Patria sturionilor, a domeniilor întinse de vânătoare şi a câmpurilor nesfârşite

Călăraşi este un judeţ plin de surprize. Cei obişnuiţi să plece în vacanţă numai în locuri consacrate ar putea fi miraţi să audă că în Călăraşi sunt domenii de vânătoare şi de pescuit vizitate de mulţi turişti străini.

Pe malul stâng al Dunării, la mai puţin de 100 de kilometri de Bucureşti, începe judeţul Călăraşi, patria sturionilor, a domeniilor întinse de vânătoare şi a câmpurilor nesfârşite numai bune pentru agricultură.

Grădina Zoologică din Călăraşi este printre cele mai mari din ţară şi singura care reproduce în captivitate tigrul siberian, struţul emu şi jaguarul. Multe exemplare au ajuns la circul Globus. Cele rămase sunt însă la fel de prietenoase.

Dacă pentru multe motive românii trec Dunărea cu bacul ca să ajungă în Silistra, Grădina Zoologică este un motiv pentru care vin bulgarii în România.

Judeţul Călăraşi are, de altfel, mulţi vizitatori străini. Zona este renumită nu doar pentru pescuit, ci şi pentru vânătoare. Vin italieni, spanioli, francezi şi nemţi. Pădurile Călăraşiului ascund vânat de toate felurile: mistreţ, şacal şi vulpe.

În inima pădurii ajungi cu tractorul, unde se găseşte tot ce trebuie. Băncuţe, o masă şi sobă pe deasupra. Poteca din pădure e linia de vânătoare, pe care vânătorii se aşează la o distanţă de 50 de metri unul de celălalt. Stau cu toţii îndreptaţi în aceeaşi direcţie, într-o aşteptare lungă, iar frigul şi ploaia pătrund în oase. Vânătorii nu au voie să se mişte sau să scoată vreun sunet.

Vulpea şi şacalul sunt greu de prins în bătaia puştii, dar oricum, toată lumea aşteaptă mistreţii. Iar dacă vânătoarea se încheie fără trofee, nu se plânge nimeni.

Informaţii despre

Tipuri articole Judeţe
Denumire Călăraşi
Tip unitate administrativă (1)
Tip particular judeţ
Altitudine m
Temperatura medie anuala °C
Cantitatea medie anuala de precipitaţii mm
Cantitatea totală de precipitaţii mm

Vezi şi

Bălţi pentru pescuit Balta Basica Balta Basica Cascioarele Balta Benga Balta Calareti 2 Balta Catalui-Cascioarele Balta Chioroiu 4 Balta Danesti 6 Balta Danesti 7 Balta Darvari Balta Dragoesti BGS Balta Frunzanesti 2 Balta Fundulea 2 Balta Fundulea 7 Balta Gostilele Balta Greaca Cercani Balta Gruiu 2 Balta Izvoarele Balta Kojac Balta La Dinulescu Balta La motor-Pavelescu Balta Lehliu Sat 2 Balta Luica Balta Mariuta 3 Balta Mariuta 4 Balta Matara 1 Balta Matara 2 Balta Nana Balta Negoesti Balta Nucetu 1 Balta Oltenitei Balta Parlita Mare Balta Pasarea 5 Balta Podari Balta Protocol - Pavelescu Balta Pupaza Balta Sapunari Balta Sarulesti Balta Solacolu Balta Sulimanu Balta Valea Bisericii2 (La Florica) Balta Vulpoi Calareti 3 Canalul Dorobantu Lacul Gostilele Lacul Sarulesti Sandulita Raduta
Biserici, Lăcaşuri de cult Ansamblul de cruci de piatra din Sapunari Biserica-BUZOENI, oras LEHLIU GARA Biserica CALARASI Biserica fostei Manastiri Negoesti Biserica-LEHLIU GARA Biserica-LEHLIU-SAT, oras LEHLIU GARA Biserica-RAZVANI, oras LEHLIU GARA Biserica-ROSETTI Biserica-SAPUNARI, oras LEHLIU GARA Biserica Sfantul Andrei din Fundeni Biserica Sfantul Dumitru si Sfantul Nestor din Manastirea Biserica Sfantul Nicolae din Popesti Biserica Vizita Sfintei Fecioare Maria CALARASI Biserica Volna Sfintii Imparati Constantin si Elena CALARASI Casa de rugaciune CALARASI Casa de rugaciune Calarasi CALARASI Casa de rugaciune Razvani-RAZVANI, oras LEHLIU GARA Catedrala CALARASI Catedrala Ortodoxa din Calarasi Manastirea Libertatea Manastirea Plataresti Manastirea Radu Negru Manastirea Tariceni Manastirea Valea Rosie Schitul Coslogeni
Clădiri A A Atelier auto B C Cantină Cladire Ateliere Cladire C Cladire Camin Cladire Cantina Cladire Centrala termica Cladire Garsoniere Cladire Sala de sport Cladire Statie Pompare Clubul Sportiv Scolar Calarasi - Cladire sala box Clubul Sportiv Scolar Calarasi - Cladire vestiar fotbal CORP A CORP A CORP_A CORP B CORP B CORP B "Scoala + gradinita" corp D D GPN 2 faurei GPN nr. 11 GPN NR.1 FRASINET GPN NR.2 DANESTI GRADINITA Gradinita cu program normal nr. 4 Clinciu GRAD.P.NORMAL NR.3 ULMENI GRAD.PROG.NORMAL NR. 2 ULMENI GRAD.PROG.NORMAL NR.4 CALARASI Internat MAGAZIE PODU PITARULUI S08 SULTANA Şcoală cu 12 săli de clasă ŞCOALA CU CLS I-IV SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 TAMADAU Scoala Gimnaziala Progresu SCOALA PRIMARA CUCUIETI SCOALA PRIMARA DOROBANTU SCOALA PRIMARA NR. 1 CALARETI SCOALA PRIMARA NR 1 POPESTI SCOALA PRIMARA NR 1 SILISTEA SCOALA PRIMARA NR 1 SILISTEA SCOALA PRIMARANR.2PLUMBUITA SCOALA PRIMARA NR. 3 SEINOIU SCOALA PRIMARA POPESTI SCOALA PRIMARA RENASTEREA scoala seinoiu SCOALA V-VIII RASA
Clasificari ale climei Dfa - fără sezon uscat, vară fierbinte Dfb - fără sezon uscat, vară caldă
Entităţi juridice Asociatiapro Bono Publico Valea Argovei Asociatia Umanitara „Pro Ada - Mi” Tamadau Mare Sc Free Land S.R.L. Belciugatele S.C. Grivco Agro S.R.L. - Punct Lucru Perisoru S.C. Hunter Triumf 94 S.R.L. Valea Argovei
Lacuri GALATUI IEZER
Localizări geografice şi administrative Călărași Macroregiunea trei Muntenia & Oltenia (Valahia) Regiunea Sud Muntenia
Obiective turistice Asezarea de la Sultana-Malu Rosu Casa memoriala Alexandru Sahia Cladirea Arhivelor Nationale din Calarasi Lacul Frasinet Lacul Mostistea Lacul Valea Rosie (Mitreni) Muzeul civilizatiei Gumelnita din Oltenita Muzeul de Arta din Oltenita Muzeul Dunarii de Jos din Calarasi Muzeul Satesc din Calareti Palatul Prefecturii din Calarasi Primaria Calarasi Rezervatia naturala Iezer Rezervatia naturala Ostrovul Ciocanesti Rezervatia naturala Ostrovul Haralambie Rezervatia naturala Ostrovul Soimul Rezervatia naturala Padurea Ciornuleasa Ruinele bisericii din Frunzanesti Fundeni Situl de la Gradistea Coslogeni Turnul de apa din Oltenita
Râuri Argeș Dâmbovița MOSTISTEA SABAR
Relieful României Balta Borcei (Ialomiţei) C. Burnas C. Lehliului C. Moviliţei Cp. Argovei Cp. Călăraşului Cp. Câlnăului Cp. Ciulniţei Cp. Coputeanca Cp. Cotroceni (Ciorogârlei) Cp. Hagieniului Cp.. Nana Cp. Otopeni (Otopeni-Cernica) Cp. Ştefan Vodă Lc. Călăraşului Lc. Greaca Lunca Argeş-Săbar Lunca Argeşului Lunca Ialomiţei
Repere arhitecturale, istorice CL-II-m-B-14714 - Ruinele palatului Ghica
Reţea de drumuri A2: Bucuresti - Constanta DJ310 DN21 DN3 DN31 DN3A DN3B DN3D DN4 DN41 DN5A
Reţea feroviară 179 181 184 186 353 354 355 356 93 94 95
Situri arhelogice Aezarea din secolul IV de la Sohatu-Balta Sohatu II. Pe malul stâng al bălţii Sohatu, la vest de comuna Sohatuatu, la 1500 m nord de podul pe care trece şoseaua Gălbinaşi - Sohatu, în luncă, Aezarea din secolul IV de la Sohatu-Balta Sohatu I. Pe malul stâng al bălţii Sohatu, la vest de comuna Sohatu Aşezarea aparţinând culturii Boian de la Luptători. În partea de NE satului Luptători, pe malul de V al lacului Mostiştea, pe terasa înaltă Aşezarea Coslogeni de la Bogata - Lac Gălăţui. Aşezarea de suprafaţă este situată situată în partea de N-E a satului Bogata, pe malul lacului Gălăţui. Aşezarea Coslogeni de la Borcea. Aşezarea de suprafaţă este situată în zona de sud a localităţii Borcea, pe malul braţului Borcea al Dunării. Aşezarea Coslogeni de la Borcea, cartier Pietroiu - Centru. Aşezarea este situată pe plaja Borcei, în dreptul Şcolii (şi pe aproximativ 250 metri în amonte) din centrul cartierului Pietroiu. Aşezarea Coslogeni de la Călăraşi - Cartierul Măgureni. Aşezarea de suprafaţă este situată în zona de sud-est a municipiului Călăraşi, în cartierul Măgureni, pe malul Borcei, în dreptul fabricii de gheaţă. Aşezarea Coslogeni de la Călăraşi - Cartierul Mircea Vodă. Aşezarea de suprafaţă este situată în municipiul Călăraşi, în zona cartierului Mircea Vodă, pe malul fostului lac Iezerul (zonă asanată în prezent), la sud de SIDERTRANS. Aşezarea Coslogeni de la Cândeasca. Aşezarea se află la 2 km SE de satul Cândeasca, pe malul unui afluent al Mostiştei. Aşezarea Coslogeni de la Ceacu - Vadul lui Iorgu Iordănescu. Aşezarea de suprafaţă este situată la SV de satul Ceacu, la aproximativ 800 m N de Valea Plopului, pe malul fostului lac Iezerul Călăraşi. Aşezarea Coslogeni de la Ciocăneşti - Andolina. Aşezarea de suprafaţă este situată în zona de SE a satului Andolina, pe valea care desparte acest sat de comuna Ciocăneşti. Aşezarea Coslogeni de la Ciocăneşti. Aşezarea de suprafaţă este situată pe un grind de pe fostul lac Boian, pe teritoriul comunei Ciocăneşti, unde acum este o amenajare piscicolă. Aşezarea Coslogeni de la Dichiseni - Grădiştea Dichiseni. Aşezarea este situată în Grădiştea Dichiseni, un alt martor de eroziune aflat în partea de Est a Bălţii Călăraşului. Aşezarea Coslogeni de la Dor Mărunt - Valea Gerului. Aşezarea de suprafaţă este situată la S de localitatea Dor Mărunt, pe partea dreaptă a Văii Gerului, între Calea Ferată Bucureşti-Constanţa şi Autostrada A2. Aşezarea este situată pe un promontoriu, între două văi destul de profunde. Aşezarea Coslogeni de la Dorobanţu - La Belu. Aşezarea este situată la 350 m S de şoseaua Olteniţa-Călăraşi, pe malul de E al lacului Mostiştea, în partea de V a satului Dorobanţu, în dreptul cotului pe care îl face privalul Bătrâna (care asigura legătura între lacul Mostiştea şi fostul lac Boian), î Aşezarea Coslogeni de la Făurei. Aşezarea este situată în partea de SV a satului Făurei. Aşezarea Coslogeni de la Gâldău - Cheson. Aşezarea de suprafaţă, este situată pe malul Borcei, între extremitatea de Est a satului Gâldău (comuna Jegălia) şi chesonul staţiei de pomparea apei Pietroiu. Aşezarea Coslogeni de la Grădiştea. Aşezarea se află în extremitatea de E-NE a localităţii Grădiştea, între şoseaua Călăraşi-Olteniţa şi malul fostului lac Iezerul Călăraşi. Aşezarea Coslogeni de la Grădiştea - Grădiştea Mare. Aşezarea este situată în sectorul de Sud al martorului de eroziune Grădiştea Mare. Aşezarea Coslogeni de la Iezeru. Aşezarea este situată între Braţul Borcea şi satul Iezerul (comuna Jegălia), pe malul de Est al canalului care face legătura între lacul Iezer şi Braţul Borcea. Aşezarea Coslogeni de la Ileana. Aşezarea este situată în stânga şoselei Călăraşi-Bucureşti, la intrarea în localitatea Ileana, pe malul unui afluent al Mostiştei. Aşezarea Coslogeni de la Independenţa. Aşezarea este situată la SV de localitatea Independenţa, pe malul stâng al braţului Coadele al lacului Gălăţui. Aşezarea Coslogeni de la Jegălia - Pe Iezer. Aşezarea este situată la NE de localitatea Jegălia, pe versantul de E al Văii Jegăliei (cunoscută şi sub denumirea de Valea Împăratului), pe o terasa înaltă. Aşezarea Coslogeni