În îngrăşămintele organice elementele nutritive sunt sub formă de materie organică. Se obţin ca produse secundare de la animale (excrementele acestora). pot fi sub formă lichidă sau solidă.
Folosirea îngrăşămintelor organice prezintă numeroase avantaje:
- Conţin majoritatea elementelor nutritive, inclusiv microelemente
- Descompunerea îngrăşămintelor organice în sol se face treptat, eliberând elemente nutritive în 2-4 ani
- Îngrăşămintele organice influenţează favorabil însuşirile solului: permeabilitatea, capacitatea de reţinere a apei, structura, reacţia solului, capacitatea de reţinere a elementelor hrănitoare (prin schimb de ioni)
- Se obţin din produsele secundare cu cheltuieli minime şi asigură recircularea materiei în natură
- Nu sunt poluante sau au un grad de poluare redus.
Principalele tipuri de îngrăşăminte organice sunt: gunoiul de grajd, mraniţa, compostul, turba, gunoiul de păsări, îngrăşămintele verzi.
Gunoiul de grajd este un amestec format din: dejecţiile solide şi lichide ale animalelor, aşternuturi din grajduri, resturi de furaje.
Gunoiul de grajd ajuns în sol se descompune treptat, influenţa lui favorabilă asupra plantelor simţindu-se timp de 2-4 ani.
Gunoiul de grajd se recoltează în fiecare zi de la animale, dar se poate administra în teren numai în anumite perioade. Din această cauză el se păstrează în platforme amenajate, la distanţe de circa 50 m de locuinţe şi fântâni.
Gunoiul de grajd se recoltează în fiecare zi de la animale, dar se poate administra în teren numai în anumite perioade. Din această cauză el se păstrează în platforme amenajate, la distanţe de circa 50 m de locuinţe şi fântâni.
În procesul de descompunere a gunoiului de grajd, se deosebesc trei stadii: gunoiul de grajd proaspăt (nu a început fermentarea în primele 1-2 luni); gunoiul de grajd semifermentat (a început fermentarea, dar materialul organic îşi păstrează structura iniţaială, însă este sfărâmicios şi de culoare cafenie), gunoiul de grajd fermentat (materialul organic nu îşi mai păstrează structura iniţială, devine brun-negricios, fermentarea delimitându-se după 6-12 luni).
Gunoiul de grajd se foloseşte în special la sfeclă, cartof, porumb, furaje, legume (tomate, varză, castraveţi, morcovi), pomi fructiferi, viţă de vie etc.
Se administrează manual sau cu maşini în doze de 40-100 t/ha. Perioada de revenire cu gunoi de grajd pe acelaşi teren este de 3-4 ani pe solurile mai grele (argiloase, argilo-lutoase sau luto-argiloase) sau de 2-3 ani pe solurile nisipoase. Gunoiul de grajd se administrează în zile noroase şi se încorporează în sol imediat, pentru a nu se pierde azotul.
Mraniţa rezultă din gunoiul de grajd, după o perioadă de 2-3 ani de la păstrare în platformă.
Structura mraniţei este pământoasă, diferită de a gunoiului de grajd. Conţinutul în elemente hrănitoare este mai mare, ca urmare se folosesc doze mai mici decât la gunoiul de grajd. (6-20t/ha)
Culturile şi condiţiile de administrare a mraniţei sunt ca şi la gunoiul de grajd. Mraniţa se foloseşte şi la prepararea amestecului de pământ folosit în răsadniţe.
Gunoiul de păsări se obţine în adăposturile pentru creşterea păsărilor şi rezultă din excrementele acestora, resturi furajere şi aşternut.
Este un îngrăşământ organic foarte concentrat, care se descompune foarte repede în sol. Se poate aplica primăvara pe culturile de grâu, orz care au ieşit slăbite din iarnă. Se foloseşte în amestec cu apa, sub formă de tulbureală, în doze de 600-700 l/ha. Se foloseşte în mica gospodărie pentru fertilizarea pomilor fructiferi, viţei de vie etc.
Compostul rezultă în fermele mari de animale, după decantarea nămolurilor (amestec de apă, fecale şi urină) evacuate din adăposturi.
Compostul rezultă în fermele mari de animale, după decantarea nămolurilor (amestec de apă, fecale şi urină) evacuate din adăposturi.
Compostul se foloseşte ca şi gunoiul de grajd.
Turba, formată în mod natural în zone cu precipitaţii şi vegetaţie abundentă. Turba se poate folosi direct sau indirect, ca îngrăşământ.
Folosirea indirectă se realizează prin amestecarea turbei cu gunoi de grajd sau prin folosirea turbei mai întâi ca aşternut pentru animale. Se foloseşte asemănător cu gunoiul de grajd.
Îngrăşămintele verzi sunt plante cultivate special pentru a fi încorporate în sol. Când au format cea mai mare cantitate de materie organică, se discuie, apoi se ară imediat, pentru încorporarea plantelor. Se folosesc ca îngrăşăminte verzi: leguminoasele (lupin, sulfina, măzărichea, mazărea) sau rapiţa, floarea soarelui. Îngrăşămintele verzi se folosesc pe solurile nisipoase, unde nu sunt posibilităţi de folosire a gunoiului de grajd.
