așezare fortificată

Nume:

așezare fortificată

Situri arhelogice: [342]

aşezare fortificată

Aşezare fortificată

Aşezare fortificată cu val de pământ

Aşezare fortificată de pământ

aşezare urbană fortificată

Aşezare urbană fortificată

Situri arhelogice: [240]

Ansamblul fortificaţiei de pământ şi lemn de la Floreşti. Situl se află pe dealul Lazului, spre valea Someşului Mic, între Gilău şi Cluj.

Ansamblul fortificaţiei de piatră din Mediaş. în centrul municipiului Mediaş

Ansamblul medieval urban fortificat de la Bistriţa. Zona delimitată de bd. Republicii, latura de sud-vest a hotelului "Coroana de Aur", Piaţa Unirii, latura nordică a parcelei din str. Bistricioarei nr.1, str. Liviu Rebreanu, Ecaterina Teodoroiu (latura vestică a parcelelor), str. Ecaterina Teodoroiu nr. 1

Aşezarea Coslogeni de la Cândeasca. Aşezarea se află la 2 km SE de satul Cândeasca, pe malul unui afluent al Mostiştei.

Aşezarea Coslogeni de la Jegălia - Pe Iezer. Aşezarea este situată la NE de localitatea Jegălia, pe versantul de E al Văii Jegăliei (cunoscută şi sub denumirea de Valea Împăratului), pe o terasa înaltă.

Aşezarea Coţofeni de la Braneţ - Piscul Rusului. la 600 m N de sat

Aşezarea Coţofeni de la Castrele Traiane - La Cetate. la 300 m E de sat

Aşezarea Cucuteni de la Dorneşti-proprietatea lui Ion Filip

Aşezarea Cucuteni de la Hoiseşti - La Curmătură 1. Situl este amplasat în zona central-sudică a depresiunii Cracău-Bistriţa din Subcarpaţii Moldovei, la extremitatea nord-vestică a Dealului Plopişte şi pe terasa stângă a pârâului Verdele, afluent pe stânga al pârâului Văleni/Câlneş/Bahna.

Aşezarea Cucuteni de la Mândreşti - Podul lui Anton. Aşezarea este situată extravilan, la 800 m est de sat, pe partea dreaptă a căii ferate Dorohoi-Iaşi, pe un promontoriu care domină valea Jijiei.

Aşezarea dacică de la Aghireşu - La Stoguri. Aşezarea se află la 5 km nord de Aghireşu-Fabrici şi la 4 km de satul Ruginoasa, pe un mic bot de deal împădurit.

Aşezarea dacică de la Coslugea. La circa 6 km sud-est în linie dreaptă de dava de la Satu Nou "Valea lui Voicu", la capătul unui deal care mărgineşte la sud-vest lacul Oltina

Aşezarea dacică fortificată de la Cucuiş- Vârful Berianului. pe o înălţime la sud-est de sat

Aşezarea dacică fortificată de la Grădiştea de Munte- Dealul Anineşului

Aşezarea dacică Zidava de la Drâmbar - Dealul Gruieţ. la 4 km de Alba Iulia, deasupra "Râpii Roşii" şi a satului Teleac, pe malul stâng al Mureşului

Aşezarea de epocă dacică de la Ruşor - Cetăţuie. la nord de sălaşe

Aşezarea de epoca fierului de la Slănic Prahova - Piatra Verde. Situl este aşezat pe vârful unui deal, zonă dominantă.

Aşezarea de epocă romană de la Hunedoara- Triaj. la ieşirea spre Simeria

Aşezarea de epocă romană de la Moldova Nouă. În hotarul cu Sasca Montană

Aşezarea de epocă romană de la Petroşani - Gropile lui Pyrrhus. În hotarul localităţii, sub muntele Capra, în apropierea pârâului Malea

Aşezarea din cadrul incintei III a fortificaţiei de la Corneşti - Iarcuri-val II Est. Situl arheologic este situat la 3,09 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 120 m E de valul II al fortificaţiei de la Corneşti "Iarcuri" şi la 4,55 km SE de biserica ortodoxă din Orţişoara şi la 200 m N de versantul drept al Pârâului Lac.

Aşezarea din epoca bronzului de la Chegea - La Cetate. la 4 km NV de sat

Aşezarea din epoca bronzului de la Potău - La Ciuncaş. la 3 km de sat

Aşezarea din epoca bronzului de la Sânpetru German - Rechtberg

Aşezarea din epoca bronzului de la Siliştea - Pe Cetăţuie. în partea de NV a Piscului Cetăţuia - Siliştea şi la S de fostul sat Bîrjoveni (azi unificat cu Siliştea)

Aşezarea din epoca bronzului de la Sperieţeni - Bostănărie. Aşezarea se află imediat la E de localitate, pe terasa înaltă a pârâului Şuţa, probabil Valea lui Arsenie, pe partea dreaptă (la cca. 0,20 km de biserică).

