul Dealul Lupului este amplasat pe un platou mărginit la est de Valea Mâţii, care se varsă în Valea Zalăului, ce se află la nord de dealul amintit, curgând paralel cu acesta spre vest Situl arheologic de la Zalău-Ortelec - Fînaţe. la est de muntele Meseş; la nord-vest curge Valea Ungurului, iar latura aşezării dinspre NNE este flancată de un pârâu, afluent al văii Ungurului Situl arheologic de la Zalău - str. Corneliu Coposu Situl arheologic de la Zalău - Tăneiul lui Winkler. pe valea Mitii, la S de Laminorul de ţevi Situl arheologic de la Zalhanaua - La Turnuri. Situl se află pe raza comunei Târgşorul Vechi, nu Măneşti. Este cartat pe PUG Târgşorul Vechi la SV de sat. Situl se află în stângă pârâului Viişoara. Situl arheologic de la Zamoştea Situl arheologic de la Zăneşti-biserica Sf. Nicolae Situl arheologic de la Zărneşti. la E de sat pe terasa înaltă a Cîlnăului, la V de şoseaua spre DN 1 B, pe movila aplatisată din dreptul grajdurilor fostului CAP Situl arheologic de la Zăsloane - Zăsloane'' Situl arheologic de la Zăuan - Akasztõdomb. la 1,5 km NV de sat, pe prima terasa de pe stânga Barcăului Situl arheologic de la Zau de Câmpie - Între pâraie. Situl se află lângă lacul Zau de Câmpie, format pe cursul Pârâului de Câmpie. Situl arheologic de la Zau de Câmpie. Situl se află în localitate, pe teritoriul caselor lui Emil Pop şi Remus Munteanu. Situl arheologic de la Ziduri. la 1,1 km SV de sat, pe culmea de peste baltă, pe Movila spre Costieni Situl arheologic de la Zoiţani-În Hotar. Sit aflat în extravilan la 500 m sud-sud-vest de sat, pe platoul de pe partea stângă a Volovăţului, la 400 m nord-est de iaz Situl arheologic de la Zoltan - Dealul Bisericii. în spatele bisericii reformate, la E şi S de ea Situl arheologic de la Zoltan - Nisipărie. la 100 m N de biserica reformată, peste drum de Şcoala Primară, la 500 m E de râul Olt Situl arheologic de la Zoreni - La Curte. lângă grajdurile CAP Situl arheologic de la Zorile - Cişmea 1. la cca. 0.9 km SE faţă de ieşirea sudică a satului, în zona unei cişmele (la 100 m E), pe valea Ghiolpunar, la poalele Dealului Viilor. Situl arheologic de la Zorile - Cişmea 2. pe teritoriul satului, spre ieşirea vestică, pe un platou care domină la 50 m nord, de la 20 m altitudine relativă, cişmeaua din sat Situl arheologic de la Zorile - Dealul Cişmelei. în partea de SV a unei viroage; se află la 120 m SV de cişmea, de asemenea, pe un platou care o domină. Situl arheologic din Bădeni - Cetatea Bagy. Dealul Cetăţii domină valea Homoroadelor şi a Vârghişului, pe malul drept al Homorodului Mare. Situl arheologic din curtea Colegiului Horea, Cloşca şi Crişan Situl arheologic din curtea colegiului Horea, Cloşca şi Crişan. perimetrul aflat în curtea Colegiului "Horea, Cloşca si Crişan" Situl arheologic din epoca bronzului de la Buriaş-Ciocănari. La S de sat, între şoseaua Buriaş - Ciocănari şi pădurea Buriaş Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Roşioru - Valea Cochirleanca. la cca. 1 km E de şoseaua Roşioru - Bălăceanu, în grădina de legume, lângă sondă Situl arheologic din epoca romană de la Sânmihaiu de Câmpie - Podişele. la intrarea în sat Situl arheologic din Piatra Neamţ - La Pavilion. Muntele Cozla Situl arheologic din punctul Pădure 2 