de la Modelu - Măgura Trămşani. Aşezarea se află vis-vis de localitatea Modelu, în Balta Călăraşului. Este bordată la Sud şi Est de vechea albie a braţului Borcea. Aşezarea Coslogeni de la Nicolae Bălcescu. Aşezarea este situată în dreptul satului Nicolae Bălcescu, pe terasa înaltă de pe malul de Vest al Gălăţuiului. Aşezarea Coslogeni de la Nucetu. Aşezarea este situată în zona localităţii Nucetu. Aşezarea Coslogeni de la Rasa. Aşezarea este situată pe malul de Est al lacului Gălăţui, la 500 de metri Nord de satul Rasa (comuna Grădiştea). Aşezarea Coslogeni de la Roseţi. Situl se află la marginea de sud-est a comunei Roseţi între şoseaua Călăraşi-Feteşti şi braţul Borcea, la est de cimitirul actual, pe malul Borcei. Aşezarea Coslogeni de la Sultana. Aşezarea este situată la aproximativ 1 km spre E de aşezarea eneolitică de la Malul Roşu, pe malul de V al Mostiştei, pe o terasă înaltă. Aşezarea Coslogeni de la Tonea. Aşezarea este situată în zona de Est a satului Tonea (comuna Modelu), între şoseaua Călăraşi-Feteşti şi malul Borcei. Aşezarea Coslogeni de la Unirea. Aşezarea este situată intravilan, pe malul Borcei, în centrul localităţii. Aşezarea Coslogeni de la Unirea - Rău. Aşezarea este situată pe malul stâng al braţului Răul (Bala) ( în Balta Călăraşului), la aproximativ 2 km amonte de confluenţa acestuia cu braţul Borcea. Aşezarea Coslogeni de la Vâlcelele. Aşezarea este situată la 1,5 km Sud-Vest de localitatea Vâlcelele, pe malul drept al Văii Furcitura. Aşezarea Coslogeni de la Valea Seacă - Valea Gerului. Aşezarea este situată în partea de Est a satului dezafectat Valea Seacă, pe malul Văii Gerului. Aşezarea Coslogeni de la Vărăşti. Aşezarea este situată La 1 km Est de satul Vărăşti (comuna Dorobanţu), între şoseaua Călăraşi-Olteniţa şi malul fostului lac Boian. Aşezarea culturii Boian de la Sultana - Staţia de irigaţie Sultana. În locul unde este construit astăzi Sistemul de irigaţie Sultana - Curcani şi anexele gospodăreşti, malul drept al lacului Mostiştea Aşezarea culturii Boian de la Sultana - Terasa Gheţărie. La marginea de nord a satului, pe terasa înaltă a lacului Mostiştea. Aşezarea culturii Coslogeni de la Curăteşti. Între Valea Orbului şi Valea Curăteştiului, pe terasa înaltă, pe versantul de nord-est al văioagei numită Valea Orbului. Aşezarea culturii Dridu de la Fundulea. Pe malul drept al Mostiştei, la confluenţa cu valea Belciugatele, pe partea stângă a văii Belciugatele Aşezarea culturii Dridu de la Lehliu. la 500 m N de satul Lehliu, pe malul stâng al văii Profira Aşezarea culturii Glina de la Săruleşti. la N de comuna Săruleşti, pe drumul Săruleşti-Gară, pe malul stâng al râului Mostiştea Aşezarea culturii Gumelniţa de la Măriuţa-Movila Mică. la 200 m E de sat şi la 50 m S de tell-ul eneolitic "La Movilă", pe malul stâng al văii Mostiştea Aşezarea culturii Sântana de Mureş-Cerneahov de la Sultana - Terasa Malul Roşu. În partea de NE a satului Sultana, pe malul lacului Mostiştea, în imediata vecinătate a sitului "Malul Roşu" Aşezarea de epoca bronzului de la Bogata. Aşezarea este situată pe malul de vest al lacului Gălăţui, în dreptul satului Potcoava (dar pe teritoriul satului Bogata, comuna Grădiştea). Aşezarea de epoca bronzului de la Buzoineni. la N de satul Buzoieni, aproape de Autostrada Soarelui, pe malul drept al Văii Argova, la nord şi sud de un dig de eleşteu Aşezarea de epoca bronzului de la Piţigaia II. Pe terasa dreaptă a râulului Dâmboviţa, în jurul unei case ruinate Aşezarea de epoca bronzului de la Piţigaia I. Pe terasa de pe partea dreaptă a râului Dâmboviţa, la sud de satului Piţigaia, pe marginea lacului Tătaru Aşezarea de epoca bronzului de la Polceşti. Aşezarea se află pe un promontoriu triunghiular, pe malul stâng al Mostiştei, la SV de satul Polceşti. Aşezarea de epoca bronzului de la Săcele. la N de satul Săcele, pe malul drept al Mostiştei, pe terasa înaltă Aşezarea de epoca bronzului de la Sohatu-Balta Sohatu III. pe malul stâng al bălţii Sohatu, la 2 km m nord de podul pe care trece şoseaua Gălbinaşi - Sohatu, la al treilea dig, în luncă Aşezarea de epoca bronzului de la Ulmu - La Caraman 1. La marginea vestică a satului, pe malul stâng al lacului, la 200 m V de Căminul de copii din sat Aşezarea de la Coslogeni-Măgura lui Negoiţă. Situl se află la sud-vest de Măgura Coslogeni Aşezarea de la Frăsinet Pisc. La 50 m NV de Frăsinet, pe malul lacului Frăsinet, pe un bot de terasă Aşezarea de la Sultana - Valea Chirnogeanului. Situl se află pe malul de sud al lacului Mostiştea, la marginea de nord a satului Sultana, pe Valea Chirnogeanului Aşezarea de sec. IV de la Valea Argovei - proprietatea Păduraru Nicolae. în partea de vest a satului Valea Argovei, pe malul stâng al văii Mostiştea, pe un mic bot de terasă, în dreptul curţii lui Păduraru Nicolae şi în curtea acestuia Aşezarea de sec. IV p.Chr. de la Măriuţa. Vizavi de satul Măriuţa, pe malul stâng al Mostiştei, la baza tell-lui "La Movilă" pe o peninsulă Aşezarea de secol IV de la Frăsinet. Aşezarea se află la marginea de S a comunei Frăsinet, pe malul de V al lacului Mostiştea, pe un bot de terasă Aşezarea de secol IV de la Săruleşti. la 1 km sud de comuna Săruleşti, malul stâng al râului Mostiştea, be un bot de terasă Aşezarea de secol IV p.Chr. (1) de la Lehliu. la 1 km S de satul Lehliu, pe malul stâng al văii Profira Aşezarea de secol IV p.Chr. (2) de la Lehliu. la 1,5 km S de satul Lehliu, pe partea dreaptă a văii Profira, lângă digul unui eleşteu Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Fântâna Doamnei (II). Pe malul stâng al văii Vânăta, la 1 km N de satul Fântâna Doamnei, pe terasă, pe malul stâng al unei văioage Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Fântâna Doamnei (I). Pe malul stâng al văii Vânăta, la 1 km S de satul Fântâna Doamnei, pe terasă Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Fundulea. Pe malul stâng al văii Belciugatele, în dreptul limitei de N a oraşului Fundulea, Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Ileana. Pe partea dreaptă a văii "Lacului de Argint" (Ileana) spre Podari, în amonte de iazul piscicol, pe marginea terasei Aşezarea de secol IV p.Chr de la Nucetu (II). la NE de satul Nucetu, pe malul stâng al văii Cucuveanu, la 1500 m S de confluenţa cu Valea Seacă, pe malul drept al unei văioage Aşezarea de secol IV p.Chr de la Nucetu (I). La marginea de NE a satului Nucetu şi la 500 m S de confluenţa cu Valea Seacă, pe un bot de terasă Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Paicu (la S de ferma piscicolă). La S de barajul Profira, şi la S de ferma piscicolă a chinezilor, până la o văioagă, pe malul drept al văii Milotina Aşezarea de secol IV p.Chr. de la Siliştea. pe malul stâng al văii Vânăta, la 500 m N de Movila lui Buharu, pe panta terasei Aşezarea de secol IV şi Dridu de la Gurbăneşti. Pe malul stâng al văii Vânăta, în locul unde pârâul face un cot, într-o depresiune Aşezarea de secolul IV p.Chr. de la Paicu. La S de barajul Profira, în jurul unei ferme piscole şi zootehnice, de-a lungul malului Aşezarea din epoca bronzului de la Chirnogi-Miroiu. Pe terasa înaltă, pe ambii versanţi ai Şuviţei lui Vulpe Aşezarea din epoca bronzului de la Coslogeni. Aşezarea este situată între Roseţi şi satul Coslogeni, între şosea şi malul Borcei (între Mănăstirea Crucea de Leac şi malul Borcei) Aşezarea din epoca bronzului de la Coslogeni - Popina lui Ilie. Aşezarea este situată la 1,5 km E de "Grădiştea Coslogeni"; la 2,5 km de Borcea şi 2 km N de Dunăre. Aşezarea din epoca bronzului de la Mitreni. la S de comuna Mitreni, malul stâng al râului Argeş, marginea de SE a satului Mitreni, la N de linia ferată Olteniţa-Bucureşti, pe malul de S al lacului Valea Roşie Aşezarea din epoca bronzului de la Negoieşti. Pe partea dreaptă a văii Rasa, la marginea de est a satului Negoeşti, pe un bot de terasă Aşezarea din epoca bronzului de la Sătucu. Pe partea dreaptă a văii Corâta, în dreptul unui dig, pe terasa înaltă, lâmgă o grămadă de beton armat Aşezarea din epoca medievală de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, pe un bot de terasă, la 1 km est de confluenţa Corâtei cu valea Manciu Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Curăteşti. La NE de biserica părăsită de pe malul lacului Mostiştea, la 500 m nord-est de fosta vatră a satului Curăteşti, pe teresa înaltă. Aşezarea din epoca medievală timpurie de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, la marginea de nord a satului, pe marginea unei văioage cu apă Aşezarea din epoca medievală timpurie. Pe partea stângă a văii Argovei, în dreptul confluenţei văii Lupşanu cu Valea Argovei, pe o terasă joasă Aşezarea din epoca migraţiilor de la Lupşanu. Aşezarea este situată la NE de satul Radu Vodă, pe malul stângal văii Cucuveanu, între satele Nucetu şi Radu Vodă, pe malul drept al unei văioage. Aşezarea din epoca migraţiilor de la Mataraua. Situl se află la est de sat pe malul stâng al râului Mostiştea, dincolo de intersecţia cu afluentul Valea Livesilor Aşezarea din epoca migraţiilor de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, la 1 km sud-est de satul Sătucu, pe o terasă joasă, pe malul drept al unei văioage Aşezarea din epoca migraţiilor de la Solacolu. Pe partea dreaptă a văii Corâta, la 1 km sud de podul din marginea de vest a satului Solacolu Aşezarea din epoca migraţiilor de la Solacolu. Pe partea dreaptă a văii Corâta, la 300 m est de satul Solacolu Aşezarea din epoca migraţiilor de la Solacolu. Pe partea stângă a văii Corâta, la 600 m nord de podul din marginea de vest a satului Solacolu, Aşezarea din epoca migraţiilor de la Solacolu. Pe partea stângă a văii Corâta, la un km est de satul Solacolu, pe o pantă lină Aşezarea din epoca migraţiilor de la Valea Argovei-Ferma părăsită. Pe malul stâng al Văii Argova, pe terasă, la 50 m sud de o ferma părăsită, datând din perioada comunistă Aşezarea din epoca migraţiilor de la Valea Argovei. La marginea SE a satului, pe terasa înaltă dintre Valea Argovei şi Vlădiceasca Aşezarea din epoca migraţiilor de la Valea Argovei. Pe malul stâng al Văii Argova, pe partea dreaptă a unei viroage cu apă şi stuf ce se varsă în Valea Argovei, pe un bot de terasă marginit de două văioage şi de pârâul Argovei Aşezarea din perioada migraţiilor de la Sătucu. pe partea stângă a văii Corâta, în pe malul stâng al două văioage, în locul unde apa face un cot Aşezarea din prima epocă a fierului de la Şoldanu-Pod Radovanu. Pe partea stângă a şoselei care merge la Radovanu, lângă pod şi în curţile sătenilor