Alba Iulia este oraşul simbol al unităţii românilor, locul în care Mihai Viteazul aducea pentru prima oară provinciile româneşti sub acelaşi sceptru. Un loc în care s-au scris multe alte file din cartea de istorie.

Așezat în partea vestică a României, pe cursul mijlociu al Mureșului, Județul Alba este poate cel mai încărcat de istorie dintre județele României.

Devenită, la 1600, prima capitală a celor trei țări românești unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul, Alba Iulia își confirmă peste secole rolul de simbol al unităţii românilor.

Pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, în Sala Unirii, sala aflată în interiorul Cetății Alba Carolina a avut loc semnarea actului Marii Uniri, unirea Transilvaniei cu România. Tot aici s-a marcat finalul răscoalei ţărăneşti din 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Martiriul lui Horea şi Cloşca a fost ultima execuţie prin „tragere pe roată" din Imperiul Habsburgic

Și dacă mai era nevoie de încă o altă confirmare istorică, ea vine pe 15 octombrie 1922, când Regele Ferdinand şi Regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari tot la Alba Iulia.

Cetatea Alba Carolina este una din cele mai importante şi pline de istorie bastioane, restaurată azi aproape integral din fonduri europene.

Istoria se îmbină armonios cu poezia la Alba. Comuna Lancrăm, de lângă Sebeș, ni l-a dat pe Lucian Blaga, iar de la Vidra de Sus a plecat Avram Iancu.

Gustul vremurilor se simte însă cel mai profund într-un pahar de vin vechi, de Târnave. Podgoria, dar și Castelul de la Cetatea de Baltă, restaurat recent, sunt azi printre cele mai vizitate obiective turistice din Alba.

Nu numai istoria dă bogăție zonei, ci și comorile pe care le poartă pământul Albei, de la vestigii rare și prețioase până la haldele bogate de aur și argint. Dacă Roșia Montană este încă subiectul unor mari controverse, în schimb la Baia de Arieș minele de aur şi argint au fost abandonate și, din cauza intemperiilor, galeriile au început să se prăbușească.

Judeţul Alba deţine una dintre una dintre cele mai întinse suprafeţe cultivate cu viţă de vie din România. Aproape 3.000 de hectare sunt împărţite în cele patru podgorii care există în prezent. Mai mult de jumătate din suprafaţă este în Podgoria Târnavelor, unde funcţionează cel mai mare producător din ţară în domeniu, Jidvei.

Podgoria Târnave este în continuarea podgoriei Alba Iulia, pe văile Târnavei Mari şi Târnavei Mici care se unesc la Blaj şi se varsă în Mureş. Zona a cunoscut cultura viţei de vie mult mai târziu, prin extinderea ei din podgoria Alba Iulia. Podgoria este cea mai mare din Transilvania. Această a doua “Ţară a Vinului” din judeţ însumează localităţile Blaj, Bălcaciu, Jidvei, Cetatea de Baltă, Valea Lungă, Şona, Crăciunelul de Jos, Cenade, Ohaba, Roşia de Secaş.

Jidvei, cea mai mare companie de vinuri din ţară

Viticultura zonei a început să ia noi orientări prin îndrumările date de staţiunea viticolă Blaj înfiinţată în anul 1949 pe vechiile proprietăţi ale lui Ambrosie, mare cultivator de vie la Crăciunelul de Jos şi Mediaş. Pentru o vinificaţie şi o depozitare corespunzătoare au fost construite în anul 1963 complexul de vinificaţie de la Bălcaciu, iar între 1972-1974 s-a construit un nou complex de vinificaţie la Jidvei. Viile ocupă o suprafaţă de peste 1.000 ha din care anual se reînoiesc aproximativ 200 ha, odată cu replantaţiile de viţă făcându-se şi înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele de calitate.

Complexul de vinificaţie al societăţii Jidvei este format din secţia Jidvei unde sunt produse vinurile superioare şi cele de export, crama de la Bălcaciu (prima cramă de tip industrial din România) construită în 1958 unde sunt produse vinurile de regiune şi Castelul de la Cetatea de Baltă (construit în secolul al XV-lea) unde sunt produse sortimente de vin spumant (brut, dry, extra dry şi demisec). Vinurile produse aici poartă în ele vocaţia locului, specificul soiului şi mai ales măsura priceperii. Aici se cultivă pe suprafeţe întinse, soiuri respectabile: Feteasca regală, Riesling, Savignon Blanc, Muscat Ottonel, Feteasca albă, Traminer şi Chardonay, Pinot gris, Ezerfrut. Suprafaţa viticolă din Podgoria Târnavelor este administrate de scoietatea Jidvei SRL, cea mai mare în domeniu din România. Compania deţine o suprafaţă de 2.120 de ha de viţă-de-vie şi exportă de câţiva ani vinuri în China.