de la Bucşani. Pe terasa inferioară a Neajlovului, la cca 170 m SE de albia actuală şi la 400 de m SE de tell-ul de la Pădure Situl arheologic Drăgheşti - În Paragină. La sud de sat, pe partea stângă a drumului Răduceşti-Băbeni, la 0,25 km vest de acesta Situl arheologic Dudărie. în partea dreaptă a străzii, vis a vis de Parc, la est de calea ferată Timişoara-Moraviţa Situl arheologic eneolitic de la Cernavodă - Dealul Sofia. începînd de la 100 m V de Primăria oraşului până la malul Dunării Situl arheologic Fitod - Csere-alja. la limita extravilanului, parţial pe teritoriul fostului CAP, la est de sat, pe malul drept al pârâului Fitod, la poalele dealului Csere Situl arheologic fortificat de la Beidaud. la 2,5 km V de sat Situl arheologic grecesc de la Histria - Bent. în vatra satului Istria Situl arheologic greco-roman de la Gura Dobrogei. la confluenţa pârâului Gura Dobrogei cu râul Casimcea Situl arheologic hallstatian de la Platoneşti - Platoul Hagieni. la 1 km SE de sat, pe terasa de la S de râul Ialomiţa Situl arheologic hallstattian de la Teleşti - Curături. la 1,5 km de satul Teleşti, la 2km V de râul Bistriţa Situl arheologic II de la Frumuşeni. la 300 m E de localitate, pe bot de deal, în dreptul vechiului mal al Mureşului Situl arheologic la Băile Herculane - Peştera Gaura lui Cărăfil'' Situl arheologic la Bolvaşniţa Situl arheologic la Cristian- Măgurele Situl arheologic la Gorneşti. Situl se află la circa 500 m S de localitate, pe malul Mureşului, la capătul dinspre Târgul Mureş. Situl arheologic la Sanislău- Curtea Fostului CAP Situl arheologic latene de la Castelu Situl arheologic Latene de la Dunăreni - Gura Zăvalului Situl arheologic Latene de la Nuntaşi. la capătul de V al satului Situl arheologic Latene de la Poarta Albă Situl arheologic Latene de la Valea Dacilor. pe traseul conductei de gaze Rusia-Turcia-Grecia, la 1 km E de localitate Situl arheologic Latene de la Văleni Situl arheologic la Voila - În Şes Situl arheologic la Vrani - Islaz''. de-a lungul râului Ciclova Situl arheologic Leliceni - Suta III. în extravilan, la cca. 600 m SV de localitate, la locul numit Suta III, SSV de munetele Kőhegy, pe malul stâng al pârâului Borvíz (sau Nagy-patak, Nagyrét-pataka), vis-a-vis de siturile Kőhegy şi Titlamas-tető, pe o înălţime Situl arheologic medieval de la Bicaci - Biserica turcilor. la 300 m SE de localitate, pe malul stâng al afluentului Văii Gepiului Situl arheologic medieval de la Cicăneşti-Sălişte. Situl se află în partea de nord a satului Bărăşti Situl arheologic medieval de la Covăsânţ - Cetatea Hindec. pe malul pârâului Valea Mică, la 350 m E de sat Situl arheologic medieval de la Curteşti-Dealul Hudumului. Situl este situat în extravilan, la 1200 m N de sat, pe partea dreaptă a pârâului Dresleuca şi la 400 m sud de şoseaua naţională Botoşani-Suceava. Situl arheologic medieval de la Lunca - La Silişte. Situl se află extravilan, la vest de sat, pe o terasă de-a lungul Siretului, în zona perimetrului fostului sediu al CAP Lunca. Situl arheologic neolitic de la Cernavodă - Coada Zăvoiului Situl arheologic -oraşul antic Napoca- de la Cluj-Napoca. Situl se află în zona centrală (între Canalul Morii, Piaţa Păcii, Piaţa Victoriei, Piaţa Muzeului), Str. Regele