Aşezarea din epoca romană de la Căprioara. pe valea de la N de sat

Aşezarea elenistică de la Albeşti - Căscaia. în rezervaţia naturală Hagieni, la 2,5 km SE de sat

Aşezarea fortificată Costişa de la Iteşti. La marginea de SV a satului, pe malul stâng al Bistriţei - Lac Lilieci

Aşezarea fortificată Cucuteni de la Parincea - Gâtul Grecului. La cca 1,2 km V faţă de sat şi cca 800 m E faţă de drumul judeţean 252A

Aşezarea fortificată Cucuteni de la Prohozeşti - Silişte. La NV de biserica de lemn, pe malul drept al râului Tazlăul Sărat

Aşezarea fortificată dacică de la Cugir - Cetăţuia. la 1 km V de marginea oraşului, pe dealul Crucea lui Maniu

Aşezarea fortificată dacică de la Ponor - Dealul Robului şi Dealul Troianului

Aşezarea fortificată de epoca bronzului de la Cheşereu - Dealul Episcopului. la 2 km SV de limita localităţii, în stânga pârâului Moca, la 500 m distanţă

Aşezarea fortificată de epoca bronzului de la Crestur - Cetăţuia. la 1 km V de limita localităţii, pe malul drept al Văii Vrăjii

Aşezarea fortificată de epoca bronzului de la Otomani - Cetatea de pământ. pe un grind în zona mlăştinoasă a rîului Er

Aşezarea fortificată de epoca bronzului de la Tăuţi - Comoara. Situl se află în partea de nord a satului, pe botul de deal împăduritse ramifică spre nord-vest din Dealul Lazului, situat imediat la vest de complexul mănăstiresc de aici.

Aşezarea fortificată de epoca fierului de la Sălicea - Vârfu Penii

Aşezarea fortificată de la Ardan - Cetăţuie. la marginea de NE a satului

Aşezarea fortificată de la Criveşti - La Cetate. la marginea de SV a satului (cca. 200 m), pe un picior al podişului Dealul Cetăţii

Aşezarea fortificată de la Dej - Dealul Trandafirilor

Aşezarea fortificată de la Dumitriţa - Dealul Cetăţii. pe prelungirea sudică a platoului de deasupra satului

Aşezarea fortificată de la Feldioara - Dealul Cetăţii

Aşezarea fortificată de la Feleac - Cetatea. la 2 km SV de sat

Aşezarea fortificată de la Herneacova - Cetate. Situl se află la 3,1 km N-NV de biserica ortodoxă din Herneacova, la 2 km S-SV de biserica ortodoxă din Sălciua Nouă, la 5,3 km SE de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos şi la 250 m S de versantul stâng al Pârâului Băcin.

Aşezarea fortificată de la Năvodari - Limba oii. la 1,8 km spre V de punctul La Vie

Aşezarea fortificată de la Poiana cu Cetate - La Cetate. în marginea NV a satului

Aşezarea fortificată de la Porumbenii Mici-Gura Porţii Cetăţii

Aşezarea fortificată de la Rapoltu Mare - Măgura Uroiului. la baza dealului Măgura Uroiului, în dreapta Mureşului, pe a II-a terasă a acestui râu, în imediata apropiere a confluenţei sale cu Streiul.

Aşezarea fortificată de la Satchinez - Obiectiv 13. Situl se află la 4,4 km SV de biserica romano-catolică din Satchinez, la 3,95 km NE de biserica catolică din Biled, la 6,37 km vest de biserica ortodoxă din Hodoni, la 2,56 km sud de drumul judeţean DJ693 şi la 1,58 km SV de pârâul Apa Mare.

Aşezarea fortificată de la Teliţa-Edirlen. Platoul Edirlen, pe care se află fortificaţia, este cea mai proeminentă formă de relief din zonă, de pe el fiind vizibile, în zilele senine, spre nord-vest vadul de trecere de la Isaccea, aflat la circa 17 km, spre sud-est dealurile Babadagului, iar spre

Aşezarea fortificată de la Timişoara - Cioreni. Situl se află la cca 600 m sud de şoseaua Timişoara-Sânnicolaul Mare şi 2,75 km nord-est de gara Ronaţ, 5 km sud-est de primaria comunei Dudeştii Noi; 5 km nord-est de primăria comunei Săcălaz şi la 800 m est de pârâul Niarad.

Aşezarea fortificată de la Tisa Nouă - Tisa Nouă Sud-1. Obiectivul arheologic se află la 2,3 km SSE de biserica ortodoxă din Tisa Nouă; la 3,7 km SE de centrul localităţii Hunedoara Timişană; la 3,6 km NNV de biserica ortodoxă din Fiscut şi la obârşia unuia dintre afluenţii dreapta fără nume care formează Pârâ

Aşezarea fortificată de la Tuşnad - Cetatea cu idoli. 2 km E de Băile Tuşnad

Aşezarea fortificată de la Vinga - Valea Viilor Nord. Obiectivul arheologic se află la 1,5 km SSE de catedrala din Vinga; la 3,5 km N de biserica ortodoxă din Orţişoara; la 6 km ESE de biserica ortodoxă din Mănăştur şi la 300 m N de versantul drept al Pârâului Valea Viilor.

