DESCRIEREA: Exista mai multe sute de cultivaruri distincte cunoscute de Jovibarba heuffelii , sunt foarte frumoase,iar frunzele sunt mai viguroase decat cele ale varietatilor de sempervivum.Frunzele sunt rigide ,de obicei ascutite la varf si marginite cu argintiu sau auriu.Urechelnitele cresc salbatice in regiunile muntoase,asa ca sunt adaptate sa reziste la temperaturi extreme .Nu le place solul umed si umbra ,asadar trebuie cultivate intr-un sol bine drenat si o locatie insorita .
Majoritatea florilor produc seminte fertile dar hibridizarea este foarte raspandita ,prin urmare ,pentru propagarea varietatilor cunoscute este esentiala folosirea mai degraba a butasilor decat a semintelor .

PLANTAREA:Urechelnitele cresc in aproape orice fel de sol bine drenat ,intr-o pozitie insorita . Pentru a fi cultivate in ghivece au nevoie de un amestec de sol nisipos. Desi urechelnitele cresc in mod natural in soluri destul de sarace ,par sa se dezvolte mai bine in soluri cu amestecuri ce contin multe substante nutritive. O "imbracare" a acestei plante cu pietris sau nisip ornamental confera un aspect placut si previne stropirea plantei cu noroi in timpul unei ploi . Aceste plante cresc mult timp in acelasi sol ,dar se dezvolta mult mai bine intr-unul proaspat.


PROPAGAREA: Majoritatea varietatilor sunt usor de cultivat ,dar propagarea este mai grea pentru ca lastarii nu sunt produsi pe stoloni .Grupuri de plante trebuie despartite pentru a obtine mai multe plante individuale ,iar acest lucru duce la cresterea sanselor pierdute datorate infectiilor.
Cand cresc sanatoase ,rozetele vor produce in mod normal un mare numar de plante noi in timpul primaverii si verii. Odata ce incep sa prinda radacina ,plantele noi pot fi usor scoase de langa rozeta-mama si plantate separat .Cand se planteaza plantele tinere este bine sa se rupa stolonul la baza plantei. Acest lucru incurajeaza dezvoltarea radacinii proprii plantei ,decat a aceleia de la capatul stolonului. Propagarea prin ramificatii pastreaza caracteristicile parintilor si aceasta modalitate este cea normala pentru a pr oduce mai multe plante. Majoritatea rozetelor care infloresc produc seminte fertile si rasadurile se pot gasi adesea crescand impreuna cu plantele-mama . Hibridizarea este foarte comuna ,fapt ce duce la diferentele de aspect dintre plantele initiale si cele care rezulta. Pentru propagarea unei anumite varietati este esentiala folosirea lastarilor ,im detrimentul semintelor.