fortificație de pământ

Nume:

Situri arhelogice: [89]

Aşezare deschisă şi fortificaţie liniară de pământ (?)

Cetate de piatră şi Fortificaţie de pământ

Fortificaşie de pământ

Fortificaţie circulară de pământ şi aşezare deschisă

fortificaţie de pământ

Fortificaţie de pământ

Fortificaţie de pământ, aşezare

Fortificaţie de pământ (biserică fortificată ?)

Fortificaţie de pământ cu palisadă

Fortificaţie de pământ de tip pinten

Fortificaţie de pământ şi aşezare

Fortificaţie de pământ şi aşezare deschisă

Situri arhelogice: [47]

Ansamblul fortificaţiei de la Laz - Cetatea de lemn. Cetatea se află la sud-est de satul Laz, pe vârful pintenului de deal numit de localnici Ghergheleu.

Brazda lui Novac de Nord de la Cornăţelu-Crângul Turcului şi Puţul Predescului. Fortificaţie se află la N şi NV de localitate.

Fortificaşia de pământ circulară de la Corneşti - Iarcuri-3. Fortificaţia se află la 2,74 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 4,4 km SE de biserica ortodoxă din Orţişoara; la 3 km E de E 671 Timişoara - Orţişoara şi la 210 m N de versantul drept al Pârâului Lac.

Fortificaşia de pământ de la Firiteaz - Ţârvenca. Situl arheologic se află la 2,42 km SSV de biserica ortodxă din Firiteaz; la 4,16 km NE de biserica ortodoxă din Seceani; la 5,5 km NV de biserica ortodoxă din Fibiş şi la 880 m NV de versantul drept al Pârâului Măgheruş.

Fortificaţia circulară de pământ de la Pecica - Ogoarele de Jos NE. Fortificaţia se află la 4,8 km NE de biserica ortodoxă din Pecica; la 3,83 km SV de biserica ortodoxă din Sederhat; la 570 m N de E 68 (DN 7) Arad - Pecica şi la 475 m N de versantul drept al Canalului Criş.

Fortificaţia circulară de pămînt de la Corneşti - Iarcuri, Incinta 1 Nord. Fortificaţia se află la 3,4 km NE de biserica ortodoxă din Corneşti; la 3,8 km SE de biserica ortodoxă din Orţişoara; la 3,1 km E de DN 69 (E671) Timişoara - Orţişoara şi la 150 m S de versantul stâng al Pârâului Caran.

Fortificaţia de epoca bronzului de la Alioş - Valea Alioşu. La 2,7 km NE de biserica ortodoxă şi la 300 m sud de versantul drept al pârâului Valea Alioşu

Fortificaţia de la Călineşti - Dealul Zamca. la cca. 500 m E de sat

Fortificaţia de la Cameniţa - Dealul Moşului''

Fortificaţia de la Drencova - La Cetate. la 1,5 km spre Cozla pe malul Dunării.

Fortificaţia de la Ghelinţa - Vârful cetăţii celei mari. la 8 km de sat, între pâraiele Ghelinţa Mică şi Ghelinţa Mare

Fortificaţia de pământ de la Armeniş. pe dealul din faţa gării CFR Armeniş

Fortificaţia de pământ de la Berzasca - Cetăţuia. la 2 km N de Berzasca

Fortificaţia de pământ de la Bicfalău. între pâraiele Cetăţii Melcilor şi Csuklyánpatak

Fortificaţia de pământ de la Corund - Valea cea Mare. Fortificaţia se află în valea "Eszak-Nord", pe culmea dealului "Cetatea din Valea cea Mare".

Fortificaţia de pământ de la Dragşina-Sighed. La 2,2 km V de biserica ortodoxa din Dragşina şi la 150 m E de versantul stâng al râului Timiş

Fortificaţia de pământ de la Geoagiu- Tureac

Fortificaţia de pământ de la Pădureni - Gura Merezului

Fortificaţia de pământ de la Petrilova - Stămiţă. Pe valea Căprişoane, care coboară dinspre sat, spre Nera

Fortificaţia de pământ de la Sânmartin - Făget

Fortificaţia de pământ de la Sânmartinu Sârbesc-Grădişte. La 1,45 km SV de biserica ortodoxă din Sânmartinu Sârbesc; ; la 3,42 km N de biserica ortodoxă din Ivanda şi la 4,97 km SE de biserica din Sânmartinu Maghiar şi la 300 m S de punctul de confluenţă al Canalelor Ţeba.