Aşezarea din sec. IV. p. Chr. (3) de la Lehliu. Pe malul stâng al văii Vânăta la marginea de nord a fermei agroturistice SC Rel-Mia Com SRL Aşezarea din sec. IV. p. Chr. (4) de la Lehliu. La 1000 m nord de ferma agroturistică pe malul stâng al văii Vănâta, între două diguri, pe panta terasei Aşezarea din secolul al IV-lea de la Valea Argovei-La sud ferma părăsită. Pe malul stâng al Văii Argova, la 200 sud de ferma părăsită, şi la 150 m nord de o văioagă, pe terasă Aşezarea din secolul al IV-lea de pe Valea Argovei. Pe malul stâng al Văii Argova, pe terasă Aşezarea din secolul al IV-lea de pe Valea Argovei. Pe malul stâng al Văii Argova, pe un bot de terasă, pe partea dreaptă a unei viroage Aşezarea din secolul IV (1) de la Călăreţi. Pe partea stângă a văii Călăreţi, la un cot al apei, pe o terasă joasă Aşezarea din secolul IV (2) de la Călăreţi. Pe partea stângă a văii Călăreţi, la confluenţa cu Valea Vânătă Aşezarea Dridu de la Căscioarele. Situl arheologic se află la 3 km E de comună, pe terasa mijlocie şi înaltă a Dunării, dintre Chirnogi şi Căscioarele şi la 500 m E de pădurea Tufele Grecului Aşezarea Dridu de la Chirnogi-Fântâna lui Balcă. Pe terasa joasă a Dunării, la 400 m est de "Fântâna lui Balcă" Aşezarea Dridu de la Chirnogi-Fosta livadă de piersici. Pe terasa joasă a Dunării, la 300 m vest de aşezarea getică de la Rudari, în fosta livadă de piersici Aşezarea Dridu de la Chirnogi-la vest de Şuviţa Mare. Pe terasa mijlocie a Dunării, la 400 m vest de "Şuviţa Mare"şi la 1,5 km est de "Fântâna Mare" pe un platou de circa 5000 mp Aşezarea Dridu de la Chirnogi. Pe terasa medie a Dunării, la 600 m est de "Fânâna Mare". Aşezarea Dridu de la Chirnogi-Şuviţa Iorgulescu. Pe terasa mijlocie, la 150 m vest de Şuviţa Iorgulescu Aşezarea Dridu de la Chirnogi-Şuviţa Mare. Pe terasa înaltă a Dunării, la "Şuviţa Mare", pe o suprafaţă de 2 ha, pe ambii versanţi ai gurii văii Aşezarea Dridu de la Fântâna Doamnei. Pe malul stâng al văii Vânăta, la marginea de S a satului Fântâna Doamnei, pe terasă Aşezarea Dridu de la Lunca-Vatra satului. La marginea de est a fostului sat Lunca, pe malul drept al Mostiştei Aşezarea Dridu de la Mataraua. La SV de de satul Mataraua, pe malul drept al Mostiştei, înainte de drumul ce traversează râului şi intră în sat Aşezarea Dridu de la Mataraua. Situl se află la est de sat dincolo de Valea Livezilor, pe malul stâng al Mostiştei Aşezarea Dridu de la Mitreni - lacul Gâldău. pe malul stâng al râului Argeş, pe malul de est al lacului Gâldău, până la marginea de nord-est a satului Mitreni Aşezarea Dridu de la Negoeşti-Valea Rasa. Pe partea stângă a văii Rasa, la 2 km nord de satul Şoldanu, vizavi de satul Negoeşti, aproape de drumul de pâmânt ce merge spre satul Negoieşti, la cca 150 m SE de Puţul La Ulei Aşezarea Dridu de la Olteniţa-Bataluri. Pe partea stângă a şoselei Olteniţa-Călăraşi, din dreptul unde începe terasa înaltă, poarta de intrare spre conac, de-a lungul şoselei circa 500 m. pe o lăţime de 60 m Aşezarea Dridu de la Paicu-Biserică. ÎN curtea bisericii din satul Paicu, pe malul drept al văii Milotina Aşezarea Dridu de la Sătucu. Pe partea dreaptă a văii Corâta, pe terasa înaltă Aşezarea Dridu de la Valea Presnei. La NE de satul Valea Presnei, la confluenţa unui mic golf cu Valea Mostiştei, pe malul drept al râului. Aşezarea Dridu din comuna Chirnogi-Scoala nr. 1 Chirnogi. În centrul comunei Chirnogi, între str. Garoafei, Primărie şi Şcoala nr. 1 Aşezarea Dridu I de la Siliştea. La marginea de NV a satului Siliştea, pe malul Mostiştei Aşezarea eneolitică de la Boşneagu. La 250 m SE de sat, pe terasa malului estic al lacului Mostiştea Aşezarea eneolitică de la Chirnogi-Şuviţa Iorgulescu. Pe terasa înaltă, pe versantul de vest al Şuviţei Iorgulescu Aşezarea eneolitică de la Chiselet - Măgura Fundeanca. Pe malul stâng al braţului Scoiceni, la 1,5 km sud-est de comuna Chiselet, în lunca Dunării Aşezarea eneolitică de la Dorobanţu-La Pescărie. Staţia de pompare a apei, malul sud-estic al lacului Mostiştea Aşezarea eneolitică de la Negoeşti-Valea Rasa. Pe partea stângă a văii Rasa, la 1,5 km nord de sat, pe terasa joasă, în colţul de vest al pădurii Negoeşti şi la aproximativ 250 de m sud de Puţul lui Dima Aşezarea eneolitică şi aşezarea Dridu de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, în locul unde apa face un cot Aşezarea getică de la Căscioarele-Coinea II. La sud de sat, pe un bot de terasa joasă a fostului lac Coinea Aşezarea getică de la Căscioarele-Coinea I. La sud de sat, pe terasa mijlocie a fostului lac Coinea. Aşezarea getică de la Căscioarele-Valea Zboiului. La marginea de vest a satului Căscioarele pe Valea Cătăluiului, pe partea dreaptă, aproape de pădure, dincolo de punctul "Băşica", pe un bot de terasă cu panta înclinată spre sud. Aşezarea getică de la Ileana. Pe partea dreaptă a şoselei Bucureşti-Constanţa, la marginea de E a satului Ileana, se află un teren viran, pe malul stâng al bălţii Darabaşi de pe pârâul Ileana Aşezarea getică de la Pescărie-Valea Coşarului. la S de sat, la E de fosta pescărie de pe malul lacului Greaca, în dreptul drumului spre Căscioarele. Aşezarea getică de la Piţigaia-lacul Tătaru. Pe marginea terasei de pe partea dreaptă a râului Dâmboviţa, la sud-vest de satul Piţigaia, pe malul lacului Tătaru Aşezarea getică de la Sătucu. Pe partea deaptă a văii Corâta, pe terasa înaltă, la 500 m sud-est de satul Sătucu Aşezarea getică de la Sultana - Grădiştea Mare. În dreptul satului Sultana, în partea de nord, în apele lacului se află un ostrov cu suprafaţa de cca. 3 ha Aşezarea getică de la Sultana - Grădiştea Mică. Pe un ostrov care se afla în dreptul cătunului Odaia în lacul Mostiştea Aşezarea geto-dacică de la Codreni. pe dealul situat la S de schitul Codreni, pe malul drept al râului Mostiştea, până la digul de peste pârâul Corâta. Aşezarea geto-dacică de la Goştilele. La S de satul Gostilele, vis-a-vis de fostul sat Boanca, pe malul drept al Mostiştei Aşezarea geto-dacică de la Mitreni-Gâldău. în partea de NE a satului Mitreni, pe marginea de V a lacului Mitreni, numit de unii şi lacul Gâldău Aşezarea geto-dacică de la Negoeşti-Valea Rasa. Pe partea stângă a văii Rasa, la 2 km nord de sat, pe terasa văii, la 200 m vest de Puţişorul de la grădină Aşezarea geto-dacică de la Valea Presnei. La 1,5 km la NE de satul Valea Presnei, în dreptul unui mic cot al apei Aşezarea geto-dacică III de la Mitreni. pe malul stâng al râului Argeş, pe malul de nord al lacului Gâldău şi în continuare pe terasa lacului spre sud, pe un teren acoperit cu plantaţii de viţă-de-vie Aşezarea Glina de la Căscioarele-Pe Coastă. în partea de est a lacului Cătălui, spre Gura Cătăluiului Aşezarea Glina de la Negoeşti-Vala Rasa. Pe terasa de pe malul stâng al văii Rasa, imediat după ce se trece calea ferată Olteniţa-Bucureşti Aşezarea Glina de la Piţigaiai III. Pe terasa de pe partea dreaptă a râului Dâmboviţa, în dreptul satului Piţigaia Aşezarea Glina de la Piţigaiai II. Pe terasa de pe partea dreaptă a râului Dâmboviţa, la 1 km nord de satul Piţigaia, se află o aşezare delimitată prin două vâlcele. Aşezarea Glina de la Piţigaiai I - ruinele bisericii Sf. Nicolae. La nord de sat, în jurul bisericii Sf. Nicolae (Constantin şi Elena), ruinată, de pe malul drept al râului Dâmboviţa, Aşezarea Gumelniţa de la Alexandru Odobescu - Ostrovul Barza. insulă în mijlocul lacului Gălăţui Aşezarea Gumelniţa de la Olteniţa - Măgura Gumelniţa. la 4 km NE de Olteniţa Aşezarea Latène de la Căscioarele. la E de pescăria de pe malul lacului Greaca, în dreptul drumului spre Căscioarele Aşezarea Latene de la Cetatea Veche - Tatina Aşezarea Latene de la Coconi-Vadul Vacilor. La 500 m SE de sat, pe terasă înaltă a malului drept al lacului Mostiştea, la marginea de vest a unei văioage Aşezarea Latene de la Crivăţ - Islaz. la 1 km V de lacul Bondoc Aşezarea Latene de la Făurei - Grădiştea Mică. Aşezarea este situată la 200 m de satul Făurei, insulă pe lacul Mostiştea Aşezarea Latene de la Luica - Sârbi. pe terasa râului Rasa Aşezarea Latene de la Lunca - Pe coastă. La 500 m S de sat, pe terasa înaltă a malului drept al Mostiştei, în direcţia satului Ostrov. Aşezarea Latene de la Mănăstirea - La Cărămidărie. Situl se află în incinta Fermei Agricole, pe malul lacului pe un grind, la sud de Iezerul Mostiştea Aşezarea Latene de la Ostrovu. La 1000 m E de satul Ostrov, pe terasa Lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea, pe peninsula care pătrunde adânc în lac Aşezarea Latene de la Popeşti - Pădurea Cioarin. Pădurea Cioarinu, în nordul satului, bot de terasă pe malul drept al Dâmboviţei Aşezarea Latène de la Preasna Veche. cca. 1 km V de satul Preasna Veche, pe malul drept al Mostiştei, la E de o mică viroagă Aşezarea Latene de la Radovanu - Jidovescu. e partea stângă a şoselei care merge spre comuna Crivăţ, la 1 km nord de comuna Radovanu, în dreptul bălţii numită de localnici Giroaia Aşezarea Latene de la Ulmu - Cota 14. La SV de sat, pe malul de E al lacului Mostiştea, la cotitura cu cota 14 Aşezarea Latene de la Ulmu. La cca. 400 m SV de sat (cca. 200 m de punctul Caraman 2), pe malul de E al lacului Mostiştea Aşezarea Latene de la Vasilaţi - Moş Neagu. pe terasa înaltă de pe malul stâng al râului Dâmboviţa Aşezarea Latne de la Vasilaţi. în partea de N a satului Aşezarea medievală de la Curcani-Potcoava. în partea de nord a lacului Potcoava, la marginea de sud-est a comunei Curcani, pe malul lacului pe o lungime de 1 km Aşezarea medievală de la Făurei. Aşezarea este situată în partea de SV a satului pe malul stâng al lacului Mostiştea. Aşezarea medievală de la Lehliu. La 1,5 km sud de satul Lehliu, pe malul stâng al văii Profira, la 1,5 km sud de satul Lehliu, lângă stăvilarul unei bălţi private pe partea dreaptă a unei viroage, pe un bot de terasă Aşezarea medievală de la Lehliu. La 200 m S de digul care formează Balta Lehliu II, , pe partea stână a unei văioage Aşezarea medievală de la Lunca - Silişte. La 1 km NV de satul Lunca, vis-à-vis de Dealul Beci pe malul drept al văii Mostiştei, pe o terasă mărginită de două văi Aşezarea medievală de la Mitreni. la marginea de sud a satului, pe malul stâng al Argeşului, pe partea dreaptă a şoselei care merge la Valea Roşie, la marginea pădurii, pe ambele părţi ale fostei căi ferate Mitreni- Fabrica de conserve Valea Roşie Aşezarea medievală de la Nicolae Bălcescu (II). la 500 m de aşezarea Dridu şi la 150 m de un baraj piscicol, pe malul văii Milotina Aşezarea medievală de la Nicolae Bălcescu (I). Pe malul