locuire în peșteră

Nume:

locuire în peșteră

Ansamblul rupestru de la Căprioara-Gaura Scrofii. Peştera se localizează în Munţii Poiana Ruscă, malul din stânga Mureşului, bazinul Văii Dieneş.

Ansamblul rupestru de la Căprioara-Peştera cu Izlaz. Peştera se localizează în Munţii Poiana Ruscă,malul din stânga Mureşului, bazinul Văii Căpriorişca.

Ansamblul rupestru de la Căprioara-Peştera lui Adi. Peştera se localizează în Munţii Poiana Ruscă, carstul de la Căprioara, malul din stânga Mureşului, bazinul Văii Fundata.

Ansamblul rupestru de la Căprioara-Peştera lui Sinesie. Peştera se localizează în Munţii Poiana Ruscă,malul din stânga Mureşului, bazinul Văii Căpriorişca.

Aşezărea din epoca neolitică de la Cărpiniş- Piatra Morii

Aşezarea neolitică de la Cărpiniş- Între Peri

Locuirea în peşteră de la Fântâna Mare- Canaraua. Peştera se deschide în masivul calcaros de la marginea de nord a satului.

Locuirea în peşteră de la Secu- Peştera Gaura Pârşului. la alt. de 50 m faţă de Peştera Gaura Turcului

Locuire în peşteră

Peştera de la Lipniţa - Canaraua Fetei. se afla la 2.5 km est de sat, pe Valea Canaraua Fetei, care debuşează la 7-800 m spre nord în Lacul Iarmac.

Peştera de la Lipniţa - Valea Cantonului. Pe Valea Cantonului, la 500 m est de confluenţa sa cu Valea Canaraua Fetei şi la 1 km sud-vest de cantonul silvic Băneasa, în versantul stâng al masivului calcaros

Situl arheologic de la Crăciuneşti - Măgura. Peştera se află în Munţii Metaliferi, în masivul calcaros Măgura (Măgurile Vânătariei), versantul Fătuţa, pe valea Căianului

Situl arheologic de la Peştera - Peştericile. în zona de NNE a satului, la baza Dealului Peştera

Situl arheologic de la Sasca Montană- Peştera Colţu Cătănii. pe Valea Gheorghe, pe versantul din stânga

Situl arheologic de la Sasca Montană- Peştera Dubanăţ. în Valea Nerei, Cheile Şuşanei

Situl arheologic de la Sasca Română- Gaura Porcariului. la altitudinea de 240 m, la 50 m deasupra Nerei, în apropierea Ogaşului Porcariului

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera 2 Mai. pe versantul din stânga Văii Caraşului, în dreptul tunelului fostei căi ferate

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera Dubova. pe versantul din stânga văii, nu departe de Ogaşul Porcariului

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera Dubovăţ. În carstul din Valea Nerei

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera Mare de la Găuri. în carstul din Cheile Nerei, pe versantul din stânga, în Colţul Tulburii

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera nr.1 din Socolovăţ. pe versantul din stânga Văii Caraşului, pe aceaşi linie cu peştera Socolovăţ, la aproximativ 150m înălţime faţă de oglinda apei râului

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera Rolului. în Cârşia Rolului la 270 m înălţime şi 300 m în aval de Cantonul Damian, pe partea din dreapta drumului

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera Socolovăţ. pe versantul din stânga Văii Caraşului, la cca. 1+2 km în aval faţă de Peştera 2 Mai

Situri arhelogice: [116]

Aşezarea Coţofeni de la Bogăltin - Vârful Gogâltan. deasupra şoselei Băile Herculane - Baia de Aramă, km.14

Aşezarea Coţofeni de la Caraşova - Peştera Mărghitaş''. la circa 2,5-3 km de Lacul Mărghitaş, pe malul drept al Buhuiului

Aşezarea Coţofeni de la Domaşnea - ,,Peştera Vârful Înalt''. în apropiere de gară

