Cel mai mare rapitor autohton in bazinului carpatic, cautat pentru carnea sa gustoasa, lipsita de oase. Poate fi gasit in oricare apa curgatoare sau statatoare care are gropi adanci, copaci rasturnati, gramezi de pietre, epave, in umbra carora se poate ascunde in siguranta. Ataca din panda, mai ales noaptea, fiind un pradator lacom. Exemplarele mai mici se hranesc cu pesti, raci, lipitori sau alte moluste. Exemplarele mai mari ataca si amfibieni, mamifere sau pasari care traiesc in apropierea apelor. Atacurile nu sunt vizibile, in general, dar la caderea serii pot atrage privirile datorita apelor involburate. In aceste cazuri somnul vine incet la suprafata apei expunandu-si capul si corpul.

Somnul (Silurus glanis) este o specie de pește răpitor de talie mare din familia Siluridae. El este răspândit mai ales în Europa Centrală și Europa de Est, dar și în Asia de Vest putând fi întâlnit și în Afganistan sau Kazahstan. Somnul trăiește frecvent în bălți, lacuri, pe cursul inferior al fluviilor mai mari, ca și la gura lor de vărsare în Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Caspică. Peștele preferă locurile adânci cu mâl și ape tulburi.

Caractere morfologice
Somnul are un corp lung, cu un cap turtit dorso-ventral; are o gură largă, care are pe laturi două mustăți lungi, sub gură fiind mustăți scurte. Corpul se termină fără o înotătoare codală propriu-zisă. În medie somnul are o lungime de 2 m, putând însă atinge o lungime de 3 m și o greutate de 150 kg. Culoarea corpului este albăstruie negricioasă sau verzuie măslinie pe spate, iar abdomenul este de o culoare mai deschisă.

Mod de viață
Somnul este activ mai ales noaptea, vânând în apele tulburi când temperatura apei este peste 4 - 7 °C. Hrana lui constă mai ales din pești și raci, dar poate ataca și păsări acvatice sau mamifere tinere. Animalele adulte duc în general o viață solitară.

Reproducție
Perioada depunerii icrelor la somn este în regiunile temperate între lunile mai și iunie, când apa are o temperatură între 17 - 18 °C. Icrele sunt depuse în locuri bogate cu plante acvatice. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitățile de hrănire și de mărimea femelei. La 2 - 3 zile apare puietul care are o mărime de 4 – 5 mm. În primele 10 zile ei sunt sensibili la lumină. După această perioadă încep să se deplaseze activ consumând plancton, crustacee mici. În caz că nu este suficientă hrană apare canibalismul. La vârsta de 4 - 5 ani somnul este apt pentru reproducție.

Longevitate
Poate depăși 80 de ani.

Importanță economică
În Europa de Est, creșterea și pescuitul somnului joacă un rol economic important. Momeala folosită la pescuit sunt viermi, pești mici, broaște. În Germania este interzisă folosirea broaștelor ca momeală. Icrele somnului sunt toxice si nu sunt indicate consumului uman.

RASPANDIRE
In general este intalnit in Dunare si in raurile mari. Primavara poate fi gasit si in balti in cautare de hrana sau a locurilor de reproducere.

DESCRIERE
Are corpul masiv, puternic, gros in parte dinainte si comprimat in cea dinapoi. Pielea nu prezinta solzi, este moale si alunecoasa, cu secretii abundente de mucus. Capul somnului este turtit de sus in jos, gura mare, armata cu dinti ascutiti, conici, indreptati inapoi si asezati in serii pe ambele falci. Pe falca superioara sunt prezente mustati - o pereche - foarte lungi, iar pe cea inferioara 2 perechi mult mai scurte. La somn, inotatoarea anala este foarte lunga.
Coloratie: tonul general, cenusiu - marmorat, laturile maslinii, burta alb - murdar. Poate copia culoarea mediului.
Dimensiuni: in conditii naturale de crestere, in apele noastre poate atinge lungimi de 50 - 100 cm si 40 kg greutate. Se pescuieste fara restrictie de marime.

