Istoria sericulturii (a cresterii viermilor de matase - n.red.) a inceput in nordul Bucurestiului inca din 1906, cand s-a infiintat, in zona Cotroceni, prima statiune sericicola cu pepiniera de duzi, din ale caror frunze se hranesc viermii.
In urmatoarele sapte decenii, statiunea s-a extins si s-a reorganizat de cinci ori. Pana in 1977, spre exemplu, aceasta ajunsese sa detina terenuri extinse in Baneasa, sa faca cercetare de inalta performanta si sa coordoneze activitatea altor centre de profil din tara.
In consecinta, primise numele de Statiunea Centrala de Productie si Cercetari pentru Sericicultura. A fost perioada de maxima inflorire a cresterii viermilor de matase in Romania, cu peste o suta de ferme sericicole si plantatii de mii de hectare de duzi, in intreaga tara. In acea vreme, tara noastra se numara printre cele mai mari producatoare de matase din Europa.
Dupa Revolutie, in baza HG nr.199/199, intregul patrimoniu al statiunii din Baneasa a trecut in administrarea nou-infiintatei Sericarom SA, al carei actionar unic este Agentia Domeniilor Statului (ADS). Foarte curand dupa aceasta ultima reorganizare aveau sa inceapa si problemele pentru fosta statiune.
În anul 2000, potrivit proiectului de HG intocmit de MADR, Sericarom SA mai avea in Baneasa 48.964 de metri patrati de teren, dintre care 44.551 erau in proprietatea exclusiva a societatii, iar 4.412 metri reprezentau cota indiviza.
In doar doi ani - adica in 2000 si 2001 - aproape 38.000 de metri patrati (adica 77% din totalul suprafetei) s-au vandut. Terenul a fost cumparat de mai multe societati comerciale (For Invest SRL, Dinamica Impex SRL, AFIR Invest SRL si Agroclass SRL), dar si mai multe persoane fizice (Teodor Teodor, Maria V. Popescu, Olga Coteanu, Alexandra Matei si Doina Tanase), potrivit proiectului de hotarare de guvern.
In prezent, potrivit proiectului de hotarare de guvern, Sericarom SA mai detine in Baneasa doar putin peste 11.000 de metri patrati.
In plus, mai are in localitatea Cislau din judetul Buzau 45.102 metri patrati (suprafata care fusese de asemenea vanduta, dar pe care a reusit, ulterior, sa o recupereze, in instanta) si urmeaza sa primeasca, odata cu transformarea in statiune de cercetare, inca 35.000 metri patrati de teren in localitatea Stoenesti din judetul Giurgiu si alti 37.000 de metri patrati in cinci comune din judetul Dolj.