Ferdinand 6, intersecţia Str. Cotită cu Str. Tipografiei (Magazinul Central), B-dul Eroilor, Str. V. Deleu, Str. General Traian Moşoiu. Situl arheologic Oraşul medieval Bistriţa. În interiorul perimetrului fostei cetăţi medievale Situl arheologic - oraşul medieval - mânăstirea Negru Vodă de la Câmpulung. Biserica Mânăstirii "Negru Vodă"; Terasa înaltă de pe malul drept al Râului Târgului Situl arheologic paleolitic de la Lumina. pe teritoriul comunei Situl arheologic Porolissum de la Jac - Pomet. în forum-ul oraşului roman Porolissum Situl arheologic preistoric de la Nişcov. dincolo de podul peste pârâul Nişcov pe stânga şoselei spre Ciolanu, într-o şosea pe malul pârâului, în gospodăriile de aici (Ştefan Gutuie) Situl arheolohic de la Râpa- Sub pădure. în dreapta şoselei Rîpa - Tinca Situl arheoloic de la Lacu Turcului-curtea lui Constantin Pascu. în curtea lui Constantin Pascu, la nord de râul Ialomita Situl arhologic de la Băile Herculane - Peştera Hoţilor. pe versantul drept al Cernei, în spatele hotelului Roman, la 500 m N de localitate Situl arhologic de la Streisângeorgiu. În hotarul localităţii, pe o terasă a Streiului, pe malul din dreapta, lângă pod, între Sângeorgiu şi Strei - Săcel Situl de la Chitila - Cărămidărie. pe malul vestic al lacului Chitila în zona fostei fabrici "7 Noiembrie"; Str. Păcii nr. 22-28 Situl de la Independenţa - punct Malu Roşu (la 250 m est de Autostrada Bucureşti - Ploieşti. Situl este amplasat pe terasa din partea dreaptă a râului Prahova. Situl medieval de la Albeşti-Paleologu-La conductele Compet. Sit poziţionat la 150-200 m vest de conductele ce traversează râul Cricovul Sărat, pe terasa primară stângă a râului Situl medieval de la Oradea - Salca - Fabrica de bere. În partea sud-estică a oraşului Oradea pe terasa înaltă a Crişului Repede, pe malul stâng al pârâului Peţa Situl medieval de la Roşia Montană - Tăul Anghel. Tău Anghel este situat în partea sud-estică a actualei localităţi Roşia Montana. În partea sud-vestică a lacului menţionat se află Tău Brazi, iar în partea sud-estică, zona este mărginită de drumul de acces care duce la Roşia-Poieni. Toate proprietăţile c Situl medieval rural de la Prejmer Situl preistoric de la Costişa - Dealul Stanciului. Situl se află la 2 km N de punctul Dealul Cetăţuia, pe teritoriul fostului sat Sbereştii de Sus (înglobat la Costişa); pe malul stâng al Bistriţei Situl preistoric de la Ernei - Carieră. Situl se află la E de DN15 Târgu-Mureş-Reghin, partea dreaptă a şoselei, vis-a-vis de Selgros, la E de Mureş, lângă pârâul Sărat. Situl preistoric de la Istria - Drumul Vacilor. la 600 m S de satul Istria Situl preistoric de la Teleac. Situl se află pe păşunea de la NV de sat, în locul unde pârâul ce curge dinspre sat se întâlneşte cu cel ce vine dinspre Alexandriţa. Situl preistoric de la Vădastra - Măgura Georgescu Situl roman de la Bucium - Vulcoi-Corabia. la S de vârful Corabia Situl rural Rimetea Sitului arheologic de la Brăeşti-Vatra Satului. Sit arheologic în intravilan, situat de-a lungul pârâului Brăiasca, în vatra satului, la 400 m sud-vest de şcoală Situl urban Cetatea Alba Iulia. E-str. Dobrogeanu-Gherea Constantin, str. Unirii, str. Bălcescu N; N-Calea Moţilor, Bd- Horea; V-Bd. Horea. Str. 6 martie; S-str. 