Aşezarea fortificată din a doua epocă a fierului de la Someşu Rece - Dealul Custurii

Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Diosig - Insula Cetăţii. la 200 m V de limita localităţii, pe malul stâng al Ierului

Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Gilău - Groapa lui Puri

Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Nimigea de Jos - Dealul Cetăţii

Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Petreu - Cetatea de pămînt. în apropierea gării, în drepta şoselei spre Marghita

Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Şilindru - Dealul Episcopiei. la 1,5 km E de limita localităţii, promontoriul de pe malul pârâului Fuzeo; t. 203, p.PS 2043/1-3, S = 6 ha

Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Tarcea - Dealul Mic. la 1 km E de limita localităţii

Aşezarea fortificată eneolitică de la Ariuşd - Dealul Tyiszk. la 300 de m NV de sat

Aşezarea fortificată getică de la Moineşti - Cetăţuia. La NV de Moineşti, Cartier Lucăceşti, pe "Dealul Cetăţuia" la 925 m. Altitudine, la cca 1,2 km de malul drept al râul Zemeş

Aşezarea fortificată geto-dacică de la Iedera - Dealul Cetăţuia. Aşezarea se află pe valea Rudei, pe platoul din stânga cişmelei artificiale, în bazinul Cricovului Dulce, afluent pe partea stângă a râului Ialomiţa.

Aşezarea fortificată Latene de la Băleni-Români - Cetatea Tătarilor. Situl arheologic se află la 3 km E de sat, pe un bot de deal din pădurea Mărceşti.

Aşezarea fortificată Latene de la Bretea Mureşană - La Măgura. între Bretea Mureşană şi Brănişca; râul Bozu, pe malul drept al Mureşului

Aşezarea fortificată Latene de la Cozia - Vârful Piatra Coziei. între satele Cozia şi Herepeia

Aşezarea fortificată Latene de la Cucuiş - Dealul Golu. la cca. 1 km V de şcoala din sat, pe dreapta Văii Cucuişului

Aşezarea fortificată Latene de la Monariu - Cetatea

Aşezarea fortificată Latene de la Sprâncenata - La Cetate. Aşezarea fortificată se găseşte între satele Viespeşti şi Gâlmele; de-a lungul drumului DJ 546 Slatina-Turnu M[gurele; ]ntre bornele kilometrice 49-51.

Aşezarea fortificată medievală de la Corlăteni-Dealul Cetăţii. Sit în xtravilan, situat la 1300 m nord-est de sat, pe culmea Dealului Cetăţii şi la 900 m nord de drumul comunal Corlăteni-Vlădeni

Aşezarea fortificată medievală de la Dersca-La Pisc. Aşezarea se află în extravilan, situată pe un promontoriu înalt, la E şi în paralel cu aşezarea fortificată de la Berezna, între pâraiele Potici (Gârla lui Ilie sau Gârla Stânei) la est şi Buhăiaş la vest.

Aşezarea fortificată Monteoru de la Răcăciuni - Cetăţuia. La marginea de SV a satului, la 600 m SV de Gara Răcăciuni, pe terasa superioară a Siretului

Aşezarea fortificată Monteoru de la Sohodor - Cetăţuia. La cca 1,6 km NE de sat, pe partea dreaptă a drumului judeţean 252A spre Horgeşti

Aşezarea fortificată Monteoru de la Valea Seacă - Dealul Titelca. La cca 2,5 km NE de sat, cca 200 m E de DN2 dintre Adjud şi Bacău şi cca 1,8 km de malul drept al Siretului.

Aşezarea fortificată preistorică de la Hăşdate - Dealul Coasta. Aşezarea se află la V de oraş, la poalele dealului Coasta.

Aşezarea Gava de la Sighetu Marmaţiei - Dealul Cetăţii. Pe culmea lată dinspre est a dealului Solovan, ce se întinde pe malul stâng al Izei, înaintea vărsării acesteia în Tisa

Aşezarea getică fortificată de la Seimeni. Aşezarea se situează înainte de intrarea în localitatea Seimeni, dinspre Cernavodă, în dreptul Ostrovului Troiana Mare (între timp, cele două insule, Troiana Mare şi Troiana Mică s-au unit, insula numindu-se Troiana). Şoseaua dintre Cernavodă şi Hârşova i

Aşezarea hallstatiană de la Subcetate - Vatra Satului. În vatra satului, la circa 300m vest de biserică

Aşezarea Hallstatt de la Dersca - Berezna. Aşezarea este situată în extravilan la 1200 m N de satul Dersca, pe un platou situat între pâraiele Buhăiaş la E şi Buhaiul (Palanca) la V.

Aşezarea hallstattiană de la Bobâlna - Dealul Bobâlna. Aşezarea se află pe coastele de N şi V ale dealului "Bobâlna".

