În a treia fază de construcţie a fost ridicată o nouă fortificaţie ce înconjura cele două incinte şi era alcătuită dintr-un schelet de bârne groase de lemn aşezate orizontal, vertical şi transversal. Şanţul de apărare măsura 25m lăţime şi 3m înălţime. Intrările de pe laturile de NE şi SV ale fortificaţiei erau flancate de turnuri de lemn. Conform ştirii din cronica pictată de la Viena, în jurul anului 1068, Dăbâca III primeşte atributul de URBS, datorită amploarei lucrărilor de fortificare.