Aşezarea Coţofeni de la Inelţ- Peştera nr. 61. malul stâng al Pârâului Iuta, la confluenţa cu Cerna

Aşezarea Coţofeni din de la Cerişor - Peştera nr. 4. Aşezarea se află la sud de satul Cerişor, la extremitatea exploatării de suprafaţă de la Crăciuneasca

Aşezarea Coţofeni din Peştera nr. 3 de la Cerişor

Aşezarea de epoca bronzului de la Râşnov - Peştera Odweg

Aşezarea de la Cerişor - Peştera Cerişor II. la nord vest de sat

Aşezarea de la Cerişor - Peştera Mare. Peştera se află pe versantul din dreapta văii Runcului, la 650 m de sat

Aşezarea de la Ciulpăz - Peştera Bulgărelu. Versantul stâng al văii Zlaştiului, în partea de est a satului Ciulpăz

Aşezarea de la Mada - Peştera Zidită. În partea de NV a satului Mada, pe versantul vestic al Pleşei Mari.

Aşezarea de la Nandru - Peştera Curată. In Munţii Poiana Ruscă, pe versantul din drepta Văii Roatei, pe dealul Peşterii, pe valea râului Petac, la vest de sat

Aşezarea din epoca bronzului de la Şuncuiuş - Peştera Unguru Mare. în defileul Şuncuiuş - Vad, pe malul stâng al Crişului Repede

Aşezarea hallstattiană de la Caraşova - Peştera de după Cârşe''. la intrarea dinspre sat în Valea Caraşului

Aşezarea hallstattiană de la Cioclovina- Peştera Suspendată. În aval de Peştera Uscată şi de Peştera cu Apă

Aşezarea în peşteră de la Cheile Vârghişului - Peştera 9. pe malul drept al pârâului

Aşezarea în peşteră de la Ohaba Ponor - Bordu Mare. Peştera se găseşte la SE de sat, în masivul Bordul Mare, la E de Valea Streiului şi

Aşezarea în peşteră de la Roşcani - Peştera numărul 2 din Valea Voichii

Aşezarea neo-eneolitică de la Vadu Crişului - Peştera Devenţ

Aşezarea neo-eneolitică de la Vadu Crişului - Peştera nr. 2. la acelaşi nivel cu peştera 1

Aşezarea neolitică de la Câmpani- Peştera Dâmbul Colibi

Aşezarea neolitică de la Vadu Crişului - Peştera cu Apă

Aşezarea paleolitică de la Caraşova - Peştera Popovăţ''. pe versantul din dreapta al Văii Caraşului, la vest de muntele Popovăţ

Aşezarea paleolitică de la Cioclovina - Peştera uscată. Peştera se află în carstul din Valea Luncanilor, versantul din dreapta, la circa 1,5km sud de sat

Aşezarea paleolitică de la Şirnea -Peştera din Valea Coacăzii. În hotarul satului

Aşezarea preistorică din Peştera Prihodişte. la 3 km de satul Prihodişte, la 5 km de satul Vaţa de Jos,

Aşezarea Starčevo - Criş de la Cheile Vârghişului - Peştera 1. pe malul stâng al râului

Aşezări neolitice la Vadu Crişului - Peştera Caprelor

Descoperirile preistorice de la Mereşti - Cheile Vârghişului-Abri 122/1200. Abri 122/1200 este amplasat în versantul drept al Cheilor Vârgişului, în sectorul terminal al acestora dinspre localitatea Vârghiş.

Descoperirile preistorice de la Mereşti - Cheile Vârghişului - Peştera Lublinit - nr. 1. Este situată pe malul drept al Vârghişului, la 72 m deasupra talvegului.

Descoperirile preistorice de la Mereşti - Cheile Vârghişului - Peştera lui Gabor - nr. 20. Peştera este situată pe malul drept al Vârghişului, la 77 m deasupra talvegului.

