așezare urbană

Nume:
așezare urbană
Situri arhelogice: [69]
Situri arhelogice: [31]
Aşezare urbană din epoca greacă de la Mangalia- şos. Constanţei. şos. Constanţei
Cartierul meşteşugarilor din oraşul Potaisa de la Turda - Dealul Zânelor. Pe partea dreapta a drumului naţional DN1 Cluj-Alba Iulia, la ieşirea din municipiul Turda.
Casa Fronius de la Sighişoara. Casa se află în Cetate.
Centru istoric de la Bucureşti. la N - Bd. Elisabeta (de la intersecţia cu Calea Victoriei), Bd. Carol (pâna la intersecţia cu str. Hristo Botev); la E - str. Hristo Botev (de la intersecţia cu bd. Carol până la intersecţia cu Bd. Corneliu Coposu); la S - Bd. Corneliu
Cetatea Morisena de la Cenad - Intravilanul localităţii. Situl arheologic se află intravilan şi se circumscrie, în bună parte, localităţii moderne, nucleul fiind, cel mai probabil, în jurul actualei Biserici Catolice. Situl este situat şi la 1,4 km S de versantul stâng al râului Mureş.
Oraşul antic şi medieval de la Turda - Potaissa. Oraşul antic şi medieval se află în centrul oraşului modern.
Oraşul antic Tomis de la Constanţa. parcul Catedralei, între Bd. Ferdinand, faleza de E a oraşului până la plaja Modern, Cazino, Poarta 1, port comercial, Bd.Marinarilor, str. Traian
Oraşul greco-roman Tomis (str. Arhiepiscopiei nr. 23). str. Revoluţiei la E, strada Arhiepiscopiei la V, Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel la S şi Palatul Episcopal la N
Oraşul medieval Gherghiţa - La Târg. La N de bisericuţa Matei Basarab, lângă biserica Sf. Dumitru (sec. XVIII), la confluenţa Prahovei cu Teleajenul.
Oraşul medieval - Iaşi. între Piaţa Bucşinescu şi Biserica Sf.Nicoară
Oraşul medieval Ploieşti - Centrul civic. la E de magazinul "Mercur"
Oraşul medieval Ploieşti - str. Matei Basarab - Târg. cartier Mihai Bravu
Oraşul medieval Ploieşti - str. Mircea cel Batrân. cartier Dorobanţu
Oraşul medieval Sibiu
Oraşul medieval Târgu de Floci de la Giurgeni-Piua Petrii. la km. 104 pe DE Bucureşti - Constanţa (DN2), lângă fostul sat Piua Petrii, la V de braţul Borcea
Oraşul roman Apulum de la Alba Iulia. De-a lungul străzilor arhim. Iuliu Hossu şi Izvorului din Alba Iulia; la S de castrul Legiunii a XIII-a Gemina
Oraşul roman Brucla - Aiud. Situl se află pe întreg teritoriul oraşului, fără Aiudul de Sus
Oraşul roman Dierna de la Orşova
Oraşul roman Drobeta. între str. Călăraşi, Calomfirescu, Smârdan, parcul Liceului "Traian" şi malul Dunării
Oraşul roman Municipiul Tibiscum - Iaz - Traianu. la cca. 300 m E de castru, pe malul drept al Timişului
Situl arheologic de la Alba Iulia-Colonia Aurelia Apulensis. la E de str. Republicii, la N de str. Dacilor, cartier Partoş (str. Gemenilor)
Situl arheologic de la Alba Iulia-Întreprinderea Monolit SA (Dealul Furcilor). Întreprinderea Monolit S.A., zona de sud, D.J. 107 A - partea stângă
Situl arheologic de la Alba Iulia - Sediul guvernatorului consular. la cca. 100 m S de Primăria mun. Alba Iulia, se află în oraşul de jos
Situl arheologic de la Brăila - Oraşul Vechi. zona dintre faleza Dunării şi bdul Al.I. Cuza, pe malul stâng al Dunării (la vest de fluviu)
Situl arheologic de la Giarmata - Cetăţuica. Situl arheologic se află la 2 km S de biserica ortodoxă din Pişchia şi la 5,15 km N-NE de biserica ortodoxă din Giarmata, pe versantul stâng al Pârâului Beregsău, la 800 m S-SE de talvegul acestuia.
Situl arheologic de la Histria - Cetate. Pe malul lacului Sinoe, la 5 km SE de comuna Istria
Situl arheologic de la Ilidia - ,,Sat Bătrân Mare''. la nord de punctul DâmbRuinele acestuia, aflate la nord de punctul Dâmb, la vărsarea Bistrei în Timiş.
Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea. la V de noua cale ferată, în vatra satului Goranu
Situl arheologic de la Sighişoara - str. Consiliul Europei
Situl arheologic de la Timişoara - Palanca Mare. Georeferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mare" se înscrie într-un perimetru care poate fi delimitat relativ bine, situat la nord, nord-vest, nord-est şi sud-est de Situl urban "Cartier Cetatea Timişoara". Înce
Situl arheologic de la Timişoara - Palanca Mică. Georeferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mică" este situat la sud de Castelul Huniade (sediul Muzeului Banatului), întinzându-se până la râul Bega. Colţul nord-vestic al suburbiei Palanca Mică ar corespunde cu