COMPORTAMENT
In primele stadii de viata se hraneste cu larve de insecte. La varsta de o vara mananca puiet de peste, mici crustacei. Cardurile de somotei stau mai mult in zonele unde circula maruntisul. Maturii, singuratici si greoi, ziua se ascund la fund, in cotloanele intunecate, printre radacinile salciilor batrane, in gropile peste care au cazut busteni sau sub plauri, unde stau la panda. Noaptea vaneaza prin apropiere in zonele de circulatie a pestelui. In general, hrana somnului este alcatuita din pesti, broaste, viermi si crustacei.
Se reproduce in aprilie - mai, depunandu-si icrele la apa mica, pe langa maluri, pe vegetatie, radacini de salcie sau in gropite sapate de femela. Dimensiune minima legala: 50 cm

USTENSILE
Sunt din categoria grea cu lungimi ( 2,40-3,60 ) mulinete solide si cu fir gros ( 0,30-0,60 ) pe tambur preferabil textil de asemenea se prinde foarte bine si la clonc.

MOMEALA
Asigurarea momelii sub aspect calitativ si cantitativ fiind un aspect foarte important in pescuitul la Somn, coropisnitele adulte, ramele cat mai mari ( serpoaice ) tipari, broaste, raci, guvizi,carasei reprezinta momeala pentru pescuitul somnului.
De asemenea se poate prinde si la linguri oscilante mari si grele care evolueaza la fundul apei.

TEHNICA PESCUITULUI
Se vor cauta locuri cu apa adanca ( gropi ) si curent destul de mare, factori mai putin agreati de alte specii de pesti de prezenta carora este bine sa scapam atunci cand urmarim sa prindem Somn.
Montura este una de fund cu plumb fix cu o singura struna si un singur carlig.
Legatura carligului este mai lunga decat aceea a plumbului iar firul de care este legat plumbul va fi foarte subtire ca in caz ca se prinde in crengi, bolovani sau praguri sa se rupa in acest fel nu vom pierde pestele.
Se incarca bine carligul cu momeala si se lanseaza in locul vizat. Se intinde firul, se regleaza frana mulunetei si se monteaza clopotelul in varful lansetei, nu strica asigurarea lansetei cu o coarda, pentru a nu avea surprize neplacute.
Somni se hranesc noaptea de aceea trag mai bine dimieata si seara.

Denumire in alte limbi: in engleza, Catfish, Danube Catfish,

Denumiri populare: Somn, Codoi, Pana, Moaca (pana pe la 0,5 kg), Somotei (pana pe la 2 kg).

Descriere:

Somnul este un peste carnivor, fiind denumit si sanitarul baltilor datorita predilectiei sale pentru vietatile moarte si aflate in putrefactie.

Este unul dintre cei mai mari pesti de apa dulce si datorita acestei marimii, unul dintre cei mai cautati de pescarii sportivi. Talia sa apoate ajunge pana la exceptionala greutate de 300 kg si lungimea de 5 m (un astfel de exemplar poate fi va zut la Muzeul Grigore Antipa).
Pradator rapace, singuratic, aparent greoi dar surprinzator de iute in miscari. Prefera zonele accidentate ale fundurilor apei, gropi, zone cu bolovani mari.
Peste în general nocturn, are ca principale simturi pipaitul (se foloseste de cele 6 mustati), auzul (percepe imediat zbaterea momelii vii în cârlig) si mirosul (sesizeaza resturile de animale sau de carne de la abator - de aceea ele se folosesc ca momeala). Vazul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu lumina putina, ochii s-au atrofiat, fiind foarte mici.

Datorita valorii economice ridicate, somnul este unul dintre cei mai rivniti pesti din tara noastra.

Aspect: Corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral, este de asemenea masiv, puternic, gros, cu o forma fusiforma, specifica speciei. Pielea este moale, lispista de solzi si acoperita cu un strat protector de mucus. Capul ete turtit de sus in jos, gura mare, armata cu dinti mici si foarte ascutiti, asezati pe mai multe randuri, ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori) pozitionata pe falca superioara. Inotatoarea dorsala este foarte mica iar cea anala este foarte lunga, intinzandu-se din zona anusului pana langa inotatoarea caudala.
Coloratie: tonul general, cenusiu - marmorat, laturile maslinii, burta alb - murdar. Culorile se modifica si în functie de culoarea dominanta a mediului în care traieste
Dimensiuni: in conditii naturale de crestere, in apele noastre poate atinge lungimi de 50 - 100 cm si 40 kg greutate, dar s-au intalnit si exemplare mult mai mari cu lungimi de pana la 400 cm si greutate peste 100 kg ( recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg).

