situate pe muntele Pades, la o altitudine de cca. 1.000 m, deasupra Pesterii Polovragi, localizata pe teritoriul comunei Polovragi, intre localitatile Horezu si Baia de Fier, in Cheile Oltetului, pe malul stang al raului Oltet;
asezari din epoca geto-dacica, ridicate in secolul II i.Hr., ce faceau parte din sistemul defensiv dacic, ce isi avea centrul in muntii Orastiei;
compuse dintr-o cetate dava, plasata pe o ridicatura de teren izolata, la 30 m deasupra Poienei Padesului si o "cetate de refugiu" - un platou de 6.000 mp, numit "Crucea lui Ursache";
singura cetate dacica cu zid din Oltenia;
aici au fost descoperite fragmente de ceramica lucrata prin netezire cu mana sau la roata, obiecte metalice (piroane, cutitase, varfuri de sageti, pinteni, catarame, fibule), trei monede republicane romane din secolul I i.Hr. si doua grecesti, din secolele II-I i.Hr.; cea mai importanta piesa este, insa, o placuta dreptunghiulara din bronz, avand dimensiunile 101X66 mm, lucrata in basorelif pe ambele parti;
Polovragiul se inscrie, alaturi de Sarmisegetusa Regia si Ocnita, ca a treia localitate importanta in care s-au gasit dovezi incontestabile ale cunoasterii si folosirii scrisului de catre geto-daci;
exista ideea ca dava de la Polovragi ar fi fost antica cetate Arcina, pe care Ptolemeu o numea "unul din cele mai stralucite orase din Dacia";
legenda spune ca dacii puteau ajunge la Sarmisegetusa si prin galeriile Pesterii Polovragi, care ar traversa muntii pana in Ardeal; in prezent, legatura dintre Cetatea Polovragi si Sarmisegetusa nu se mai poate face prin pestera, pentru ca nimeni nu mai stie drumul, dar se crede ca aici ar fi ascuns un mare tezaur al dacilor.