Descoperirile preistorice de la Mereşti - Cheile Vârghişului - Peştera nr. 1. Este situată pe malul stâng al Vârghişului, la 15 m deasupra talvegului.

Descoperirile preistorice de la Mereşti - Peştera Ursului. Cheile Vârghişului

Locuirea Coţofeni de la Băile Herculane - Peştera Hoţilor''. la km 15 în Cheile Cernei

Locuirea Coţofeni de la Băile Herculane - Peştera Mică din Valea Drăstănicului''. pe versantul din stânga Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini, în Valea Drăstănicului, către Cabana de la km 14.

Locuirea Coţofeni de la Băile Herculane - Peştera nr. 1''. pe versantul din stânga Văii Cernei, la baza unui perete stâncos de 150-170 m, în stânga hidrocentralei (km 9)

Locuirea Coţofeni de la Băile Herculane - Peştera nr. 3''. se află la 35-45 m spre dreapta şi mai jos de Peştera nr. 1

Locuirea din Peştera cu Oase de la Doman

Locuirea din peştera Stârnic de la Domam. la est de localitate, în Munţii Domanului

Locuirea în peşteră de la Cheia - Peştera X. Peştera este situată în Cheile Dobrogei, lângă localitatea Cheia.

Locuirea în peşteră de la Fântâna Mare- Canaraua. Peştera se deschide în masivul calcaros de la marginea de nord a satului.

Locuirea în peşteră de la Liubcova- sub Stânca Liubcovei

Locuirea în peşteră de la Remetea-Pogănici- Peştera Urieşilor. în Bazilul Pogăniş, Ogaşul Butorii, versantul din stânga, la 500 m de localitatea Bărbosu

Locuirea în peşteră de la Secu- Peştera Gaura Pârşului. la alt. de 50 m faţă de Peştera Gaura Turcului

Locuirea neolitică de la Băile Herculane - Peştera lui Iorgovan''. pe versantul din partea stângă a Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini

Locuirea neolitică de la Băile Herculane - Peştera Piatra Băniţii''. pe versantul din dreapta Văii Cernei, între Valea Bidini şi Valea Slătinic

Locuirea paleolitică de la Crăciuneşti - Peştera Groapa Ursului. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul Valea Căianului în Măgura Feredeului

Locuirea romană de la Băile Herculane - Peştera Cumont''. lângă Ogaşul lui Ruşeţu; versantul din stânga râului Cerna

Locuirea romană de la Băile Herculane - Peştera de sub Şoim''. lângă Ogaşul lui Ruşeţu, pe versantul din stânga râului Cerna

Locuirea romană de la Băile Herculane - Peştera Diana''. în carstul din Valea Cernei, în aval de primul pod peste Cerna

Locuirea romană de la Băile Herculane - Peştera Hercules I''. în carstul din Valea Cernei, pe malul drept al râului, în aval de Băile Romane

Locuire în peşteră de la Târguşor - La Adam. situată la cca. 30 de km de Marea Neagră, pe malul pârâului Visterna, afluent al Casimcei.

Mină modernă la Băile Herculane - Peşterile nr. 1-4 de la Şălitrari''

Obiecte medievale de la Caraşova - Peştera Deavoia''

Peştera 2143/ de la Ineleţ- Cheile Bobotului. Peştera este situată la 150-200 m de borna km 14, spre Godeanu, la 20 m deasupra drumului spre Baia de Aramă

Peştera Bobot de la Cornerva. Peştera se află în carstul râului Bela Reca.

Peştera Coacăzei de la Moieciu. culoarul depresionar Bran - Dragoslavele, pe stânga văii cu acelaşi nume, în amonte de confluenţa cu Valea Ulmului.

Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei. în carstul din Valea Gârliştei, versantul din dreapta, Dealul Gornica, la 2,5 Km de Izvorul Petriş

Peştera cu Oase de la Steierdorf - Plopa - Ponor. Peştera cu Oase este situată în sistemul carstic al văi Minişului, la o altitudine aproximativă de 580 m.