Comportament

In primele stadii de viata se hraneste cu larve de insecte. La varsta de o vara mananca puiet de peste, mici crustacei. Cardurile de somotei stau mai mult in zonele unde circula maruntisul. Maturii, singuratici si greoi, ziua se ascund la fund, in cotloanele intunecate, printre radacinile salciilor batrane, in gropile peste care au cazut busteni sau sub plauri, unde stau la panda. Noaptea vaneaza prin apropiere in zonele de circulatie a pestelui. In general, hrana somnului este alcatuita din pesti, broaste, viermi si crustacei.

Raspandire:

In Europa este intalnit in aproape toate zonele mai putin zona extrem nordica. Mai poate fi intalnit in zone destul de restranse in Asia.
In Romania in general este intalnit in Dunare si in baltile ei, in Delta Dunari, in lacurile litorale (Siutghiol, Tasaul), in cele interioare (Snagov), in raurile Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, Jiu, Somes, Crisuri, Tarnave, Bega, Timis.

Hrana


Inca din primul an al vitii somnul se hraneste cu larve de insecte acvatice, dar consuma si efemeridele cazute pe suprafata apelor. Ii plac si racii minusculi si viermii. La varsta de 2-3 luni se alimenteaza deja cu pesti mici (puiet), marea majoritate a hranei constituind-o, de acum si pana la finele vietii, pestii. Dintre pesti, ii plac obletii, carasii, babusca, tiparul si nisiparnitele, dar si multe alte specii. Somnul infometat este un pradator de temut, care inghite aproape orice i se iveste in cale. In afara de pesti, mananca regulat broaste, insecte ce cad in apa, precum si alte animale (soareci, pui de rata, de gasca etc.). Uneori nu-i scapa nici pasarile, cainii mici sau alte mamifere de talie redusa care inoata la suprafata apei. Unii sustin ca somnul consuma si hoituri, dar observatiile efectuate au demonstrat ca mananca numai hrana vie. In legatura cu modul in care se hraneste, trebuie sa mentionam ca somnul manifesta o pofta maxima in lunile martie-noiembrie, mai ales in iunie si inceputul lui iulie, in lunile de iarna, deci intre decembrie si martie, mananca putin, "hiberneaza" in cate o groapa mai adanca din rau, in asemenea zile se intampla foarte rar sa porneasca in cautarea hranei

Inmultire

Somnul atinge maturitatea sexuala la varsta de 4-5 ani.

Perioada de reproducere coincide cu cea a crapului, adica primavara, in timpul viiturilor, cand apa atinge 18 grade.

Aceasta perioada tine deci, de regula, din mai pina la finele lunii iunie, in aceste zile, exemplarele mature se strang in grupuri si se alcatuiesc perechile, in caz ca nivelul apelor este mare, somnul alege terenurile recent acoperite de apa, unde boabele de icre sunt depuse un partile cat mai putin adinci, pe firele de iarba si pe crengile tufelor.

Femela depune icrele intr-un cuib rudimenatar, sapat cu coada sau pe zone cu vegetatie. Masculul pazeste cuibul cu multa atentie timp de 8-14 zile pana ies puii. Femela depune pana la 500.000 de icre cu diametrul de 3mm.In functie de greutatea corporala, o femela de somn depune intre 100000 si 500000 boabe de icre de culoare albicioasa-galbuie, cu un diametru de 2,5-3 mm. Depunerea icrelor este precedata de un joc nuptial ce consta din lovirea puternica a apei cu coada.

Efecte negative

Icrele de somn nu se consuma fiind toxice pentru om.

Pescuit

Rezultate foarte bune s-e inregistreaza la momeli naturale cum ar fi coropisnita,buchet de rame in special rima groasa (serpeasca), tipar, broscuta, scoica, dar si la momeli artificiale, unde se foloseste cloncul pt atragerea lui si se prinde la lingura oscilanta(10 g-19 g),voblere(7 cm-12 cm).

Nada preferata este carnea alterata sau in singe, ficatul de pasare sau animale, acestea putind constitui in acelasi timp si momeala.
Zonele preferate sunt cele cu vegetatie abundenta si teren accidentat, stufarisuri acestia plecind la vinatoare in cursul noptii (orele 19-5).Rezultate deosebite se obtin daca se produc zgomote in zona momelii cu frecventa sunetelor de 50-150 Hz (sunete joase) obtinute cu ajutorul cloncului (unealta prevazuta cu o cavitate ce se loveste de luciul apei provocind un sunet asemanator dopului scos de o sticla de sampanie).

Mai nou se foloseste cloncul electronic care are mare succes la pescuitul somnului cu lanseta.

Lungimea minima admisa: 50 cm