văii Milotina, acolo unde valea face un cot, pe terasă Aşezarea medievală de la Pasărea. La 150 m SE de satul Pasăărea, pe malul drept al văii Cânlăului, pe partea dreaptă a şoselei Bucureşti-Olteniţa Aşezarea medievală de la Răzvani - Valea Seacă. la 1 km SE de satul Răzvani, la confluenţa a două văii afluente a Văii Argovei, aproape de satul Nucet pe un bot de terasă Aşezarea medievală de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, în dreptul a două văioage, în locul unde apa face un cot Aşezarea medievală de la Solacolu. Pe partea stângă a văii Corâta, la 500 m nord de satul Sătucu, pe partea dreaptă a unei viroage cu stuf şi apă Aşezarea medievală de la Valea Argovei. La 600 m sud de şoseaua Valea Argovei-Lehliu, pe malul drept al Văii Argova, pe terasa înaltă, pe un bot de terasă Aşezarea medievală din vatra satului Boşneagu. În marginea vestică a satului, sub actuala vatră a satului Boşneagu, pe terasa joasă de pe malul stâng al lacului Mostiştea Aşezarea medievală târzie de la Călăreţi. Pe partea stângă a văii Călăreşti, la 500 m vest de satul Călăreţi, la 800 m nord de şoseaua Bucureşti-Lehliu Aşezarea medievală timpurie de la Codreni. Pe partea stângă a văii Corâta, după ce apa face un cot, aproape de fostul sat Codreni Aşezarea medievală timpurie de la Valea Argovei. Pe malul stâng al Văii Argova, pe partea stângă a unei văioage, pe pana sudică şi vestică a acesteia Aşezarea medieval târzie de la Siliştea. Pe malul drept al văii Vânăta, la 800 m nord de şoseaua Gurbăneşti-Valea Argovei, pe malul apei, de-a lungul ei Aşezarea medieval timpurie de la Săruleşti-Gară. La sud de satul Săruleşti-Gară, la 200 m nord de calea ferată Bucureşti-Constanţa, pe malul stâng al văii Vânăta, pe o terasă joasă Aşezarea medieval-timpurie din punctul Feteasca. Situl arheologic se află pe partea vestică a văii Jegăliei, la cca 1700 m sud de localitatea Ştefan cel Mare Aşezarea neolitică de tip tell de la Şeinoiu - Movila din cimitir. La S de satul Şeinoiu, pe malul stâng al Mostiştei, în cotul cel îl formează râul Mostiştea, pe un bot de terasă, în cimitirul satului Aşezarea neolitică şi Latene de la Ulmeni. în partea de S a satului, între Tăuşanca şi Valea lui Soare (în curtea lui Gheorghe Coman) Aşezarea pluristratificată de la Gostilele-Ostrovul Berechet. În partea de SE satului Gostilele, pe malul stâng al Mostiştei Aşezarea pluristratificată de la Gurbăneşti. La S de comuna Gurbăneşti, pe malul drept al râului Mostiştea, pe tot dealul de pe partea dreaptă a unui mic curs de apă Aşezarea pluristratificată de la Ileana. La sud de iazul piscicol, pe partea dreaptă a văii "Lacului de Argint" (Ileana), pe marginea terasei Aşezarea pluristratificată de la Ileana (limita vestică a satului). La marginea de vest a satului, pe malul stâng al "Lacului de Argint" (Ileana) spre Podari, în aval de iazul piscicol, pe marginea terasei Aşezarea pluristratificată de la Mataraua. Situl se află în marginea de est a satului Mataraua, pe malul stâng al Mostiştei, la intersecţia cu Valea Livezilor Aşezarea pluristratificată de lângă Tămădăul Mare. Pe malul stâng al Mostiştei, la 2 km S de comuna Tămădăul Mare, pe o terasă înclinată spre SE, pe partea dreaptă a văii Aşezarea pluristratificată de la Tămădăul Mic. La NE de sat, lângă podul ce traversează Mostiştea, la S de DN 3 Aşezarea pluristratificată de tip tell de la Chirnogi. Între Şuviţa lui Ghiţan şi Şuviţa lui Vulpe, pe terasa medie Aşezarea preistorică de la Lehliu-Balta Roşu. La nord de ferma Balta Roşu : pe malul stâng al văii Vânăta, la marginea de nord a fermei Balta Roşu, pe malul de est al bălţii concesionate de chinezi Aşezarea preistorică de la Lehliu. pe partea dreaptă a văii Profira, la 200 S de digul care formează balta Lehliu II, pe partea dreaptă a unei văioage Aşezarea preistorică de la Măgureni. la S de satul Măgureni, pe terasa de vis-à-vis de tell-ul neolitic Aşezarea preistorică de la Măriuţa. în partea de SE a satului, pe malul stâng al Mostiştei, pe un promontoriu Aşezarea preistorică de la Mitreni. la 1,5 km sud de satul Mitreni, pe terasa înaltă din stângă a râului Argeş, pe ambele laturi ale unui drum comunal de pământ Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Şeinoiu. La NV de satul Şeionoiu, pe malul drept al Mostiştei, pe panta unui bot de terasă Aşezarea şi necropola geto-dacică de la Mănăstirea. În marginea de NE a localităţii, pe malul drept al lacului Mostiştea, pe partea dreaptă a şoselei către Coconi, unde se află sediile secţiei locale de drumurilor şi poduri şi a Nutricom Mânăstirea. Înainte de revoluţie aici era sectorul zootehnic al CAP M Aşezarea Tei de la Olteniţa-vizavi de Măgura Gumelniţa. Pe terasa înaltă din prtea de nord a Măgurii Gumelniţa. Aşezarea se întinde de-a lungul terasei, din dreptul Poligonului, până aproape de necropola neolitică, pe malul stâng al râului Argeş Aşezarea tip Coslogeni de la Borcea. Aşezarea se află la aproximativ 800 m sud de calea feratã Bucureşti-Constanţa, între Valea Jegăliei la vest şi Valea Împăratului la est, la cca 400 m nord de Autostrada A2. Aşezare civilă Latene de la Radovanu - Gorgana I. În partea de sud a satului, respectiv în partea de vest a davei de pe "Gorgana I" dincolo de şanţul de fortificaţie Aşezare cu două niveluri aparţinând culturilor Sântana de Mureş şi Dridu de la Dârvari. La 800 m S de satul Dârvari, malul stâng al Mostiştei Aşezare de epoca bronzului de la Sănduliţa. Aşezarea se află între Săruleşti Sat şi Sănduliţa, pe o vale situată la 400 metri SE de a doua localitate, pe malul Mostiştei. Aşezare de epoca bronzului de la Săruleşti. 1 km N de fostul sat Codreni, pe malul drept al Mostiştei, pe pantele unei văioage Aşezare din epoca bronzului de la Chiselet-La Nuci. În partea de sud-est a comunei Chiselet, pe braţul Scoiceni, la confluenţa cu privalul Buldu, în lunca Dunării, pe un loc mai ridicat plantat cu nuci. Aşezare din epoca bronzului de la Grădiştea. Aşezarea este situată în partea de V a Canalului "Siderurgic", pe un martor de eroziune (fostă insulă pe lacul Iezer, acum cunoscută sub denumirea de Grădiştea Călăraşi). Aşezare din secolul IV p.Chr. de la Polceşti. la 2 km S de satul Polceşti, malul drept al râului Mostiştea Aşezare Dridu 3 de la Siliştea. Pe partea dreaptă a drumului DJ 303 Siliştea-Vlădiceasca, pe malul stâng al văii Mostiştea Aşezare Dridu de la Gurbăneşti. Situl se află pe malul drept al Mostiştei, la cca. 1 km N de comuna Gurbăneşti, la S de dig, pe malul drept al râului Mostiştea, într-o văioagă pe panta de V Aşezare Dridu de la Olteniţa-Puţul de Cărămidă. La 1 km est de calea ferată, pe un bot de terasă joasă, se află o ântinsă aşezare care aparţine culturii Dridu, pe malul stâng al râului Argeş Aşezare Dridu II de la Siliştea. La marginea de SE a satului Siliştea, pe terasa joasă, pe malul stâng al văii Mostiştea Aşezare Dudeşti de la Radovanu - Baliză. La sud de comuna Radovanu, din dreptul şoselei care vine de la Şoldanu, pe marginea terasei înalte a râului Argeş Aşezare eneolitică din Căscioarele-Ostrov. Pe Valea Zboiului, pe partea dreaptă a şoselei Olteniţa-Giurgiu, la 3 km vest de comuna Căscioarele, aproape de limita de vest a judeţului Călăraşi Aşezare getică de la Căscioarele-Milescu. Pe un bot de terasă, pe malul de est al lacului Cătălui, vizavi de satul Căscioarele Aşezare getică de la Fundulea. pe malul drept al văii Belciugatelor, la marginea de NE a oraşului, în dreptul podului ce traversează râul Aşezare getică de la Orăşti. Pe malul drept al văii Cânlăului în partea de sud a satului, pe partea stângă a şoselei, înainte de pod, pe panta terasei spre apă Aşezare getică de la Valea Presnei. Situl se află la 500 m nord de satul Valea Presnei, pe maul drept la Văii Mostiştea Aşezare geto-dacică de la Gălbinaşi. La marginea de sud a comunei Gălbinaşi, pe marginea terasei stângi a râului Dâmboviţa, de-a lungul terasei şi în curtea ultimei case de pe terasă, până la şoseaua Budeşti-Bucureşti Aşezare Gumelniţa de la Tăriceni - Schitul Tăriceni. În curtea bisericii schitului Tăriceni, în partea de N a satului, pe malul de V al Lacului Mostiştea Aşezare medievală timpurie de la Gălbinaşi. La marginea de sud a comunei Gălbinaşi, pe marginea terasei râului Dâmboviţa, la 800 m sud de sat, pe un bot de terasă Aşezările culturilor Sântana de Mureş-Cerneahov şi Dridu de la Tămădăul Mare. La 1 km N de comuna Tămădăul Mare, pe malul stâng al Mostiştei, pe un bot de terasă Aşezările din epoca bronzului şi din sec. IV p.Chr. de la Goştilele. Pe partea stângă a Mostiştei, la 1 km N de fostul sat Boanca, pe terasa joasă Aşezările din epoca migraţiilor şi perioada medeivală timpurie de pe Valea Argovei. Pe malul stâng al Văii Argova, la confluenţă cu o viroagă cu apă şi stuf, pe partea dreaptă a viroagei, pe un bot de terasă Aşezările Dridu şi Sânta de Mureş de la Preasna. La SE de satul Preasna, pe panta dealului din partea de N, pe malul drept al râului Mostiştea Aşezările medievale timpurii de la Codreni. Pe partea stângă a văii Corâta, aproape de fostul sat Codreni Biserica cu hramul Schimbarea la Faţă de la Sohatu. În centrul satului Sohatu Carantina din perioada modernă de la Olteniţa-pasarela peste Argeş. Carantina se află pe partea stângă a râului Argeş, la cca 100 m de râu, aproape de confluenţa cu Dunărea, în dreptul pasarelei create de ţevile de aducţiune a apei potabile la Uzina de Apă. Cimitirul de la Lehliu - Cimitirul părăsit. în partea de E a satului Lehliu, pe malul lacului Lehliu I, pe drumul ce merge spre Săpunari, de la primărie prima uliţă pe dreapta, pe malul drept al pârâului Profirei Cimitirul de sec. XIX de la Curăteşti. La 100 m NE de biserica părăsită de pe malul lacului Mostiştea, de la S de Curăteşti Cimitirul fostul sat Valea Seacă de la Nucetu. La marginea de nord-vest a satului Nucetu, pe malul drept al văii Cucuveanu, în marginea de sud a fostului sat Valea Seacă Cimitirul şi biserica medieval târzie de la Preasna Veche. la V de biserica satului Preasna Veche, malul drept al văii Mostiştea Cimitirul vechi al satului Nucetu. La marginea de NV a satului Nucetu, între valea Cucuveanu şi fostul sector zootehnic Complexul de aşezări preistorice din zona satului Ileana-Vila firmei SC Moda Ela SRL. Pe partea stângă a şoselei Bucureşti-Constanţa, la marginea de est a satului Ileana, pe malul de vest al lacului Darabaşi de pe pârâul Ileana Complexul de necropole de la Chirnogi-Rudari. Pe Terasa Rudarilor, terasa înaltă a Dunării, la 200 m vest de cartierul Rudari din comuna Chirnogi Crucea