În extremitatea nord-estică a ţării, la graniţă cu Republica Moldova şi Ucraina se află județul Botoșani.

Judeţul Botoșani este un judeţ agricol, 66% din populaţie trăieşte în satele judeţului. Oameni muncitori, credinţă şi respect şi dragoste faţă de lucrurile pe care le fac.

Municipiul Dorohoi s-a dezvoltat ca târg în secolul al XV-lea, pentru că era situat cam la o zi-două de mers cu carele încărcate de Suceava sau Botoşani. Cel mai important este însă municipiul Botoşani, care este şi reşedinţa judeţului.

Puţini ştiu că Botoşaniul este denumit şi „oraşul domniţelor” din cauza statutului său de preferat al Doamnelor Moldovei, din secolul al XVI-lea, până în secolul al XIX-lea. Domnitorul Petru Rareş i-a dăruit teritoriul Botoşaniului soţiei sale, Elena Despot Doamna, cu dreptul ca aceasta să reţină toate dările plătite de locuitori. Cu aceşti bani, Elena Despot a construit în centrul târgului două biserici, monumente istorice astăzi.

Mai târziu, oamenii de afaceri evrei au construit centrul vechi al oraşului, renovat recent cu fonduri europene şi declarat sit arhitectonic.

În aceasta zonă a luat fiinţă oraşul Botoşani. Aici s-au aşezat primii locuitori şi s-au făcut primele construcţii. De altfel, centrul vechi din Botoşani este singurul din regiunea Moldovei care s-a păstrat exact ca în secolul al XIX-lea.

I s-a mai spus oraşul geniilor, pentru că a dat multe dintre personalităţile culturale ale României.

„Probabil că este judeţul cu cea mai mare densitate de genii pe kilometrul pătrat. Aici s-au născut Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu, Ştefan Luchian, ca să amintim vârfurile creaţiei româneşti în patru domenii diferite. Botoşaniul este astăzi un oraş mai ales cultural. Industria care a fost a dispărut, iar Botoşanii îşi menţine statutul de localitate importantă, tocmai prin această febrilă activitate culturală”, susține Gheorghe Median, muzeograf.

În Ipoteşti, la doar opt kilometri de municipiul Botoşani se găseşte casa în care a copilărit Eminescu, la Liveni şi Dorohoi sunt casele în care a locuit Enescu, iar în municipiul Botoşani se află casa marelui Iorga. Lui Ştefan Luchian, născut și el la în Botoşani, la Ştefăneşti, i-a fost dedicat un muzeu în urmă cu 12 ani, într-o casă veche armenească, monument istoric al oraşului.

„Directorul monumentelor istorice spunea că am alergat pentru casa asta mai mult decât un preot pentru biserica lui”, spune Aglaia Corneanu, artist plastic și întemeietorul muzeului Ştefan Luchian.

Teatrul a contribuit și el la bunul renume al Botoșaniului. Teatrul de stat Mihai Eminescu şi Teatrul pentru copii şi tineret „Vasilache” funcționează încă din anii 50. Numit iniţial „Cravata roşie” şi abia mai târziu „Vasilache”, după numele unui personaj celebru, Teatrul de păpuşi Vasilache este o prezență aparte în peisajul artelor din România.

„Aici se formează şi se educă cea mai mare bogăţie a comunităţii noastre, care sunt copiii. Este primul contact cu lumea imaginaţiei, acolo li se dezvoltă viitorilor maturi acea capacitate extraordinară a omului, care se numeşte creativitatea”, afirmă Florin Aioniţoaiei, directorul Teatrului pentru Copii şi Tineret „Vasilache”.

Când zici Botoşani, mai zici şi tradiţie, folclor, muzică populară. Melodiile moldoveneşti sunt îndrăgite şi de ascultătorii din celelalte zone ale ţării şi chiar din străinătate mai ales datorită ansamblului Rapsozii Botoşanilor, premiat peste tot în lume.

Pe lânga toate acestea, poate cele mai prețioase dintre frumusețile botoșenene sunt mănăstirile.

Sursa: www.digi24.ro