6 Martie Situl urban Oraşul istoric Curtea de Argeş de la Curtea de Argeş. Str. Negru Vodă 1-149, resp. 2-29. Fundătura Negru Vodă. Sr. Alexandru cel Bun. Str. Vlaicu Vodă. Str. Tudor Vladimirescu. Str. Dumitru Norocea, numerel fără şoţ. Str. Oituz, de la intersecţia cu str. Mărăşeşti, excluzând nr. 1-5. Str. Mărăşeşti. Str. Dum Târgul medieval Gherghiţa - La Bebe Nicolescu. Situl se află intravilan, pe proprietatea Bebe Nicolescu Tell-ul Boian de la Stoeneşti - Măgura Tangâru. la 1,5 km N de sat, malul stâng al râului Sabar Tell-ul de epoca bronzului de la Voiteg - La Vii SV. Situl se află la 2,14 km V de biserica ortodoxă din Voiteg, la 5,63 km E de biserica ortodoxă din Ghilad, la 1,22 km SV de gara din Voiteg şi la 2,7 km E de versantul stâng al Canalului Lanca-Birda. Tell-ul de la Arad - Uzina de Apă Tell-ul de la Călineşti - Măgura Zamfirei. la marginea pădurii Tinoasa Tell-ul de la Foeni - Cimitirul ortodox. Punctul amintit se află la extremitatea vestică a localităţii, pe un bot de terasă natural care domină Valea Timişaţului. Tell-ul de la Pietrele - Gorgana. la S de sat, la N de gârla Comasca Tell-ul de la Plopi - Tell 2 Tell-ul de la Vităneşti - La Măgurice. Tell-ul se află la poalele terasei, în dreptul centrului; câmpia Găvan-Burdea. Tell-ul eneolitic de la Albeni - Gropării. măgura de pe Valea Sericului Tell-ul eneolitic de la Baia- Boruz Tell-ul eneolitic de la Balaci - Măgura de la Hodorog. Tell este amplasat la marginea de sud-est a satului, în imediata apropiere a pârâului Burdea, în lunca acestuia. Tell-ul eneolitic de la Brăştinari - La Popina. la SV de sat, la NE de râul Neajlov Tell-ul eneolitic de la Crâmpoia - Măgura din Islaz. Situl se află la Nord de DJ546 care leagă localităţile comunei Crîmpoia în vatra satului; în zona Rentea. Tell-ul eneolitic de la Gărăgău - Măgura din luncă. la 500 m V de sat Tell-ul eneolitic de la Lisa - Măgura de lângă moară. între satele Lisa şi Vânători, pe stânga şoselei Tell-ul eneolitic de la Lunca-la 2,5 km E de sat. la 2,5 km E de sat Tell-ul eneolitic de la Nenciuleşti - Măgura din sudul satului. lângă râul Vedea Tell-ul eneolitic de la Odobeasca- Măgura Mare. la V de sat Tell-ul eneolitic de la Plosca - La Moară. la 200 m de calea ferată Alexandria Roşiori; în vecinătatea imediată nord-estică a satului, în lunca râului Vedea, într-o zonă mlăştinoasă, la 100 m sud-vest de cursul său actual Tell-ul eneolitic de la Sericu - Măgura lui Pantelimon. în partea de N a localităţii Tell-ul eneolitic de la ţigăneşti - Gorgan. pe malul stâng al râului Vedea, la intrarea în sat Tell-ul enolitic de la Balaci - Măgura de la Baltă. la 500 m N de sat, tăiată de şoseaua Roşiori - Piteşti Tell-ul Gumelniţa de la Ciolăneştii din Deal - Măgura Ţui. la marginea de NV a satului, sectorul Şoveşti, n lunca inundabilă a pârâului Câinelui Tell-ul Gumelniţa de la Coşereni - Măgura de la Comana. spre NE şi spre VSV de vatra satului Coşereni, pe malul lacului Comana. Tell-ul Gumelniţa de la Crâmpoia - Renţea. Situl se află la Nord de DJ546, pe malul pârâului Doroftei la 1,5 km V de sediul fostului CAP. Tell-ul Gumelniţa de la Izvoru - Spital. la marginea de V a satului, la S de spital şi de biserica veche din lemn, pe malul stâng al Neajlovului, la N