Stiple (Stipellum) - excrescenţe marginale ale bazei frunzelor lipsite de teacă. Se formează din acelaţi primordiu ca şi frunza şi apar, de obicei în număr pereche, la baza peţiolului. Sunt dispuse pe laturile peţiolului sau opuse acestuia.

După modul de aranjare, pot fi:
 

Libere		Concrescute cu baza peţiolului		Ochreate
Înconjurând baza peţiolului		Interpeţiolare		Intrapeţiolare

Deşi nimeni nu le-a numărat, se apreciază că mai puţin de un sfert dintre speciile de angiosperme cunoscute au stipule. Printre dicotiledonate, stipulele au fost observate la aproximativ 140 de familii, dar, dintre acestea, la aproape jumătate dintre ele, numai relativ puţine specii au stipule. Sunt multe grupuri de angiosperme la care stipulele nu au fost niciodată observate.

Forme şi funcţii

Deşi majoritatea angiospermelor de azi nu par afectate de lipsa stipelelor,  iar în multe cazuri stipelele sunt mici, fără funcţie evidentă , au fostt însă demonstrate un număr de funcţii interesante ale stipulelor în cazul anumitor specii de plante:

 

1. Funcţie de apărare a mugurilor axilari;

2. Stipulele de culoare verde, asemănătoare frunzelor, de dimensiuni mai mari, cu rol de asimilaţie clorifiliană;

3. Dacă sunt întărite de lignină, stipelele pot fi modificate în spini, care, în habitatul natural al plantelor respective constituie o adaptare pentru a le proteja de vertebrate ierbivore.

Stipulele au formă variată şi viaţă scurtă sau lungă, la multe specii stipelele fiind persistente.