Din cele 66 de complexe de habitat (gropi, cuptoare, locuinţe adâncite), în 2013 au fost cercetate 2 locuinţe adâncite, pe o suprafaţă de aproape 240 de m2. Au fost identificate şi două complexe noi, numărul complexelor identificate până în prezent ajungând la 689. Aşezarea este suprapusă de necropola tărzie avară.
Locuinţele săpate erau adâncite în pământ, suprafaţa locuibilă fiind de circa 12-13 mp. La nivelul podelei, la marginea spaţiului locuit, s-au conturat urmele unor gropi de stâlpi pentru susţinerea acoperişului. Una dintre locuinţe era prevăzută cu o instalaţie de foc, amenajată în colţul nordic (o vatră simplă înconjurată cu pietre de râu de dimensiuni medii). Locuinţele din aşezare sunt de formă patrulateră, cu colţurile rotunjite, fiind parţial adâncite în pământ. S-au putut observa o anumită sistematizare a aşezării, locuinţe fiind aliniate conform unei trame stradale. Descoperirea unor cuptoare pentru ars ceramica şi a unei mari cantităţi de zgură, indică puternice activităţi meşteşugăreşti.
Lipsa materialului arheologic de pe podeau locuinţelor precum şi lipsa materialelor incendiate indică faptul că locuinţele au fost abandonate în mod paşnic. Din umplutura complexelor au fost recoltate puţine fragmente ceramice, oase de animale şi câteva obiecte din fier. Chiar şi aşa, puţinul material arheologic descoperit în complexele de habitat poate fi pus în legătură cu unele materiale descoperite în necropola aflată la mică distanţă de locuinţe.