Aşezarea hallstattiană de la Chinari - Mociar. Aşezarea se află pe o terasă înaltă în stânga Mureşului.

Aşezarea hallstattiană de la Giurgiţa - La Cetăţui. la 5 km de necropolă

Aşezarea hallstattiană de la Sălcud - Moara lui Lörinczi

Aşezarea hallstattiană de la Sânpetru - Târnov. Pe o înălţime la est de râul Sibişel

Aşezarea hallstattiană de la Satu Mare - Vârful Cetăţii. Aşezarea se află la N de sat, la terminaţia platoului vulcanic al Munţilor Harghita.

Aşezarea hallstattiană de la Subcetate - Petriş. pe dealul Petriş, la 1,5 km NV de sat

Aşezarea hallstattiană de la Ticvaniu Mare - Andru. la 500 m NE de sat,la intrarea în localitate pe partea stângă a DN 57.

Aşezarea întărită de la Izvoarele - Cetatea de la Vadul Vacilor. Aşezarea este situată în aval de sat, pe malul Dunării, la 1 km spre nord-est, pe un pisc al Dealului Nichita.

Aşezarea întărită de la Mircea Vodă - Valea Carasu. Aşezarea este situată pe versantul de sud al Dealului Celibihaci, între localităţile Mircea Vodă la vest şi Satu Nou (de lângă Medgidia) la est, la 50 m nord de şoseaua Cernavodă-Constanţa.

Aşezarea întărită de la Oltina - Sacidava romană. Aşezarea este situată între Lacul Mârleanu (acum Dunăreni) şi Lacul Vederoasa, pe Dealul Muzait, în dreptul Ostrovului Fermecatul şi a extremităţii de vest a Ostrovului Luna (sau Uzunda).

Aşezarea Latene de la Beştepe - Piatra lui Boboc. la 2,2 km NE de sat

Aşezarea Latene de la Bucium - Cărpeniş. între satul Bucium şi Orăştioara de Sus, în dreptul castrului roman, pe malul drept al apei Oraşului

Aşezarea Latene de la Bucium - Valea Ţiganilor. la 100 m SSE de confluenţa Văii Ţiganilor cu Valea Muchii

Aşezarea Latene de la Dalboşeţ - Grădişte. la 2 km E de sat

Aşezarea Latene de la Mărgărităreşti - La Cetate. pe dealul din marginea de V a satului, pe terasa Olteţului

Aşezarea Latene de la Milcovu din Vale - Islaz. pe terasa primară stângă a Oltului, la 200 m de sat

Aşezarea Latene de la Popeşti - Pădurea Cioarin. Pădurea Cioarinu, în nordul satului, bot de terasă pe malul drept al Dâmboviţei

Aşezarea Latene de la Radovanu - Jidovescu. e partea stângă a şoselei care merge spre comuna Crivăţ, la 1 km nord de comuna Radovanu, în dreptul bălţii numită de localnici Giroaia

Aşezarea Latene de la Vărădia - Poiana Flămânda. la 5 km NE de sat, la frontiera cu Serbia

Aşezarea Latene de la Viişoara-Moşneni - La Cetate. la 1 km N de sat

Aşezarea medievală de la Bogdan Vodă - Grădina lui Cârlig. pe marginea terasei înalte de 25-30 m din stânga Izei, în perimetrul localităţii

Aşezarea medievală de la Satu Nou - La Cetate. la 5 km N de sat, pe malul Dunării

Aşezarea medievală de la Sebeş. În interiorul cetăţii medievale, pe incinta estică.

Aşezarea medievală de la Sebeş. Situl se află în interiorl cetăţii

Aşezarea medievală de la Seimenii Mici. la cca. 500 m SE de sat, pe terasa de N a fostului lac Ramadan

Aşezarea medievală de la Stupina - La derea. în maginea de E a satului

Aşezarea medievală fortificată de la Turdaş - Gară. În dreptul gării Turdaş

Aşezarea Monteoru de la Cerneşti - La Cetăţuie. Aşezarea este situată în plaiul Cimiliei.

Aşezarea neo-eneolitică fortificată de la Oglinzi-Cetăţuia

Aşezarea neolitică de la Ţaga - Viglab. Situl se află între două pâraie, pe o terasă la vest de lacul Ţaga Mare, de o parte şi de alta a drumului judeţean Geaca-Gherla; o mare parte a staţiunii neolitice se prelungeşte apropae de malul vestic al lacului amintit, între cele două staţii de gaz (s

Aşezarea Otomani de la Căpleni - La Cetate. la 1 km NE de sat

Aşezarea romană de la Băbeni. La aproximativ 2 km spre sud de biserica din localitate

Aşezarea şi castrul de la Călugăreni - Ţinutul Cetăţii. Aşezarea se află pe terenul cetăţii sau Cetatea Veche, la SV de sat, la stânga drumului judeţean Călugăreni - Dămieni.