de râu Tell-ul Gumelniţa de la Maxenu. în afara satului, la cca. 6 km pe partea dreaptă a şoselei spre Smeeni Tell-ul Gumelniţa de la Murgeşti - La Purcăreaţa Tell-ul Gumelniţa de la Pietrele. la jumătatea distanţei dintre Pietrele şi Puieni, la N de gârla Comasca Tell-ul Gumelniţa de la Schitu - Măgura lui Boboc. la cca. 3 km de satul Schitu, pe drumul care duce spre Naipu Tell-ul Gumelniţa de la Sudiţi - La Purcăreaţa. la E de Călmăţui Tell-ul Gumelniţa de la Teiu- Silişte - Măgura. la E de localitate, în lunca inundabilă a râului Mozacu Tell-ul gumelniţean de la Măgureni. în partea de S a satului Măgureni în apele lacului, pe un ostrov Tell-ul gumelniţean de la Măriuţa - La Movilă. pe terasa malului stâng al râului Mostiştea, la 200 m E de sat Tell-ul Latene de şa Drăgăneşti de Vede - Măgura cu liliac. în pădure, în dreapta şoselei spre Rădoieşti Tell-ul neo-eneolitic La Pădure. 2,2 km N de Bucşani I Tell-ul neolitic Boian de la Uzunu. în vatra satului pe malul drept al pârâului Câlniştea Tell-ul neolitic de la Brebina - Măgura din Vale. Tell-ul amplasat în lunca Vedei, la baza terasei, la 200 m est de malul râului şi în proximitatea sud-vestică a satului. Tell-ul neolitic de la Bucovăţ - Gruniul cu cremene. Tell-ul este situat intravilan, la 860 m NE de biserica ortodoxă din Bucovăţ, la 2,55 km NV de biserica ortodoxă din Bazoşu Nou, la 2,78 km S-SE de biserica ortodoxă din Remetea Mare şi la 2,3 km S de actualul versant stâng al Canalului Bega. Tell-ul neolitic de la Coşoteni - Măgura din pădure. la E de sat Tell-ul neolitic de la Trivalea-Moşteni - La Măgură. în sat, între grădini şi terasă Tell-ul Tisa de la Vărşand - Movila Viezurişte. la 300 m E de localitate, pe malul drept al Crişului Alb, între râu şi drumul de ţară Tezaurul monetar roman de la Bereni - Piscul Cetăţii. Tezaurul roman a fost descoperit cu prilejul lucrărilor de construire a unui pod, pe drumul judeţean nr. 131 (km 23+ 846) Bereni-Măgherani. Urme moderne la Băile Herculane - Peştera nr. 24 de la Prisaca de la Şchiopu'' Urme preistorice la Buza Vatra medievală de la Divici - ,,Magiarske Groble'' Vatra medievală de la Divici - ,,Stari Divici'' Vatra oraşului medieval Buzău - Oraşul Vechi. între străzile: Ostrovului, Independenţei, Al. Marghiloman, Unirii, N. Bălcescu, considerate între intersecţiile lor Vatra veche a satului Tăriceni - Siliştea Tăriceni. La marginea de S a satului Tăriceni, pe malul de vest al lacului Vechea vatră a satului Herghelia - Biserica Pustie. Înălţime în apropierea localităţii, cu urme de şanţuri. Vestigii de tip Wietenberg la Şona. est-nord-est de sat, vizibil din şosea Vestigii medievale de la Iaşi - bd. Ştefan cel Mare. frontul de V, între magazinul Materna şi blocul Cooperaţiei Vestigii moderne la Craiova. Piaţa Veche, la 100 m de Fântâna Purcarilor Vicus Celeris de la Vadu. la 1,5 km S de sat Villae Rusticae de la Peşteana Villa rustica de la Agighiol. la 1,5 km N de sat, la 300 m E de valea Tulcei Villa rustica de la Apoldu de Sus - Curtea Velii. Villa se află la 2 km S de extremitatea intravilanului Apoldu de Jos şi la 800 - 900 m V de CF Apoldu de Jos - Apoldu de Sus. Villa rustica de la Băcăinţi - Obreje. pe o terasă Villa rustica de la Bârla. la marginea de N a livezii Villa