de hotar I de la Clăteşti-Cimitir. în cimitirul satului, lângă zidul de S al bisericii Adormirea Maicii Domnului Crucea de hotar II de la Clăteşti-Cimitir. pe malul stâng al râului Argeş, în cimitirul satului, în faţa bisericii Adormirea Maicii Domnului Crucea de piatră de la Paicu. în curtea bisericii Sf. Nicolae din satul Paicu, malul stâng al Dunării Mănăstirea medievală de la Fundeni - Biserica Frunzăneşti Mânăstirea Negoeşti. La marginea de est a satului, pe partea dreaptă a şoselei Olteniţa-Bucureşti, în lunca râului Argeş, la 100 m distanţă de DN 4. Mănăstirea Plătăreşti Movila Dăneşti II. În partea de est a satului Dăneşti, malul stâng al Văii Mostiştea, aproape de o staţie de transformatoare, pe cîmp Movila Dăneşti I. În partea de NE a satului Dăneşti, pe malul stâng al Văii Mostiştea, aproape de o staţie de transformatoare, pe cîmp Movila IV de la Făurei. În partea de SE a satului, pe latura de est a piscului aflat la confluenţa Văii Argova cu Mostiştea Movila Mare de la Căscioarele. Pe malul de est al lacului Cătălui, la 500 m depărtare spre est de situl arheologic de la D'aia Parte Movila Ştefănoia de la Podari. La sud de satul Podari, pe o terasa înaltă, pe malul stâng al văii Vânăta Necropolă birituală Dridu de la Sultana. La marginea de nord a satului Sultana, pe versantul de est al "Văii Chirnogeanului", pe un loc necultivat, unde localnicii depozitează gunoaie. Necropola culturii Tei de la Chirnogi-Şuviţa lui Ghiţan Necropola de inhumaţie de la Spanţov. Situl se află în marginea de SV a comunei, la o distanţă de cca 110 m S de biserică. Necropola de sec. IV de la Sultana-Canalul de irigaţie. La est de sat, pe malul drept al lacului Mostiştea, pe partea de sud a canalului de irigaţie de la Sultana, la 180 m de bazinul de apă Necropola din secolul al IV-lea p. Chr. de la Mitreni. malul stâng al râului Argeş Necropola din secolul IV p. Chr. de la Clăteşti-cimitirul satului. malul drept al râului Argeş, centrul satului Necropola Dridu de la Chirnogi - Cariera de balast. la 1,5 km est de "Fântâna Mare" Necropola eneolitică de la Căscioarele-D-aia parte. Vizavi de satul Căscioarele, la 300 m nord de situl arheologic de la "D-aia Parte", pe malul de est al lacului Cătălui, pe un bot de terasă, în pantă Necropola eneolitică de la Căscioarele-Vizavi de Puţul Popii. La est de sat pe un bot de terasă, vizavi de "Puţul Popii",la 50 m vest de necropola de la "D-aia parte" Necropola eneolitică de la Chirnogi-Şuviţa Iorgulescu. Pe terasa înaltă a Dunării, pe versantul de est al Şuviţei Iorgulescu Necropola eneolitică de la Chirnogi-Şuviţa lui Vulpe. Pe versantul de est al Şuviţei lui Vulpe, pe terasa medie Necropola eneolitică de la Măriuţa. la 250 m est de sat, vis-a-vis de tell-ul "La movilă" Necropola eneolitică de la Olteniţa-fostele grajduri Calomfirescu. La 100 m est de Măgura Gumelniţa, pe panta terasei înalte de vizavi, pe malul stâng al Argeşului Necropola eneolitică de la Olteniţa-Valea Mare. Pe terasa înaltă, vizavi de Măgura Gumelniţa, în partea de nord Necropolă eneolitică de la Radovanu-Moscalu. În partea de sud a satului, pe terasa înaltă de pe Valea Coadelor, în imediata apropiere a punctului "La Moscalu", dincolo de şanţul de fortficare a sitului arheologic Necropola eneolitică de la Sultana-Şcoala Veche. La nord de sat, la cca. 300 m NV de aşezarea Boian din punctul Gheţărie, chiar în apele lacului Mostiştea Necropola medievală de la Curcani - Cărămidărie II. pe malul de sud-est al bălţii Topilele, la marginea de NV a comunei, pe drumul ce merge spre Luica, la marginea satului Necropola medievală de la Curcani - Cărămidărie I. pe malul de sud-est al bălţii Topilele, la marginea de NV a comunei, pe drumul ce merge spre Luica, la marginea satului Necropola medievală de la Mitreni. malul stâng al râului Argeş, pe partea stângă a şoselei Mitreni-Valea Roşie, unde au fost serele Asociaţiei Agricole, în prezent proprietatea SC "Fructo-Pan" SRL Necropola medievală de la Olteniţa-Răţărie. Pe partea stângă a şoselei Olteniţa, Bucureşti, la km 6 + 200, în curtea d-lui Dimitri Pironkov, pe malul stâng al râului Argeş Necropolă medievală de la Ostrovu. La marginea de E a satului Ostrov (la 150 m E de sat), pe terasa Lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea Necropola neolitică de la Popeşti - Fostul CAP - sectorul zootehnic. malul drept al râului O movilă aplatizată la Căscioarele. Pe malul de est al lacului Cătălui, la 500 m depărtatre de situl "D-aia Parte" Ruinele Bisericii Sf. Nicolae de la Piţigaia Ruinele conacului brâncovenesc de la Siliştea-Dealul Beci. În partea de SV a satului Siliştea, la confluenţa Mostiştei cu Vânăta-Milutina, pe partea stângă a văii, pe un grind. Satul medieval fortificat de la Coconi-Căldarea. În partea de NE a satului Coconi, pe malul drept al lacului Mostiştea, pe un bot de terasă Siliştea medievală de la Boşneagu. La 1 km N de satul Boşneagu, spre Ulmu, în dreptul amenajărilor piscicole, pe terasa malului stâng al lacului Siliştea medievală de la Curăteşti. La NE de biserica părăsită din satul Curăteşti, la cca. 200 m, pe terasa înaltă a lacului Mostiştea Siliştea medievală de la Fundulea. Pe malul drept al Mostiştei, la cca. 500 m N de şoseaua Tămădău - Fundulea Siliştea medievală de la Măgureni. La SV de satul Măgureni, pe malul drept al râului Mostiştea Siliştea medievală de la Olteniţa-Potcoava. Pe partea dreaptă a şoselei Olteniţa-Bucureşti, la km 6 + 300, pe malul lacului Potcoava, pe panta terasei înalte. Siliştea medievală de la Plumbuita. la nord de podul CFR, malul drept al râului Mostiştea Siliştea medievală de la Sănduliţa. În dreptul satului Sănduliţa, pe malul drept al Mostiştei, pe partea stângă a drumului ce duce spre Măgureni, lângă de pod Siliştea medievală de la Sătucu. pe partea deaptă a văii Corâta, pe terasa înaltă, pe ambii versanţi ai unei viroage Siliştea medievală de la Tăriceni. La 1 km S de Tăriceni, pe malul de V al Lacului Mostiştea, pe o văioagă Siliştea medievală Pavlichieni de la Preasna. la NV de satul Preasna, pe malul drept al Mostiştei Siliştea medievală târzie de la Săruleşti. Pe malul drept al râului Mostiştea, vis-a-vis şi în partea de sud a comunei Săruleşti Siliştea medieval târzie de la Goştilele. La 2 km SE de satul Gostilele, pe malul stâng al Mostiştei, la N de barajul lacului de acumulare, Situl arhelogic de la Sultana - Odaia Pisc. La NE de satul cătunul Odaia, în curtea locuitorilor Matelici Dumitru şi Dumitru Constantin, pe malul de V al lacului Situl arheologic de la Belciugatele. în partea de NE a satului, între şcoala veche şi podul de peste Valea Belciugatele, pe terasa de pe malul drept al văii Situl arheologic de la Boşneagu. La N de satul Boşneagu, spre Ulmu, pe malul stâng al lacului pe locul unde a fost staţia de irigaţie Situl arheologic de la Boşneagu-Vatra satului. În marginea de sud a satului, sub actuala vatră a satului, pe malul de est al lacului Mostiştea Situl arheologic de la Budeşti - Ciocârla. pe un bot de terasă, pe malul stâng al râului Dâmboviţa Situl arheologic de la Călăraşi - Grădiştea Călăraşi. Situl se află la 2 km de oraş, pe martorul de eroziune din incinta bălţii Călăraşi. La N şi V înconjurat de lacul Călăraşi, la S de lacul Grădiştea şi la E de braţul Borcea. Situl arheologic de la Căscioarele-Borovină. La 1 km vest de lacul Cătălui Situl arheologic de la Căscioarele - D-aia parte. la 500 m N de Mănăstirea Cătălui, pe malul de E al lacului Cătălui, vizavi de satul Căscioarele Situl arheologic de la Căscioarele - Ostrovel. Pe un ostrov, la SV de punctul Mănăstirea Cătălui, în mijlocul lacului Cătălui Situl arheologic de la Căscioarele-Ruinele Mănăstirii Cătălui. Ruinele mânăstirii Cătălui se află vizavi de satul Căscioarele, pe malul de E al lacului Cătălui Situl arheologic de la Căscioarele-Suharna. În partea de est a satului Pe terasa joasă şi mijlocie a Dunării, între Chirnogi şi Căscioarele, la 2,5 km est de comuna Căscioarele,şi la 500 m vest de Şuviţa Hotarului Situl arheologic de la Căscioarele - Şuviţa Hotarului. La 3 km est de comună, pe terasa mijlocie şi înaltă a Dunării, dintre Chirnogi şi Căscioarele, la sud de pădurea Tufele Grecului. Pe partea dreaptă a Şuviţei Hotarului, şaezarea se află pe malul văii şi pe marginea terasei. Situl arheologic de la Cetatea Veche - La Grădişte. terasa înaltă a Dunării Situl arheologic de la Chirnogi-Fântâna Mare. Pe terasa mijlocie a Dunării, la i km est de punctul "Şuviţa Hotarului". Pe aceaşi terasă, la 150 m spre vest se află o cişmea numită "Fântâna Mare". Situl arheologic de la Chirnogi. La 50 m est de cariera de balast, pe platoul terasei medii a Dunării Situl arheologic de la Chirnogi. La NV de sat, pe panta de N a văii Chirnogi pe un bot de terasă în zona fostului CAP, pe malul stâng al râului Situl arheologic de la Chirnogi - Rudari. la marginea de V a satului, la 500 m vest de cartierul Rudari din comuna Chirnogi, într-o zonă de unde se extrăgea material balastier Situl arheologic de la Chirnogi-Şuviţa lui Vulpe. Între Şuviţa lui Vulpe, la vest şi tell-ul eneolitic (101813.10) la est, pe terasa medie a Dunării Situl arheologic de la Chirnogi - Valea Chirnogi 2. La NV de sat, la confluenţa văii Chirnogi cu lacul Mostiştea, pe malul stâng al văii Chirnogi şi în continuare pe malul stâng al lacului Mostiştea, sub vatra satului Chirnogi Situl arheologic de la Chiselet-la sud de Măgura Fundeanca. La SE de Chiselet, pe malul stâng al braţului Scoiceni, în lunca Dunării şi la circa 100 m sud de tell-ul neolitic "Măgura Fundeanca" Situl arheologic de la Chiselet-Scoiceni. Pe malul drept al braţului Scoiceni, în dreptul marginii de sud a comunei Chiselet, în lunca Dunării. Situl arheologic de la Chiselet - Sediul CAP. Situl se află în centrul comunei, lângă stadion, în curtea fostului CAP, pe malul de est al fostului lac Marotin Situl arheologic de la Coconi-Piscul Coconi. Pe malul drept al iezerului Mostiştea, pe un pinten de terasă Situl arheologic de la Codreni-Ostrov. vis-à-vis de fostul schit Codreni, în mijlocul lacului, pe un ostrov acoperi de apele lacului de acumulare Gurbăneşti, de pe râul Mostiştea Situl arheologic de la Codreni. Pe partea stângă a văii Corâta, la confluenţa cu râul Mostiştea, pe un bot de terasă (al doilea spre vest) Situl arheologic de la Codreni. Pe partea stângă a văii Corâta, la confluenţa cu râul Mostiştea, pe un bot de terasă se Situl arheologic de la Coslogeni - Grădiştea Coslogeni. Situl se află pe teritoriul fermei nr. 7 IAS Roseţi, în dreptul km 80, la 1,5 km de