Islanda (în islandeză Ísland ˈistlant) este o țară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. Are o populație de 325.671 de locuitori pe o suprafață de 103.000 km², ea fiind astfel cea mai rarefiat populată țară din Europa. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Reykjavík; zonele lui înconjurătoare din sud-vestul țării dețin două treimi din populație. Insula conține vulcani activi și izvoare geotermale. Interiorul ei constă în principal dintr-un platou caracterizat de câmpii nisipoase și de lavă, munți și ghețari, din care mai multe râuri glaciare curg către mare prin câmpia litorală. Islanda este încălzită de Curentul Golfului și are o climă temperată, în ciuda latitudinii mari la care se află, în apropierea cercului polar de nord.

Conform Landnámabók, colonizara Islandei a început în 874 e.n., când căpetenia norvegiană Ingólfur Arnarson a devenit primul locuitor permanent al insulei. În secolele ce au urmat, scandinavii au colonizat Islanda, aducând cu ei thralli de origine gaelică. Între 1262 și 1918, Islanda a fost o provincie norvegiană și apoi daneză. Țara a devenit independentă în 1918 și republică în 1944.

Până în secolul al XX-lea, Islanda s-a bazat mai ales pe pescuit și agricultură. Industrializarea pescăriilor și Planul Marshall implementat după al Doilea Război Mondial au adus prosperitate și Islanda a devenit una dintre cele mai bogate și mai dezvoltate țări din lume. În 1994, Islanda a devenit parte a Zonei Economice Europene, ceea ce a susținut diversificarea economiei și serviciilor financiare.

Afectat de criza financiară economică, întregul sistem bancar al țării s-a prăbușit în octombrie 2008, ceea ce a dus la o gravă criză economică, la agitație politică substanțială, la Disputa Icesave, și la instituirea controlului de capital. Economia a reușit să-și revină, în mare parte datorită unei puternice creșteri a turismului.

Cu excepția controlului de capital încă neridicat, Islanda are în general o economie de piață, cu taxe relativ reduse față de alte țări din OCDE. Ea menține un sistem social nordic, prin care oferă îngrijire sanitară universală și educație universitară cetățenilor ei. Islanda ocupă locuri de frunte la stabilitate economică, politică și socială și la egalitate. În 2013, la Indicele Dezvoltării Umane, ocupa locul 13 în lume.

Cultura islandeză este bazată pe moștenirea scandinavă. Majoritatea islandezilor sunt urmașii coloniștilor germanici și celtici. Limba islandeză, o limbă germanică de nord, a evoluat din nordica veche și este strâns înrudită cu feroeza și cu dialectele norvegiene vestice. Moștenirea culturală a țării cuprinde bucătăria tradițională, literatura și saga medievale. Islanda are cea mai mică populație dintre toate țările membre NATO și este singura care nu are o armată, apărarea țării fiind în sarcina unei paze de coastă cu armament restrâns.