Creatori de soiuri la speciile de obsigă nearistată, pir crestat şi sparcetă

Staţiunea pentru Pajişti Vaslui este singura unitate din ţară care studiază şi creează soiuri noi la speciile Bromus inermis (obsigă nearistată), Agropyron pectiniforme (pir crestat), Onobrychis viciifolia (sparcetă), specii adaptate condiţiilor de stepă şi silvostepă. Staţiunea elaborează tehnologii de multiplicare a seminţelor de obsigă nearistată şi de sparcetă din categorii biologice superioare, precum şi tehnologii moderne de cultură a pajiştilor. Elaborează tehnologii de îmbunătăţire a pajiştilor permanente, a celor afectate de eroziune şi de alunecări de suprafaţă. Cum din cele aproximativ cinci milioane de hectare de pajişti, 67,5% sunt situate pe versanţi, iar pe 63% din suprafaţa acestora se manifestă fenomenul de eroziune, se impun continuarea şi intensificarea activităţii de creare de noi soiuri la speciile de graminee şi de leguminoase perene de pajişti, care rezistă pe aceste terenuri. 

Eforturi pentru punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui a fost înfiinţată în 1981, având atunci 1030 hectare. Începând cu 1990, SCDP Vaslui şi-a diminuat suprafeţele, ca urmare a ocupării abuzive şi a retrocedării terenurilor, ajungând în prezent la 253,54 ha. Diminuarea suprafeţelor a cauzat reducerea personalului de la 123 salariaţi în anul 1982, la 30 angajaţi în prezent.

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui deține material biologic extrem de valoros, care a fost adunat în zeci de ani de muncă. Cercetările pot fi observate în câmpurile experimentale întreținute. 

"Din acele câmpuri se realizează selecţia celor mai frumoase plante, elitele, în funcţie de obiectivul de ameliorare urmărit. Respectivele elite sunt folosite mai departe, pentru crearea soiului urmărit de către ameliorator. În principal, noi urmărim rezistenţa la cădere, deoarece nu poţi înmulţi un soi dacă nu produce sămânţă, urmărim să aibă şi lăstari generativi pentru o perioadă mai mare şi, bineînţeles, calitatea respectivului soi”, a precizat Doina Silistru, creator de soiuri și director al  SCDP.

Ne propunem să continuăm activităţile de creare de soiuri distincte, uniforme şi stabile cu valoare nutritivă superioară la speciile Bromus inermis, Agropyron pectiniforme şi Onobrychis viciifolia şi de producere de sămânţă din categorii biologice superioare SA şi PB la soiurile noi. Vizăm, de asemenea, îmbunătăţirea tehnologiilor de cultură a pajiştilor afectate de eroziune şi alunecări de suprafaţă, valorificarea multifuncţionalităţii pajiştilor în contextul dezvoltării durabile a agriculturii şi protecţiei mediului, precum şi studiul bolilor şi dăunătorilor din culturile de graminee şi leguminoase perene din zona de influenţă a SCDP Vaslui.

ŞASE BREVETE DE INVENŢIE

În ceea ce priveşte activitatea de creare de noi soiuri la speciile obsigă nearistată, pir crestat, sparcetă, unitatea vasluiană a obţinut şase brevete de invenţie (sparcetă - soiurile Ana Maria şi Sersil, obsigă nearistată - soiurile Mihaela, Iulia Safir şi Maia Safir şi pir crestat - soiul Flaviu). Staţiunea de Pajişti de la Vaslui mai deţine două certificate de omologare la specia obsigă nearistată - soiurile Doina şi Olga. În anul 2019, se află în ANUL I pentru testare la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, soiul de obsigă nearistată Vaslui 8.

UN VAST MATERIAL BIOLOGIC VAOROS

Soiurile create la SCDP Vaslui se caracterizează prin productivitate, calitate superioară şi adaptabilitate ridicată la condiţii nefavorabile faţă de soiurile vechi. În activitatea de creare de noi soiuri la SCDP Vaslui, la cele trei specii menţionate s-a acumulat un vast material biologic valoros, la ora actuală fiind păstrate sub formă vegetativă şi sub formă de sămânţă şi formele parentale ale soiurilor brevetate/omologate şi de perspectivă, ceea ce va permite ca într-o perioadă scurtă să se obţină noi soiuri. ”Procesul de ameliorare şi creare de noi soiuri prezintă un grad ridicat de complexitate atât prin durata lui (cel puţin 10 ani), cât şi prin numărul mare de provenienţe studiate, la care se fac foarte multe observaţii, măsurători, determinări, numărători, atât la plante individuale, cât şi în cultură pentru furaj, analize chimice (P.B., C.B., P, K, Ca, s.a.), determinarea substanţei uscate, masa de rădăcini, greutate volumetrică, humus ş.a.m.d. Deosebit de important pentru fermieri este faptul că în câmpurile de la Vaslui se poate observa, de exemplu, cât de bine şi cât de mult poate exista o cultură de obsigă nearistată. Avem culturi care se află în câmp de 20 de ani şi care arată nemaipomenit de bine. Această specie este foarte rezistentă la secetă şi, cel mai important, nu moare. Iar, dacă se aplică o tehnologie corectă de păşunat şi de cosit, este garantată longevitatea şi, mai ales, productivitatea, fără prea multe cheltuieli. În plus, cu ajutorul acestei culturi, prin reînsămânţare, poate fi prelungită viaţa lucernierelor aflate pe final. Există variante de cultură extrem de compacte şi cu lăstari generativi inclusiv în anul 20 de existenţă, deci se poate produce şi sămânţă ”- Doina Silistru.