Aşezarea Wietenberg de la Lutoasa - Dealul Cetăţii. pe malul drept al pârâului Lemnia Mică (Várpataka)

Aşezarea Wietenberg de la Ranta. Aşezarea se află pe un promontoriu la SV de sat.

Aşezare dacică de la Petroşani - Druglu Mare

Aşezare de epocă dacică de la Petrila - Valea Petrosului. La capătul de sus al defileului din valea Petrosului

Aşezare medievală fortificată de la Rupea - Cetatea Rupea. pe Dealul Cohalmului, la vest de localitate

Aşezările fortificate de epocă romană de la Grădiştea de Munte- Comărnicelul. la cca. 20km în linie dreaptă spre sud-est de Dealul Grădiştii; pe coama lată a Comărnicelului

Castrele romane de la Cioclovina - Ponorici. La capatul de nord al zidului principal

Castrul roman de la Hăţăgel- Grădiştioara. În hotarul localităţii, pe malul din stânga al râului, la est de drum

Castrul roman de la Petrila - Vârful cu Ocol. Pe muntele Jigorul mare

Castrul roman de la Petrila - Vârful lui Pătru. la 12 km distanţă, în linie aeriană directă, spre sud-vest de fortificaţiile de pe Dealul Comărnicelului

Cetatea dacică de la Ocolişu Mic - La Vămi. la 300m depărtare de Turnul lui Mihu, spre Luncani

Cetatea dacică de la Ocolişu Mic - Turnul lui Mihu. În apropierea drumului actual care leagă gura Văii Făeragului de Luncani- Târsa, la 300 m de punctul La Vămi

Cetatea de pământ şi biserica medievală evanghelică de la Feldioara. malul stâng al Oltului

Cetatea medievală de la Orăştie. Aprox. în mijlocul oraşului, pe o înălţime.

Cetatea Morisena de la Cenad - Intravilanul localităţii. Situl arheologic se află intravilan şi se circumscrie, în bună parte, localităţii moderne, nucleul fiind, cel mai probabil, în jurul actualei Biserici Catolice. Situl este situat şi la 1,4 km S de versantul stâng al râului Mureş.

Cetatea romană de la Ideciu de Jos - Dealul Cetăţii. Cetatea romană se află la cca. 7 km de castrul de la Brâncoveneşti.

Fortificaţia dacică de la Arănieş. Sit arheologic aflat în hotarul localităţii

Fortificaţia dacică de la Cioclovina- Ponorici. Fortificaţia se află pe culmea dealului Mesteacănului spre Vârful lui Vârfete

Fortificaţia dacică de la Clopotiva- Vârful Pietrei. la 300m vest de Vârful Pietrii

Fortificaţia dacică de la Eliseni - Cetate. nord-vest de localitate

Fortificaţia de epocă dacică de la Boşorod - Valea Stupăriei

Fortificaţia de epocă romană de la Bugeac. Fortificaţia este situată la aproximativ 1,5 km în aval de gura de vărsare a pârâului Canlia în Dunăre, pe coama dealului din aproprierea Dunării.

Fortificaţia Latene de la Marca - Cetate. la 2000 m S de sat, pe dealul din stângă Barcăului

Fortificaţia Latene de la Păişani - La Cetate. la 5 km NV de sat

Fortificaţia medievală de la Şoimuşu Mare. la vest de sat

Fortificaţia medieval timpurie de la Zalău-Ortelec - Cetate. în stânga şoselei Zalău - Creaca - Jibou, pe pârâul Ortelec, afluent al râului Zalău

Fortificaţia romano-bizantină de la Argamum/Orgame - Insula Bisericuţa. la 4 km SE de Capul Dolojman; SV grindului Cosna

Fortificaţia şi aşezarea hallstattiană de la Borlovenii Vechi - Leu. la 2 km N de sat, pe malul stâng al Nerei

Piaţa Aurarilor de la Sibiu

Posibila fortificaţie dacică de la Odorheiu Secuiesc. spre sud faţă de punctul precedent

Şanţul liniei exterioare de fortificaţie a cetăţii Timişoara - Strada Sergent Constantin Muşat. Strada Sergent Constantin Muşat leagă colţul de NV al Pieţei Unirii de Piaţa Mărăşti.

Satul medieval fortificat de la Coconi-Căldarea. În partea de NE a satului Coconi, pe malul drept al lacului Mostiştea, pe un bot de terasă

Sitl arheologic de la Dindeşti - La Cetate. intravilan, pe malul Eriului

Situl arheologic - Cetatea Sucidava de la Izvoarele - Cale-Gherghi. Situl se află pe malul Dunării, la 3 km în aval de sat. Pe versantul de nord-est al acestei văi sunt situate valul şi şanţul de apărare, dinspre est, al teritoriului extra-muros din jurul cetăţii romane aflate vis-a-vis de gura Răului (Râul, Răul sau Bala

Situl arheologic de epocă medievală de la Bocşa-Valea Vernicului

Situl arheologic de la Albeşti. la intrarea în sat dinspre Mangalia, la NE de şosea

Situl arheologic de la Babadag - Dealul Cetăţuia. La cca. 2 km NE de oraş, la vărsarea pârâului Tabana în lacul Babadag, pe dealurile Babadagului

Situl arheologic de la Bajura - La Izunie. Situl se află în extravilan, la 1000 m V de sat, la 1000 m de cel mai apropiat meandru al Prutului şi pe un pinten de deal aflat pe stânga văii Fundoaia.