Peştera Cuptorul Ciumei de la Iabalcea. pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic-Ţolosu

Peştera cu Puţ de la Iabalcea. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic - Ţolosu.

Peştera de la Gornea - ,,Ţârchevişte''

Peştera de la Lipniţa - Canaraua Fetei. se afla la 2.5 km est de sat, pe Valea Canaraua Fetei, care debuşează la 7-800 m spre nord în Lacul Iarmac.

Peştera de sub Pietrele Albe de la Iabalcea. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic - Ţolosu.

Peştera din Dealul Ierişorii de la Cornereva. Peştera se află în carstul râului Bela Reca

Peştera Gaura lui Ecob. în carstul din Valea Gârliştei, Pârâul Aninei, versantul din dreapta, Dealul Gornia

Peştera Grădinca de la Gârlişte. Situl este imprecis localizat.

Peştera Hotel Grotă de la Iabalcea. Peştera se află pe versantul din stânga a Cheilor Caraşului, Şipotul Socolovăţ, Dealul Jabălul Mare.

Peştera Ibex de la Iabalcea. Peştera se află la 200 m în aval de Peştera Ţapului.

Peştera Oilor - Bobot de la Cornereva

Peştera Păzărişte de la Gornea. în partea de nord a dealului cu acelaşi nume

Posibila locuire de la Băile Herculane - Peştera Gaura lui Lasconi''. lângă Ogaşul lui Ruşeţu, pe versantul din stânga râului Cerna

Posibilă locuire la Băile Herculane - Peştera nr. 5 de la Drăstănic''

Situil arheologic de la Peştera - Peştera Mare. Peştera Mare este situată într-un masiv de calcar de pe teritoriul satului, la o altitudine de aproximativ 1050 m.

Situl arheologic de la Băile Herculane - Peştera cu Aburi''. versantul din dreapta Cernei, în zona de influenţă a faliei Hercules

Situl arheologic de la Băile Herculane - Peştera Oilor''. în versantul din stânga Văii Cernei, între Văile Jauna şi Bidini, Valea Drăstănicului, Cabana de la km. 14

Situl arheologic de la Caraşova - Peştera Cerbului''. pe versantul din dreapta al Văii Caraşului

Situl arheologic de la Caraşova - Peştera Cuptorul Porcului''. pe versantul din dreapta Văii Caraşului, în apropierea Peşterii cu Oase

Situl arheologic de la Caraşova - Peştera Fugarilor''. pe malul din stânga Văii Caraşului, pe partea din dreapta unei cârşii

Situl arheologic de la Caraşova - Peştera Liliecilor''. la mai puţin de 1 km de sat, pe dreapta râului Caraş

Situl arheologic de la Caraşova - Peştera Vraska''. la aproximativ 50 m de talvegul Caraşului

Situl arheologic de la Cărmăzăneşti- Peştera D1. La nord vest de ieşirea din localitate, pe dreapta văii Cărmăzăneştiului, într-un perete calcaros

Situl arheologic de la Coronini - Avenul Varniţei''

Situl arheologic de la Coronini - Gaura cu muscă. la 3 km E de sat, peştera se află în aval de Stânca Babacaia

Situl arheologic de la Coronini - Gura Livodiţei''

Situl arheologic de la Feneş- Peştera Nr. 1 (Peştera Mare din Dealul Socaia). Situl este plasat în carstul râului Alb, Valea Deavova

Situl arheologic de la Gura Dobrogei. pe valea pârâului Gura Dobrogei, la 1,5 km SE de sat

Situl arheologic de la Iabalcea- Peştera cu Oase. Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic-Ţolosu

Situl arheologic de la Iabalcea- Peştera Omului. Peştera se află pe versantul din dreapta a Cheilor Caraşului.

