Situl a fost descoperit în 1978 de prof. Octavian Sfetcu, în urma activităţii agricole. Au fost identificate: fragmente de ceramică, fiind adunate 30-40 kg de ceramică în urma descoperirii, cu pastă amestecată cu pleavă şi nisip, cu ardere nu foarte puternică; circa 50 de topoare şi fragmente de topoare din piatră şlefuită; lame de silex şi obsidian, unele cu caracter microlitic, altele parte din piese mai mari, în număr de zeci, respectiv sute, lucrate dintr-un silex galben roz-roşcat sau alburiu; fragmente de figurine antropomorfe şi zoomorfe; greutăţi pentru războiul de ţesut, fusaiole, zdrobitoare, percutoare, râşniţe şi altele.
În 2016, în cadrul perieghezei efectuate pentru identificarea pe teren a siturilor aflate în teritoriul administrativ al oraşului Buziaş, a fost identificat următorul material: ceramică ornamentată cu ciupituri, alveole sub buză, incizi în reţea dar şi ornamente excizate, precum şi fragmente de râşniţă. Cantităţile destul de mari de chirpici dar şi prezenţa unor fragmente de râşniţă indică prezenţa unor structuri de locuit.