Situl arheologic de la Băniţa - Piatra Cetăţii. Pe dealul Boii, la 4km est de sat

Situl arheologic de la Batoş - La Cetate. Situl se află în dreapta drumului ce duce spre Bistriţa, la 4 km de comună.

Situl arheologic de la Bernadea - Dâmbău. Situl se află la marginea satului, pe un promontoriu al terasei râului Târnava Mică.

Situl arheologic de la Biborţeni - Cetatea lui Tiburţ. la S de sat, între râul Baraolt şi Valea Cetăţii

Situl arheologic de la Biharia - Cetatea de pământ. Pe terasa stângă a a pârâului Ceşmeu, în partea de nord-est a satului, în dreapta şoselei Oradea-Satu Mare

Situl arheologic de la Bocşa - Gruniul Cetăţii. pe valea Smidei, în spatele cantonului, cartier Bocşa Montană

Situl arheologic de la Bocşa - Gruniul Cetăţuica. pe valea Vernieşului, între ogaşele Cătuna Mică şi Cătuna Mare, cartier Bocşa Montană

Situl arheologic de la Braşov - Pietrele lui Solomon. cartier Schei, intravilan

Situl arheologic de la Bucureşti- Str. Gabroveni

Situl arheologic de la Buimăceni-În deal la biserică. Aşezare fortificată situată intravilan, în marginea de nord-est a satului, pe un platou înalt, înconjurat în trei părţi de pante naturale şi amenajate, la circa 200 m de drumul comunal Albeşti-Todireni, platou pe care se află biserica satului şi un cimiti

Situl arheologic de la Canlia - Dealul Dervent

Situl arheologic de la Căpud - La Măgura. pe malul stâng al Mureşului, pe un deal cu platou, în dreptul localităţii Teiuş, cota 511 m

Situl arheologic de la Cernat - Vârful Ascuţit. la NV intravilanului, la cca. 2 km de sat

Situl arheologic de la Coldău - Varbă. la marginea estică a satului, pe malul stâng al Someşului, între râu şi DJ Beclean - Coldău

Situl arheologic de la Costeşti- Dosul Brăiţei. la sud-vest de cetatea Costeşti

Situl arheologic de la Crăsanii de Jos - Piscu Crăsani. Situl se află la SE de satul Crăsanii de Jos, la S de râul Ialomiţa, pe terasă.

Situl arheologic de la Cristeşti - Hosuba. Situl se află la marginea de E a comunei, între râul Mureş si calea ferată Târgu-Mureş - Cristeşti, la circa 6 km de comună, pe malul stâng al râului Mureş

Situl arheologic de la Dârvari - Cetăţuia. la 3 km V de sat

Situl arheologic de la Dealu - Cetatea Macului. Situl se află la 4 km N-NE de sat, pe marginea platoului Deskö.

Situl arheologic de la Densuş- Dealul Cetăţii

Situl arheologic de la Divici - Grad. Situl se află localizat între km fluviali 1065-1066, pe un promontoriu stâncos de formă triunghiulară, cu axa lungă orientată SSE-NNV, având vârful din SSE orientat spre Dunăre.

Situl arheologic de la Fârliug

Situl arheologic de la Fundu Herţii - La Redută. Situl se află în extravilan şi este situat pe promontoriul de la S de satul Fundu Herţii, la altitudinea de 291 m şi la 1200 m S-E-S de Biserica satului.

Situl arheologic de la Gherla - Dealul Coasta Gherlii. Situl se află la vest de oraş, pe o terasă a Someşului Mic, înaltă de 42 m.

Situl arheologic de la Giarmata - Cetăţuica. Situl arheologic se află la 2 km S de biserica ortodoxă din Pişchia şi la 5,15 km N-NE de biserica ortodoxă din Giarmata, pe versantul stâng al Pârâului Beregsău, la 800 m S-SE de talvegul acestuia.

Situl arheologic de la Giroc - Mescal. Situl se află la 5,62 km SE faţă de biserica ortodoxă din Giroc, la 3,6 km SV faţă de biserica ortodoxă din Urseni, la 1,8 km NE faţă de latura estică a Pădurii Giroc, în faleza malului drept al Râului Timiş.