Situl arheologic de la Iabalcea- Peştera Racoviţă. Situl se află pe versantul din dreapta văii, în dreptul peşterii Socolovăţ, la 600 m de confluenţa Cheilor Comarnicului cu Caraşul.

Situl arheologic de la Ineleţ- Peştera 2144/65. Situl a fost identificat pe ersantul stâng al Văii Drestenicului, la 15 km amonte de Băile Herculane

Situl arheologic de la Ineleţ- Peştera ,,La Găuri'' (grota superioară). Peştera este situată în Valea La Comandă.

Situl arheologic de la mereşti - Peştera Calului. Peştera Calului este amplasat în versantul drept al Cheilor Vârgişului, la 60 de metri în amonte de peştera Mare şi la 6 m deasupra talvegului. Peştera Ursului se află pe acelaşi versant dar la 107 m.

Situl arheologic de la Meziad - Peştera Meziad. în depresiunea Beiuş, la capătul Văii Peşterii, la extremitatea sudică a Munţilor Pădurea Craiului

Situl arheologic de la Peştera - Peştera Igriţa

Situl arheologic de la Peştera - Peştera Mică. În apropiere de Peştera Mare, în acelaşi masiv de calcar.

Situl arheologic de la Peştera - Peştericile. în zona de NNE a satului, la baza Dealului Peştera

Situl arheologic de la Petreştii de Jos - Cheile Turzii - ,,Peştera Ungurească, Peştera Binder. Situl se află sub Stânca Vulturilor, pe versantul drept şi stâng, la 100 m aval pe Valea Hăşdatelor.

Situl arheologic de la Râşnov - Peştera Gura-Cheii. Peştera este situată la 8 km E-SE de Râşnov, într-un masiv de calcar străbătut de pârâul Cheia, la circa 200 m de la intrarea în chei, pe malul drept al pârâului, la o înălţime de 5 m faţă de firul apei.

Situl arheologic de la Sasca Montană- Peştera Colţu Cătănii. pe Valea Gheorghe, pe versantul din stânga

Situl arheologic de la Sasca Montană- Peştera Dubanăţ. în Valea Nerei, Cheile Şuşanei

Situl arheologic de la Sasca Română- Gaura Porcariului. la altitudinea de 240 m, la 50 m deasupra Nerei, în apropierea Ogaşului Porcariului

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera 2 Mai. pe versantul din stânga Văii Caraşului, în dreptul tunelului fostei căi ferate

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera Dubova. pe versantul din stânga văii, nu departe de Ogaşul Porcariului

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera Dubovăţ. În carstul din Valea Nerei

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera Mare de la Găuri. în carstul din Cheile Nerei, pe versantul din stânga, în Colţul Tulburii

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera Rolului. în Cârşia Rolului la 270 m înălţime şi 300 m în aval de Cantonul Damian, pe partea din dreapta drumului

Situl arheologic de la Sasca Română- Peştera Socolovăţ. pe versantul din stânga Văii Caraşului, la cca. 1+2 km în aval faţă de Peştera 2 Mai

Situl arheologic de la Şuncuiuş - Peştera Mişidului. în defileul Şuncuiuş - Vad, la 55 km E de Oradea, pe malul stâng al Crişului Repede

Situl arheologic de la Vaţa de Jos - Peştera Prihodişte. sub Vf. Urzica. pe versantul drept al pârâului Corbului

Situl arheologic din peştera de la Rariştea - Valea Ceairu Bazarghianului. la 500 m E-NE de sat

Situl arheologic la Băile Herculane - Peştera Gaura lui Cărăfil''

Situl arheologic paleolitic în peşteră de la Cuciulat. la cca. 500 m de sat, între Cuciulat şi Băbeni, pe malul drept al Someşului, la cca. 150 m de la şosea, în incinta carierei de calcar

Urme moderne la Băile Herculane - Peştera nr. 24 de la Prisaca de la Şchiopu''