Dunăre, în balta Borcei, pe un martor de eroziune. Situl arheologic de la Coţofanca. Situl se află pe peninsula la sud de satul Gurbăneşti, pe malul stâng al râului Mostiştea şi la vest de fostul drum care mergea de la Coţofanca la Presna Veche, înconjurat în proporţie de 90 % de marele meandru al râului Mostiştea Situl arheologic de la Cuneşti - Măgura Cuneştilor. Situl se află la 100 m S de şoseaua Călăraşi-Olteniţa şi la 1 km N de Iezerul Călăraşi. Situl arheologic de la Curăteşti - Biserica Veche. Pe malul drept al lacului, la NE de biserica părăsită din satul Curăteşti Situl arheologic de la Curăteşti - Valea Curăteştiului. În partea de E a satului Curăteşti, pe malul de vest al lacului Mostiştea Situl arheologic de la Curcani-Moară. pe malul stâng al Argeş, la marginea de sud a comunei Curcani, pe partea dreaptă a şoselei Olteniţa-Bucureşti Situl arheologic de la Curcani-Topilele. Pe malul drept al bălţii Topilele, pe partea dreaptă a şoselei Olteniţa-Bucureşti, la km 14 Situl arheologic de la Dăneşti. La SV de sat pe un bot de terasă, pe malul stâng al lacului Frăsinet Situl arheologic de la Dăneşti. La SV de sat pe un pisc pe stâng al lacului Frăsinet Situl arheologic de la Fântâna Doamnei. Pe malul stâng al văii Vânăta, la 2 km N de satul Fântâna Doamnei, pe o terasă joasă Situl arheologic de la Făurei - Biserica Veche. Situl se găseşte la 500 m sud de "Biserica Veche"- părăsită a satului Făurei, în marginea sudică a peninsulei aflată la sud de sat pe malul de vest al lacului Mostiştea. Situl arheologic de la Făurei - Grădiştea Făurei. Ostrov în apa lacului Mostiştea, la SV de sat. Situl arheologic de la Făurei - Piscul Făurei. Situl se află în partea de SV a satului Făurei, pe malul de E al lacului Mostiştea. Situl arheologic de la Gălăţui - Movila Berzei. Situl se află la capătul podului spre Bogata; la 200 m NNV de Movila Berzei, pe terasa malului de S al Lacului Gălăţui. Situl arheologic de la Gălbinaşi-Centrul satului. La marginea satului Gălbinaşi, spre gară, pe maul stâng al Dâmboviţei la circa 150 m sud-vest de şcoala generală şi în continuare de-a lungul terasei, lîngă primărie şi în cartierul Moara Nouă Situl arheologic de la Gălbinaşi. La marginea de nord a satului, pe marginea terasei râului Dâmboviţa, aproape de şoseaua Budeşti- Pantelimon Situl arheologic de la Gălbinaşi. La marginea de sud a comunei Gălbinaşi, pe marginea terasei stângi a râului Dâmboviţa, la 600 m sud de sat, pe un bot de terasă Situl arheologic de la Grădiştea - Grădiştea Ceacu. Situl se află la 5 km S de şoseaua Călăraşi-Olteniţa, pe un grind în fostul Iezer Călăraşi. Situl arheologic de la Gurbăneşti. la E de sat, pe terasa lacului Gurbăneşti, pe terasa superioară a dealului, ce se prezintă ca o "acropole", pe panta lui de S, V şi NE Situl arheologic de la Gurbăneşti. Pe malul stâng al văii Vânăta, la confluenţa cu un pârâu care vine pe partea stângă, Situl arheologic de la Lehliu - Valea Profira. La 100 m nord de şoseaua naţională Bucureşti-Constanţa, pe partea stângă a văii Profira, vizavi de satul Lehliu Situl arheologic de la Lunca - La grădini. La 800 m NV de satul Lunca, pe malul vestic al lacului Frăsinet (fost Obileşti), pe terasa joasă Situl arheologic de la Lunca-Ostrov. La marginea de SE a fostului sat Lunca se află un ostrov situat in mijlocul lacului Frăsinet, în dreptul comunei Valea Argovei, la est de fostul pod dintre Lunca şi Valea Argovei. Situl arheologic de la Lupşanu. La circa 5 km depărtare de satul Lupşanu, la aproximativ 2 km sud-vest de Movila Petrii I la 300 m sud de Valea Căpitanului, pe malul stâng al văii Cucuveanu Situl arheologic de la Lupşanu. Pe partea stângă a văii Argovei, aprope de valea care merge spre Plevna, pe o pantă terasată Situl arheologic de la Lupşanu. Pe partea stângă a văii Argovei înainte ca pârâul să facă un cot, pe o pantă Situl arheologic de la Lupşanu. Pe partea stângă a văii Argovei, pe partea stângă a unei văi cu apă, pe o pantă Situl arheologic de la Mânăstirea - Piscul Mânăstirea. la marginea de E a satului, pe malul de vest al lacului Mostiştea, în curtea locuitorilor Perca Marin şi Dinu Vasile, pe un bot de terasă. Situl arheologic de la Mânăstirea - Şcoala Veche. Situl se află pe malul de V al lacului Mostiştea, între zidul fostei şcoli şi malul lacului şi în curtea locuitorului Pavel Marin Situl arheologic de la Mânăstirea-Scoiceni. La 1,5 km sud-vest de comuna Mânăstirea, în lunca Dunării, pe malul drept al braţului Scoiceni Situl arheologic de la Măriuţa. Pe malul stâng al Mostiştei, la 2 km sud de satul Măriuţa Situl arheologic de la Mataraua. Situl se află pe malul drept al Mostiştei, vizavi de satul Mataraua Situl arheologic de la Mitreni - Ariile Grecului. pe terasa înaltă a râului Argeş, pe malul stâng al râului Situl arheologic de la Mitreni. la 3 km N de satul Mitreni, pe terasa înaltă, stângă a râului Argeş, pe lungime de 1000 m de-a lungul terasei şi o lăţime între 30 m şi 50 m Situl arheologic de la Nicolae Bălcescu. Pe malul drept al văii Milotina, la confluenţa cu Valea Vânăta, pe terasă Situl arheologic de la nord de satul Mataraua. Imediat la NV de satul Mataraua, pe malul stâng al Mostiştei Situl arheologic de la Nuci - Palanca. malul drept al râului Dâmboviţa Situl arheologic de la Olteniţa - Coada lupului. Aşezarea se află la 3,5 km nord-est de Olteniţa, în stânga căii ferate Bucureşti-Olteniţa, pe un bot de terasă joasă, pe malul drept al râului Argeş Situl arheologic de la Olteniţa-Conacul Calomfirescu. Pe panta terasei înalte din faţa conacului Calomfirescu, fost sediu al IAS Olteniţa Situl arheologic de la Olteniţa - Renie. Pe malul stâng al râului Argeş, la 2,5 km nord de oraşul Olteniţa, pe un bot al terasei joase a râului Argeş, pe şoseaua Bucureşti-Olteniţa, vis a vis de Filatura Olteniţa. Situl arheologic de la Olteniţa-vizavi de Coada Lupului. Vizavi de groapa de gunoi a oraşului, în partea de est, peste o văioagă cu stuf, pe malul stâng al râului Argeş Situl arheologic de la Ostrovu. La 200 m NE de satul Ostrovu, pe terasa lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea, pe o peninsulă care pătrunde adânc în apele Lacului Frăsinet. Situl arheologic de la Ostrovu. La 500 m NV de sat, pe terasa Lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea, pe un bot de terasă Situl arheologic de la Ostrovu-Valea Căpitanului. La 700 m E de satul Ostrovu, în apele lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea Situl arheologic de la Podari. La sud de satul Podari, pe o terasă joasă, pe malul stâng al văii Vânăta Situl arheologic de la Polceşti. Pe malul drept al râului Mostiştea, în partea de sud a satului, pe terasa înaltă Situl arheologic de la Preasna. La N de sat pe malul stâng al Mostiştei Situl arheologic de la Presna Veche. la E de satul Presna Veche, pe malul drept al Mostiştei pe un grind Situl arheologic de la Radovanu - balta Giroaia. La marginea de nord a satului, pe partea stângă a şoselei care merge la Crivăţ Situl arheologic de la Radovanu - Coada Malului. terasa înaltă din dreapta râului Argeş Situl arheologic de la Radovanu - Gorgana a II-a. vechea terasă a Argeşului (terasa înaltă a râului), în partea de S a comunei Radovanu, în dreptului cartierului numit de localnici "Coadele" Situl arheologic de la Radovanu - Gorgana I. în partea de vest a satului Radovanu (cătunul Coadele), pe terasa înaltă a râului Argeş Situl arheologic de la Radovanu - La Muscalu. La capătul Văii Coadelor, la o distanţă de aproximativ 1,5 km de marginea de sud-vest a satului Situl arheologic de la Radovanu - Valea Coadelor. pe partea stângă a "Văii Coadelor", la circa 2 km vest de satul Radovanu, pe panta terasei, la poalele promontoriului "La Muscalu", până la Valea Neguleasa Situl arheologic de la Radu Vodă. Pe malul stâng al văii Cucuveanu, la marginea de N a satului Radu Vodă, pe o pantă înclinată spre V Situl arheologic de la Sălcioara. la 500 m NV de localitatea Curcani, la confluenţa bălţii Luica cu râul Argeş Situl arheologic de la Sălcioara - Potcoava. În partea de sud a uliţei care porneşte din dreptul primăriei din Curcani, pe malul lacului Potcoava. Situl arheologic de la Săpunari. la 1 km S de satul Săpunari, lângă digul care formează Balta Săpunari, pe malul stâng al văii Profira Situl arheologic de la Săruleşti-Gară-La pod. Pe malul stâng al văii Vânăta, la sud de satul Săruleşti-Gară, aproape de podul de la calea ferată Bucureşti-Constanţa Situl arheologic de la Săruleşti-Gară. La sud de satul Săruleşti-Gară, la 800 m nord de calea ferată Bucureşti-Constanţa, pe malul stâng al văii Vânăta Situl arheologic de la Săruleşti-Gară. Ppe malul stâng al văii Vânăta, vizavi de satul Săruleşti-Gară, pe o un bot de terasă joasă, la confluenţa unei văi de pe malul drept Situl arheologic de la Săruleşti. vis-a-vis de comuna Săruleşti, în partea de nord, pe malul drept al râului Mostiştea Situl arheologic de la Sătucu. La sud-est de satul Sătucu, pe partea deaptă a văii Corâta, pe terasă, la confluenţa văii cu o altă ramificaţie a văii Corâta, pe un bot de terasă Situl arheologic de la Sătucu. Pe partea deaptă a văii Corâta, pe terasa înaltă, acolo unde valea face un cot Situl arheologic de la Sătucu. Pe partea deaptă a văii Corâta, pe terasa înaltă, pe un mamelon Situl arheologic de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, la confluenţa cu o ramură a aceleaşi văi Situl arheologic de la Sătucu. Pe partea stângă a văii Corâta, la marginea de est a satului Sătucu, pe o terasă joasă, lângă o lizieră de salcâmi Situl arheologic de la Siliştea-Valea Vânată. la confluenţa văii Vânăta-Milotina cu valea Mostiştei, pe malul stâng, pe un grind relativ întins Situl arheologic de la Sohatu-Balta Sohatu IV. pe malul drept al bălţii Sohatu, la 1500 m nord de podul pe care trece şoseaua Gălbinaşi - Sohatu, în dreptul celui de-al doilea dig, în luncă Situl arheologic de la Sultana - Cărarea Oilor. Pe malul drept al lacului Mostiştea, la 500 m est de sistemul de irigaţie de la Sultana Situl arheologic de la Sultana - Gheţărie. În partea de NE a satului Sultana, pe malul lacului Mostiştea, pe Valea lui Malciu Situl arheologic de la Sultana-între Valea Orbului şi valea Curăteşti. Pe versantul de nord-est al văioagei numită "Valea Orbului" şi valea Curăteşti Situl arheologic de la Sultana - Malu Roşu. La 300 m NE de sat, pe malul de sud al lacului Mostiştea Situl arheologic de la Sultana - Valea Orbului. Pe terasa Mostiştea, pe malul de V, la cca. 2 km E de satul Sultana, aproape de satul Curăteşti la gura