Fortificaţia de pământ de la Sântana - Cetatea Veche. Situl arheologic se află la 6,35 km SV de biserica ortodoxă din Sântana; la 5,23 km NE de biserica ortodoxă din Zimandu Nou; la 600 m SE de DJ 792 C Zimandu Nou - Sântana şi la 4,76 km E de versantul stâng al Canalului Ier.

Fortificaţia de pământ de la Şoimuşu Mic - Dealul Cetăţii. între Şoimuţu Mic şi Şoimuşu Mare

Fortificaţia de pământ de la Târgovişte-Târgovişte Sud-1. La 1 km S de biserica ortodoxă din Târgovişte; la 2,7 km SV de biserica ortodoxă din Balinţ şi la 2,82 km SE de biserica ortodoxă din Babşa. şi la 540 m N de malul drept al râului Bega

Fortificaţia de pământ din epoca bronzului de la Petreu - Zongora. la 1 km NV de limita localităţii

Fortificaţia hallstattiană de la Obislavu - Dealu Muierii

Fortificaţia hallstattiană de la Remetea Pogănici - Pascoane. la 3 km NE de sat, pe platforma dealului din stânga drumului spre satul Scăiuş

Fortificaţia hallstattiană de la Şuşturogi - Cetăţuia. la 1 km SE de limita localităţii

Fortificaţia medievală de la Căvăran

Fortificaţia medievală de la Corni - La Cetăţuie. Sit în extravilan, situat pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, la 2400 m est de sat şi la 2300 m sud de satul Balta Arsă

Fortificaţia medievală de la Domaşnea - Potoc. la 3 km NV de sat

Fortificaţia medievală de la Zalnoc - Cetate

Fortificaţia postromană de la Morteni - Pădurea Cioacelor. la 3 km S de localitate

Fortificaţia romano-bizantină de la Enisala. la 8 km E de fortificaţia de la Peştera

Fortificaţie de pământ de la Atid - Dealul Cetăţii. Fortificaţia se observă în valea Pârâului Cetăţii, pe partea dinspre E a Delului Cetăţii.

Fortificaţie de pământ preistorică de la Beba Veche-În Şanţ. La 2,7 km VSV de biserica ortodoxă din Beba Veche şi la 3,3 km V de versantul drept al unui canal fără nume, afluent dreapta al Pârâului Aranca

Fortificaţiile de pământ de la Moacşa. pe un deal lângă Valea Beşineului

Situl arheologic de la Bodoc - Vârful cu comoară. în dreapta satului, la 7 km nord, pe malul stâng al Oltului, sub muntele Bodoc, la cota 1195 m

Situl arheologic de la Cotu - Poiana Costăchel. Sit în extravilan, situat la circa 1000 m vest de sat, pe un platou întins aflat la nord de aşezarea din Poiana Jorovlea

Situl arheologic de la Horlăceni - La Cetate. Situl se află în extravilan, pe partea dreaptă a pârâului Cănăpiştea, la 1400 m vest de coada iazului Cobâlei, la 2000 m sud-vest de Movila Talpan.

Situl arheologic de la Labaşinţ - Dealul Drăgoi S. obiectivul arheologic se află la 1,56 km SSV de biserica ortodoxă părăsită din Labaşinţ; la 4,51 km NE de biserica ortodoxă din Coşarii; la 4,15 km NV de biserica ortodoxă din Crivobara şi la 330 m V de versantul drept al Pârâului Valea Ilinţ.

Situl arheologic de la Racoş - Dealul Vărăriei. la 1 km SSV de sat

Situl arheologic de la Roadeş - Dealul Cetăţii. la 1 km N de sat, în extravilanul satelor Archita, Beia şi Roadeş; Valea Scroafei

Situl arheologic de la Stânceşti - Cetatea de la Bobeica. Situl se află în extravilan, la sud de sat, la nord-vest de şoseaua Botoşani-Suceava şi la sud-vest de biserica şi cimitirul satului Stânceşti.

Situl arheologic de la Stanciova - Grădişte. Situl se află la 2,33 km NE de biserica ortodoxă din Stanciova, la 3,8 km SE de biserica ortodoxă din Nadăş, la 5,8 km SV de biserica ortodoxă din Hodoş şi la 50 m E de versantul stâng al Pârâului Gherteamoş.

Situl arheologic de la Topolovăţu Mare-Joamba. Situl arheologic se află la 1,7 km ESE de biserica ortodoxă din Topolovăţu Mare; la 1,9 km NV de biserica ortodoxă din Ictar - Budinţi; la 1,52 km N de biserica ortodoxă din Topolovăţu Mare şi la 1,22 km N de versantul drept al Canalului Bega.

Valul de pământ de la Boroşneu Mic - Vârful Cetăţii. în apropierea satului