Situl arheologic de la Giroc - Sălişte. Situl se află la 4,14 km SSE de biserica ortodoxă din Giroc şi la 1,4 N de versantul drept al râului Timiş

Situl arheologic de la Godeni - Piscul cu jidovi

Situl arheologic de la Hodoni - Pustă. Situl se află la 1,2 km N de biserica ortodoxă din Hodoni, la 6,52 km V de biserica ortodoxă din Carani, la 4 km SE de biserica ortodoxă din Satchinez şi la 340 m V de versantul drept al Pârâului Iercici.

Situl arheologic de la Ibăneşti - Cetatea Măgurei. Situl se află intravilan, pe promontoriul vestic al platformei care constituie Măgura Ibăneştilor, la 1500 m V de biserica satului.

Situl arheologic de la Lăpuşnicel - Cetate. Situl este plasat la 2 km N de sat, pe terasa dealului Vineşti.

Situl arheologic de la Liteni - Piatra Mare. Situl se află la aproximativ 1,5 km V-SV de centrul localităţii, în vârful unuei stânci golaşe, dominante, de calcar, denumită "Piatra Mare".

Situl arheologic de la Liubcova - Stenca Liubcovei. la 2 km E de sat pe malul Dunării, în stânga şoselei

Situl arheologic de la Lucăceni - Pe deal. la 1,5 km NE de Primărie

Situl arheologic de la Malnaş Băi - Platoul Nisipos. Situl arheologic este situat la o distanţă de cca. 200 m sud-vest de Malnaş Băi, pe un promontoriu cu lungimea de cca. 120 m şi lăţimea de 40-45 m, mărginit pe trei laturi de văile adânci ale Oltului şi a pârâului Somos.

Situl arheologic de la Marca - Iertaşul Petacilor

Situl arheologic de la Monor - Cetatea. pe dealul Cetatea

Situl arheologic de la Ocniţa- Biserica. Situl este localizat la vest de biserica din sat.

Situl arheologic de la Odorheiu Secuiesc - Cetatea Bud. la vest de oraş, în dreapta şoselei ce duce spre Cristuru Secuiesc, pe malul Târnavei Mari

Situl arheologic de la Oreviţa Mare - Cetatea Latină. pe panta din faţa satului

Situl arheologic de la Orlat - Cetatea Scurtă. la V de localitate, la N de DJ Orlat-Sibiel, pe Dealul Orlatului.

Situl arheologic de la Otomani - Dealul Cetăţii. la limita de S a localităţii

Situl arheologic de la Pânceşti - Cetăţuie. Situl se află la 2 km NV de sat, pe malul stâng al râului Siret - Lac Răcăciuni

Situl arheologic de la Pecica - Şanţul Mare. la 6 km V de localitate, la S de şoseaua Pecica - Semlac, pe malul Mureşului, la cota 113

Situl arheologic de la Peştera - Cetate. Pe o terasă stâncoasă, la est de sat

Situl arheologic de la Pinticu Tecii - Cetăţuia. la SE de sat, pe un promontoriu izolat

Situl arheologic de la Poiana - Cetăţuia de la mal, Piroboridava

Situl arheologic de la Pojejena - Zidirea. la 500 m SE de sat, pe malul inundat al Dunării

Situl arheologic de la Radovanu - Gorgana I. în partea de vest a satului Radovanu (cătunul Coadele), pe terasa înaltă a râului Argeş

Situl arheologic de la Râu Bărbat - Cetate. În hotarul localităţii, la 700m de sat, spre Pui

Situl arheologic de la Recaş - Sit 4. Situl arheologic se află între Km 61+640 - 61+740 ai autostrăzii; la cca. 6 - 8 km nord de calea principală de comunicaţie, valea Begăi-Timiş. Fortificaţia liniară este compusă dintr-un val şi şanţ, pe direcţia aproximativă nord-sud, identificat pe cca.

Situl arheologic de la Roşiori - La Sere. la 200 m V de limita localităţii

Situl arheologic de la Săcele- Dealul Bunloc

Situl arheologic de la Sălacea - Dealul Vida. la 1,5 km E de centrul localităţii, pe un promontoriu al dealurilor Barcăului, la limita cu câmpia Ierului

Situl arheologic de la Sânpetru German - Magazin. la marginea unei cariere de nisip

Situl arheologic de la Sânzieni - Coama Cetăţii. la 17 km N de sat, pe Valea Cetăţii, între "Pârâul Coşul Caprei"

Situl arheologic de la Satu Nou - Capul dealului. la 6 km ENE de sat şi la 4 km NV de Oltina, pe malul drept al Dunării

Situl arheologic de la Satu Nou - Vadul vacilor. la 5 km NNV de sat şi la 300 m în amonte de "Valea lui Voicu", pe malul Dunării, respectiv pe malul de nord al lacului Oltina

Situl arheologic de la Satu Nou - Valea lui Voicu. Situat pe un promontoriu din marginea Dunării

Situl arheologic de la Schineni - Sit 2. Situl arheologic se află pe varianta ocolitoare a Mun. Bacău între Km 17+180 - 17+800.