unei văioage ce dă spre Iezer Situl arheologic de la Sultana Valea Sârbilor. malul de V al Lacului Mostiştea, Pe "şuviţa" care desparte Sultana de cătunul Odaia, pe malul lacului Situl arheologic de la Tăriceni. La marginea de NE a satului, la sud de schitul Tăriceni, pe malul Lacului Mostiştea, pe un bot de terasă. Situl arheologic de la Tăriceni. La marginea de SV a satului Tăriceni, pe malul de V al Lacului Mostiştea, pe un bot de terasă Situl arheologic de la Ulmu - La Caraman. Situl se află pe malul de E al Mostiştei la 300 m SV de localitatea Ulmu. Situl arheologic de la Valea Argovei-Ferma părăsită. Pe malul stâng al Văii Argova, pe un bot de terasă, pe partea stângă a unei văioage cu stuf şi apă, care se varsă în Valea Argovei, la vest de o veche fermă părăsită datând din perioada comunistă Situl arheologic de la Valea Argovei. La 2 km sud de şoseaua Valea Argovei-Lehliu, pe malul stâng al Văii Argova, pe terasa joasă, la sud de Ferma Piscicolă de la km 7, pe malul stâng al unei văioage Situl arheologic de la Valea Argovei - Ostrovul La Leu. În apele lacului Obileşti, la marginea de vest a comunei Valea Argovei pe un ostrov numit de localnici "La Leu". Situl arheologic de la Valea Greziei. Situl se află la cca. 200 m SE de satul Făurei la gura unei văioage. Situl arheologic de la Valea Popii-Coada Malului. la ieşirea din sat spre Radovanu, la marginea de nord a satului Valea Popii, pe partea stângă a şoselei Situl arheologic de la Vărăşti - Grădiştea Ulmilor. Situl se află la 3 km S de şoseaua Călăraşi-Olteniţa pe malul fostului lac Boian, în zona martorului de eroziune, Grădiştea Ulmilor-Boian. Situl arheologic de la Vlădiceasca - Ghergălăul Mare. La 100 m SV de sat, pe un ostrov în apele lacului Frăsinet Situl arheologic de la Vlădiceasca-Gherghelăul Mic. La 100 m SV de sat, pe un ostrov în apele lacului Frăsinet Situl arheologic de la Vlădiceasca. La 600 m SE de satul Vlădiceasca, în dreptul Ostrovului Mare, pe o vale Situl arheologic de la Vlădiceasca-Ochiul lui Velicu. La 800 m SV de satul Vlădiceasca, pe malul stâng al bălţii Frăsinet Situl arheologic de la Vlădiceasca-Ostrovul Mare. La 800 m SE de satul Vlădiceasca, în apele lacului Frăsinet pe un ostrov Situl arheologic I de la Radovanu-vis-a-vis de Gorgana a II-a. În partea de nord a davei de pe "Gorgana a doua" dincolo de şanţul de fortificare Situl arheologic II de la Radovanu-vis-a-vis de Gorgana a II-a. În partea de vest a davei de pe "Gorgana a doua" dincolo de şanţul de fortificaţie Situl arheologic medieval de la Solacolu. Pe partea dreaptă a văii Corâta, la 1 km est de satul Solacolu, pe partea dreaptă a unei văioage Tell-ul gumelniţean de la Măgureni. în partea de S a satului Măgureni în apele lacului, pe un ostrov Tell-ul gumelniţean de la Măriuţa - La Movilă. pe terasa malului stâng al râului Mostiştea, la 200 m E de sat Tumul funerar al culturii Yamnaia de la Siliştea-Movila lui Buharu. pe malul stâng al văii Vânăta, la 1 km N de şoseua Valea Argovei-Gurbăneşti, pe terasa înaltă Tumul la Sultana-Fosta crescătorie de păsări a CAP Sultana. În partea de SV a satului pe locul fostelor : fostei crescătorii de păsări a CAP-ului Tumulul de epoca bronzului de la Mitreni - Movila lui Cercel. la 4 km N de saul Mitreni, la marginea de SE a satului Curcani, pe malul stâng al râului Argeş Tumulul de epoca bronzului de la Săcele. la V de satul Săcele, la 350 m V de cotul şoselei ce intră în satul Săcele dinspre Şeinoiu, pe malul drept al Mostiştei Tumulul de epoca bronzului de la Sănduliţa - Două Movile-tumulul 1. 1 km NE de satul Sănduliţa, la 600 m V de şoseaua Sănduliţa-Săruleşti, pe malul stâng al Mostiştei Tumulul de epoca bronzului de la Sănduliţa - Două Movile-tumulul 2. 1 km NE de satul Sănduliţa, la 600 m V de şoseaua Sănduliţa-Săruleşti, pe malul stâng al râului Tumulul de epoca bronzului de la Sultana - Movila lui Grasu. La marginea de nord a satului Sultana pe uliţă şi în curtea locuitorilor Petre Neagu şi Păun Nicolae, aproape de lac, pe malul de vest Tumulul de epoca bronzului de la Sultana - Movila lui Puciu. La marginea de vest a satului Sultana, în cătunul Odaia Vlădichii, malul de V al lacului, situat în cea mai mare parte în curtea locuitorului Marin P. Ion, în vârstă de 87 ani şi a fiicei sale. Tumulul de epoca bronzului de la Sultana Movila Mare. La marginea de nord a satului Sultana, pe terasa înaltă, aproape de lac, pe malul de vest a Văii Chirnogeanului Tumulul de la Călăreţi. Pe partea dreaptă a văii Călăreţi, la 500 m vest de satul Călăreţi, la 800 m nord de şoseaua Bucureşti-Lehliu Tumulul de la Chirnogi-Miroiu. Pe terasa înaltă, pe versanţul de vest al Şuviţei lui Vulpe Tumulul de la Făurei - Movila Făurei II. Tumulul este situat în partea de vest a satului Făurei, pe piscul de la confluenţa lacului Mostiştea cu Valea Argovei, pe malul estic. Tumulul de la Făurei - Movila Făurei I. Tumulul se află în partea de NV a satului Făurei, aproape de drumul Făurei-Frăsinetul de Jos, pe malul de E al Lacului Mostiştea Tumulul de la Făurei - Movila Potcoavei. Tumulul se află în partea de vest a satului Făurei, pe drumul ce merge spre Piscul de la confluenţa lacului Mostiştea cu Valea Argovei. Tumulul de la Frăsinet - Movila I. La 350 m NV de comuna Frăsinet şi la 100 m V de şoseaua Frăsinet-Ostrovu, pe terasa înaltă a lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea Tumulul de la Radovanu-Giroaia. La marginea de nord-vest a satului, la ieşirea din sat, pe partea stângă a şoselei care merge la Crivăţ, dincolo de Balta Giroaia, pe marginea terasei înalte Tumulul de la Radu Vodă. La 3 km S de satul Radu Vodă, pe partea stângă a văii Cucuveanu, la S de Movila Pietrii, malul stâng al pârâului Cucuveanu Tumulul de la Radu Vodă-Movila Pietrii. La 3 km S de satul Radu Vodă, pe partea stângă a văii Cucuveanu Tumulul I de la Săruleşti-Gară-Movila Sulimanu. Pe malul drept al pârâului Vânăta, pe terasa înaltă, la 600 m vest de malul apei Tumulul I de la Valea Presnei-Tumulul I. la SE de satul Valea Presnei, pe malul drept al unei mici şuviţe de apă ce curge dinspre satul Valea Presnei şi se varsă în Mostiştea Tumulul II de la Săruleşti-Gară. Pe malul drept al pârâului Vânăta, pe terasa înaltă, la 600 m vest de malul apei şi la 1,5 km sud de tumulul Movila Suliman Tumulul II de la Valea Presnei Tumulul III de la Săruleşti-Gară. Pe malul drept al pârâului Vânăta, pe terasa înaltă, la 300 m vest de malul apei, la capătul unei văioage, la sud de al doilea baraj pe pârâu de la autostradă Tumulul IV de la Săruleşti-Gară. Pe malul drept al pârâului Vânăta, pe terasa înaltă, la 500 m vest de malul apei Tumulul Movila II de la Frăsinet. La 350 m NV de comuna Frăsinet şi la 150 m V de tumul nr. 1, pe terasa Lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea Tumul Yamnaia de la Nicolae Bălcescu-Movila Plastara. la 500 m S de Autostrada Soarelui şi la 100 m V de valea Milotina, pe malul drept al pârâului Vatra fostului sat Valea Seacă de la Nucet. La NV de satul Nucetu pe malul drept al văii Cucuveanu Vatra veche a satului Tăriceni - Siliştea Tăriceni. La marginea de S a satului Tăriceni, pe malul de vest al lacului
Terenuri Agrotehnica Independența Albina Argirom Group Baza 86 Aeriană Borcea cimitir cimitir cimitir Cimitir Cimitir Cimitir Cimitir Cimitir Cimitir Cimitir Cimitir Cimitir Cimitir Cimitir 0.11 ha Cimitir 0.27 ha Cimitir 0.45 ha Cimitir 0.98 ha Cimitir 2.08 ha Cimitirul Sfântul Lazăr Cimitirul Șoldanu Echitatie NanaFarm ( 2 ) Fânețe naturale 0.17 ha Fânețe naturale 0.19 ha Fânețe naturale 0.25 ha Fânețe naturale 0.33 ha Fânețe naturale 141.76 m2 Fânețe naturale 149.95 ha Fânețe naturale 206.78 ha Fânețe naturale 21.21 ha Fânețe naturale 219.78 m2 Fânețe naturale 225.10 m2 Fânețe naturale 24.00 ha Fânețe naturale 24.95 ha Fânețe naturale 26.16 ha Fânețe naturale 263.78 m2 Fânețe naturale 27.24 ha Fânețe naturale 32.06 ha Fânețe naturale 389.28 m2 Fânețe naturale 41.51 ha Fânețe naturale 50.01 ha Fânețe naturale 50.30 m2 Fânețe naturale 53.90 ha Fânețe naturale 65.79 ha Fânețe naturale 6.97 ha Fânețe naturale 732.53 m2 Fânețe naturale 75.92 ha Fânețe naturale 82.99 ha Fânețe naturale 8.33 ha Fermă 101.23 ha Fermă 103.13 ha Fermă 103.96 ha Fermă 106.74 ha Fermă 10721.69 ha Fermă 113.92 ha Fermă 114.57 ha Fermă 114.63 ha Fermă 117.82 ha Fermă 121.93 ha Fermă 127.13 ha Fermă 129.38 ha Fermă 132.21 ha Fermă 132.88 ha Fermă 135.14 ha Fermă 13541.87 ha Fermă 135.65 ha Fermă 13838.35 ha Fermă 140.75 ha Fermă 153.00 ha Fermă 158.24 ha Fermă 169.45 ha Fermă 184.02 ha Fermă 187.90 ha Fermă 190812.82 ha Fermă 192.97 ha Fermă 20122.61 ha Fermă 21371.52 ha Fermă 215.03 ha Fermă 239.76 ha Fermă 24.76 ha Fermă 24.85 ha Fermă 25.71 ha Fermă 25.86 ha Fermă 25.97 ha Fermă 268.11 ha Fermă 27.58 ha Fermă 2763.71 ha Fermă 28.19 ha Fermă 28.53 ha Fermă 28.81 ha Fermă 29.29 ha Fermă 29.69 ha Fermă 30.30 ha Fermă 30649.86 ha Fermă 312.57 ha Fermă 31.59 ha Fermă 31.73 ha Fermă 31.85 ha Fermă 32.80 ha Fermă 33.05 ha Fermă 34.49 ha Fermă 35.87 ha Fermă 35908.08 ha Fermă 36.32 ha Fermă 36.38 ha Fermă 36.49 ha Fermă 366.28 ha Fermă 36.89 ha Fermă 37.67 ha Fermă 37.69 ha Fermă 385.56 ha Fermă 39.59 ha Fermă 40.23 ha Fermă 41.34 ha Fermă 41.40 ha Fermă 424.74 ha Fermă 42.69 ha Fermă 4270.54 ha Fermă 43.37 ha Fermă 436.84 ha Fermă 43.92 ha Fermă 44.13 ha Fermă 45.93 ha Fermă 46.28 ha Fermă 47.00 ha Fermă 47.00 ha Fermă 47.71 ha Fermă 47.78 ha Fermă 49.11 ha Fermă 496.64 ha Fermă 49.82 ha Fermă 49.92 ha Fermă 50.49 ha Fermă 505.14 ha Fermă 50.54 ha Fermă 51.11 ha Fermă 51.16 ha Fermă 51.58 ha Fermă 52.80 ha Fermă 53.32 ha Fermă 54.79 ha Fermă 55.33 ha Fermă 56.32 ha Fermă 56.44 ha Fermă 56.53 ha Fermă 56.54 ha Fermă 569.92 ha Fermă 57.79 ha Fermă 58.18 ha Fermă 58.62 ha Fermă 60.90 ha Fermă 61.38 ha Fermă 62.09 ha Fermă 62209.74 ha Fermă 64.99 ha Fermă 65.28 ha Fermă 67.90 ha Fermă 68.03 ha Fermă 69.44 ha Fermă 70.00 ha Fermă 70.46 ha Fermă 72.30 ha Fermă 74.43 ha Fermă 7.48 ha Fermă 76.16 ha Fermă 77610.70 ha Fermă 79.10 ha Fermă 79.96 ha Fermă 80.16 ha Fermă 80.55 ha Fermă 81.03 ha Fermă 82.04 ha Fermă 82.25 ha Fermă 835.43 ha Fermă 83.92 ha Fermă 84.59 ha Fermă 92781.27 ha Fermă 92.94 ha Fermă 93.36 ha Fermă 95.96 ha Floroaica Industrial 105.22 ha Industrial 12.15 ha Industrial 121.71 ha Industrial 128.14 ha Industrial 19.91 ha Industrial 20.49 ha Industrial 20.66 ha Industrial 22.96 ha Industrial 23.33 ha Industrial 23.90 ha Industrial 25.15 ha Industrial 25.16 ha Industrial 25.32 ha Industrial 25.37 ha Industrial 25.37 ha Industrial 