Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Turda, are menirea de a asigura cea mai mare parte a materialului biologic ( soiuri şi hibrizi ), a tehnologiilor, la principalele culturi de câmp pentru partea centralǎ,  de Nord şi Nord-Vest aTransilvaniei.

Scurt istoric

Unitatea a fost înființată la 1 februarie 1957, fiind axată cu preponderență pe hibrizii de porumb. În timp stațiunea a crescut, condusă, rând pe rând, de câteva somități în domeniul cercetării agricole. După Revoluție, trecând la economia de piață au început problemele, salariile neatractive din domeniul cercetării, coroborate cu pierderea suprafețelor de teren, conform succesiunii legilor de fond funciar, personalul s-a împuținat și rezultatele stațiunii au început să intre într-un declin. De asemenea, vânzarea seminței a avut de suferit, fiindcă a început competiția cu multinaționalele. În 1990 aveam în administrare 1.993 ha de teren. La ora actuală mai avem 364 ha arabil, dintr-un total 720 cât avem în administrare. Însă pentru a putea produce sămânță mai lucrăm în arendă de la persoane fizice alte 800 ha de teren, pe care multiplicăm soiurile și hibrizii creați în unitatea noastră. În prezent, unitatea are 40 de cercetători la un staff total de 157 de persoane, fiind una dintre cele mai mari din țară.

Adresabilitatea soiurilor și hibrizilor produse la Turda este una zonală, către fermierii din Ardeal, dar și către fermierii din nordul Moldovei, care au condițiile climatice asemănătoare cu cele de la Turda. În general, ca să putem produce cât mai mult din soiurile și hibrizii noștri, multiplicăm genetica noastră și prin stațiunile de cercetare-dezvoltare din țară aflate în rețeaua ASAS, dar lucrăm și cu societăți comerciale în acest sens. Soiurile noastre, în condițiile schimbărilor climatice, cultivate în sudul României reușesc să facă producții în condiții vitrege. Asta fiindcă, de pildă, hibrizii noștri de porumb având o perioadă mai scurtă de vegetație, nu sunt prinși de arșița din vară în perioada lor critică de dezvoltare.

De la înființare Stațiunii au fost creați peste 40 de hibrizi de porumb. Printre cei mai cunoscuți hibrizi de porumb se numără Turda 200, supranumit ”hibridul săracului”, care în continuare e foarte cerut de fermieri, după cum explică directorul Stațiunii: Supranumele de hibridul săracului vine de la faptul că în orice condiții el asigură o producție economică satisfăcătoare, însă avem hibrizi mult mai valoroși la ora actuală, cum sunt hibridul Turda 201, Turda Star, Turda Favorit, mai nou omologatul Turda 248, sau Turda 332 și chiar în acest an s-a omologat Turda 344. Avem și de la grupa FAO 270, cea mai timpurie, hibridul Turda 165, până la grupa FAO 380. În acest interval se încadrează hibrizii de porumb produși la Turda. Avem omologați și patru hibrizi de porumb zaharat”.

Unul dintre capitolele la care SCDA Turda stă cel mai bine este soia, cele mai cunoscute soiuri disponibile comercial fiind Felix, Caro, Cristina. La soia avem un total de 19 soiuri înregistrate, dintre care 16 sunt în cultură. Cu eforturi foarte mari am reușit să le introducem în cultură și mai avem încă câteva care urmează să se omologheze. Soiurile noastre sunt caracterizate prin inserție înaltă a silicvelor, productivitate, prin stabilitatea producției. În special Felix și Cristina, prin culoarea deschisă a hilului se adresează industriei alimentare, pentru laptele din soia și produsele implicite din soia, foarte căutate.

La grâu, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda deține în portofoliu soiul de grâu Arieșan, omologat încă din 1983, urmat de Dumbrava, care e un soi productiv și care ocupă o pondere semnificativă din suprafața cultivată de instituția de cercetare. Dintre creațiile mai noi enumerăm soiul Andrada și soiul Codru, care e în curs de extensie în cultură

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Turda are și colaborări la export, inclusiv cu Germania și Franța, deși încă timide la nivel cantitativ, pe care conducerea actuală speră să le dezvolte pe termen lung. Suntem prezenți și în afară, dar nu suntem o prezență semnificativă. E foarte greu să te lupți, o instituție publică, care nu suntem finanțați de la bugetul statului, cu multinaționalele și să le faci față, chiar dacă și creațiile noastre de la Turda se ridică la nivelul celor străine. Totodată, Stațiunea de la Turda a avut schimburi de genetică pe partea de cercetare cu mai multe țări, printre care Ucraina și China.

*Direcţii de cercetare, dezvoltare, inovare:

A. In domeniul culturilor de camp cercetǎrile sunt direcţionate spre urmǎtoarele domenii :

• geneticǎ şi ameliorare la grâul de toamnǎ,orz de primǎvarǎ,ovǎz de primǎvarǎ, porumb comun şi zaharat, soia;
• identificarea unor seturi de soiuri de cereale păioase: grâu, orz, orzoaică, ovăz, cu adaptabilitate specifică pentru principalele zone agricole din partea centrala şi de Nord a Transilvaniei;
• tehnologia producerii de sǎmânţǎ la genotipurile create în unitate şi solicitate pe piaţă, precum  şi la noile creaţii în curs de implementare;
• stabilirea principalelor verigi tehnologice pentru cultura cerealelor şi plantelor tehnice în zona de influenţǎ;
• protejarea resurselor de sol prin lucrǎri antierozionale, lucrǎri minime ale solului şi alte mijloace specifice;
• producerea de sǎmânţǎ ( verigile biologice iniţiale ) la cultivarele create în unitate şi organizarea sistemului de producere de sǎmânţǎ în zonǎ;
• protecţia culturilor; elaborarea strategiilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor la principalele culturi de câmp prin diferite metode neconvenţionale(biologice,biotehnice); elaborarea de tehnologii ecologice;
• testări produse pesticide (tratament sămânţă, tratamente foliare, tratamente dăunători,  erbicide)
• identificarea unor soluţii tehnologice specifice pentru : agricultura organicǎ, coexistenţa mijloacelor de producţie biologice moderne cu cele convenţionale şi tradiţionale,etc.

B.  In domeniul ameliorarii ovinelor si suinelor

• conservare-ameliorare a raselor de suine Bazna şi Mangaliţa;
• menţinerea în stoc genetic a rasei de ovine Ţigaie ruginie.