Vinurile din Aiud, cunoscute din perioada daco-romană

Podgoria Aiud se află la nord-vestul judeţului Alba, ocupând coastele cu expoziţie sudică, sud-estică şi sud-vestică în preajma oraşului Aiud şi în comunele Rădeşti, Lopadea Nouă, Hopîrta, Fărău, Miraslău, Ciumbrud, Ocna Mureşului, Livezile, Cuguzel. Viile au fost cultivate încă din perioada daco-romană, deoarece aici s-a descoperit un postament de teasc confecţionat din piatră, ce se află actualmente la Muzeul de Istorie din Aiud, iar la Ciumbrud se găsesc două astfel de vestigii la intrarea în cramă.

În această podgorie, la Cimbrud, există o vie înfiinţată în secolul trecut şi replantată, terenul aparţinând Liceului Horticol. Tot aici a fost înfiinţată o şcoală de viticultură de tip inferior, apoi de maiştri viticoli (1938), care ulterior a fost transformată în liceu horticol cu specialitate de viticultură şi vinificaţie (1966). Vinurile sunt foarte bune atât cele semidulci şi dulci cât şi cele curente de masă cu o doză de aciditate ce se armonizează echilibrat cu alcoolul, dulceaţa şi celelalte substanţe constituite ce le fac să fie mai căutate, ceea ce le deosebeşte de vinurile din celelalte podgorii este o oarecare duritate, deşi soiurile sunt aceleaşi: Feteasca albă, Riesling italian, Savignon blanc, Muscat Ottonel, Traminer, Pinot gris, Neuburger, iar soiurile pentru masă sunt cele timpurii: Perla de Csaba, Chasselas doré şi soiul Muscat Hamburg. Aici funcţionează societatea Domeniile Boieru, precum şi mulţi producători mici.

Podgoriile Alba Iulia şi Sebeş

Podgoria Alba Iulia numită şi “Ţara Vinului“ de către saşi (Weinland), se află în centrul Transilvaniei, unde viticultura are tradiţii mai îndelungate. Se întinde de-a lungul Mureşului având în dreapta acestui râu, pe dealurile domoale localităţile ce se înşiruie de la Vinţul de Jos în sud spre Pâclişa, Bărăbanţ, Şard, Ighiu, Ighiel, Ţelna, Bucerdea Vinoasǎ, Cricǎu, Galda de Jos, Craiva, Tibru, pentru ca să se sfârşească la Stremţ, în nord, de-a lungul şoselei naţionale Sebeş-Alba Iulia.

Cu privire la valoarea acestei podgorii în secolele trecute, există relatarea profesorului silezian, Martin Opitz care a stat în Ardeal aproape doi ani (1622-1623), şi funcţionează ca profesor la “Academia de obşte” din Alba Iulia. Acesta a elogiat vinurile zonei, vorbind despre Ţălna, Ighiu şi Şard. Vinurile podgoriei Alba Iulia obţinute din soiuri ca Feteasca albă, Riesling italian, Furmit, Savignon blanc, Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel, Feteasca albă, Traminer, Pinot gris, sunt deosebit de plăcute la gust, au culoarea galben-aurie, fine şi uşor catifelate. Unele dintre cele mai bune vinuri sunt obţinute în podgoriile Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Podgoria Sebeş-Apold se întinde în triunghiul sudic al judeţului Alba, după regiunea muntoasă a comunelor Cucur şi Serpag, se află pe ultimele braţe deluroase ale munţilor, concentrându-se în comunele Şibot, Sălişte, Pianu, Săsciori, Cîlnic, Gîrbova şi apoi în judeţul Sibiu ocupând aici comunele Ludoş, Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus şi Sălişte. Vinurile au o tărie alcolică de 11-12° şi cu aciditate ce se resimte la gust. Sortimentul este compus din soiurile Iordovan şi Riesling italian. Aici nu există o producţie industrializată a vinului, ci doar în gospodării mici şi mijlocii.

Sursa: www.ropedia.ro

Judetul Alba este situat in partea central vestica a Romaniei pe cursul raului Mures, fiind limitat de judetul Cluj la nord, judetul Bihor si judetul Arad la nord-vest, judetul Valcea la sud, judetul Sibiu la est si judetul Mures la est si nord-est.

In aceste limite suprafata judetului Alba este de 6242 kmp ceea ce reprezinta aproximativ 2,6% din suprafata Romaniei.

Localitatile importante din judet sunt : Alba Iulia (resedinta de judet), Abrud, Aiud, Blaj, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Sebes, Teius, Zlatna. In acestea si in localitatile rurale traiesc in total aproximativ 415 000 locuitori.

Relieful cuprinde 3 unitati majore si anume Muntii Apuseni (Trascau, Metaliferi, Bihor), Carpatii Meridionali prin unitati din grupa Parang (Sureanu, Candrel) si Podisul Tarnavelor (Podisul Tarnavelor si Podisul Secaselor).

Clima este temperat continentala cu nuante in functie de unitatea de relief (munte, podis). Temperatura medie anuala variaza intre 7-9 grade Celsius cu veri calde si ierni racoroase, cu vanturi ce bat din directie vestica si cu fenomene de foehn pe alocuri.

Apele sunt tributare bazinului Mures (Sebes, Tarnave, Ampoi , Aries, Geoagiu, Galda, Valea Vintului, Aiudu).