25.46 ha Industrial 26.29 ha Industrial 26.38 ha Industrial 26.44 ha Industrial 26.47 ha Industrial 26.54 ha Industrial 27.36 ha Industrial 27.47 ha Industrial 27.54 ha Industrial 27.91 ha Industrial 27.93 ha Industrial 28.35 ha Industrial 28.39 ha Industrial 28.47 ha Industrial 29.07 ha Industrial 29.32 ha Industrial 29.77 ha Industrial 30.11 ha Industrial 30.18 ha Industrial 30.30 ha Industrial 30.83 ha Industrial 30.99 ha Industrial 31.57 ha Industrial 32.16 ha Industrial 32.93 ha Industrial 33.01 ha Industrial 330.98 ha Industrial 34.36 ha Industrial 34.65 ha Industrial 35.92 ha Industrial 36.62 ha Industrial 37.04 ha Industrial 37.06 ha Industrial 37.15 ha Industrial 37.80 ha Industrial 38.08 ha Industrial 38.48 ha Industrial 38.59 ha Industrial 38.85 ha Industrial 38.86 ha Industrial 38.87 ha Industrial 40.34 ha Industrial 40.40 ha Industrial 41.52 ha Industrial 41.53 ha Industrial 41.85 ha Industrial 43.22 ha Industrial 44.18 ha Industrial 44.35 ha Industrial 45.01 ha Industrial 45.76 ha Industrial 45.91 ha Industrial 45.92 ha Industrial 48.06 ha Industrial 48.17 ha Industrial 48.21 ha Industrial 50.38 ha Industrial 51.00 ha Industrial 53.34 ha Industrial 53.89 ha Industrial 55.44 ha Industrial 59.41 ha Industrial 59.47 ha Industrial 59.82 ha Industrial 60.60 ha Industrial 62.30 ha Industrial 62.60 ha Industrial 63.47 ha Industrial 63.90 ha Industrial 64.14 ha Industrial 64.55 ha Industrial 655.27 ha Industrial 67.61 ha Industrial 69.56 ha Industrial 7.06 ha Industrial 81.37 ha Industrial 81.81 ha Industrial 82.43 ha Industrial 89.54 ha Industrial 92.97 ha Industrial 98.95 ha Livadă 148.90 ha Livadă 161.84 ha Livadă 17.86 ha Livadă 45.93 ha Livadă 79.83 ha Luncă 106.86 ha Luncă 1075.04 ha Luncă 111.02 ha Luncă 121.28 ha Luncă 127.39 ha Luncă 132.28 ha Luncă 132.39 ha Luncă 136.20 ha Luncă 139.62 ha Luncă 141.46 ha Luncă 145.37 ha Luncă 164.89 ha Luncă 1.70 ha Luncă 173.40 ha Luncă 173.84 ha Luncă 176.66 ha Luncă 182.37 ha Luncă 187.34 ha Luncă 193.35 ha Luncă 197.54 ha Luncă 202.99 ha Luncă 20.56 ha Luncă 228.86 ha Luncă 22.96 ha Luncă 23.65 ha Luncă 24.68 ha Luncă 25.01 ha Luncă 25.40 ha Luncă 25.50 ha Luncă 2659.65 ha Luncă 26.65 ha Luncă 27.03 ha Luncă 27.78 ha Luncă 28.39 ha Luncă 28.90 ha Luncă 29.00 ha Luncă 29.36 ha Luncă 29.55 ha Luncă 29.69 ha Luncă 29.71 ha Luncă 31.24 ha Luncă 31.41 ha Luncă 33.02 ha Luncă 34.26 ha Luncă 34.50 ha Luncă 34.75 ha Luncă 35.97 ha Luncă 36.73 ha Luncă 37.25 ha Luncă 37.48 ha Luncă 38.82 ha Luncă 393.37 ha Luncă 40.26 ha Luncă 40.98 ha Luncă 41.89 ha Luncă 42.10 ha Luncă 42.63 ha Luncă 43.54 ha Luncă 43.54 ha Luncă 43.70 ha Luncă 43.87 ha Luncă 44.10 ha Luncă 44.24 ha Luncă 44.86 ha Luncă 47.16 ha Luncă 47.99 ha Luncă 48.25 ha Luncă 50.44 ha Luncă 51.05 ha Luncă 51.71 ha Luncă 53.95 ha Luncă 54.30 ha Luncă 55.17 ha Luncă 55.24 ha Luncă 55.48 ha Luncă 56.77 ha Luncă 58.03 ha Luncă 58.65 ha Luncă 58.97 ha Luncă 59.93 ha Luncă 60.13 ha Luncă 60.34 ha Luncă 61.84 ha Luncă 61.96 ha Luncă 63.50 ha Luncă 64.12 ha Luncă 66.13 ha Luncă 66.44 ha Luncă 66.53 ha Luncă 67.37 ha Luncă 70.39 ha Luncă 70.53 ha Luncă 71.21 ha Luncă 71.28 ha Luncă 72.71 ha Luncă 73.06 ha Luncă 75.08 ha Luncă 78.44 ha Luncă 80.55 ha Luncă 82.81 ha Luncă 83.12 ha Luncă 84.72 ha Luncă 85.33 ha Luncă 86.44 ha Luncă 89.08 ha Luncă 89.65 ha Luncă 90.20 ha Luncă 90.83 ha Luncă 94.19 ha Luncă 953.12 ha Luncă 95.98 ha Luncă 98.14 ha Nana Park Orășelul Copilor Pădure 0.10 ha Pădure 0.22 ha Pădure 0.33 ha Pădure 0.46 ha Pădure 0.78 ha Pădure 0.98 ha Pădure 10.51 ha Pădure 1074.58 ha Pădure 119.92 ha Pădure 120.09 ha Pădure 1226.14 ha Pădure 122.80 ha Pădure 131.88 ha Pădure 13.26 ha Pădure 13.42 ha Pădure 13.63 ha Pădure 136.40 ha Pădure 1538.16 ha Pădure 1573.44 ha Pădure 15.75 ha Pădure 16.15 ha Pădure 165.56 ha Pădure 167.95 ha Pădure 171.70 ha Pădure 17.53 ha Pădure 187.02 ha Pădure 20.33 ha Pădure 20.70 ha Pădure 209.76 ha Pădure 2.14 ha Pădure 226.24 ha Pădure 23.11 ha Pădure 248.72 ha Pădure 254.68 ha Pădure 25.75 ha Pădure 25.79 ha Pădure 258.24 ha Pădure 25.90 ha Pădure 25.95 ha Pădure 26.44 ha Pădure 271.59 ha Pădure 277.00 ha Pădure 285.16 ha Pădure 289.51 ha Pădure 299.44 ha Pădure 3.08 ha Pădure 309.11 ha Pădure 31.42 ha Pădure 31.44 ha Pădure 334.22 ha Pădure 3.51 ha Pădure 360.81 ha Pădure 37.35 ha Pădure 38.79 ha Pădure 39.83 ha Pădure 399.78 ha Pădure 40.91 ha Pădure 4.18 ha Pădure 44.99 ha Pădure 4.49 ha Pădure 45.00 ha Pădure 4.53 ha Pădure 45.46 ha Pădure 45.79 ha Pădure 46.50 ha Pădure 46.66 ha Pădure 4.72 ha Pădure 50.44 ha Pădure 50.81 ha Pădure 52.63 ha Pădure 5.28 ha Pădure 53.74 ha Pădure 62.76 ha Pădure 6348.93 ha Pădure 640.82 ha Pădure 71.16 ha Pădure 71.56 ha Pădure 71.56 ha Pădure 74.94 ha Pădure 76.10 ha Pădure 7.79 ha Pădure 85.10 ha Pădure 88.03 ha Pădure 884.95 ha Pădure 88.68 ha Pădure 903.83 m2 Pădure 97.03 ha Pădure 99.89 ha Pădurea Băduleasa Pădurea Băleanca Pădurea Bazarghideanu Pădurea Bogdana Pădurea Brănești Pădurea Ciofliceanca Pădurea Ciornuleasa Pădurea Goștilele Pădurea Măcelarului Pădurea Mănciulești Pădurea Negoeasca Pădurea Tămăduianca Pădurea Valea Roșie Pădurea Vărăști Pădurea Zalinca Parc 0.51 ha Parc 0.89 ha Parc 1.15 ha Parc 2.10 ha Parc 2.68 ha Parc 788.36 m2 Parc 8.19 ha Parc Cărămidari Parc Primărie Parcul Aurora Parcul Dumbrava Parcul Florilor Parcul Intim Parcul Intim Parcul Intim Parcul Lehliu-Gară Parcul Mare Parcul Mic Parcul Sfântul Gheorghe Podgorie 100.61 ha Podgorie 106.40 ha Podgorie 121.54 ha Podgorie 121.59 ha Podgorie 135.68 ha Podgorie 137.71 ha Podgorie 1389.97 ha Podgorie 161.38 ha Podgorie 179.38 ha Podgorie 181.23 ha Podgorie 192.88 ha Podgorie 239.60 ha Podgorie 240.05 ha Podgorie 244.15 ha Podgorie 257.23 ha Podgorie 25.73 ha Podgorie 26.57 ha Podgorie 28.58 ha Podgorie 28.96 ha Podgorie 293.91 ha Podgorie 32.27 ha Podgorie 33.62 ha Podgorie 34.55 ha Podgorie 364.66 ha Podgorie 38.82 ha Podgorie 40.96 ha Podgorie 48.30 ha Podgorie 48.93 ha Podgorie 52.62 ha Podgorie 56.19 ha Podgorie 57.83 ha Podgorie 63.67 ha Podgorie 64.10 ha Podgorie 75.94 ha Podgorie 80.09 ha Podgorie 88.86 ha Podgorie 94.85 ha Podgorie 98.81 ha Poligon Radu Negru Rezidențial 101.12 ha Rezidențial 103.17 ha Rezidențial 103.80 ha Rezidențial 104.19 ha Rezidențial 105.45 ha Rezidențial 105.85 ha Rezidențial 106.11 ha Rezidențial 106.23 ha Rezidențial 106.56 ha Rezidențial 106.84 ha Rezidențial 10.68 ha Rezidențial 107.07 ha Rezidențial 107.19 ha Rezidențial 107.96 ha Rezidențial 108.10 ha Rezidențial 108.13 ha Rezidențial 108.33 ha Rezidențial 108.91 ha Rezidențial 109.63 ha Rezidențial 113.40 ha Rezidențial 115.18 ha Rezidențial 119.39 ha Rezidențial 124.38 ha Rezidențial 125.53 ha Rezidențial 126.20 ha Rezidențial 12.64 ha Rezidențial 127.41 ha Rezidențial 130.46 ha Rezidențial 131.44 ha Rezidențial 131.72 ha Rezidențial 134.16 ha Rezidențial 134.42 ha Rezidențial 135.67 ha Rezidențial 140.55 ha Rezidențial 143.12 ha Rezidențial 144.82 ha Rezidențial 145.18 ha Rezidențial 145.73 ha Rezidențial 148.50 ha Rezidențial 151.11 ha Rezidențial 153.15 ha Rezidențial 159.60 ha Rezidențial 16.00 ha Rezidențial 160.71 ha Rezidențial 161.39 ha Rezidențial 161.86 ha Rezidențial 162.65 ha Rezidențial 171.30 ha Rezidențial 174.25 ha Rezidențial 176.25 ha Rezidențial 177.78 ha Rezidențial 192.54 ha Rezidențial 194.53 ha Rezidențial 198.00 ha Rezidențial 203.28 ha Rezidențial 206.10 ha Rezidențial 206.39 ha Rezidențial 218.07 ha Rezidențial 218.78 ha Rezidențial 224.46 ha Rezidențial 230.32 ha Rezidențial 232.84 ha Rezidențial 237.45 ha Rezidențial 24.00 ha Rezidențial 25.04 ha Rezidențial 253.16 ha Rezidențial 25.35 ha Rezidențial 253.78 ha Rezidențial 25.49 ha Rezidențial 261.32 ha Rezidențial 26.45 ha Rezidențial 266.75 ha Rezidențial 26.69 ha Rezidențial 275.16 ha Rezidențial 28.46 ha Rezidențial 290.97 ha Rezidențial 29.36 ha Rezidențial 294.12 ha Rezidențial 295.64 ha Rezidențial 32.51 ha Rezidențial 32.68 ha Rezidențial 32.73 ha Rezidențial 33.07 ha Rezidențial 331.36 ha Rezidențial 342.70 ha Rezidențial 34.28 ha Rezidențial 357.88 ha Rezidențial 35.88 ha Rezidențial 361.38 ha Rezidențial 36.92 ha Rezidențial 37.31 ha Rezidențial 377.63 ha Rezidențial 379.55 ha Rezidențial 38.43 ha Rezidențial 391.99 ha Rezidențial 39.64 ha Rezidențial 400.50 ha Rezidențial 40.68 ha Rezidențial 41.58 ha Rezidențial 42.46 ha Rezidențial 42.83 ha Rezidențial 456.40 ha Rezidențial 456.43 ha Rezidențial 458.21 ha Rezidențial 46.60 ha Rezidențial 46.76 ha Rezidențial 47.49 ha Rezidențial 49.43 ha Rezidențial 51.45 ha Rezidențial 52.89 ha Rezidențial 532.00 ha Rezidențial 53.43 ha Rezidențial 53.50 ha Rezidențial 53.79 ha Rezidențial 54.53 ha Rezidențial 5.57 ha Rezidențial 56.79 ha Rezidențial 570.76 ha Rezidențial 57.75 ha Rezidențial 58.58 ha Rezidențial 59.22 ha Rezidențial 59.27 ha Rezidențial 59.61 ha Rezidențial 59.65 ha Rezidențial 61.28 ha Rezidențial 61.58 ha Rezidențial 63.06 ha Rezidențial 63.83 ha Rezidențial 66.48 ha Rezidențial 66.59 ha Rezidențial 66.68 ha Rezidențial 67.80 ha Rezidențial 68.88 ha Rezidențial 72.28 ha Rezidențial 73.41 ha Rezidențial 77.96 ha Rezidențial 80.53 ha Rezidențial 80.82 ha Rezidențial 82.49 ha Rezidențial 83.68 ha Rezidențial 85.48 ha Rezidențial 861.65 ha Rezidențial 86.86 ha Rezidențial 872.17 ha Rezidențial 90.82 ha Rezidențial 92.02 ha Rezidențial 92.44 ha Rezidențial 92.88 ha Rezidențial 93.28 ha Rezidențial 95.68 ha Rezidențial 97.59 ha Rezidențial 98.56 ha Rezidențial 98.76 ha Rezidențial 99.29 ha Rezidențial 99.72 ha Teren Sport Tufărie 0.30 ha Tufărie 3.76 ha Tufărie 952.99 m2 Vărăști Остров Пожарево
Tipuri de sol Calcaric Fluvisol Cernoziom Calcic Cernoziom Haplic Chromic Luvisol Luvic Phaeozem
Unităţi de învăţământ CENTRUL SCOLAR DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA LEHLIU GARA CENTRUL SCOLAR DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA LICEUL ,,ALEXANDRU ODOBESCU" LEHLIU-GARA GRADINITA PROG. NORMAL NR.1 RAZVANI GRADINITA PROGRAM NORMAL NR.1 LEHLIU GARA GRADINITA PROGRAM NORMAL NR.2 BUZOIENI LICEUL "ALEXANDRU ODOBESCU" LEHLIU GARA SCOALA GIMNAZIALA NR.1 LEHLIU-GARA SCOALA GIMNAZIALA NR.1 RAZVANI
Unităţi învăţământ NU - mutate in SIIIR CASA CORPULUI DIDACTIC CALARASI
Zone protejate Bratul Borcea Canaralele Dunarii Ciocanesti - Dunare Comana Comana Coridorul Ialomitei Dunare - Oltenita Dunare - Ostroave Iezerul Calarasi Lacul Galatui Lacul Si Padurea Cernica Lacul Si Padurea Cernica Mlastina De La Fetesti Oltenita - Mostistea - Chiciu Oltenita - Ulmeni Padurile Din Silvostepa Mostistei