Molid obisnuit sau norvegian, "Bradul de craciun". Creste repede, este conic ingust atunci cand este tanar si devine mai lat odata cu varsta. (25m). Este un conifer extrem de rezistent cu frunzele cu forma de ace, de culoare verde inchis si are conuri care atarna.In cultivare are numeroase forme.
Molidul (Picea abies). Arbore de marimea I, edificator in molidisuri, coedificator in paduri de amestec cu fag, brad, fag si brad sau cu zambru. Trunchi foarte drept, putin conic, cu ritidom subtire si lemn alb–galbui fara duramen, rasinos, de calitate superioara. Elagaj natural activ. Inradacinarea trasanta. Puieti de semiumbra, arbori de lumina mai ales la altitudini mari, mezotermi la oligotermi, mezo-higrofili, oligotrofic-mezotrofici toleranti la aciditate, acidifica solurile.Crestere rapida. Productivitatea de lemn medie 9,1-3,5 mc/an/ha.
Fructificatie frecventa (2-3 ani), abundenta, seminte de calitate, ce se pot pastra mai multi ani. Regenerare din samanta usoara, puietii se instaleaza de preferinta pe sol mineral sau pe lemn putred. Longevitate medie.
Sensibilitate mare la doboraturi de vant, la poluanti (SO2) si la seceta, reactie la interventii puternica.
Valoare productiva foarte mare, valoare ecoprotectiva ridicata.
In Romania padurile de molid formeaza un etaj ecosistemic intre 1300-1450 si 1750-1850 m iar sub forma de arbori molidul se gaseste si in etajul subalpin.
Molidul ocupa 15% din suprafata fondului forestier. Multe molidisuri actuale provin din culturi, unele cu seminte straine. A fost cultivat in afara arealului natural in campania de extindere a rasinoaselor dar frecvent a fost eliminat de foioase.
In Romania exista ecotipuri valoroase atestate in culturi internationale de proveniente