Briofitele, cunoscute sub numele popular de “muschi”, sunt plante, in general de talie mica si preponderent perene. Se intalnesc peste tot, atat in zonele de joasa altitudine cat si cele inalte, pana in alpin. Fata de alte plante, briofitele de dezvolta pe toate substraturile posibile (pamant, pietre, stanci, lemne putrade) si in toate formatiunile de vegetatie (pajisti, paduri, mlastini, turbarii), inclusiv in medii acvatice. Briofitele, fiind plante in general iubitoare de umiditate si umbra, se intalnesc mai mult prin paduri, indeosebi in cele din zonele montane pana in subalpin, unde se dezvolta deosebit de luxuriant, precum si prin mlastini si turbarii unde predomina. In acest fel briofitele contribuie nemijlocit – alaturi de plantele superioare - la edificarea multor asociatii vegetale, unde adesea sunt considerate ca si specii caracteristice, incluse in denumirea cenataxonilor respectivi. De exemplu : Oxycocco-Sphagneta, Sphagnetalia Jusei, Cratoneurion commutati, Erico-Sphagnetalia etc. Briofitele reprezinta grupul cel mai important de plante inferioare luat in considerare in cercetarea covorului vegetal.

Muşchi frunzoşi - muşchi cu corpul vegetativ diferenţiat în tulpiniţă, frunzuliţă şi rizoizi, larg răspândiţi, de obicei pe soluri.

REPRODUCEREA

Este oare alternanta de generatii de la ferigi un caz unic in regnul vegetal sau exista unele cazuri asemanatoare ? Sa observam reproducerea unui muschi frunzos . Muschii care alcatuiesc pernite dese in padurile noastre poarta in varf formatiuni mici , care nu sunt altceva decat ANTERIDII si ARHEGOANE . Si in acest caz tot stropii de apa sunt aceia care deschid drumul spermatozoizilor spre arhegoane , adica spre celula-ou .
Fecundatia are loc la varful muschiului , unde se gaseste arhegonul . Nici celula-ou fecundata nu paraseste acest loc ; ea germineaza chiar aici si produce o formatie lung pedunculara , care este “ inradacinata “ chiar in planta . Aceasta formatie absoarbe din planta mama toate substantele nutritive necesare formand in varful muschiului frunzos capsula pe care o cunoastem . In aceasta se formeaza sporii , care , o data ajunsi in sol , germineaza si dau nastere la noi plante de muschi . La hepatice , lucrurile se petrec oarecum altfel . Deosebirile fata de muschii frunzosi nu sunt insa fundamentale . La toti muschii , la fel ca la feriga , circuitul se inchide prin alternarea unei generatii sexuate cu o generatie asexuata .
La prima vedere s-ar parea ca aceste ca aceste raporturi pot fi comparate cu acelea observate la reproducerea ferigilor . Cu toate acestea , exista o doesebire esentiala si fundamentala . Planta de muschi reprezinta generatia sexuata , in timp ce ferigile reprezinta generatia asexuata . Din punct de vedere al reproducerii , muschiul corespunde cu protalul ferigii , iar capsula care paraziteaza muschiul cu feriga . Raportul alternantei de generatii de la feriga si muschi este deci complet invers . La feriga sporofitul este mare si aspectuos ( feriga ) , iar gametofitul este mic ( protalul ) . La muschi este invers . Aici planta reprezinta gametofitul , iar sporofitul este reprezentat de capsula “ plantuta “ dependenta care paraziteza muschiul.