obiectivul este reprezentat de un rambleu de pământ, sub formă de val, care poate fi urmărit în teren pe o lungime de 3,16 km, între colţul de SE al Pădurii Şiştarovăţului, în punctul de confluenţă al Pârâului Valea Gloca cu Pârâul Valea Şiştarovăţului (cota GPS 46 01 37 N 21 43 29 E; 165 m altitudine) şi colţul de NE al aceleiaşi păduri (cota GPS 46 03 10 N 21 42 33 E; 151 m altitudine). Valul, relativ bine păstrat, prezintă o lăţime la bază de cca. 10-12 m, o lăţime pe muchie de cca. 4 m şi o înălţime medie de cca. 1 m. Doar pe baza observaţiilor de teren se poate afirma că şanţul este amplasat pe ambele laturi ale valului, putând fi generat de lucrările de excavare, astfel încât o observaţie pertinentă poate fi oferită doar de o eventuală secţionare a structurii prin săpătură arheologică. Cercetarea sistematică a traiectului acestui val a permis formularea următoarelor observaţii:
• traiectul său urmăreşte cu fidelitate lizieră Pădurii Şiştarovăţului, întrerupându-se la marginea de SE şi NE a acesteia. În momentul cercetării am luat în calcul că această delimitare poate fi cauzată de lucrările agricole moderne sau terasările şi nivelările pentru plantarea pomilor fructiferi sau a viţei de vie, care să fi distrus traiectul valului "antic" în arealul din afara pădurii. Verificările atente nu au putut totuşi identifica nici o urmă, măcar aplatizată, a posibilei fortificaţii dincolo de liziera pădurii (de pildă la traversarea Pârâului Valea Satului sau a Pârâului Valea Gloca) (vezi infra, discuţia de la fişa Şiştarovăţ 7).
• Faptul că nici unul din materialele cartografice consultate (prima şi a doua ridicare topografică habsburgică, harta topografică militară, scara 1:25.000, ediţiile 1962 şi 1975) nu figurează "valul", ridică alte semne de întrebare asupra vechimii şi funcţionalităţii acestuia.
• Relaţia dintre traiectul "valului" şi liziera pădurii ne îndeamnă să credem că acesta poate reprezenta, mai degrabă, o limită a zonei forestiere cât şi o modalitate de îngrădire a accesului în pădure cu utilaje sau atelaje. Ipoteza se bazează şi pe observaţii în care structuri similare apar pe lizierele de pădure din hotarele localităţilor Vermeş, Berzovia, Ramna, Ersig, Izgar, etc. (jud. Caraş - Severin), Sacoşu Mare, Căpăt, Silagiu, Duboz, Bencecu de Jos, Pişchia, etc. (jud. Timiş).
• Urmărirea atentă a traiectului său în teren ne-a arătat că valul nu prezintă continuitate nici spre S, spre amontele Pârâului Valea Şiştarovăţului şi nici spre N, spre Valea Mureşului.
Data descoperirii
2009-01-01
Reper
obiectivul arheologic se află la 4,11 km NV de biserica ortodoxă din Şiştarovăţ; la 390 m V de DJ 572 Lipova - Şiştarovăţ; la 2,72 km SSE de biserica ortodoxă din Băile Lipova (repere faţă de zona mediană a traiectului valului) şi la 320 m V de versantul stâng la Pârâului Valea Şiştarovăţului.