Situl arheologic de la Schineni - Sit 3. Situl arheologic se află pe varianta ocolitoare a Mun. Bacău între Km 16+700- 16+920; pe malul stâng al pârâului Rogoza.

Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe-Cetatea Cocostârcului. la 2 km V de oraş, pe malul stâng al pârâului Debren

Situl arheologic de la Şimian - La Grădini. la 2 km N de limita localităţii, lângă colonia Brădişor, pe malul drept al pârâului Salcia

Situl arheologic de la Socol - Palanaciki Breg-2. la 3,54 km SSE de biserica ortodoxă din Socol; la 1,6 km NV de biserica ortodoxă din Baziaş; la la 70 m NE de DN 57 A Socol - Baziaş şi la 150 m NE de versantul stâng al Fluviului Dunărea.

Situl arheologic de la Socol - Palanacki Breg-1. Situl este situat la 2,5 km SE de sat, pe platoul dealului situat în capătul de SE al comunei, la 2km de mânăstirea Baziaş şi la 4-5 km de posul de la Socol

Situl arheologic de la Ştefăneşti - La Burci. Situl se află extravilan, la nord-nord-est de târg, în albia minoră a Başeului, pe un martor de eroziune.

Situl arheologic de la Stupini - Fânaţele Archiudului. în vatra satului, lângă magazia CAP, între pâraiele Brătenilor la est şi Brânda la sud, pe malul stâng al pârâului Brătenilor, pe culmea prelungă cu orientare sudică de la intersecţia celor două văi.

Situl arheologic de la Sub Cetate - Cetate. la capătul de V al satului sau la S de sat, la V de râul Barcău, la ieşirea cestuia din Munţii Plopiş

Situl arheologic de la Ţaga - Baza arheologică. Situl se află în apropiere de staţia de gaz Ţaga, la ieşirea spre Târgu Mureş, pe valea Ţăjii, în dreptul Lacului Mare.

Situl arheologic de la Târsa - Platoul Târsa. În spatele Şcolii Generale din Luncani, în apropierea bisericii, pe o ridicătură de teren

Situl arheologic de la Tăşad - Cetăţuia. la 2,5 km E de limita localităţii

Situl arheologic de la Timişoara - Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest (ADRV). Săpătura a fost situată în partea nord-vestică a oraşului medieval şi sud-estică a suburbiei Palanca Mare.

Situl arheologic de la Timişoara - Palanca Mare. Georeferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mare" se înscrie într-un perimetru care poate fi delimitat relativ bine, situat la nord, nord-vest, nord-est şi sud-est de Situl urban "Cartier Cetatea Timişoara". Înce

Situl arheologic de la Timişoara - Palanca Mică. Georeferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mică" este situat la sud de Castelul Huniade (sediul Muzeului Banatului), întinzându-se până la râul Bega. Colţul nord-vestic al suburbiei Palanca Mică ar corespunde cu

Situl arheologic de la Tulcea - Dealul Taberei. Situl arheologic se află pe DN 22; la NV de oraş; pe dealurile Tulcei.

Situl arheologic de la Turia - Cetatea Turia. la 5 km NV de extremitatea nordică a satului Turia, între comunele Turia şi Băile Bálványos

Situl arheologic de la Tuzla. la V de golful Tuzla Mare, pe prima peninsulă de pe latura de S a braţului

Situl arheologic de la Ungheni - Rotunda. Punct situat la NE de localitate, pe un întins podei, dincolo de calea ferată îngustă Târgu Mureş-Sovata.

Situl arheologic de la Ungra. Între silozul din gara CFR Rupea şi dealul pe care se află cetatea feudală, pe partea dreaptă a şoselei Rupea-Ungra, pe malul de nord al Oltului, la vărsarea râului Homorod în Olt.

Situl arheologic de la Unip - Dealu Cetăţuica. Situl se află la 3,2 km NV de biserica ortodoxă din Unip, la 2,57 km S-SV de biserica ortodoxă din Urseni, la 4,54 km V-SV de biserica ortodoxă din Uliuc şi la 350 m S de versantul stâng al Râului Timiş.

Situl arheologic de la Valea Seacă - Muchia Cetăţii. pe malul drept al Pârâului Cetăţii, afluent al Caşinului

Situl arheologic de la Vărădia - Dealul Chilii. în partea nord-estică a satului, pe malul stâng al râului Caraş

Situl arheologic de la Verbicioara - La Cetate. la 4 km V de biserică

Situl arheologic de la Zeicani - Tapae. Pe Culmea Cătanelor, la nord şi la sud de halta Băuţari, până spre Bistra, în Dealul Bogdana

Situl arheologic din epoca romană de la Rădăcineşti. în curtea Căminului Cultural, delimitat la S de pârâul Fântânii, la N şi V de pârâul Tulburoasa, la E de DC

Situl arheologic fortificat de la Beidaud. la 2,5 km V de sat

Situl arheologic VII de la Frumuşeni-Cetatea Bizere. Situl se află la SV de sat, în partea din dreapta şoselei spre Arad.