rustica de la Batalar - La Pomi Villa rustica de la Capidava - Vlahcanara. la 1,5 km NE de cetatea Capidava Villa rustica de la Casimcea-în Cotul Dulbenci. la 300 m N de pârâul Casimcea, în Cotul Dulbenci Villa rustica de la Cataloi - Baia Romană. cca. 750 m E de sat şi 1,5 km S de Gara Cataloi Villa rustica de la Cataloi-la 600 m V de sat şi 600 m N de şoseaua Cataloi - Nalbant. la 600 m V de sat şi 600 m N de şoseaua Cataloi - Nalbant Villa rustica de la Chitid - Deaul Pleşa. Situl se află pe a doua terasă a dealului aflat deasupra vechiului cimitir al satului Villa rustica de la Cinciş-Cerna - La Popeasca. la 1 km S de sat Villa rustica de la Dârjiu - Pârâul cu bani Villa rustica de la Galicea Mare. în grădina C. A. P., la 1,5 km NE de sat Villa rustica de la Gârbou. la cca. 1 km de biserică Villa rustica de la Gârla Mare - km fluvial 840. prima terasă a Dunării, pe malul stâng al fluviului Dunărea Villa rustica de la Inlăceni - Culmea lui Istók. Descoperire făcută la SE de castru. Villa rustica de la Miercurea Sibiului - Secaş. Villa se află la poalele platoului Secaşelor, la 2 km NV de extremitatea intravilanului Miercurea şi la N de punctul Secaş. Villa rustica de la Miercurea Sibiului. Villa se află la 2 km V de extravilan, pe malul stâng al platoului Gîrbova, între pârâu şi DC Miercurea Sibiului - Gîrbova. Villa rustica de la Mihăeşti. Villa rustica se află la marginea de E, spre satul Buşca. Villa rustica de la Moşneni. 1 km SV de IAS Moşneni Villa rustica de la Niculiţel - Gurgoaia. extremitatea de N a satului Villa rustica de la Niculiţel - Valea Capaclia. La cca 800 m V de DN 22, pe pârâul Capaclia şi de o parte şi de alta a DJ 229G Villa rustica de la Ohaba Ponor - Vad. la 500m de vadul de trecere a Streiului Villa rustica de la Poşta - Livada Maicilor. cca. 500 m NE de intersecţia şoselei Poşta - Teliţa cu drumul spre Mănăstirea Celicdere Villa rustica de la Poşta. sector SV, intravilan Villa rustica de la Sângătin - Hulă. În punctul Hulă, se presepune existenţa unei villa romane, necercetată. Villa rustica de la Sarighiol de Deal. 3 km N, spre satul Neatârnarea Villa rustica de la Strei. în perimetrul cimitirului satului, pe malul stâng al râului Strei Villa rustica de la Suceagu - Ordac Villa rustica de la Tibru Villa rustica de la Topolog. în marginea de N a satului Villa rustica de la Topolog. la 300 m SV de sat Villa rustica de la Turda Villa rustica de la Unirea - Dealul Mangop. Lângă adăpătoare, la 3km nord de sat Villa rustica de la Valea Lupului - La Ruine. În hotarul localităţii, la 800m nord-est de sat, în stânga drumului ce duce la Râu Bărbat Villa rustica de la Văleni - Pârâul viilor. Villa se află în intravilanul satului, aproape de proprietatea lui Páll Ferenczy. Villa rustica de la Vinţu de Jos. în dreapta şoselei ce duce la Alba Iulia, vis-a-vis de staţia de pompare a gazului metan Villa rustica de la Vlădila-gara Frăsinet. la 150 m de gara Frăsinet Villa rustica de la Vlădila-vatra satului. în vatra satului, lângă sediul fostului CAP Villa rustica şi aşezarea medievală de la Caransebeş - Câmpul lui Corneanu''. pe stânga şoselei Caransebeş-Orşova, prima terasă a Timişului Villa rustica şi aşezarea romană de la Albeşti. pe platoul situat la 500 m S de sat